Universul - Provincie, septembrie 1943 (Anul 60, nr. 238-267)

1943-09-01 / nr. 238

PREGĂTIREA ELEMENTULUI NAŢIONAL COMERCIAL Camera de comerţ şi indus­trie­ din Bucureşti a adus la cunoştinţa publicului, numărul şcolilor practice ce le are în Bucureşti şi unde se pot face de pe acum înscrierile şi re­­înscrierile. Aceste şcoli practice comer­ciale sunt, evident, o necesi­tate şi ele contribue la pre­gătirea elementelor româneşti cari vor să activeze în viaţa comercială. Politica de românizare a comerţului şi industriei nu poate ajunge să dea roadele urmărite, atâta timp cât nu vor fi în mod serios pregătite elementele chemate să înlo­cuiască pe cel străin. Şi în această privinţă, pregătire în­seamnă nu numai învăţătură de carte, ci şi practică şi în acelaş timp o serioasă adap­tare a tineretului la acel spirit de­ disciplină, de prevedere, de iniţiativă şi de cunoaştere a realităţilor atât de necesar în activitatea comercială. Cu prilejul aplicării dispo­ziţiilor legale pentru români­zare, s-a constatat tocmai in­suficienţa acestei pregătiri şi a fost chiar nevoie să se atragă atenţiunea de către autorităţi că românizare, mai ales în a­­cest domeniu comercial şi­­ in­dustrial, nu însemnează crea­rea de sinecurişti, de benefi­ciari fără muncă şi fără price­pere. Fireşte, problema nu poate fi rezolvată de la o zi la alta. Nu e mult timp de când­ multă lume socotea comerţul ca o meserie de ordine secun­dară şi tineretul era îndrumat numai spre drumul profesiu­nilor libere sau spre acela al funcţionarismului. Această profundă eroare a înlesnit pă­trunderea elementelor străine mai bine pregătite şi astfel e­­conomia naţională a fost lip­sita de contribuţia elementu­lui românesc, rămas voluntar în afară. înlăturarea acestui neajuns depinde, desigur, în foarte mare parte de educaţia ce se face tinerilor cari urmează şcolile comerciale şi unde practica şi pregătirea spiritu­lui trebue să primeze. Rolul Camerelor de comerţ şi industrie din întreaga ţară este foarte important în a­­ceastă privinţă. Ele pot con­tribui tocmai la acea necesară schimbare a mentalităţii tre­cute şi la pregătirea şi selec­ţionarea unui bun element na­ţional care să constitue mâine factorul activ şi dinamic al vieţei noastre economice, încurajarea învăţământului comercial printr-o susţinută propagandă, înlesnirea pătrun­derii elementului românesc în şcolile practice şi în întreprin­derile comerciale bine organi­zate şi unde, printr-o practică bine şi serios controlată, el va putea câştiga îndrumările utile pentru viitor, sunt condiţiuni esenţiale ale unei politici de românizare bine înţeleasă. Iată de ce socotim că acum, cu începerea unui nou an şco­lar, organele în drept, toţi a­­cei cari au răspunderea des­­voltării economiei noastre na­ţionale şi a românizării vieţii noastre comerciale şi indus­triale şi acei în răspunderea cărora cade educarea şi pre­gătirea tineretului, să dea o deosebită atenţiune acestei im­portante probleme. CURTEA NOASTRĂ REGALĂ A LUAT DOLIU PE TIMP DE 6 ZILE Comunicat In urma încetării din Viaţă a Majestăţii Sale Re­gelui Boris al III-lea, Curtea Regală a României a luat doliu pe timp de şase zile cu începere din ziua de Du­minică 29 August a. c. A treia aniversare dela întemeierea Legiunii combatanţilor francezi Cuvântarea Mareşalului Petain, cu prilejul solemnităţii dela Vichy Vichy, 29 (Kador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. R.” transmite: Cu prilejul celei de a treia ani­versări dela întemeierea Legiu­nii combatanţilor, a avut loc la Vichy o ceremonie la care a luat­ parte şeful statului, Mare­şalul Petain.. După oficierea unei slujbe di­vine la biserica St. Louis, la care­­ a asistat Mareşalul Petain, ai urmat o mare manifestaţie pu­­la­i­că in faţa marei scări a tea­trului. Apoi, la orele 11, în tri­­buna de onoare, în faţa delega­ţiilor legionarilor cu drapele şi a mii de persoane, în momentul sosirei Mareşalului şef al statu­lui, directorul general al Legiu­nii Lachall, a adresat cuvinte de bun-venit asigurându-l de ne­clintita încredere a Legiunii. Mareşalul Petain aclamat de mulţime, a rostit o scurtă cu­vântare către legionari spunând, între altele, că în momentul de faţă, când pericolul sporeşte ne­încetat­, toţi trebuie să aibă in vedere un singur mare ţel, dăn­du-şi seama de cauzele nenoro­cirilor şi recunoscând că politica rău îndreptată a Franţei a dus-o la ruină şi că acum ea, Franţa, trebuie redresată, premizele sunt ca toţi francezii să fie uniţi şi să fie ascultători ordinelor. Cel care nu îndeplineşte ordinele, îţi trădează, Patria. Numai prin sforţări comune va putea fi Franţa salvată. Cuvintele rostite de Mareşalul Petain au fost ascultate de le­gionari şi de persoanele prezente cu mare entuziasm. A urmat o defilare a poliţiei legionarilor, care a avut loc in faţa Hotelului du Parc, sediul Guvernului. Papa va adresa un mesaj către lumea întreagă Roma, 29 (Rador). — Papa Pius al XII-lea va adresa prin postul de radio al Vaticanului, un me­sagiu către lumea întreagă, la 1 Septembrie. AVIAŢIA NOASTRĂ PE FRONT Comunicatele germane subliniază aproape zilnic eroica contribuţie a aviaţiei române în grelele lupte de la Capul de pod Kuban. Iată unul dintre Stukas-urile noastre care e aprovizionat cu încărcătura necesară urmând să-şi ia zborul spre liniile inamice (S. M. P.) MAREŞALUL PREZAN Eri, Luni, la orele 10 dim., s’a făcut înmormântarea ră­măşiţelor pământeşti ale ma­reşalului Prei­an, al cărui nume şi a cărui memorie vor rămâne vecinie înscrise în rândurilor ctitorilor de seamă cari­­au făurit unitatea naţio­nală. Istoria îi va da locul ce i se cuvine acestui ostaş calm, hotărit, care, deşi încărcat de glorie şi de prestigiu, nu s’a lăsat ispitit să iasă din cadrul misiunei pentru care avea toată pregătirea necesară. Exemplul altui militar de seamă din generaţia sa, mare­şalul Averescu, nu l-a putut determina să-şi schimbe atitu­dinea cu toate desele consul­tări şi solicităr pe care fac­torii hotăritori din acele vre­muri le făceau în preajma de­selor crize de guvern. Concesiunile pe care linia dreaptă a militarului ar fi tre­buit să le îndure faţă de mo­ravurile politice şi electorale, faţă de oamenii hotăritori în materie in timpurile acelea, nu erau invocate drept pri­cină a rezervei şi abţinerii sale, ci cu o demnă şi jovială modestie amintea cronicarilor politici ce veneau să-i soli­cite lămuriri, că el personal, nu avea însuşirile pe care un om de stat al acelei epoci, ma­reşalul Pilsudski, spunea că trebue să le aibă cel ce pri­meşte frâna complicatelor pro­bleme statale. * Această conştientă rezervă nu umbreşte cu nimic bunele in­­tenţiuni ale mareşalului Ave­rescu a cărui popularitate nu l-a scutit de multe şi nemeri­tate decepţii, iar viitorimea va pronunţa cu adâncă veneraţie numele celor doi mari ostaşi ale căror fapte de arme sunt strâns legate de realizarea unităţii noastre naţionale. Odihnească-se în pace, se spune de obicei celor cari au trecut în eterica nefiinţă; noi ştim­­ că marii noştri înaintaşi cari ne-au dat unirea nu vor avea pacea eternă până ce ur­maşii lor nu vor reconstitui opera înfăptuită de ei. In faţa criptei de la Schi­­neta, îmbinându-se cu slujba prohodirei, de la un capăt la altei­ al Varii, ecoul conştiinţei româneşti răsună ca un jură­mânt: Strădaniile şi jertfele voastre nu vor fi zadarnice ; unirea rămâne ţelul, crezul şi scopul existenţei neamului în­treg ! Eroismul soldaţilor japonezi care au apărat insula Attu Tokio 23 (Rador).­­ Corespon­dentul agenţiei „DNR“ transmite: Comandantul apărătorilor din insula Attu, generalul de brigadă Jamazaki, a fost avansat „post mortem“ la gradul de general de divizie. Un număr de 94 de ofiţeri au fost deasemeni distinşi, fiind înaintaţi. Ziarele de Duminică scot în relief istoria şi meritele apără­torilor insulei Attu. După cum s-a anunţat la timp garnizoana japoneză a apărat insula până la ultimul om îm­potriva unei superiorităţi formi­dabile a inamicului şi a pricinuit americanilor mari pierderi. Pierderile aviaţiei nord-americane din China Shanghai 29 (Rador).­­ Cores­pondentul agenţiei „DNR“ tran­smite: După ştiri primite de pe front, aviaţia nord-americană din China a pierdut de la 23 iulie 80 de avi­oane, adică mai mult de jumă­tate din totalul de care dispune şi care este evaluat la 150 de avi°ane. Apărarea antiaeriană japoneză a doborât în diferite locuri în China 21 de avioane, iar aviația japoneză restul de 59. Sf. Gheorghe din Capitală: respectarea dispoziţiilor privitoare la circulaţie O nouă agresiune împotriva navigaţiei turce in Marea Neagră Istanbul, 29 (Rador).­­ Co­respondentul agenţiei „Ştefani“ transmite: O nouă agresiune împotriva navigaţiei turce se semnalează în Marea Neagră. Vasul cu motor „Yilmaz“, cu o deplasare de 100 de tone, a fost atacat de un submarin de na­ţionalitate necunoscută şi scu­fundat. Vasul se ducea la Istanbul cu o încărcătură cu lemne. El avea pe bord 11 pasageri şi şase oameni de echipaj. Submarinul a tras fără aver­tisment mai multe lovituri de tun împotriva vasului turc, care a fost înghiţit de valuri în câteva minute. Echipajul şi pasagerii au putut totuşi să ajungă la mal cu o bar­că de salvare. Este vorba de a doua agresiu­ne comisă în interval de 24 de ore împotriva vaselor de comerţ turceşti. In întreaga Danemarcă a fost proclamat regimul stării de asediu Copenhaga, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei DNR tran­smite: In întreaga Danemarcă a fost proclamat de către comandantul trupelor germane din Dane­marca regimul stării de asediu. Avizul publicat în cursul pri­melor ore ale dimineţii de Du­minică de şeful trupelor ger­mane din Danemarca are textul următor: 1. Recentele evenimente au arătat că autorităţile daneze nu mai sunt în măsură să păstreze calmul şi ordinea in Dane­marca. Tulburările instigate de a­­genţii inamici se îndreaptă di­rect împotriva armatei ger­mane. 2. In baza­­ articolelor 42 -56 din Convenţia de la Haga, în le­gătură cu ordinea în timpul războiului terestru, declar ins­tituit regim militar de excepţie pe întregul teritoriu al Dane­marcei. Cu efect imediat, ordon: Funcţionarii şi salariaţii au­torităţilor publice vor conti­nua să-şi facă serviciul cu rea­litate. Ei vor trebui să urmez® directivele germanilor însăr­cinaţi cu controlul. Adunări de mai mult de cinci­­ persoane in public sunt inter­zise. Deasemeni, sunt interzise orice fel de reuniuni, inclusiv cele ce nu sunt publice. Este interzisă părăsirea domiciliilor din clipa căderii serii. Din acest moment, orice trafic de străzi este interzis. Deasemeni, sunt interzise pro­vizoriu toate informaţiile private civile. Se interzic şi grevele. Aţâţarea împotriva trupelor germane este privită ca un act favorizând inamicul şi este sanc­ţionată în general cu moartea. Contravenţiile la dispoziţiile de mai sus sunt condamnate de tribunalele de război germane. Se va face uz, fără nici un fel de restricţie, de arme împotriva folosirii forţei, a grupurilor de oameni, etc. Fiecare cetăţean danez care se comportă într’un mod conform cu dreptul ginţilor, în baza or­donanţelor de război, va avea asigurată persoana­ sa, iar bunu­rile sale vor fi respectate în ca­drul legilor. ❖ Berlin 29 (Rador). — In cadrul măsurilor menite să apere coasta europeană şi cu titlu de contra­­măsuri faţă de activitatea agen­ţilor inamici în Danemarca, co­mandantul trupelor germane a proclamat stare de excepţie. Măsurile indicate au fost luate fără greutate. Nu s’au produs nicăeri incidente de oarecare însemnătate. Oslo, 29 (Rador). — O ştire a Biroului Internaţional de Informa­­ţiuni, retransmisă de coresponden­tul agenţiei „D. N. B.’’ anunţă: După cum declară Duminică seara postul de radio danez Ka­­lundborg, cu toate că s’a procla­mat starea de excepţie în Dane­marca, aspectul străzilor a rămas normal. Poporul danez a primit măsura în linişte şi fără a-şi pier­de cumpătul. Populaţia în general şi chiar tineretul au înţeles rostul măsurii şi, în consecinţă, o ac­ceptă. Noul ambasador al Turciei pe lângă Quirinal Roma 29 (Rador). — D. Rus­­can Baref Unaycin,­ noul amba­sador al Turciei pe lângă Quiri­nal, a sosit Sâmbătă» la Roma, fiind salutat la gară de directo­rul de cabinet al ministrului a­­f­a­cerilor străine şi de ministrul protocolului italian, precum şi de întregul personal al ambasadei turce. DUPĂ MOARTEA REGELUI BORIS Adâncă durere in întreaga Bulgarie. — Când se va alcătui consiliul de regenţă. — Doliu naţional de 40 de zile Sofia, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Ştefani“ trans­mite : Ştirea morţii Regelui Boris a produs o adâncă consternare în întreaga ţară. La Sofia, s-au înregistrat scene îndurerate pe străzi. Toate bisericile sunt înţesate de credincioşi, ce se roagă pentru odihna sufletului Suveranului. Nici o precizare nu a fost dată până acum în legătură cu natura boalei care a răpus pe Suveran. Se ştie numai că Regele Boris a fost atins de o foarte gravă boală de inimă.. Ştirea că Suveranul este bol­nav nu s’a­ răspândit decât joi. Numai d. Filoff, preşedinele con­siliului de miniştri, a fost se pare, pus în curent de Curte după prima criză care a silit pe Suveran să stea la pat. Doi specialişti au sosit dela Berlin şi Viena, pentru a se con­sulta cu d. dr. Daskaloff, medi­cul Curţii Regale. Din clipa în care postul de ra­dio a anunţat oficial că Regele Boris este grav bolnav, o mul­ţime enormă nu a încetat un moment să defileze în tăcere prin faţa Palatului Regal. Buletinul medical dat Vineri seara şi anunţând că starea ilus­trului bolnav s’a îmbunătăţit uşor, a stârnit mari speranţe in sânul populaţiei, astfel încât cel de al treilea buletin declarând că starea Suveranului s’a înrăutăţit, a stârnit pretutindeni o adâncă durere. Pe tot timpul boalei, Regina Ioana nu a părăsit o clipă căpă­tâiul Augustului Său soţ, asis­­tăndu-l până în ultimul moment. După reuniunea consiliului de miniştri, ministrul, de război a adresat, o proclamaţie armatei biogare, invitând-o să reînoiască jurământul de credinţă către Ţa­rul Simeon al 11-lea şi să ser­vească Patria cu un mare spirit de disciplină. CONSILIUL DE MINIŞTRI IA CONDUCEREA AFACERILOR STATULUI Sofia. 29 (Rador).—­ Corespon­dentul agenţiei „Ştefani” trans­mite: Marele clopot al Catedralei A­lexandru Neiuski a sunat jalnic în tot cursul nopţii. El va continua să sune până în momentul funeraliilor Suvera­nului O mulţime tăcută şi tristă, printre care se remarcă : sute de ţărani din împrejurimile Sofiei, îmbrăcaţi în tradiţionalele lor costume, care au venit pe jos în capitală, parcurgând mai mulţi kilometri, se află adunată în ju­rul Palatului Regal. Toţi ofiţerii poartă la braţ bra­sarda neagră. Ştirea morţii Regelui a stârnit o consternare profundă în capi­tală şi în provincie. In cercurile politice se declară că numirea consiliului de regenţă nu va putea avea loc imediat. Până atunci, consiliul de mi­niştri va lua conducerea afaceri­lor statului. Aceasta, s’a hotărit în cursul unei şedinţe a cabinetului, care a durat dela ora 17 până la ora 22.30. Toate ziarele declară că dispa­riţia Regelui unificator, se în­tâmplă într’un grav moment al vieţii naţionale şi invită poporul bulgar să aibă încredere în oa­menii ast­fera cărora cade răs­punderea guvernării ţării şi să rămână strâns uniţi in jurul Tronului tânărului Rege Simeon al II-lea. DOLIU NATIONAL DE 40 DE ZILE Sofia, 29 (Rador). — Doliul na­ţional ordonat de consiliul de miniştri va dura 40 de zile. In tot acest timp, toate localurile de distracţie vor fi închise. Timp de şapte zile, nu va avea loc nici o reprezentaţie de teatru sau ci­nematograf sau vreun concert. Sfântul Sinod a hotărit ca, până la noua ordine, să nu se oficieze nici o căsătorie. CÂND VA AVEA LOC ÎNMORMÂNTAREA . Sofia 29 (Rador). — înmor­mântarea. Regelui Boris al III-lea va avea loc Duminica viitoare. Locul şi ora funeraliilor vor fi anunţate printr’un comunicat ul­terior. Articolele din Constituţia bulgară care reglementează succesiunea la tron şi regenţa Sofia, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: Ziarele bulgare publică Du­minică articolele din Consti­tuţia bulgară, c­are, în cazul unui deces prematur al Rege­lui ,reglementează succesiu­nea la tron şi Regenţa. Aceste articole sunt urmă­toarele: ART. 26: „Când Regele se suie pe tron înainte de a fi atins majoratul, o Regenţă este instituită până la această dată“. ART. 27: „Regenţa cuprin­de­ trei Regenţi, care urmează să fie aleşi de­­Marea Adunare Naţională“. ART. 28: „încă din timpul vieţii Sale, Regele poate numi trei Regenţi, când Prinţul Moştenitor este încă minor. Pentru a proceda astfel Ii sunt necesare acordul şi a­­sentimentul Marei Adunări Naţionale“. ART. 29: „Pot fi membri ai Regenţei miniştrii şi membrii tribunalului suprem sau per­soanele care au ocupat aceste posturi fără ca să li se fi­adus învinuiri“. ART. 32: „Educarea Rege­lui minor şi administrarea bunurilor sunt încredinţate Reginei-Mame şi tutorilor. * Aceştia sunt numiţi de con­­siliul de miniştri de comun cord cu Regina-Mamă“. ART. 33: „Membrii Regenţi nu pot fi în acelaşi timp tu­torii Regelui minor“ Realizări de detaliu in colonizare Spuneam, în trecut, că preo­cuparea principală a fost repar­tizarea pământului pentru reco­­lonizări şi construirea ori repa­rarea de locuinţe odată cu legife­rarea întregei materii. O serie de alte realizări s-au mai făcut, însă, a căror importanţă pentru opera de colonizare nu va scăpa nimănui. Este vorba de măsuri preala­bile, cari să uşureze lucrările şi să le pună pe adevăratul lor făgaş. O primă realizare a fost orga­nizarea locală a serviciului de colonizare, ştiut fiind că, până acum judeţele Tulcea şi Constan­ţa n’au avut asemenea serviciu. Odată acest lucru îndeplinit, s'a pornit la identificarea evacuaţi­lor şi la stabilirea drepturilor, ce aveau pentru recolonizare, aşa după cum pre-­crie legea nr. 766 din 1941. In acelaş timp s’au cal­culat şi posibilităţile de aşezare faţă de întinderile de pământ şi de locuinţe. Calculul acesta a dat loc la aprecierea că aşezarea în Dobrogea-Veche e posibilă nu­­mai pentru circa 13.000 familii, iar repartizarea s-a făcut în acest mod, atribuindu-se fiecărui colo­nist un loc de 10 hectare; cei e­­vacuaţi şi aşezaţi provizoriu în număr mai mare, au fost trans­feraţi în centrele cu loturi dis­ponibile. In acest interval s’au înregis­trat, în scriptel« fondului imobi­liar al colonizărilor, toate tere­nurile arabile şi gospodăriile ru­rale din Dobrogea, intrate în pa­trimoniul statului pe baza trata­tului româno-bulgar din 7 Sept. 1940 şi a Convenţiei româno-ger­­mană din 22 Octombrie 1940. Bunurile acestea s’au dat colo­niştilor în folosinţă cu titlu de arendaşi, la început, până la in­trarea definitivă în proprietate, ceiace se va face după măsură­toarea şi parcelarea cadastrală. Sunt şi bunuri, neatribuite chiar în folosinţă provizorie; acestea s’au arendat prin licitaţie pu­­publică sau prin bună învoială. Legea din 1941 prevede coma­sarea obligatorie a proprietăţilor agricole, din comunele unde Sta­tul a dobândit terenuri, pe baza celor două tratate menţionate mai sus. Până la desvoltarea mai amănunţită a acestui principiu legal, s’a hotărit prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1258 din 1941, executarea, cu caracter de experienţă, a lucrărilor de măsurătoare, comasare şi parce­lare la 10 comune din Dobrogea. O parte d­in lucrări s’a executat, iar altele sunt în curs. Desigur că, dacă legea din 1941 ar fi a­­plica­t aci formula „comandamen­tului unic“, care, după noi, este unul din principiile de bază ale reuşitei colonizării, operaţiile de cari vorbim, ar fi avut mai multă eficienţă şi terminarea lor s’ar fi grăbit. O altă prevedere a legii din 1941 a început să se aducă la în­deplinire. Este vorba de constitui­rea obligatorie a coloniştilor în cooperative agricole de producţie şi valorificare, după statutul spe­cial întocmit de Institutul Coope­raţiei. Astfel de cooperative s’au constituit până în prezent în­­ centre de colonizare. Dar preocupările autorităţii tu­telare a colonizării nu s’au limi­tat aci. Ea s’a ocupat de surplusul de colonişti evacuaţi, care a fost aşezat în Basarabia (1234 familii) şi în Bucovina (540 familii). Tot în Bucovina au fost aşezaţi şi 122 colonişti comercianţi în târguşoa­­rele provinciei, cari, în urma e­­vacuărilor, erau lipsite de aceste elemente. Un mic număr de colo­nişti (29 familii) a fost aşezat şi în jud. Timiş. In acelaş timp s’a procedat la studiul proectelor de colonizare a luptătorilor din războiul actual, pentru circa 300.000 ha., teren a­­rabil şi păşune, repartizate în 79 comune din Basarabia, aceasta de comun acord cu Marele Stat Major şi Ministerul agriculturii şi domeniilor. Pe acest teren, aflat în sudul provinciei, se proectează instituirea a 11.000 loturi de 16 ha. prevăzute cu perdele de protecţie şi cele de apărare, şi constituirea a 630 loturi de câte 25 ha. pentru cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”. Măsurătorile şi studiile de parcelare sunt în curs. Dacă abundenţa fondurilor, sub scutul unei puternice instituţii proprii de finanţare, s’ar reali­za, evident că lucrările ar putea lua o desvoltare mai mare, ero­­bindu-se astfel, cu o oră mai cu­rând, o operă de consolidare a provinciilor alipite. Prof. E. GRINŢESCU Apărarea­ coastei norvegiene (R.D.V.)

Next