Universul - Provincie, septembrie 1943 (Anul 60, nr. 238-267)
1943-09-01 / nr. 238
PREGĂTIREA ELEMENTULUI NAŢIONAL COMERCIAL Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti a adus la cunoştinţa publicului, numărul şcolilor practice ce le are în Bucureşti şi unde se pot face de pe acum înscrierile şi reînscrierile. Aceste şcoli practice comerciale sunt, evident, o necesitate şi ele contribue la pregătirea elementelor româneşti cari vor să activeze în viaţa comercială. Politica de românizare a comerţului şi industriei nu poate ajunge să dea roadele urmărite, atâta timp cât nu vor fi în mod serios pregătite elementele chemate să înlocuiască pe cel străin. Şi în această privinţă, pregătire înseamnă nu numai învăţătură de carte, ci şi practică şi în acelaş timp o serioasă adaptare a tineretului la acel spirit de disciplină, de prevedere, de iniţiativă şi de cunoaştere a realităţilor atât de necesar în activitatea comercială. Cu prilejul aplicării dispoziţiilor legale pentru românizare, s-a constatat tocmai insuficienţa acestei pregătiri şi a fost chiar nevoie să se atragă atenţiunea de către autorităţi că românizare, mai ales în acest domeniu comercial şi industrial, nu însemnează crearea de sinecurişti, de beneficiari fără muncă şi fără pricepere. Fireşte, problema nu poate fi rezolvată de la o zi la alta. Nu e mult timp de când multă lume socotea comerţul ca o meserie de ordine secundară şi tineretul era îndrumat numai spre drumul profesiunilor libere sau spre acela al funcţionarismului. Această profundă eroare a înlesnit pătrunderea elementelor străine mai bine pregătite şi astfel economia naţională a fost lipsita de contribuţia elementului românesc, rămas voluntar în afară. înlăturarea acestui neajuns depinde, desigur, în foarte mare parte de educaţia ce se face tinerilor cari urmează şcolile comerciale şi unde practica şi pregătirea spiritului trebue să primeze. Rolul Camerelor de comerţ şi industrie din întreaga ţară este foarte important în această privinţă. Ele pot contribui tocmai la acea necesară schimbare a mentalităţii trecute şi la pregătirea şi selecţionarea unui bun element naţional care să constitue mâine factorul activ şi dinamic al vieţei noastre economice, încurajarea învăţământului comercial printr-o susţinută propagandă, înlesnirea pătrunderii elementului românesc în şcolile practice şi în întreprinderile comerciale bine organizate şi unde, printr-o practică bine şi serios controlată, el va putea câştiga îndrumările utile pentru viitor, sunt condiţiuni esenţiale ale unei politici de românizare bine înţeleasă. Iată de ce socotim că acum, cu începerea unui nou an şcolar, organele în drept, toţi acei cari au răspunderea desvoltării economiei noastre naţionale şi a românizării vieţii noastre comerciale şi industriale şi acei în răspunderea cărora cade educarea şi pregătirea tineretului, să dea o deosebită atenţiune acestei importante probleme. CURTEA NOASTRĂ REGALĂ A LUAT DOLIU PE TIMP DE 6 ZILE Comunicat In urma încetării din Viaţă a Majestăţii Sale Regelui Boris al III-lea, Curtea Regală a României a luat doliu pe timp de şase zile cu începere din ziua de Duminică 29 August a. c. A treia aniversare dela întemeierea Legiunii combatanţilor francezi Cuvântarea Mareşalului Petain, cu prilejul solemnităţii dela Vichy Vichy, 29 (Kador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R.” transmite: Cu prilejul celei de a treia aniversări dela întemeierea Legiunii combatanţilor, a avut loc la Vichy o ceremonie la care a luat parte şeful statului, Mareşalul Petain.. După oficierea unei slujbe divine la biserica St. Louis, la care a asistat Mareşalul Petain, ai urmat o mare manifestaţie pulaică in faţa marei scări a teatrului. Apoi, la orele 11, în tribuna de onoare, în faţa delegaţiilor legionarilor cu drapele şi a mii de persoane, în momentul sosirei Mareşalului şef al statului, directorul general al Legiunii Lachall, a adresat cuvinte de bun-venit asigurându-l de neclintita încredere a Legiunii. Mareşalul Petain aclamat de mulţime, a rostit o scurtă cuvântare către legionari spunând, între altele, că în momentul de faţă, când pericolul sporeşte neîncetat, toţi trebuie să aibă in vedere un singur mare ţel, dăndu-şi seama de cauzele nenorocirilor şi recunoscând că politica rău îndreptată a Franţei a dus-o la ruină şi că acum ea, Franţa, trebuie redresată, premizele sunt ca toţi francezii să fie uniţi şi să fie ascultători ordinelor. Cel care nu îndeplineşte ordinele, îţi trădează, Patria. Numai prin sforţări comune va putea fi Franţa salvată. Cuvintele rostite de Mareşalul Petain au fost ascultate de legionari şi de persoanele prezente cu mare entuziasm. A urmat o defilare a poliţiei legionarilor, care a avut loc in faţa Hotelului du Parc, sediul Guvernului. Papa va adresa un mesaj către lumea întreagă Roma, 29 (Rador). — Papa Pius al XII-lea va adresa prin postul de radio al Vaticanului, un mesagiu către lumea întreagă, la 1 Septembrie. AVIAŢIA NOASTRĂ PE FRONT Comunicatele germane subliniază aproape zilnic eroica contribuţie a aviaţiei române în grelele lupte de la Capul de pod Kuban. Iată unul dintre Stukas-urile noastre care e aprovizionat cu încărcătura necesară urmând să-şi ia zborul spre liniile inamice (S. M. P.) MAREŞALUL PREZAN Eri, Luni, la orele 10 dim., s’a făcut înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale mareşalului Preian, al cărui nume şi a cărui memorie vor rămâne vecinie înscrise în rândurilor ctitorilor de seamă cariau făurit unitatea naţională. Istoria îi va da locul ce i se cuvine acestui ostaş calm, hotărit, care, deşi încărcat de glorie şi de prestigiu, nu s’a lăsat ispitit să iasă din cadrul misiunei pentru care avea toată pregătirea necesară. Exemplul altui militar de seamă din generaţia sa, mareşalul Averescu, nu l-a putut determina să-şi schimbe atitudinea cu toate desele consultări şi solicităr pe care factorii hotăritori din acele vremuri le făceau în preajma deselor crize de guvern. Concesiunile pe care linia dreaptă a militarului ar fi trebuit să le îndure faţă de moravurile politice şi electorale, faţă de oamenii hotăritori în materie in timpurile acelea, nu erau invocate drept pricină a rezervei şi abţinerii sale, ci cu o demnă şi jovială modestie amintea cronicarilor politici ce veneau să-i solicite lămuriri, că el personal, nu avea însuşirile pe care un om de stat al acelei epoci, mareşalul Pilsudski, spunea că trebue să le aibă cel ce primeşte frâna complicatelor probleme statale. * Această conştientă rezervă nu umbreşte cu nimic bunele intenţiuni ale mareşalului Averescu a cărui popularitate nu l-a scutit de multe şi nemeritate decepţii, iar viitorimea va pronunţa cu adâncă veneraţie numele celor doi mari ostaşi ale căror fapte de arme sunt strâns legate de realizarea unităţii noastre naţionale. Odihnească-se în pace, se spune de obicei celor cari au trecut în eterica nefiinţă; noi ştim că marii noştri înaintaşi cari ne-au dat unirea nu vor avea pacea eternă până ce urmaşii lor nu vor reconstitui opera înfăptuită de ei. In faţa criptei de la Schineta, îmbinându-se cu slujba prohodirei, de la un capăt la altei al Varii, ecoul conştiinţei româneşti răsună ca un jurământ: Strădaniile şi jertfele voastre nu vor fi zadarnice ; unirea rămâne ţelul, crezul şi scopul existenţei neamului întreg ! Eroismul soldaţilor japonezi care au apărat insula Attu Tokio 23 (Rador). Corespondentul agenţiei „DNR“ transmite: Comandantul apărătorilor din insula Attu, generalul de brigadă Jamazaki, a fost avansat „post mortem“ la gradul de general de divizie. Un număr de 94 de ofiţeri au fost deasemeni distinşi, fiind înaintaţi. Ziarele de Duminică scot în relief istoria şi meritele apărătorilor insulei Attu. După cum s-a anunţat la timp garnizoana japoneză a apărat insula până la ultimul om împotriva unei superiorităţi formidabile a inamicului şi a pricinuit americanilor mari pierderi. Pierderile aviaţiei nord-americane din China Shanghai 29 (Rador). Corespondentul agenţiei „DNR“ transmite: După ştiri primite de pe front, aviaţia nord-americană din China a pierdut de la 23 iulie 80 de avioane, adică mai mult de jumătate din totalul de care dispune şi care este evaluat la 150 de avi°ane. Apărarea antiaeriană japoneză a doborât în diferite locuri în China 21 de avioane, iar aviația japoneză restul de 59. Sf. Gheorghe din Capitală: respectarea dispoziţiilor privitoare la circulaţie O nouă agresiune împotriva navigaţiei turce in Marea Neagră Istanbul, 29 (Rador). Corespondentul agenţiei „Ştefani“ transmite: O nouă agresiune împotriva navigaţiei turce se semnalează în Marea Neagră. Vasul cu motor „Yilmaz“, cu o deplasare de 100 de tone, a fost atacat de un submarin de naţionalitate necunoscută şi scufundat. Vasul se ducea la Istanbul cu o încărcătură cu lemne. El avea pe bord 11 pasageri şi şase oameni de echipaj. Submarinul a tras fără avertisment mai multe lovituri de tun împotriva vasului turc, care a fost înghiţit de valuri în câteva minute. Echipajul şi pasagerii au putut totuşi să ajungă la mal cu o barcă de salvare. Este vorba de a doua agresiune comisă în interval de 24 de ore împotriva vaselor de comerţ turceşti. In întreaga Danemarcă a fost proclamat regimul stării de asediu Copenhaga, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: In întreaga Danemarcă a fost proclamat de către comandantul trupelor germane din Danemarca regimul stării de asediu. Avizul publicat în cursul primelor ore ale dimineţii de Duminică de şeful trupelor germane din Danemarca are textul următor: 1. Recentele evenimente au arătat că autorităţile daneze nu mai sunt în măsură să păstreze calmul şi ordinea in Danemarca. Tulburările instigate de agenţii inamici se îndreaptă direct împotriva armatei germane. 2. In baza articolelor 42 -56 din Convenţia de la Haga, în legătură cu ordinea în timpul războiului terestru, declar instituit regim militar de excepţie pe întregul teritoriu al Danemarcei. Cu efect imediat, ordon: Funcţionarii şi salariaţii autorităţilor publice vor continua să-şi facă serviciul cu realitate. Ei vor trebui să urmez® directivele germanilor însărcinaţi cu controlul. Adunări de mai mult de cinci persoane in public sunt interzise. Deasemeni, sunt interzise orice fel de reuniuni, inclusiv cele ce nu sunt publice. Este interzisă părăsirea domiciliilor din clipa căderii serii. Din acest moment, orice trafic de străzi este interzis. Deasemeni, sunt interzise provizoriu toate informaţiile private civile. Se interzic şi grevele. Aţâţarea împotriva trupelor germane este privită ca un act favorizând inamicul şi este sancţionată în general cu moartea. Contravenţiile la dispoziţiile de mai sus sunt condamnate de tribunalele de război germane. Se va face uz, fără nici un fel de restricţie, de arme împotriva folosirii forţei, a grupurilor de oameni, etc. Fiecare cetăţean danez care se comportă într’un mod conform cu dreptul ginţilor, în baza ordonanţelor de război, va avea asigurată persoana sa, iar bunurile sale vor fi respectate în cadrul legilor. ❖ Berlin 29 (Rador). — In cadrul măsurilor menite să apere coasta europeană şi cu titlu de contramăsuri faţă de activitatea agenţilor inamici în Danemarca, comandantul trupelor germane a proclamat stare de excepţie. Măsurile indicate au fost luate fără greutate. Nu s’au produs nicăeri incidente de oarecare însemnătate. Oslo, 29 (Rador). — O ştire a Biroului Internaţional de Informaţiuni, retransmisă de corespondentul agenţiei „D. N. B.’’ anunţă: După cum declară Duminică seara postul de radio danez Kalundborg, cu toate că s’a proclamat starea de excepţie în Danemarca, aspectul străzilor a rămas normal. Poporul danez a primit măsura în linişte şi fără a-şi pierde cumpătul. Populaţia în general şi chiar tineretul au înţeles rostul măsurii şi, în consecinţă, o acceptă. Noul ambasador al Turciei pe lângă Quirinal Roma 29 (Rador). — D. Ruscan Baref Unaycin, noul ambasador al Turciei pe lângă Quirinal, a sosit Sâmbătă» la Roma, fiind salutat la gară de directorul de cabinet al ministrului afacerilor străine şi de ministrul protocolului italian, precum şi de întregul personal al ambasadei turce. DUPĂ MOARTEA REGELUI BORIS Adâncă durere in întreaga Bulgarie. — Când se va alcătui consiliul de regenţă. — Doliu naţional de 40 de zile Sofia, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani“ transmite : Ştirea morţii Regelui Boris a produs o adâncă consternare în întreaga ţară. La Sofia, s-au înregistrat scene îndurerate pe străzi. Toate bisericile sunt înţesate de credincioşi, ce se roagă pentru odihna sufletului Suveranului. Nici o precizare nu a fost dată până acum în legătură cu natura boalei care a răpus pe Suveran. Se ştie numai că Regele Boris a fost atins de o foarte gravă boală de inimă.. Ştirea că Suveranul este bolnav nu s’a răspândit decât joi. Numai d. Filoff, preşedinele consiliului de miniştri, a fost se pare, pus în curent de Curte după prima criză care a silit pe Suveran să stea la pat. Doi specialişti au sosit dela Berlin şi Viena, pentru a se consulta cu d. dr. Daskaloff, medicul Curţii Regale. Din clipa în care postul de radio a anunţat oficial că Regele Boris este grav bolnav, o mulţime enormă nu a încetat un moment să defileze în tăcere prin faţa Palatului Regal. Buletinul medical dat Vineri seara şi anunţând că starea ilustrului bolnav s’a îmbunătăţit uşor, a stârnit mari speranţe in sânul populaţiei, astfel încât cel de al treilea buletin declarând că starea Suveranului s’a înrăutăţit, a stârnit pretutindeni o adâncă durere. Pe tot timpul boalei, Regina Ioana nu a părăsit o clipă căpătâiul Augustului Său soţ, asistăndu-l până în ultimul moment. După reuniunea consiliului de miniştri, ministrul, de război a adresat, o proclamaţie armatei biogare, invitând-o să reînoiască jurământul de credinţă către Ţarul Simeon al 11-lea şi să servească Patria cu un mare spirit de disciplină. CONSILIUL DE MINIŞTRI IA CONDUCEREA AFACERILOR STATULUI Sofia. 29 (Rador).— Corespondentul agenţiei „Ştefani” transmite: Marele clopot al Catedralei Alexandru Neiuski a sunat jalnic în tot cursul nopţii. El va continua să sune până în momentul funeraliilor Suveranului O mulţime tăcută şi tristă, printre care se remarcă : sute de ţărani din împrejurimile Sofiei, îmbrăcaţi în tradiţionalele lor costume, care au venit pe jos în capitală, parcurgând mai mulţi kilometri, se află adunată în jurul Palatului Regal. Toţi ofiţerii poartă la braţ brasarda neagră. Ştirea morţii Regelui a stârnit o consternare profundă în capitală şi în provincie. In cercurile politice se declară că numirea consiliului de regenţă nu va putea avea loc imediat. Până atunci, consiliul de miniştri va lua conducerea afacerilor statului. Aceasta, s’a hotărit în cursul unei şedinţe a cabinetului, care a durat dela ora 17 până la ora 22.30. Toate ziarele declară că dispariţia Regelui unificator, se întâmplă într’un grav moment al vieţii naţionale şi invită poporul bulgar să aibă încredere în oamenii astfera cărora cade răspunderea guvernării ţării şi să rămână strâns uniţi in jurul Tronului tânărului Rege Simeon al II-lea. DOLIU NATIONAL DE 40 DE ZILE Sofia, 29 (Rador). — Doliul naţional ordonat de consiliul de miniştri va dura 40 de zile. In tot acest timp, toate localurile de distracţie vor fi închise. Timp de şapte zile, nu va avea loc nici o reprezentaţie de teatru sau cinematograf sau vreun concert. Sfântul Sinod a hotărit ca, până la noua ordine, să nu se oficieze nici o căsătorie. CÂND VA AVEA LOC ÎNMORMÂNTAREA . Sofia 29 (Rador). — înmormântarea. Regelui Boris al III-lea va avea loc Duminica viitoare. Locul şi ora funeraliilor vor fi anunţate printr’un comunicat ulterior. Articolele din Constituţia bulgară care reglementează succesiunea la tron şi regenţa Sofia, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: Ziarele bulgare publică Duminică articolele din Constituţia bulgară, care, în cazul unui deces prematur al Regelui ,reglementează succesiunea la tron şi Regenţa. Aceste articole sunt următoarele: ART. 26: „Când Regele se suie pe tron înainte de a fi atins majoratul, o Regenţă este instituită până la această dată“. ART. 27: „Regenţa cuprinde trei Regenţi, care urmează să fie aleşi deMarea Adunare Naţională“. ART. 28: „încă din timpul vieţii Sale, Regele poate numi trei Regenţi, când Prinţul Moştenitor este încă minor. Pentru a proceda astfel Ii sunt necesare acordul şi asentimentul Marei Adunări Naţionale“. ART. 29: „Pot fi membri ai Regenţei miniştrii şi membrii tribunalului suprem sau persoanele care au ocupat aceste posturi fără ca să li se fiadus învinuiri“. ART. 32: „Educarea Regelui minor şi administrarea bunurilor sunt încredinţate Reginei-Mame şi tutorilor. * Aceştia sunt numiţi de consiliul de miniştri de comun cord cu Regina-Mamă“. ART. 33: „Membrii Regenţi nu pot fi în acelaşi timp tutorii Regelui minor“ Realizări de detaliu in colonizare Spuneam, în trecut, că preocuparea principală a fost repartizarea pământului pentru recolonizări şi construirea ori repararea de locuinţe odată cu legiferarea întregei materii. O serie de alte realizări s-au mai făcut, însă, a căror importanţă pentru opera de colonizare nu va scăpa nimănui. Este vorba de măsuri prealabile, cari să uşureze lucrările şi să le pună pe adevăratul lor făgaş. O primă realizare a fost organizarea locală a serviciului de colonizare, ştiut fiind că, până acum judeţele Tulcea şi Constanţa n’au avut asemenea serviciu. Odată acest lucru îndeplinit, s'a pornit la identificarea evacuaţilor şi la stabilirea drepturilor, ce aveau pentru recolonizare, aşa după cum pre-crie legea nr. 766 din 1941. In acelaş timp s’au calculat şi posibilităţile de aşezare faţă de întinderile de pământ şi de locuinţe. Calculul acesta a dat loc la aprecierea că aşezarea în Dobrogea-Veche e posibilă numai pentru circa 13.000 familii, iar repartizarea s-a făcut în acest mod, atribuindu-se fiecărui colonist un loc de 10 hectare; cei evacuaţi şi aşezaţi provizoriu în număr mai mare, au fost transferaţi în centrele cu loturi disponibile. In acest interval s’au înregistrat, în scriptel« fondului imobiliar al colonizărilor, toate terenurile arabile şi gospodăriile rurale din Dobrogea, intrate în patrimoniul statului pe baza tratatului româno-bulgar din 7 Sept. 1940 şi a Convenţiei româno-germană din 22 Octombrie 1940. Bunurile acestea s’au dat coloniştilor în folosinţă cu titlu de arendaşi, la început, până la intrarea definitivă în proprietate, ceiace se va face după măsurătoarea şi parcelarea cadastrală. Sunt şi bunuri, neatribuite chiar în folosinţă provizorie; acestea s’au arendat prin licitaţie pupublică sau prin bună învoială. Legea din 1941 prevede comasarea obligatorie a proprietăţilor agricole, din comunele unde Statul a dobândit terenuri, pe baza celor două tratate menţionate mai sus. Până la desvoltarea mai amănunţită a acestui principiu legal, s’a hotărit prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1258 din 1941, executarea, cu caracter de experienţă, a lucrărilor de măsurătoare, comasare şi parcelare la 10 comune din Dobrogea. O parte din lucrări s’a executat, iar altele sunt în curs. Desigur că, dacă legea din 1941 ar fi aplicat aci formula „comandamentului unic“, care, după noi, este unul din principiile de bază ale reuşitei colonizării, operaţiile de cari vorbim, ar fi avut mai multă eficienţă şi terminarea lor s’ar fi grăbit. O altă prevedere a legii din 1941 a început să se aducă la îndeplinire. Este vorba de constituirea obligatorie a coloniştilor în cooperative agricole de producţie şi valorificare, după statutul special întocmit de Institutul Cooperaţiei. Astfel de cooperative s’au constituit până în prezent în centre de colonizare. Dar preocupările autorităţii tutelare a colonizării nu s’au limitat aci. Ea s’a ocupat de surplusul de colonişti evacuaţi, care a fost aşezat în Basarabia (1234 familii) şi în Bucovina (540 familii). Tot în Bucovina au fost aşezaţi şi 122 colonişti comercianţi în târguşoarele provinciei, cari, în urma evacuărilor, erau lipsite de aceste elemente. Un mic număr de colonişti (29 familii) a fost aşezat şi în jud. Timiş. In acelaş timp s’a procedat la studiul proectelor de colonizare a luptătorilor din războiul actual, pentru circa 300.000 ha., teren arabil şi păşune, repartizate în 79 comune din Basarabia, aceasta de comun acord cu Marele Stat Major şi Ministerul agriculturii şi domeniilor. Pe acest teren, aflat în sudul provinciei, se proectează instituirea a 11.000 loturi de 16 ha. prevăzute cu perdele de protecţie şi cele de apărare, şi constituirea a 630 loturi de câte 25 ha. pentru cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”. Măsurătorile şi studiile de parcelare sunt în curs. Dacă abundenţa fondurilor, sub scutul unei puternice instituţii proprii de finanţare, s’ar realiza, evident că lucrările ar putea lua o desvoltare mai mare, erobindu-se astfel, cu o oră mai curând, o operă de consolidare a provinciilor alipite. Prof. E. GRINŢESCU Apărarea coastei norvegiene (R.D.V.)