Universul - Capitala, octombrie 1943 (Anul 60, nr. 268-298)
1943-10-01 / nr. 268
Anul al 60-lea 10 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI Taxa poștală plătită la numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. Nr. 21.464/939 10 Pagini CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.14; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 DIRECTOR SI ADMINISTRATOR DELEGA STELIAN POPESCU Trecutul isbitrii Iniţiativa ce s’a luat de a se desgropa şirul de cetăţi dacice, aşezate pe coamele munţilor Orăştiei, va pune într’o lumină nouă isvoarele istoriei noastre. Cercetând şi descifrând trecutul legat de aceste cetăţi, ce datează de peste 1800 de ani, se completează în parte istoria viteazului popor al dacilor, cari prin amestecul cu romanii, după cucerirea lui Traian, a dat naştere poporului român. Dacă asupra caracterului romanităţii noastre se găsesc atâtea urme pe pământul vechei Dacii, care ajunsese în timpul lui Decebal să înfrunte, prin vitejia armelor, imperiul roman, în ce priveşte trecutul dacilor avem prea puţine isvoare. El nu se poate lămuri şi întregi, decât dând la iveală cetăţile de care s’au folosit, în aprigile lor lupte, urmele de viaţă şi structura lor sufletească fiindcă nu se poate închipui ca un popor de baştină, care se ocupa cu păstoritul, cu agricultura şi cu meşteşugul armelor pentru apărarea pământului, sobri în traiul lor şi stăpâniţi de credinţa în nemurirea sufletului, cum îi descriu istoricii antichităţii, să nu fi imprimat urmaşilor, după altoiul roman, şi din însuşirile lor. Cunoaşterea trecutului dacilor constitue o piatră de temelie a istoriei noastre sbuciumate. Pe trecutul istoric un popor îşi clădeşte viitorul şi îşi asigură existenţa naţională. Această istorie, după cum arată Nicolae Bălcescu, trebue „să alerge la isvoarele originale, să caute şi să adune toate datele putincioase“. „Istoria noastră, ca a tuturor naţiilor, — continuă Bălcescu — se coprinde în cinci feluri de documente: întâi poeziile, şi tradiţiile populare, al doilea ,legile şi actele oficiale, al treilea cronicile cari coprind faptele generale, al patrulea inscripţiile şi monumentele, al cincilea scrierile cari zugrăvesc obiceiurile private”. Am reprodus aceste rânduri ale istoricului nostru Bălcescu, Spre a întări argumentarea, că ooartă cu săpăturile arheologice din jurul cetăţilor dacice, e nevoe să se facă, pentru completarea istoriei şi cercetări folkloristice, etnografice, sociologice şi antropologice, în satele de munte din aceste regiuni, cari prezintă caracteristici deosebite, din care s'ar putea trage concluzii interesante asupra structurii şi însuşirilor dacice. Există în satele din jurul cetăţilor, o populaţie de vechi tradiţii, cu un grai curat românesc, modeşti în ţinuta şi în gospodăria lor, foarte primitori şi credincioşi datinilor, strânşi legaţi de viaţa munţilor. Din aceste cercetări ale specialiştilor se pot descifra o serie de taine care învălue trecutul dacilor. Asocierea tineretului universitar şi şcolar la desgroparea cetăţilor din munţii Orăştiei, pe care asupritorii trecutului, le-au scormonit pietrele numai cu scopul de a găsi comori îngropate de daci, — o dovadă a curiozităţii lor ştiinţifice — constitue o admirabilă lecţie de istorie naţională, de cunoaştere a urmelor strămoşilor şi de evocare a faptelor de măreţie care înalţă sufletele şi dă încredere în virtuţile neamului nostru care a înfruntat cu bărbăţie toate obstacolele din lunga sa existență. Patru avioane Sovietice doborite la Constanţa de artileria antiaeriană româno-germană comunicat In ziua de 28 Septemvrie a. c., la orele 12.55, 6 avioane sovietice de tipul D. B. 3, au atacat portul şi oraşul Constanţa. Datorită reacţiunii prompte şi deosebit de puternice a apărării aeriene locale, nu s-au înregistrat pierderi materiale. Artileria A. A. românogermană a doborît 4 avioane din cele 6. PUNCTUL DE VEDERE AL ANGLIEI FAŢĂ DE O CERERE A CERCURILOR EMIGRANTE DIN LONDRA Berlin, 29 (Rador). — Se comentează cu interes în Wilhelenstrasse ştirea provenită din Londra şi publicată intr’un ziar suedez, care pune în lumină noua atitudine luată de cercurile engleze autorizate faţă de cercurile emigrante, aflătoare la Londra. Se spune în această ştire că guvernele emigrate la Londra şi cercurile politice care le anturează, în faţa evoluţiei militare, pe frontul din est şi a evenimentelor din Italia, sunt convinse că trebuie să ajungă cu aliaţii la un acord în ceea ce priveşte necesitatea ca Anglia şi Statele Unite să ocupe ţările din Europa de sud inainte ca sovieticii să-şi facă apariţia. In aceeaşi ştire se mai spune că cercurile bine informate ale Londrei au declarat că asemenea tendinţe sunt de înţeles, dar că este vorba de un scop politic care nu se poate realiza, Washingtonul şi Londra neputând face imposibilul în această chestiune care este în contradicţie cu acordul încheiat cu Moscova. In aceste condiţiuni este de înţeles, se declară la Berlin, că în faţa acestei atitudini negative a cercurilor autorizate engleze, clica emigranţilor iugoslavi de exemplu, va trage concluziile şi va încerca acum să intre în anumite tratative cu generalul Tito, al partizanilor controlaţi de Moscova, care, după o ştire a Serviciului Britanic de Informaţii, s’ar afla în drum spre Cairo. Pentru aceste cercuri emigrante, se declară în încheere, este vorba de a se obţine în aceste tratative cele mai bune condiţii posibile, pentru a se putea servi de ele faţă de englezi. Regele Iugoslaviei a sosit la Cairo Amsterdam, 29 (Rador). — Corespondentul agenției „D. N. B." retransmite o știre a Serviciului Britanic de Informații, după care Regele Petru al Iugoslaviei fi suita sa au sosit la Cairo. Semnarea armistiţiului între mareşalul Badoglio şi aliaţi. — La stânga, reprezentantul aliaţilor, generalul Bedell Smith, semnând armistiţiul, la extrema dreaptă, delegaţii lui Badoglio, generalul Castellano (in haine negre) şi generalul Montenari O NOUĂ faza a luptelor din răsărit Reacţiunea forţelor germane a luat un caracter stabil Berlin, 29 (Rador). — Marile lupte de pe frontul de răsărit au intrat într-o fază nouă, scrie redactorul militar al agenţiei DNR în darea de seamă pe care o face astăzi asupra situaţiei. După săptămâni de apărare mobilă a trupelor germane, luptele din răsărit par să ia acum un caracter mai staţionar. O privire aruncată pe hartă permite să se constate că această înfăţişare nouă a situaţiei este rezultatul folosirii strategice a condiţiilor geografice şi fizice ale spaţiului in care inamicul a fost manevrat de comandamentul militar german. De ambele părţi, ritmul refişcărilor s’a încetinit în aşa măsură. îmâi nu pare nejustificată presupunerea că Niprul a pus o oarecare limită naturală acestor mişcări. Trebue totuşi să se noteze în această privinţă că la Berlin nu se mai vorbeşte, ca în trecut, despre o linie a Nipru- lui, ci se urmăreşte cu o atenţie crescândă desfăşurarea activităţii germane de contraatac, care se întăreşte mereu pe fiecare zi. Luptele de la Nipru au devenit o bătălie pentru stăpânirea unor capete de pod. Din poziţiile capetelor de pod pe care Ie au la est de fluviu, germanii dau contraatacuri de o energie şi de o forţă combativă atât de mare, încât se poate presupune că este vorba aici de un plan elaborat şi pregătit de multă vreme. IN SECTORUL DE SUD In sud, germanii au reuşit după cum se vede foarte clar să obţină un succes defensiv ce este cel mai remarcabil din cele de până acum. La sud de Zaporoje, în sectorul Melitopol, un contraatac german a pătruns în puternice forţe sovietice cu rezultatul că încercarea inamică de a înconjura Melitopolul trebue socotită deocamdată ca fiind prăbuşită. La nord de oraş, bolşevicii au căutat să ia cu asalt poziţiile germane aflate pe înălţimi. Ca urmare a acestei acţiuni, ce a fost întreprinsă de sovietici cu o mare cantitate de materiale, s-a desvoltat contraatacul german care în scurt timp a dus nu numai la cucerirea unui teren considerabil ci și la provocarea unor pierderi atât de grele inamicului încât întăririle necesare vor sosi cu mare întârziere date fiind marile distante pe care trebue să le parcurgă aceste întăriri sovietice. LUPTELE DE LA CAPETELE DE POD GERMANE DE PE NIPRU Centrul nevralgic al luptelor din sud se află în imediata apropiere a sectorului capului de pod german de la Zaporoje, unde germanii răspund deasemenea prin violente contraatacuri. Operaţiunile în acest sector continuă cu o intensitate neslăbită. In schimb presiunea sovietică împotriva sectorului Dnepropetrovsk a scăzut din cauza marii măcinări de oameni şi material bolşevic şi a apărării germane ce a procedat în acest sector şi la acţiuni ofensive. Bătălia pentru stăpânirea capetelor de pod continuă în sectorul de la nord de Kiev. Germanii dispun de numeroase poziţii capete de pod pe malul răsăritean al Niprului. Cu toate acestea, acţiunile sovietice în sectoarele de la nord de Zaporoje sunt exclusiv îndreptate spre Kiev. In general, se poate socoti acest oraş drept obiectivul bolşevic ce Sovieticii caută deocamdată să cucerească insulele de pe Nipru, spre a le folosi ca puncte de sprijin. Toate forţele lor sunt folosite în acest scop. Sforţările lor au dus totuşi numai la nimicirea completă a tuturor formaţiilor angajate in acest scop, ceea ce arată tăria poziţiilor germane. LA NORD DE KIEV La nord de Kiev, până la şoseaua către Moscova, continuă între timp încercarea bolşevică de a câştiga şi mai mult teren spre vest, aruncând în acest scop în luptă forţe masive. Luptele în acest sector sunt de o înverşunare nemaipomenită. Contraatacurile energice germane sunt răspunzătoare şi aci de încetinirea cadenţei inamice. Atacurile sovietice au fost oprite Mai trebue adăugat faptul că în aceste sectoare timpul a început de pe acum să influenţeze operaţiunile. Şi pe teatrul de război din Italia, condiţiile atmosferice sunt rele, ceea ce are drept urmare stânjenirea considerabilă a mişcărilor trupelor anglo-americane. Germanii par să ocupe aci puternice poziţii pe înălţimi. In momentul de faţă totul se găseşte aci de o parte şi de alta, sub sensul alinierii pentru viitoarele operaţiuni, trebue atins cu orice preț până la începerea epocii noroioase. Portul Zara, devenit bază de operaţiuni pentru trupele germane. (Ph. Ho.) TRATATIVELE DINTRE ALIAŢI ŞI REGELE VICTOR EMANUEL Stockholm 29 (Rador). — O ştire a Biroului Internaţional de Informaţiune retransmisă de corespondentul agenţiei D. N. R. anunţă: In cercurile oficiale ale Statelor Unite se ajunge din ce in ce mai mult la convingerea că Statele Unite şi Anglia tratează cu Regele Victor Emanuel cu privire la trei chestiuni, — după cum afirmă ştiri din New-York. In primul rând s’ar trata despre o reconstituire a cabinetului Badoglio, în al doilea rând, despre semnarea unui document privitor la capitularea necondiţionată şi, în al treilea rând, despre o declaraţie de război adresată Germaniei. In legătură cu punctul al treilea, deci cu privire la declaraţia de război către Germania, „New York Times”, scrie că partea Italiei ce se află sub Badoglio ar putea fi în curând considerată ca „ţară beligerantă”. „New York Times” subliniază că poziţia Italiei lui Badoglio in sânul aliaţilor ar fi de rangul al doilea şi ar depinde în mod esenţial de „câţi soldaţi germani ar fi omoriţi de partizanii lui Badoglio". Mai inainte totuşi ca Italia lui Badoglio să poată fi recunoscută în deosebi ca „beligerantă”, încheie „New York Times”, ar trebui ca Negusul Haile Selasie să fie recunoscut drept singurul și adevăratul împărat al Abisiniei. Fosta regină a Spaniei se va mărita cu Ducele de Alba Stockholm, 29 (Rador) — Corespondentul agenţiei D. N. R. retransmite , o ştire, dată de, Biroul Internaţional de Informaţiuni care anunţă următoarele: După cum ■ relatează ziarul Daily Mirror din New-York, fosta regină Victoria a Spaniei se va mărita în curând cu Ducele de Alba. MARI DISTRUGERI PROVOCATE LA NANTES DE BOMBARDAMENTUL AVIOANELOR INAMICE Paris, 29 (Rador). — Corespondetul agenţiei D.N.R. transmite : „ „Nantes este un oraş asasinat” declară preşedintele Comitetului de ajutorare imediată, după reîntoarcerea sa din acel oraş, unde amend“« lucrările de curăţire a •Primaturilor şi de evacuare a populaţiei. Cu prilejul celui de al treilea atac terorist anglo-american, inamicii au aruncat bombele lor, la întrmulare, asupra întregei regiuni. Oraşul este acum distrus până la punctul de a face ironie«1** imv? TOn^np; mod°rr tfz. 268 Vineri 1 Octombrie 194 IGNORANT SUNT, DOAMNE, AJUTĂ IGNORANŢEI MELE de ZENOFIE PÂCLIŞANU Din frageda copilărie am avut pasiunea cititului. O pasiune care nu m’a părăsit nici azi, când pe moalele capului mi-a răsărit luna şi tâmplele sunt ninse. In acest lung răstimp de citiri variate şi în limbi variate, m’au preocupat intens vecinii fiindcă cunoaşterea vecinilor este totdeauna un lucru util şi adesea chiar necesar. începutul l-am făcut cu vecinii de la Apus, cu care până la o anumită vârstă am trăit sub acelaşi acoperiş al Coroanei cu dublă origine şi cu crucea aplecată spre dreapta in urma unui mic incident de la începutul veacului al 14-lea. M’am ocupat de aceşti vecini, întâi silit, pe urmă dintr’un interes care nu era de natură nici estetică, nici, să-i zicem, etică. Astfel le-am studiat limba, istoria, mai ales istoria, literatura, moravurile şi năravurile şi alte multe lucruri pe care vecinul trebuie să le ştie despre vecini. Ajunsesem, după decenii de citiri şi de cercetări să cred, că le cunosc bine şi limba şi literatura şi istoria şi toate celelalte realizări şi isprăvi, însuşiri bune şi însuşiri mai puţin bune. Mare mi-a fost mirarea şi mare tulburarea sufletului, când răsfoind mai puţin pripit, ca de obiceiu, lucrarea masivă de 678 pagini în octav mare, scrisă de vreo 60 autori, specialişti şi specializaţi în toate ramurile de ştiinţă şi dexterităţi despre contribuţia naţiei lor la cultura umană şi progresele ei tehnice, etnice şi sportive. Citind monumentala operă, m’am bătut cu pumnul în piept şi mi-am zis pocăit: ignorant sunt. Dumnezeule al luminilor, ajută ignoranţei mele. Căci iată la pagina 135 a cărţii citesc că limba acestor vecini, cu rari am trăit sub cuprinsul aceleiaşi Coroane, e moale şi armonioa.fi-:, atât de moale şi armonioasă încât singură limba italiană se apropie de dulcea armonie a ei. Pentru edificarea mea am recurs la divinul Dante şi lumină s’a făcut înaintea ochilor sufletului meu. Domnul Balassa Iozsef, căci aşa se numeşte autorul capitolului despre limba poporului vecin de la apus, are dreptatea dreptăţilor şi ca să nu rămână nici în sufletul Domniilor Voastre, cititori ai acestor rânduri, nici un strop de îndoială otrăvită, comparaţi, vă rog frumos, următoarele versuri din Purgatorul lui Dante cu versurile contemporane făurite de un suflet credincios în limba cu armonii angelice a vecinilor: Era giâ Tora che volge il disio Ai naviganţi e intenerisce il core X,o di ch’han detto ai doici amici addio; E ehe lo novo peregrin d’amore Punge.’se ode squilla di lontano, Che paia il giorno pianger ehe si more. Iată acum versurile moi din țara vecină: Walasth oylagum tul sydou fyodumtul ezes urumentul. O en ezes urodun eggen yg fyodum syrou amiath thekunched buabeleul kyniukhad............................. Ce succesiune de sunete moi: a, a, o, a, u, u, o, u, o, u, u, e, e, u, u, şi ce senzaţii de dulce armonie produc eie atingând urechea noastră! Iată ce am mai aflat eu citind această mare operă. La pagina 632 a ei, un distins cercetător, arată că America n’a descoperit-o cum învăţasem eu şi Domnia Ta cititorule în şcoală, şi cum am cetit în cărţi, un spaniol cu numele Cristofor Columb în ultima decadă a veacului al 15-lea, ci a descoperit-o pe la anul una mie de la naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, un ungur care se numea Türker şi că numele noului continent nu derivă de la individul Amerigo Vespucio, cum scrie la carte şi se învaţă în şcoală, ci dela Emericus fiul sfântului Rege apostolic Ştefan I. Am mai învăţat din această masivă carte colectivă, că întâia şcoală practică economică şi industrială în lume, s’a infiinţat undeva între Dunăre şi Tisa, (p. 102) că tot cam pe acolo s’a înfiinţat întâia şcoală politechnică de neglob (p. 276), că o însemnată parte din invenţiile pe care ignoranţa mea şi a cărţilor pe care le-am citit până ieri le atribuia lui Siemens şi altora au ţâşnit din creerul vecinilor dela Apus. Şi uite aşa, citind pagină după pagină, o zi şi o noapte, am simţit lumină mare aprizându-se în mintea mea plină de crezuri. Am închis cartea cu ale ei 678 pagini în octav mare şi copleşit de emoţii am ridicat ochii spre Cer şi am oftat adânc: ignorant sunt, Doamne, ajută ignoranţei mele... Comisarul plenipotenţiar german in Franţa Ritter, victima unui atentat Paris, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR retransmite următoarele comunicate de către biroul internaţional de Informaţii: Ziarele franceze anunţă că comisarul plenipotenţiar al gauleiterului Sauckel în Franţa pentru mobilizarea mănei de lucru, Ritter, a căzut victimă a unui atentat■ Ziarele sunt unanime in a constata că Ritter, care fusese numit în acest post în Mai 1942, a dat dovadă de un mare tact psihologic, ceea ce îi dăduse putinţa să favorizeze şi să, intesifice in mod considerabil buna stare de înţelegere dintre cele două ţări. Ziarul Oeuvre, spre pildă, scrie că Ritter, în timpul scurtului timp cât a stat în Franţa a luat parte în mod eficace la opera de apropiere franco-germană. El era un soldat al Europei noui şi în această calitate duşmanii au căutat să-l înlăture-Unul din cele mai laşe atentate, scrie Le Matin, a fost îndreptat împotriva unei personalităţi care îşi câştigase respectul tuturor francezilor cari au avut prilejul să-l cunoască- Această crimă va fi veştejită de toţi francezii. OSTAŞI BRAVI Frontul Cuban. — Unul dintre ostaşii români care a distrus multe cazemate bolşevice. (S. M. P.) ORELE DE CAMUFLAJ DELA 1 OCTOMBRIE In conformitate cu art. 4 din Ordonanţa nr. 9 din 14 Aprilie 1943, dispoziţiunile art. 1, 2, 3, 5, 6 şi 7 referitoare la camuflaj, se vor aplica începând din ziua de 1 Octombrie 1943, între orele 19 şi 5,30 dimineaţa. O comisie internaţională va studia problemele Mediteranei Stockholm, 29 (Rador). — Co respodentul agenţiei „D. N. B.” transmite : „Manchester Guardian” se pronunţă în favoarea unei cooperări mai intense cu Uniunea Sovietică. După cum aunţă acest ziar, Stalin îşi propune să formeze o Comisiune Internaţională, care va studia problemele Medieranei. Numirea lui Vişinski ca Vice-Comisar la afacerile străine dovedeşte în mod suficient că Uniunea sovietelor ţine să se ocupe de problemele Europei de Vest şi de Sud. Va trebui să fie împiedecată Uniunea Sovietelor, adaugă acelaşi ziar, de a se dezinteresa de Europa de Vest, pentru că în acest caz ea ar interzice aliaţilor ei să-şi spună cuvântul asupra chestiunilor privind Europa de Est. înfiinţarea suszisei Comisiuni este deci conformă cu pregătirile ce se fac pentru o conferinţă , a şefilor guvernelor aliate,,, care va fi cea mai importantă întrunire din cursul întregului război. „Manchester Guardian” subliniază că încrederea reciprocă este una din condiţiile indispensabile pentru succesul unei asemenea Comisiuni. Anglia va trebui să-şi manifesteze acest fel de încredere faţă de Uniunea sovietică, atât în marile chestiuni, cât şi în cele de cea mai mică importanţă. Nu asculta propaganda înveninată a inamicului. APĂRAREA COASTELOR MĂRII NEGRE Personalul unui tun antitank românesc pe malul Mării Negre, urmăreşte desfăşurarea tancurilor bolşevice, aşteptând clipa prielnică pentru deschiderea focului concentrat. (S. M. P.)