Universul - Capitala, octombrie 1943 (Anul 60, nr. 268-298)

1943-10-01 / nr. 268

Anul al 60-lea 10 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI Taxa poștală plătită la numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 21.464/939 10 Pagini CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.14; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 DIRECTOR SI­ ADMINISTRATOR DELEGA STELIAN POPESCU Trecutul isbitrii Iniţiativa ce s’a luat de a se desgropa şirul de cetăţi dacice, aşezate pe coamele munţilor Orăştiei, va pune într’o lu­mină nouă isvoarele istoriei noastre. Cercetând şi desci­frând trecutul legat de aceste cetăţi, ce datează de peste 1800 de ani, se completează în parte istoria viteazului popor al da­cilor, cari prin amestecul cu romanii, după cucerirea lui Traian, a dat naştere poporu­lui român. Dacă asupra caracterului ro­manităţii noastre se găsesc a­­tâtea urme pe pământul ve­­chei Dacii, care ajunsese în timpul lui Decebal să în­frunte, prin vitejia armelor, imperiul roman, în ce priveşte trecutul dacilor avem prea pu­ţine isvoare. El nu se poate lămuri şi întregi, decât dând la iveală cetăţile de care s’au folosit, în aprigile lor lupte, urmele de viaţă şi structura lor sufletească fiindcă nu se poate închipui ca un popor de baştină, care se ocupa cu păs­­toritul, cu agricultura şi cu meşteşugul armelor pentru a­­părarea pământului, sobri în traiul lor şi stăpâniţi de cre­dinţa în nemurirea sufletului, cum îi descriu istoricii antichi­tăţii, să nu fi imprimat urma­şilor, după altoiul roman, şi din însuşirile lor. Cunoaşterea trecutului daci­lor constitue o piatră de te­melie a istoriei noastre sbuciu­­mate. Pe trecutul istoric un popor­ îşi clădeşte viitorul şi îşi asigură existenţa naţională. Această istorie, după cum a­­rată Nicolae Bălcescu, trebue „să alerge la isvoarele origi­nale, să caute şi să adune toate datele putincioase“. „Istoria noastră, ca a tuturor naţiilor, — continuă Bălcescu — se co­prinde în cinci feluri de docu­mente:­ întâi poeziile, şi tradi­ţiile populare, al doilea ,legile şi actele oficiale, al treilea cronicile cari coprind faptele generale, al patrulea inscrip­ţiile şi monumentele, al cin­cilea scrierile cari zugrăvesc obiceiurile private”. Am reprodus aceste rânduri ale istoricului nostru Bălcescu, Spre a întări argumentarea, că ooartă cu săpăturile arheolo­gice din jurul cetăţilor dacice, e nevoe să se facă, pentru completarea istoriei şi cerce­tări folkloristice, etnografice, sociologice şi antropologice, în satele de munte din aceste re­giuni, cari prezintă caracteris­tici deosebite, din care s'ar putea trage concluzii intere­sante asupra structurii şi în­suşirilor dacice. Există în sa­tele din jurul cetăţilor, o popu­laţie de vechi tradiţii, cu un grai curat românesc, modeşti în ţinuta şi în gospodăria lor, foarte primitori şi credincioşi datinilor, strânşi legaţi de viaţa munţilor. Din aceste cer­cetări ale specialiştilor se pot descifra o serie de taine care învălue trecutul dacilor. Asocierea tineretului uni­versitar şi şcolar la desgropa­­rea cetăţilor din munţii Orăş­­tiei, pe care asupritorii trecu­tului, le-au scormonit pietrele numai cu scopul de a găsi co­mori îngropate de daci, — o dovadă a curiozităţii lor ştiin­ţifice — constitue o admira­bilă lecţie de istorie naţională, de cunoaştere a urmelor stră­moşilor şi de evocare a fapte­lor de măreţie care înalţă su­fletele şi dă încredere în vir­tuţile neamului nostru care a înfruntat cu bărbăţie toate obstacolele din lunga sa exis­tență. Patru avioane Sovietice doborite la Constanţa de artileria antiaeriană româno-germană comunicat In ziua de 28 Septemvrie a. c., la orele 12.55, 6 avi­oane sovietice de tipul D. B. 3, au atacat portul şi o­­raşul Constanţa. Datorită reacţiunii prompte şi deo­sebit de puternice a apă­rării aeriene locale, nu s-au înregistrat pierderi mate­riale. Artileria A. A. româno­­germană a doborît 4 avi­oane din cele 6. PUNCTUL DE VEDERE AL ANGLIEI FAŢĂ DE O CERERE A CERCURILOR EMIGRANTE DIN LONDRA Berlin, 29 (Rador). — Se co­mentează cu interes în Wilhelen­­strasse ştirea provenită din Lon­dra şi publicată intr’un ziar sue­dez, care pune în lumină noua atitudine luată de cercurile en­gleze autorizate faţă de cercurile emigrante, aflătoare la Londra. Se spune în această ştire că gu­vernele emigrate la Londra şi cercurile politice care le antu­­rează, în faţa evoluţiei militare, pe frontul din est şi a eveni­mentelor din Italia, sunt con­vinse că trebuie să ajungă cu aliaţii la un acord în ceea ce pri­veşte necesitatea ca Anglia şi Statele Unite să ocupe ţările din Europa de sud inainte ca sovieticii să-şi facă apariţia. In aceeaşi ştire se mai spune că cercurile bine informate ale Londrei au declarat că asemenea tendinţe sunt de înţeles, dar că este vorba de un scop politic care nu se poate realiza, Wa­shingtonul şi Londra neputând face imposibilul în această che­stiune care este în contradicţie cu acordul încheiat cu Moscova. In aceste condiţiuni este de înţeles, se declară la Berlin, că în faţa acestei atitudini negati­ve a cercurilor autorizate engle­ze, clica emigranţilor iugoslavi de exemplu, va trage concluziile şi va încerca acum să intre în anumite tratative cu generalul Tito, al partizanilor controlaţi de Moscova, care, după o ştire a Serviciului Britanic de Infor­maţii, s’ar afla în drum spre Cairo. Pentru aceste cercuri emigran­te, se declară în încheere, este vorba de a se obţine în aceste tratative cele mai bune condiţii posibile, pentru a se putea servi de ele faţă de englezi. Regele Iugoslaviei a sosit la Cairo Amsterdam, 29 (Rador). — Co­respondentul agenției „D. N. B." retransmite o știre a Serviciului Britanic de Informații, după care Regele Petru al Iugoslaviei fi suit­a sa au sosit la Cairo. Semnarea armistiţiului între mareşalul Badoglio şi aliaţi. — La stânga, reprezentantul aliaţilor, generalul Bedell S­mith, semnând armistiţiul, la extrema dreaptă, delegaţii lui Badoglio, generalul Castellano (in haine negre) şi generalul Montenari O NOUĂ faza a luptelor din răsărit Reacţiunea forţelor germane a luat un caracter stabil Berlin, 29 (Rador). — Marile lupte de pe frontul de răsărit au intrat într-o fază nouă, scrie re­dactorul militar al agenţiei DNR în darea de seamă pe care o face astăzi asupra situaţiei. După săptămâni de apărare mobilă a trupelor germane, lup­tele din răsărit par să ia acum un caracter mai staţionar. O pri­vire aruncată pe hartă permite să se constate că această înfăţi­şare nouă a situaţiei este rezul­tatul folosirii strategice a con­diţiilor geografice şi fizice ale­ spaţiului in care inamicul a fost manevrat de comandamentul mi­litar german. De ambele părţi, ritmul refiş­­cărilor s’a încetinit în aşa mă­sură. îmâi nu pare ne­justificată presupunerea că Niprul a pus o oarecare limită naturală acestor mişcări. Trebue totuşi să se no­teze în această privinţă că la Berlin nu se mai vorbeşte, ca în trecut, despre o linie a Nipru- lui, ci se urmăreşte cu o atenţie crescândă desfăşurarea activită­ţii germane de contraatac, care se întăreşte mereu pe fiecare zi. Luptele de la Nipru au devenit o bătălie pentru stăpânirea unor capete de pod. Din poziţiile ca­petelor de pod pe care Ie au la est de fluviu, germanii dau con­traatacuri de o energie şi de o forţă combativă atât de mare, încât se poate presupune că este vorba aici de un plan elaborat şi pregătit de multă vreme. IN SECTORUL DE SUD In sud, germanii au reuşit după cum se vede foarte clar să obţină un succes defensiv ce este cel mai remarcabil din cele de până acum. La sud de Zaporoje, în sectorul Melitopol, un contraatac german a pătruns în puternice forţe sovie­tice cu rezultatul că încercarea inamică de a înconjura Melitopo­­lul trebue socotită deocamdată ca fiind prăbuşită. La nord de oraş, bolşevicii au căutat să ia cu asalt poziţiile ger­mane aflate pe înălţimi. Ca urmare a acestei acţiuni, ce a fost între­prinsă de sovietici cu o mare can­titate de materiale, s-a desvoltat contraatacul german care în scurt timp a dus nu numai la cucerirea unui teren considerabil ci și la provocarea unor pierderi­­ atât de grele inamicului încât întăririle necesare vor sosi cu mare întâr­ziere date fiind marile distante pe care trebue să le parcurgă aceste întăriri sovietice. LUPTELE DE LA CAPETELE DE POD GERMANE DE PE NIPRU Centrul nevralgic al luptelor din sud se află în imediata apropiere a sectorului capului de pod german de la Zaporoje, unde germanii răs­pund deasemenea prin violente contraatacuri. Operaţiunile în acest sector continuă cu o intensitate neslăbită. In schimb presiunea sovietică împotriva sectorului Dneprope­trovsk a scăzut din cauza marii măcinări de oameni şi material bol­şevic şi a apărării germane ce a procedat în acest sector şi la ac­ţiuni ofensive. Bătălia pentru stăpânirea capete­lor de pod continuă în sectorul de la nord de Kiev. Germanii dis­pun de numeroase poziţii capete de pod pe malul răsăritean al Nipru­­lui. Cu toate acestea, acţiunile so­vietice în sectoarele de la nord de Zaporoje sunt exclusiv îndreptate spre Kiev. In general, se poate socoti acest oraş drept obiectivul bolşevic ce Sovieticii caută deocamdată să cucerească insulele de pe Nipru, spre a le folosi ca puncte de spri­jin. Toate forţele lor sunt folosite în acest scop. Sforţările lor au dus totuşi numai la nimicirea completă a tuturor formaţiilor angajate in acest scop, ceea ce arată tăria po­ziţiilor germane. LA NORD DE KIEV La nord de Kiev, până la şoseaua către Moscova, continuă între timp încercarea bolşevică de a câştiga şi mai mult teren spre vest, arun­când în acest scop în luptă forţe masive. Luptele în acest sector sunt de o înverşunare nemaipo­menită. Contraatacurile energice germane sunt răspunzătoare şi aci de încetinirea cadenţei inamice. Atacurile sovietice au fost oprite Mai trebue adăugat faptul că în aceste sectoare timpul a început de pe acum să influenţeze opera­ţiunile. Şi pe teatrul de război din Italia, condiţiile atmosferice sunt rele, ceea ce are drept urmare stânjeni­­rea considerabilă a mişcărilor tru­pelor anglo-americane. Germanii par să ocupe aci puternice poziţii pe înălţimi. In momentul de faţă totul se găseşte aci de o parte şi de alta, sub sensul alinierii pentru viitoarele operaţiuni, trebue atins cu orice preț până la începerea epocii noroioase. Portul Zara, devenit bază de operaţiuni pentru trupele germane. (Ph. Ho.) TRATATIVELE DINTRE ALIAŢI ŞI REGELE VICTOR EMANUEL Stockholm 29 (Rador). — O ştire a Biroului Internaţional de Informaţiune retransmisă de co­respondentul agenţiei D. N. R. anunţă: In cercurile oficiale ale State­lor Unite se ajunge din ce in ce mai mult la convingerea că Sta­tele Unite şi Anglia tratează cu Regele Victor Emanuel cu pri­vire la trei chestiuni, — după cum afirmă ştiri din New-York. In primul rând s’ar trata de­spre o reconstituire a cabinetu­lui Badoglio, în al doilea rând, despre semnarea unui document privitor la capitularea necondi­ţionată şi, în al treilea rând, despre o declaraţie de război a­­dresată Germaniei. In legătură cu punctul al trei­lea, deci cu privire la declaraţia de război către Germania, „New York Times”, scrie că partea Ita­liei ce se află sub Badoglio ar putea fi în curând considerată ca „ţară beligerantă”. „New York Times” subliniază că poziţia Italiei lui Badoglio in sânul aliaţilor ar fi de rangul al doilea şi ar depinde în mod e­­senţial de „câţi soldaţi germani ar fi omoriţi de partizanii lui Badoglio". Mai inainte totuşi ca Italia lui Badoglio să poată fi recunoscută în deosebi ca „beligerantă”, în­cheie „New York Times”, ar trebui ca Negusul Haile Selasie să fie recunoscut drept singurul și adevăratul împărat al Abisi­­niei. Fosta regină a Spaniei se va mărita cu Ducele de Alba Stockholm, 29 (Rador) — Co­respondentul agenţiei D. N. R. retransmite , o ştire, dată de, Bi­roul Internaţional de Informa­­ţiuni care anunţă următoarele: După cum ■ relatează ziarul Daily Mirror din New-York,­ fos­ta regină Victoria a Spaniei se va mărita în curând cu Ducele de Alba. MARI DISTRUGERI PROVOCATE LA NANTES DE BOMBARDAMENTUL AVIOANELOR INAMICE Paris, 29 (Rador). — Cores­­pondetul agenţiei D.N.R. trans­mite : „ „Nantes este un oraş asasinat” declară preşedintele Comitetului de ajutorare imediată, după reîn­toarcerea sa din acel oraş, unde a­m­end“« lucrările de curăţire a •Primaturilor şi de evacuare a populaţiei. Cu prilejul celui de al treilea atac terorist anglo-a­­merican, inamicii au aruncat bombele lor, la întrmulare, asu­pra întregei regiuni. Oraşul este acum distrus până la punctul de a face ironie«1** imv? TOn^np; mo­­d°rr tfz. 268 Vineri 1 Octombrie 194 IGNORANT SUNT, DOAMNE, AJUTĂ IGNORANŢEI MELE de ZENOFIE PÂCLIŞANU Din frageda copilărie am a­­vut pasiunea cititului. O pasiu­ne care nu m’a părăsit nici azi, când pe moalele capului mi-a răsărit luna şi tâmplele sunt ninse. In acest lung răstimp de citiri variate şi în limbi variate, m’au preocupat intens vecinii fiindcă cunoaşterea vecinilor este totdeauna un lucru util şi adesea chiar necesar. începutul l-am făcut cu vecinii de la Apus, cu care până la o anumită vâr­stă am trăit sub acelaşi acope­riş al Coroanei cu dublă origi­ne şi cu crucea aplecată spre dreapta in urma unui mic inci­dent de la începutul veacului al 14-lea. M’am ocupat de aceşti vecini, întâi silit, pe urmă din­­tr’un interes care nu era de na­tură nici estetică, nici, să-i zi­cem, etică. Astfel le-am studiat limba, istoria, mai ales istoria, literatura, moravurile şi năra­vurile şi alte multe lucruri pe care vecinul trebuie să le ştie despre vecini. Ajunsesem, după decenii de citiri şi de cercetări să cred, că le cunosc bine şi limba şi literatura şi istoria şi toate celelalte realizări şi is­prăvi, însuşiri bune şi însuşiri mai puţin bune. Mare mi-a fost mirarea şi mare tulburarea sufletului, când răsfoind mai puţin pripit, ca de obiceiu, lucrarea masivă de 678 pagini în octav mare, scrisă de vre­o 60 autori, specialişti şi specializaţi în toate ramurile de ştiinţă şi dexterităţi despre con­tribuţia naţiei lor la cultura u­­mană şi progresele ei tehnice, etnice şi sportive. Citind monu­mentala operă, m’am bătut cu pumnul în piept şi mi-am zis pocăit: ignorant sunt. Dumne­zeule al luminilor, ajută igno­ranţei mele. Căci iată la pagina 135 a cărţii citesc că limba acestor vecini, cu rari am trăit sub cuprinsul aceleiaşi Coroane, e moale şi ar­­m­onioa.fi-:, atât de moale şi ar­monioasă încât singură limba italiană se apropie de dulcea armonie a ei. Pentru edificarea mea am recurs la divinul Dante şi lumină s’a făcut înaintea o­­chilor sufletului meu. Domnul Balassa Iozsef, căci aşa se nu­meşte autorul capitolului despre limba poporului vecin de la apus, are dreptatea dreptăţilor şi ca să nu rămână nici în sufletul Domniilor Voastre, cititori ai a­­cestor rânduri, nici un strop de îndoială otrăvită, comparaţi, vă rog frumos, următoarele versuri din Purgatorul lui Dante cu ver­surile contemporane făurite de un suflet credincios în limba cu armonii angelice a vecinilor: Era giâ Tora che volge il disio Ai naviganţi e intenerisce il core X,o di ch’han detto ai doici amici addio; E ehe lo novo peregrin d’amore Punge.’se ode squilla di lontano, Che paia il giorno pianger ehe si more. Iată acum versurile moi din țara vecină: Walasth oylagum tul sydou fyodumtul ezes urumentul. O en ezes urodun eggen yg fyodum syrou amiath thekunched buabeleul kyniukhad............................. Ce succesiune de sunete moi: a, a, o, a, u, u, o, u, o, u, u, e, e, u, u, şi ce senzaţii de dulce armonie produc eie atingând u­­rechea noastră! Iată ce am mai aflat eu citind această mare operă. La pagina 632 a ei, un distins cercetător, arată că America n’a descope­rit-o cum învăţasem eu şi Dom­nia Ta cititorule în şcoală, şi cum am cetit în cărţi, un spaniol cu numele Cristofor Columb în ultima decadă a veacului al 15-lea, ci a descoperit-o pe la anul una mie de la naşterea Domnului şi Mântuitorului no­stru Isus Hristos, un ungur care se numea Türker şi că numele noului continent nu derivă de la individul Amerigo Vespucio, cum scrie la carte şi se învaţă în şcoală, ci dela Emericus fiul sfântului Rege apostolic Ştefan I. Am mai învăţat din această masivă carte colectivă, că întâia şcoală practică economică şi in­dustrială în lume, s’a infiinţat undeva între Dunăre şi Tisa, (p. 102) că tot cam pe acolo s’a în­fiinţat întâia şcoală politechnică de ne­glob (p. 276), că o însem­nată parte din invenţiile pe care ignoranţa mea şi a cărţilor pe care le-am citit până ieri le a­tribuia lui Siemens şi altora au ţâşnit din creerul vecinilor dela Apus. Şi uite aşa, citind pagină după pagină, o zi şi o noapte, am simţit lumină mare aprizându-se în mintea mea plină de crezuri. Am închis cartea cu ale ei 678 pagini în octav mare şi copleşit de emoţii am ridicat ochii spre Cer şi am oftat adânc: ignorant sunt, Doamne, ajută ignoranţei mele... Comisarul plenipotenţiar german in Franţa Ritter, victima unui atentat Paris, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR re­transmite următoarele comuni­cate de către biroul internaţio­nal de Informaţii: Ziarele franceze anunţă că co­misarul plenipotenţiar al gau­­leiterului Sauckel în Franţa pentru mobilizarea mănei de lu­cru, Ritter, a căzut victimă a u­­nui atentat■ Ziarele sunt una­nime in a constata că Ritter, care fusese numit în acest post în Mai 1942, a dat dovadă de un mare tact psihologic, ceea ce îi dăduse putinţa să favorizeze şi să, intesifice in mod considerabil buna stare de înţelegere dintre cele două ţări. Ziarul Oeuvre, spre pildă, scrie că Ritter, în timpul scurtu­lui timp cât a stat în Franţa a luat parte în mod eficace la o­­pera de apropiere franco-ger­­mană. El era un soldat al Eu­ropei noui şi în această calitate duşmanii au căutat să-l înlăture-Unul din cele mai laşe aten­tate, scrie Le Matin, a fost în­dreptat împotriva unei persona­lităţi care îşi câştigase respectul tuturor francezilor cari au avut prilejul să-l cunoască- Această crimă va fi veştejită de toţi francezii. OSTAŞI BRAVI Frontul Cuban. — Unul dintre ostaşii români care a distrus multe cazemate bolşevice. (S. M. P.) ORELE DE CAMUFLAJ DELA 1 OCTOMBRIE In conformitate cu art. 4 din Ordonanţa nr. 9 din 14 Aprilie 1943, dispoziţiunile art. 1, 2, 3, 5, 6 şi 7 refe­ritoare la camuflaj, se vor a­­plica începând din ziua de 1 Octombrie 1943, între orele 19 şi 5,30 dimineaţa. O comisie internaţională va studia problemele Mediteranei Stockholm, 29 (Rador). — Co­ respodentul agenţiei „D. N. B.” transmite : „Manchester Guardian” se pro­nunţă în favoarea unei cooperări m­ai intense cu Uniunea Sovieti­că. După cum aunţă acest ziar, Stalin îşi propune să formeze o Comisiune Internaţională, care va studia problemele Medieranei. Numirea lui Vişi­nski ca Vice-Co­­misar la afacerile străine dove­deşte în mod suficient că Uniu­nea sovietelor ţine să se ocupe de problemele Europei de Vest şi de Sud. Va trebui să fie împie­decată Uniunea Sovietelor, adau­gă acelaşi ziar, de a se dezinte­resa de Europa de Vest, pentru că în acest caz ea ar interzice alia­ţilor ei să-şi spună cuvântul a­­supra chestiunilor privind Euro­pa de Est. înfiinţarea suszisei Comisiuni este deci conformă cu pregătirile ce se fac pentru o conferinţă , a şefilor guvernelor aliate,,, care va fi cea mai importantă întru­nire din cursul întregului război. „Manchester Guardian” subli­niază că încrederea reciprocă este una din condiţiile indispensa­bile pentru succesul unei aseme­nea Comisiuni. Anglia va trebui să-şi manifesteze acest fel­ de în­credere faţă de Uniunea sovieti­că, atât în marile chestiuni, cât şi în cele de cea mai mică im­portanţă. Nu asculta propaganda înveninată a inamicului. APĂRAREA COASTELOR MĂRII NEGRE Personalul unui tun antitank românesc pe malul Mării Negre, urmăreşte desfăşurarea­­ tancurilor bolşevice, aşteptând clipa prielnică pentru deschiderea focului concentrat. (S. M. P.)

Next