Universul - Capitala, octombrie 1943 (Anul 60, nr. 268-298)
1943-10-14 / nr. 281
Anul al 6optea la Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „U N IV E R S U L“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI ha l»|hu tuna la dwm Materni aprobării Dir. GM« V. 9. 9. Nr. UM*7m CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-95 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 RECUNOŞTINŢA Adunarea generală a asociaţiei absolvenţilor şcoalei comerciale superioare şi ai liceului comercial „N. Kreţulescu”, aminteşte indirect tuturor elevilor cari au frecventat cursurile diferitelor şcoli, datoria de recunoştinţă pe care trebue s’o aibă, în tot timpul vieţii faţă de acele lăcaşuri de lumină şi cultură cari le-au dat pregătirea necesară pentru lupta vieţii. Se fac deseori reuniuni de absolvenţi din anumiţi ani, din anumite promoţii, se strâng foştii colegi în jurul unei agape şi, pentru o seară, toţi cei cari erau altă dată laolaltă şi care au apucat în viaţă drumuri diferite îşi deapănă amintirile cu duioşia pe care o zugrăvea Henry Murger în „Le pays latin“ : „Ţi-aduci aminte ?“. Dar existenţa pozitivă, practică, a şcolii şi a lumii şcolăreşti au necesităţi imperioase pe care Statul cu multiplele sale obligaţii nu le putea satisface nici pe vremea celor ce se uită azi cu melancolie la necurmatul mers al anilor, nici în timpurile de acum.. „Cursurile în momentul de faţă se ţin în acelaş locaş în care a început să funcţioneze liceul acum 60 de ani. Sălile de cursuri sunt insuficiente pentru tipul actual al liceului cu 12 clase. Nu avem săli suficiente de laborator, de bibliotecă, de gimnastică, desemn, etc. şi mai ales nu avem lângă liceu un internat care să adăpostească tinerele vlăstare, vioae la munte şi trup ale judeţului nostru“ , scrie într’un documentat apel inimosul director al liceului Ştirbey-Vodă din Călăraşi. Asociaţia absolvenţilor de care pomeneam la începutul acestor rânduri dă un exemplu şi un îndemn tuturor absolvenţilor din toate şcolile din ţară de tot ceea ce pot face împreună bunăvoinţele şi energiile celor cari şi-au creiat un drum în carierele pe cari şi le-au ales Nu numai o promoţie, nu numai o serie de absolvenţi, nici doar pentru o efemeră reuniune festivă, ci toţi la un loc absolvenţii din toţi anii ai şcolii pomenite s’au adunat să cerceteze şi să remedieze grijile materiale, permanente ale aşezământului de cultură care le-a dat lumina cu care au pornit să-şi câştige fiecare un loc în lumea muncitoare şi productivă. Sistemul acesta se practică de mult în ţările din apus şi asociaţiile „amicale“ din jurul fiecărei şcoli fac adevarate minuni şi pentru învăţământul în sine şi pentru încurajarea elementelor tinere care nu au mijloace îndestulătoare pentru urmarea cursurilor. Nu poate fi o mai reală dovadă de recunoştinţă faţă de instituţia şcolară respectivă, mai ales pentru cei cari reuşind în viaţă şi-au putut agonisi şi o bună situaţie materială, decât înlesnind şi altora din generaţiile care vin, să poate să capete lumină din lumină, spre desăvârşirea instrucţiunii necesară celor cari la rândul lor vor trebui să achite în viitor aceeaşi datorie de mulţumire şi de gratitudine, ca o permanentă obligativitate în slujba continuităţii naţionale, începutul e ceva mai greu. Dar odată înfiripată asociaţia absolvenţilor în jurul fiecărei şcoli şi fiecărui liceu, se vor putea face mult mai uşor toate cele necesare pentru completarea lipsurilor materiale ale aşezămintelor respective. Sunt atâţia oameni de inimă printre cei cari, graţie muncii şi meritelor lor au ajuns în primele rânduri ale ierarhiei sociale, cari şi-au agonisit o bună stare materială şi cari nu au avut până acum prilejul să-şi manifeste recunoştinţa faţă de factorii dătători de cultură, acea cultură care le-a înlesnit şi lor ascensiunea, încât suntem siguri că generalizarea iniţiativei absolvenţilor şcoalei comerciale „Kreţulescu“, poate constitui prin înfăptuirile eventuale, un colaborator preţios şi permanent al învăţământului pe care se sprijină viitorul oricărui neam din lume. CUM PRIVESC GUVERNELE EMIGRATE IA CAIRO ÎNCEPEREA CONFERINŢEI DE LA MOSCOVA Ankara, 12 (Rador). — O ştire a biroului internaţional de informaţiuni, retransmisă de agenţia D. N. R. anunţă: După ecouri sosite din Cairo, cercurile conducătoare ale guvernelor emigrante în capitala Egiptului privesc cu oarecare neîncredere începerea conferinţei miniştrilor de afaceri străine, care va avea loc în curând la Moscova, îşi face tot mai adânc loc temerea că, atât d. Eden cât şi d- Huli vor avea depline puteri din partea guvernelor lor cu privire la concesiuni întinse, pentru a se obţine cu orice preţ un rezultat general pozitiv din această conferinţă. Deasemeni se arată foarte mare scepticism cu privire la recentele declaraţiuni făcute de d. Eden reprezentanţilor guvernelor emigrate, declaraţii care păreau îmbucurătoare, deoarece până acum fuseseră făcute multe declaraţiuni oficiale, după care guvernul englez era gata la concesiuni. Aceleaşi cercuri sunt convinse că Statele Unite deşi declară astăzi că nu pot recunoaşte frontierele strategice revendicate de Uniunea Sovietelor, vor fi gata să se abată de la acest punct de vedere, dacă ar reuşi să obţină consimţământul sovietic la principala cerere prezentată de d. Huli la Moscova şi care va fi invitarea Rusiei la intrarea în război alături de America împotriva Japoniei. La Cairo se crede că ruşii vor refuza să intre oficial în război împotriva Japoniei, dar că sunt destule mijloace pentru a intra în negocieri referitoare la dispoziţia americanilor a unor puncte strategice. Deasemeni la Cairo se exprimă teamă că Sovietele vor cere pentru aceasta mână liberă în Balcani, în Polonia şi în Baltica şi că vor ceda eventual în faţa americanilor, renunţând la delimitarea frontierelor şi mulţumindu-se cu o garanţie pentru realizarea cererilor lor politice şi strategice, rămânând ca totul să fie aranjat definitiv după război. Cercurile emigrate din Cairo cred că pot vedea o confirmare a temerilor lor într-un articol publicat de „New York Times” Duminica trecută, prin care se cerea ca aliaţii să-şi coordoneze atitudinea lor cu politica Kremlinului. Faptul că ziarul „Observer’’ din Londra a comentat aceeaşi temă în acelaşi timp şi că guvernul englez a atras atenţia asupra atitudinii opoziţioniste a majorităţii populaţiei din Grecia şi Iugoslavia, către guvernele respective emigrate şi asupra lentei dar completei lor orientări către Moscova, a provocat o mare senzaţie la Cairo. IN LUMINA EXPERIENŢELOR de I.VION Chiar ţările neutre, unde viaţa economică n’a fost pusă sub presiunea asprelor necesităţi ale războiului şi deci n’au adoptat o conducere statală în toate compartimentele muncii şi producţiei, chiar ele arată — ridicând problema veche în formă nouă a dreptului la muncă al cetăţenilor într’o economie statizată — că Statul trebue să încurajeze şi să sprijine progresul tehnic şi comercial izvorit din întrecerea, din concurenţa iniţiativelor particulare, diminuând cât mai mult cu putinţă intervenţionismul oficialităţii Economistul german profesorul dr. Hunke, apărând principiul economiei dirijate, adaugă că nu e vorba de o economie „planificată“, condusă de o voinţă centrală după un plan aranjat in cele mai mici detalii, şi că a dirija nu înseamnă a administra . „Sarcina Statului — scrie d-sa — nu consistă în a se însărcina el însuşi cu conducerea economiei ţării. Execuţia sarcinilor de ordin economic revine în mod firesc patronului. Recunoaştem acţiunea şi riscul personalităţii economice ca forţă decisivă în activitatea economică. Arta de a dirija economia trebue să consiste în a forma şi a face să intervină personalitatea patronului, garantându-i libertatea necesară activităţii lui, făcându-l să intre în drepturile stimulentului la productivitate, la câştig“. Experienţa dovedeşte deci rolul imens al iniţiativei particulare, al emulaţiei, al firescului stimulent care e rodul muncii şi perseverenţei fiecăruia, iar Statului îi rezervă doar o conducere principială, pe liniile mari ale intereselor generale şi naţionale, încurajarea iniţiativei şi riscului patronal, dă posibilitate largă întrebuinţării manei de lucru şi ia Statului grija de a furniza posibilităţi de muncă, grije pe care ar fi avut-o în eventualitatea unei economii pe care, el însuşi ar fi dirijat-o şi administrat-o, substituindu-se iniţiativei particulare. Această importantă problemă de propăşire şi deci de viaţă, este discutată în toate ţările, sub toate aspectele ei şi o revistă elveţiană Suisse contemporaine“ face o originală comparaţie în ce priveşte felul cum trebue privită libera concurenţă în desvoltarea iniţiativei particulare. Socotind că nu trebue să vedem un pericol în desvoltarea concurenţei, ci o condiţie însăşi a progresului, că în locul unei cuirase protecţioniste locale, mai practică e o pregătire a elementelor pentru necurmata luptă a vieţii, suscitată revistă scrie: „In locul strategiei statice a unei linii Maginot, făcută din interdicţii, restricţii, garanţii, sprijiniri şi favorizări, trebue preferată mobilitatea întreprinzătoare a unei armate de câmpie, dotată cu un armament din ce în ce mai puternic, deoarece poate fi mereu perfecţionat“. Sunt probleme de viitor care preocupă toate statele prevăzătoare şi din discuţiile în jurul temei, care trebue să fie cea mai cuminte politică economică ce se cuvine să fie adoptată în interesul propăşirii individuale şi statale, reese că iniţiativa particulară rămâne pivotul, nucleul tuturor orânduirilor, pentru că ea constitue îmbărbătarea spre acea luptă pacinică de întrecere ce stă la baza tuturor acţiunilor omeneşti, ea constitue garanţia necurmatului mers al progresului uman. LA BEM SE CREDE CĂ CERERILE RUSIEI AU FOST ADMISE CHIAR ÎNAINTE DE CONFERINŢA DELA ROSCOVA O VIZITĂ DIPLOMATICĂ. — SITUAŢIA PE FRONTURI Prin telefon de la corespondentul nostru particular Berlin, 12. — Conferinţa de la Moscova, care după toate probabilităţile, va începe în curând, iar după cum se spune aci — caracterul unui scandal european. Toate ştirile din sursă internaţională sosite azi sunt de acord că Anglia şi America au şi admis toate pretenţiile Sovietelor, chiar înainte de începerea conferinţei. ❖ In jurul unei vizite la Vatican a ambasadorului german Weiszăcker s’a început o vie discuţie, care n’are însă niciun substrat serios. Cercurile berlineze nu contestă că ambasadorul german ar fi putut să facă o vizită Papei, dar nu știu nimic despre un demers diplomatic, punându-se aci mare greutate pe această deosebire. In orice caz, trebue aşteptat dacă şi ce înrâuriri va avea această vizită în opinia publică. In sectorul de sud al frontului de răsărit, în care luptele sau desfăşurat cu mare violenţă în ultimele zile, a intervenit azi o anumită acalmie. Faptul acesta poate fi considerat ca un succes al trupelor germane, deoarece frontul german a rămas cu totul intact. Sovietele n’au reuşit aşadar să străpungă poziţia chee a trupelor germane dintre Melitopol şi Zaporoje. In timp ce pe cursul mijlociu al Niprului, nu se desfăşoară decât lupte cu caracter local, cele de la nord de Kiev au luat un caracter de extremă violenţă, încercările de străpungere de la Nevel au fost zădărnicite şi azi. In genere, se confirmă punctul de vedere că sovieticii n'au întreprins o ofensivă generalii, pe frontul de est și că luptele fu’au deocamdată decât un caracter local. Pe frontul italian, aliații se află în fața poziţiilor stermane. Lupte mai intense nu s-au desfăşurat încă. TOAMNA IN CPIGIU Pelicanii zgribuliţi de frig tânjesc dupâ zări mai calde ACŢIUNI ÎNDRĂZNEŢE ALE AVIAŢIEI ROMANE IN LUPTELE DE LA MELITOPOL Berlin, 12 (Rador). — Avioane de luptă şi de atac româneşti, în cursul contraatacurilor date de armata terestră germană în ziua de 11 Octombrie la sud de Melitopol, au sprijinit aceste trupe prin atacuri îndrăsneţe împotriva concentrărilor de trupe şi a cuiburilor de mitraliere sovietice. Ele au doborît patru avioane sovietice. Escadre de avioane de luptă şi „Stuka” germane au atacat în acelaşi timp trupe şi tancuri sovietice aflate într-o străpungere zăvorită de formaţiile germane. Au fost obţinute lovituri în plin împotriva a numeroase tancuri inamice ce operau pe acest teren. In urma atacurilor aeriene date împotriva unor depozite de carburanţi şi de muniţii sovietice, situate în spatele frontului, s-au produs numeroase explozii şi incendii. Avioane de atac în picaj au distrus numeroase poduri improvizate de sovietici pe Nipru, iar avioane de asalt, sburând de la mică înălțime, au pricinuit pierderi grele inamicului. Neutralitatea Elveţiei din nou violată Berna, 12 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : In cursul zilei de Marţi, avioane anglo-nord-americane au violat din nou neutralitatea Elveţiei. In această privinţă se anunţă oficial: Avioane străine au violat în după amiaza zilei de 12 octombrie teritoriul elveţian. Incursiunea a avut loc la orele 14.27, în apropiere de Neunkirch, în cantonul Schauiffhausen, şi de Andelfingen. Avioanele au părăsit teritoriul elveţian la ora 14.35 între Arbon şi Altemheim. Arhiepiscopul de York despre situaţia bisericii in Rusia Sovietică Berna 12. (Rador). — Corespondentul agenţiei DNB trans‘„NATIONAL ZEITUNG‘ află din Londra că arhiepiscopul de York a vorbit în faţa ziariştilor despre călătoria sa la Moscova. El a spus între altele că se menţine în Uniunea Sovietelor exproprierea bisericilor. Bisericile continuă a fi proprietatea statului. Acesta nu dă subvenţii, parohiile urmând să asigure funcţionarea bisericilor prin daruri. Mănăstirile, cu excepţia câtorva, sunt suprimate. In general, preoţii sunt în vârstă - a continuat arhiepiscopul de York — dar a întâlnit şi tineri, deşi cei mai activi dintre ei sunt „luptători în prezent pe front”. Arhiepiscopul a adăugat că învăţământul religios este suprimat în şcolile sovietice. MĂSURILE DE CURĂŢIRE GERMANE IN PENINSULA ISTRIA Berlin, 12 (Rador). — Succesul deosebit al măsurilor de curăţire germane în peninsula Istria şi în regiunile vecine dinspre răsărit constă în afară de consolidarea pacificării, în capturarea unui număr neobişnuit de mare de arme. Această captură se compune în primul rând din diferite mijloace de luptă pe care italienii le predaseră bandiţilor, dar şi din livrări britanice. Ea se compune, numai în acea zonă şi în ultimele patru zile, din 53 de tunuri de toate tabbrele, din 31 tunuri antitanc, 74 aruncătoare de granate, 414 puşti mitraliere şi peste 19.000 puşti. Numărul bandiţilor omorâţi sau făcuţi prizonieri în aceste lupte trece de 13.000. Pe lângă aceasta, au fost găsite şi câteva depozite bogate de arme şi material pe care bandiţii le ocupaseră, dar nu le folosiseră încă şi care au căzut în mâinile germanilor. Tot acolo au fost găsite numeroase vehicule blindate și autovehicule de origină italiană. 4 1 . 10 Pagini STELIAN POPESCU Paradă de tancuri pe străzile Athenei (Ph. Wb.) NOTA OFICIALĂ A GUVERNULUI PORTUGHEZ Lisabona, 12 (Rador). — corespondentul agenţiei C. N. R. transmite : Guvernul portughez a publicat Marţi după amiază textul declaraţiei făcute de guvernul britanic în faţa Camerei Comunelor, de comun acord cu guvernul portughez. Cu privire la această declaraţie, se spune intr’o notă oficială: Guvernul portughez crede că este de datoria sa să adauge şi respectiv să sublinieze cele ce urmează: a) In toate ocaziile când a fost necesar să se amintească nevoile politice internaţionale ale Portugagliei şi să se precizeze neutralitatea Portugaliei urmărită dela începutul războiului, s-a repetat declaraţia dela 12 octombrie că deşi guvernul era sincer hotărît să păstreze neutralitate, guvernul socoteşte această neutralitate ca fiind în funcţie de o intrare în vigoare eventuală a alianţei anglo-portugheze, cum ar fi cazul dacă guvernul britanic ar urma să ceară concesiuni referindu-se la această alianţă. b) Guvernul portughez, care, din primul moment, a respectat angajamentele pe care le comportau pentru el pactul de neagresiune şi protocoalele adiţionale cu Spania, în conformitate cu politica externă a ţării, a putut constata că în această privinţă politica portugheză a fost urmărită de către guvernul britanic nu numai cu interes, ci cu simpatie, politica de război a guvernului britanic neintrând în coliziune cu menţinerea unei politici şi unei zone de pace în peninsula Iberică. Guvernul portughez a şi făcut să parvină Spaniei o declaraţie a aliaţilor cu privire la acest aspect al relaţiilor anglo-portugheze. Guvernul poate să aducă la cunoştinţă că ambasada britanică din Madrid va confirma aceste declaraţii în numele guvernului britanic. c) După cum primul ministru britanic declară în mod îndreptăţit concesiunea acordată acum şi care dă vechea alianţe dintre Portugalia şi Anglia o vigoare şi o forţă nouă, ceea ce dă prilej să se amintească şi să se confirme garanţiile politice ale acordurilor, este o nouă dovadă a amiciţiei dintre cele două ţări şi a intensificării acestor bune relaţii. ACORD INTRE ANGLIA SI PORTUGALIA CU PRIVIRE LA INSULELE AZORE Geneva, 12 (Rador). — După cum anunţă Serviciul Britanic de Informaţiuni, d. Churchill, primul ministru al Marei Britanii, a declarat că guvernul englez, bazându-se pe vechea alianţă anglo-portugheză, a rugat guvernul portughez să-i acorde unele facilităţi în insulele Azore, care facilităţi vor permite să se asigure o mai bună protecţie marinei de război aliate din Atlantic. D. Churchill a adăugat că guvernul portughez a acceptat această cerere iar aranjamente, care intră imediat în vigoare, au fost încheiate între cele două guverne. Printre condiţiile ac®rdulul, primul ministru a mai declarat că acordul are o natură provizorie, astfel că toate forţele britanice vor fi retrase din insulă la terminarea ostilităţilor. Marea Britanie va furniza portughezilor din Azore întăririle militare necesare şi ajutor economic. La sfârşitul declaraţiei sale, d. Churchill a mai spus că acest acord nu influenţează cu nimic dorinţa guvernului portughez de a menţine o politică de neutralitate pe continentul european şi de a forma astfel o zonă de pace în Peninsula Iberică. ❖ Geneva, 12 (Rador). — După cum anunţă Serviciul britanic de informaţiuni, d. Churchill a mai declarat în Camera Comunelor cu privire la acordul cu guvernul portughez referitor la anumite facilităţi pe insulele Azore, că el se bazează pe acordul din 1373 dintre Marea Britanie şi Portugalia, semnat de Regele Eduard al lll-lea, de Regele Ferdinand şi de Regina Eleonora a Portugaliei. D. Churchill a subliniat în special în explicaţiile sale articolul din tratatul din 1373 in care se spune între altele că părţile contractante ca „prieteni credincioşi şi adevăraţi“ vor avea în viitor aceiaşi prieteni şi aceiaşi duşmani şi că se vor ajuta mutual şi îşi vor asigura existenţa şi desvoltarea, atât pe mare, cât şi pe uscat, atât în cursul generaţiei respective, cât şi sub generaţiile ce vor veni. După terminarea negocierilor anglo-portugheze în legătură cu acest acord, d. Churchill a spus că ministrul afacerilor străine a trimis preşedintelui consiliului de stat portughez un mesaj în care a subliniat între altele că facilităţile ce au fost acordate acum Marii Britanii de către guvernul portughez „constitue o contribuţie esenţială la apărarea eficace a navigaţiei britanice“. In răspunsul său la acest mesaj al ministrului de afaceri străine englez, d. dr. Salazar, preşedintele consiliului de miniştri portughez, a declarat — după cum a precizat deasemeni d. Churchill — că facilităţile acordate de Portugalia vor contribui la o mai mare securitate navigaţiei în Atlantic”. DREPTURILE DE SUVERANITATE ALE PORTUGALIEI Lisabona, 12 (Rador). — O ştire a Biroului Internaţional de Informaţiuni, retransmisă de agenţia D. N. R. anunţă : Departamentul de presă al guvernului a anunţat Marţi la ora 17 (ora locală) că guvernul portughez va da un comunicat oficial asupra negocierilor care au avut loc cu guvernul britanic referitoare la punerea la dispoziţie a unor puncte de sprijin in Insulele Azore, anunţându-se totdeodată că această înţelegere a fost făcută pe baza alianţei anglo-portugheze. Drepturile de suveranitate portugheze nu vor fi compromise prin punerea la dispoziţie a acestor puncte de sprijin. La dispoziţia aliaţilor a fost pusă insula Terceira care face parte din arhipelagul Azorelor. In plus, au mai fost făcute şi alte concesiuni, printre altele suprimarea consulatelor germane şi a altor consulate ale puterilor pactului tripartit din diverse alte insule precum şi expulzarea cetăţenilor acestor naţiuni. O declaraţie in acest sens va fi făcută de către ministrul afacerilor străine. O modificare a politicii de neutralitate portugheze nu este prevăzută, cum nici o schimbare a poziţiei de bloc în Spania. De altfel, d. Jordana, ministrul de externe spaniol, a fost informat de acest fapt acum câteva zile de către d. Salazar, primul ministru portughez, într-o întrevedere ce a avut loc pe teritoriul spaniol. CE SE SPUNE LA BERLIN Berlin, 12 (Rador). — Redactorul diplomatic al agenţiei D. N B. d. dr. Siegfried Horn, scrie: Declaraţiile d-lui Churchill cu privire la concesiunile acordate de Portugalia în legătură cu bazele aeriene şi navale din insulele Azore, nu au surprins de fel cercurile politice din Berlin, care, de mai multă vreme, au constatat o activitate sporită a agenţilor englezi şi nordamericani la Lisabona şi Oporto. In ultima vreme, şi în special in ultimele zile, sporiseră svonurile care vorbeau de o iminentă acţiune anglo-nordamericană împotriva acestui grup de insule portugheze. La conferinţa presei străine, ce a avut loc Marţi la Wilhelmstrasse, s’a răspuns de către o persoană competentă germană la o întrebare privitoare la această chestiune, în aşa fel încât s’a văzut că cercurile germane erau informate despre dedesubturile politice şi militare ale acestei probleme care ia acum un interes actual. Dacă, deocamdată, de la Wilhelmstrasse nu se ia atitudine cu privire la noul acord, aceasta se datoreşte faptului că se aşteaptă informaţiuni în plus, în special de la Lisabona. Se poate auzi însă în anumite cercuri politice din Berlin părerea că Portugalia, după toate aparenţele a acţionat sub o puternică presiune anglonordamericana pentru a acorda aceste concesiuni, care în Marea Britanie şi în Statele Unite sunt prezentate ca având o valoare cu totul deosebită în lupta împotriva Germaniei şi care simt sărbătorite de către propaganda celor două ţări. ÎNTREVEDERE INTRE D. SALAZAR ŞI AMBASADORUL BRAZILIEI Lisabona, 12 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. transmite: D. dr. Salazar, preşedintele consiliului de miniştri, a pornit Luni seara în audiență pe ambasadorul Braziliei, cu care a avut o întrevedere îndelungată.In cercurile politice se afirmă că d. Salazar a informat pe ambasador asupra negocierilor pe care Portugalia le-a avut cu Anglia în vederea concesiunilor în Azore și asupra convorbirilor pe care le-a avut cu contele Jordana, ministrul afacerilor străine al Spaniei. ANGLIA NU RECUNOAŞTE PE REGELE ITALIEI CA ÎMPĂRAT al etiopiei Stockholm, 12 (Rador). ■— Serviciul britanic de informaţiuni anunţă că subsecretarul de stat britanic al afacerilor străine a răspuns negativ Marţi, in Camera Comunelor, la întrebarea dacă guvernul britanic mai recunoaşte pe Regele Italiei ca împărat Etiopiei. ANIVERSAREA D-LUI IOSIF TISSO Slovacia sărbătoreşte astăzi pe preşedintele său de la a căuta naştere Se împlinesc 56 ani. , .