Universul - Capitala, noiembrie 1943 (Anul 60, nr. 299-328)
1943-11-01 / nr. 299
. A . X Anul al 60-lea Nr. 299 Luni 1 Noembrie 1943 ECON A început să devină o tradiţie în multe ţări, consacrarea unei zile anume — ultima zi din Octomvrie — pentru propaganda în favoarea spiritului de economie. Prin conferinţe, articole sau imagini, se strecoară în conştiinţe grăuntele din care mâine vor ieşi bogate roade: este ideea de economie. Economia este agonisita zilei de azi pentru liniştea celei de mâine ; este poate singurul bun sigur, care ne poate fi de folos in incertitudinea acelui „mâine“, pe care îl dorim sau ni-l închipuim într’un fel sau altul fără a-1 şti niciodată cum va fi. Mâine va putea fi plin de fericire. Dar totuşi, prudenţa ne învaţă că poate, la fel de bine, să fie mai greu ca astăzi. Aşa s’a născut prevederea, — mama economiei — căreia civilizaţia însăşi îi datoreşte atâta... Plugarul, strângând şi economisind roada muncii sale de peste an, va putea păşi mai încrezător in ziua de mâine, când patului lui va fi plin, când va avea asigurat plugul cu care să tae braz IN FIECARE ZI O MI A înfăda şi sămânţa pe care să o groape într’însa. Neguţătorul, economisind şi când rezervă pentru zile grele, va înfrunta fără să se clatine, fluctuaţiile cari sunt aşa de obişnuite in comerţ. Iar lucrătorul şi funcţionarul, strângând ceva din puţinul lor, vor avea poate mâine ocazia să întemeieze pe proprie socoteală, mica lor întreprindere din care pornesc toate marile înfăptuiri practice. Economia, agonisita, cu oricâte greutăţi şi privaţiuni s’ar face, este o armă la îndemâna oricui, spre a-l scuti de durerea de a se pomeni la voia întâmplării şi a primului ieşit în cale. Ea este instrumentul prin care cei prevăzători, cari ştiu să-şi înfrâneze dorinţele şi slăbiciunile de azi reuşesc să stăpânească necazurile sau să transforme în succese micile împrejurări favorabile de mâine. Şi prin liniştea şi siguranţa pe cari le aduce în suflet, dă acestuia noui forţe de creaţie. LIVIU MIRESCU Gândirea creştină în viaţa românească de preotul MIHAIL BULACU Gândul ne este lăsat de Dumnezeu în dar. Fără de el nu putem trăi. Ce-ar mai putea fi omul, dacă nu ar fi avut acest dar de la Dumnezeu, cu puterea sa binefăcătoare? De aceea pe drept cuvânt se exprima scriitorul nostru Alexandru Vlahuţă, când publica „Note" în volumul „Fire rupte“, afirmând: „Multe lucruri a lăsat Dumnezeu pe lume, cu multe şi nepreţuite daruri a mai înzestrat pe om, — nici unul însă nu se poate asemăna cu plina de taine şi nemăsurata putere a gândirii... E aşa de dulce să te gândeşti!.. Eşti aici, şi oriunde vrei, în clipa asta, şi în orice timp. Eşti singur în mulţime şi eşti cu cine-ţi place în singurătate“. însuşi fenomenul sufletesc al religiei, ca legătură naturală între sufletul omenesc şi Dumnezeu poate trăi prin această putere a gândului. De aceea Creştinismul apreciază gândirea noastră, după chipul de a gândi, la cele bune sau la cele rele. Ne sunt cunoscute rugăciunile, prin care se imploră iertarea păcatelor făcute cu gândul, nu numai cu cuvântul şi cu fapta. însăşi ştiinţa psihologiei experimentale apreciază puterea de acţiune a gândului, ca izvor şi rădăcină a faptei. Sufletul românesc, în durerile şi necazurile pe care le-a înfruntat sub vitregia soartei, fiind creştin din începuturile sale de viaţă românească, sub această putere a gândirii creştine s’a înseninat, s’a încurajat şi a purtat luptele până la suprema biruinţă. Istoria literaturii române, cu privirile adâncite la izvorul manifestărilor sale culturale, remarcă prima epocă a unităţii sufleteşti prin ortodoxie, pentru a trece prin epoca unităţii de neam prin limbă, apoi prin conştiinţa unităţii naţionale. In cultul sfinţilor, sufletul românesc a avut cultul Evangheliei creştine, pentru că în viaţa sfântului vedea realizată armonia dintre gândul curat, dintre cuvânt şi faptă, în viaţa umană, după principiile Evangheliei. Aceste observări îl fac pe distinsul psiholog, d. profesor universitar C. Rădulescu-Motru, membru al Academiei Române, să remarce spiritul superior de observaţie al poporului, în ceea ce priveşte acest cult al sfinţilor: „Populaţia Daciei, din care se trage românimea de astăzi, a prins învăţătura lui Christ în baierele inimii, nu în categoriile abstracte ale raţionamentului. Ea a văzut în Creştinism tipul de martir, pe omul sfânt, iar nicidecum un sistem raţional de convingere“. Dar dacă sufletul ţăranului român şi-a ancorat gândirea creştină pe aceste culmi de sfinţenie umană, pentru a percepe mai bine înălţimea spirituală a Evangheliei, mulţi din intelectualii noştri, începând cu sfârşitul veacului al XVIII-lea, după marea revoluţie franceză, şi-au clătinat sufletele în cadrul gândirii creştine, sub influenţa mediului apusean, unde-şi terminau studiile. Gruparea semnătoristă a scriitorilor români venea să militeze, pentru a se relua firul rupt al tradiţiilor de altădată, de a nu se mai batjocori credinţa strămoşească, de a nu se mai importa idei bolnave, cu totul streine de sufletul românesc. Acţiunea revistei „Semănătorul“, care timp de aproape zece ani a întors privirile literare către viaţa de la ţară, către ţăranul liniştit şi muncitor, încetându-şi apariţia — a fost continuată cu un alt program şi cu un duh, care plecând de la aceeaşi temă, a reuşit să se înalţe cu mult mai sus, de către cunoscuta revistă „Gândirea“, condusă de către d. profesor universitar Nichifor Crainic, teolog şi literat, membru al Academiei R°mâne, ucenic direct al lui Vlahuţă. „Gândirea” a reuşit să grupeze în jurul programului său, timp de douăzeci şi doi de ani, personalităţi din toate ramurile intelectualităţii româneşti, înfrăţite pe aceeaşi temă fundamentală a gândirii creştine, scoţând la iveală pe cale literară, frumuseţea, temeinicia şi marea utilitate naţională a gândirii creştine, prin care ne regăsim ca naţiune în deplină unitate naţională, cu un ideal în plină ascensiune de viaţă românească. Comparativ cu programul pe care-l avea odinioară „Semănătorul“ de profesor Nichifor Crainic precizează specificul programului de acţiune al „Gândirii“. „Semănătorul“ a avut viziunea magnifică a pământului românesc, dar n’a văzut cerul spirtualităţii româneşti... Pentru noi şi cei care vor veni după noi, sensul istoriei noastre şi al vieţii şi al artei populare rămâne pecetluit, dacă nu ţinem seama de factorul creştin. El e tradiţia eternă a Spiritului care, în ordinea omenească, se suprapune tradiţiei autohtone“. Şi în adevăr, curentul sănătos creştin al „Gândirii“ a fost încununat de succes, radiind lumină creştină şi la sate şi la oraşe, străduindu-se a lega în veriga gândirii creştine, lumea credinţei ţăranului de la sate, cu lumea intelectualului de la oraş. Pentru sate a militat pentru întemeierea căminului cultural, căci „un sat fără cămin cultural, chiar dacă are biserică şi şcoală, nu are preot şi învăţător“. Iar pentru lumea intelectuală de la oraşe cercul colaborator, din grupul gândiriştilor, a reuşit să dea lucrări de o înaltă cugetare creştină, îmbinată de duh românesc, pentru care motive au fost mult răspândite în lumea cititorilor intelectuali, iar unele au putut să primească cununa meritată a premiilor Academiei Române. Se poate vorbi deci de un triumf al gândirii creştine în viaţa românească, prin care s’a unit într’un gând şi o simţire tot sufletul românesc. Aşa se explică pentru ce apreciem, cu toată atenţiunea cuvenită, operele literare ale tuturor scriitorilor români, care au fost călăuziţi de ideea gândirii creştine în elaborarea lor. Ajutorarea şcolarilor lipsiţi de mijloace Ajutorul de iarnă şi comitetul municipal din Consiliul de patronaj al operelor sociale, dorind să înceapă campania de asistenţă şcolară pentru iarna care vine, convoacă în ziua de 5 Noembrie a. c., orele 16,30, în Casa Mareşalului (Str. Scheiul de Sus nr. 6, Teiu), pe toţi d-nii directori şi d-nele directoare de şcoale primare şi grădiniţe de copii din Bucureşti, precum şi d-nele naşe care se îngrijesc de cantinele şcolare, la o şedinţă comună. Deasemeni, sunt rugaţi să participe şi P. P. C. C. preoţii Parohi ai Capitalei şi şefii vecinătăţilor noastre. Şedinţa va fi prezidată de d-na Maria Mareşal Antonescu, preşedinta Consiliului de patronaj şi scopul discuţiilor va fi să se ajungă la stabilirea normelor de ajutorare a copiilor şcoalei şi preşcolari, săraci şi lipsiţi de sprijin. De acord cu d-nele naşe îngrijitoare ale cantinelor se vor întocmi listele de copiii fiecărei şcoale sau grădiniţe, care au nevoe să fie îndată ajutaţi. Listele vor cuprinde: Numele şi pronumele copiilor propuşi; Numele de botez al părinţilor; Adresa precisă; Specificarea ajutoarelor de care au nevoe. Se pot propune: paltoane, costume pentru băeţi, rochiţe pentru fete, bonete, cămăşi, chiloţi, ciorapi, încălţăminte. Aceste liste cu propuneri concrete vor fi predate la Casa Mareşalului, Biuroul centralizării, chiar în ziua întrunirii, şi numai în acea zi. Propunerile şcoalelor vor fi examinate pe bază de criterii ştiinţifice. La aceste operaţiuni, iau parte şi asistentele sociale ale Consiliului de patronat, toate cu o pregătire de specialitate superioară, fiind diplomatele Şcoalei Superioare de Asistenţă. Evidenţa ajutoarelor date este ţinută la curent, iar legătura cu familiile care sunt ajutate este menţinută continuu, aşa că susţinătorii acţiunei de asistenţă au o garanţie serioasă că banii lor sunt bine gospodăriţi. ----------------- Doi pescari ucid o balenă uriașă Santander, 30 (Rador). — Un mic vas de pescari a descoperit în apropiere de Santander o balenă uriașe, care nu mai putea să înnoate, ci rămăsese în bătaia valurilor, fiind probabil rănită de vreo mină marină. După multă strădanie, cei doi pescari au reușit să ucidă balena şi să o aducă la ţărm Monstrul are o lungime de peste 15 metri şi o greutate de mai bine de cinci mii de kilograme. La 1 Noemvrie se împlinesc 129 ani de la naşterea uneia din cele mai impunătoare apariţii din galeria marilor figuri ale Banatului: Nic°lae Tincu-Velea. Ca în toţi anii, probabil şi în anul acesta, amintirea lui va fi uitată şi în Banat şi în restul ţării, deşi dacă i s’ar cunoaşte viaţa şi opera, întâi Noembrie ar deveni zi de praznic naţional. Tincu-Velea este una din cele mai luminate minţi pe care le-a dat neamul românesc. Profesor la Academia de Teologie din Vârşeţ — în Banatul fost iugoslav — Tincu-Velea ocupa, în Ierarhia eclesiastică rangul de protopop. Se va spune, poate, că a deveni protopop nu poate constitui un eveniment de importanţă naţională. Şi totuşi, câteodată, aşa este. In ceea ce-l priveşte pe Tincu-Velea, înfiinţarea protopopiatului ortodox român din Vârşeţ, marca momentul prim al separării bisericii ortodoxe române din Banat, de cea sârbească. Era un fapt extraordinar emanciparea românilor de sub tutela bisericească sârbă, în momentele acelea de panslavism difuzat de Moscova ţaristă, cu o îndărătnicie tot atât de stăruitoare ca în atâtea alte prilejuri istorice. Spre a se înţelege cât mai bine ce a însemnat pentru românii bănăţeni separarea bisericească de sârbi, vom adăuga că până la acea dată, slujba religioasă se făcea pentru români în limba sârbă, cursurile de şcoală se predau în limba sârbă, iar numele românilor erau sârbizate în evidenţele parohiale ale botezaţilor. Mai mult, românii nu puteau ocupa niciun fel de funcţiuni, nici chiar bisericeşti, de simpli de LIVIU JURCHESCU călugări, necum de protopopi. Când bănăţeanul Damaschin Bojincă, devenit mai târziu ministru de justiţie al Moldovei, se prezintă mitropolitului Stratioirovici din Karlovitz, să-l primească printre monahi, înaltul chiriarh sârb îi răspunde: — „Niciodată nu voiu primi în clerul meu valahi, trecuţi prin atâtea şcoli, ca tine”!... Ii era greu lui Stratimirovici să-i ierte lui Bojincă faptul de a fi demonstrat pseudo-savantului Sava Tökölyi, sârb-maghiarizat, că broşura tipărită la Halle, în care se contesta latinitatea românilor, nu avea nici o bază ştiinţifică, întemeindu-se exclusiv pe născociri tendenţioase. Cât de apăsătoare a fost pentru români ierarhia sârbă se va înţelege şi mai bine dacă vom spune că în timpul revoluţiei de la 1848 Eftimie Murgu, conducătorul majorităţii românilor bănăţeni, se poate că este mai bine să pornească acţiune armată împotriva sârbilor decât contra lui Kossuth. Iată de ce protopopiatul lui Tincu-Velea a fost un fapt de importanţă naţională. La Academia de Teologie din Vârşeţ, Tincu-Velea a avut printre colegii săi profesori şi pe bunul său prieten Andrei Şaguna. Prin „Istoria bisericească politico-naţională", tipărită în Sibiu la 1865, Tincu-Velea se situiază în rândul marilor istoriografi ai neamului. Nu mai puţin interesante sunt versurile sale patriotice, oglindind într’o impresionantă interpretare personală ideile călăuzitoare ale revoluţiei franceze. Tincu-Velea moare la 1867, in chinuri înspăimântătoare, otrăvit precum se afirmă de adversarii săi, însemnări bănăţene UN NEDREPTĂŢIT: N. TINCU-VELEA Adunarea generală a Societăţii române de linguistică Adunarea general a Societăţii române de linguistică a avut loc Vineri 29 octombrie a. c. în sala Seminarului de limba română şi dialectele ei de la Facultatea de litere din Bucureşti. A prezidat d. prof. I. Bacinschi Inainte de 'escMderea şedinţei, au fost comemoraţi marii linguişti danezi, prieteni ai Românei, Kr Landfeld, Viggo Brendal şi Otto Jespersen, morţi de curând, în prezenţa Exc. Sale d-lui E. Biering, ministrul Danemarcei în România. Au vorbit d-nii prof. I. Bacinschi, Iorgu Iordan, I. Şiadbei şi AL Rosetti. S’a procedat apoi la alegerea biroului pe noul exerciţiu, în persoana d-lor: prof. I. Şiadbei, preşedinte, prof. E. Petrovici şi C- Racoviţă, vice-preşedinţi, Al. Rosetti, secretar, I. Coteanu, secretar-adjunct, Bulgăr şi A. Juilland, cenzori. D-ra M. Ionescu, d-nii I. Diaconescu, I. Cocanu, I. Şiadbei şi AL Rosetti au prezentat membrilor Societăţii câteva lucrări recente. D. Const. Marinesciu, profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti, a fost ales membru al Societăţii. In darea de seamă asupra activităţii Societăţii, secretarul Societăţii a arătat că publicaţiile Societăţii progresează mulţumitor. In colecţia de Memorii a apărut de curând Indicele volumului al doilea al lucrării Histoire de la lange roumaine de Ovid Densuşianu, datorit d-lui I. Coteanu. Lucrările postume ale regretatului prof. N. Drăganu, primul preşedinte al Societăţii Române de linguistică, sunt pe cale de apariţie în aceeaşi colecţie. Lucrarea de mari proporţii. Stilistica limbii române, a d-lui prof. Iorgu Iordan, se află deasemenea sub tipar. Alte lucrări sunt în perspectivă. Şedinţa viitoare a Societăţii va avea loc Lunii 29 ibrie, ora 17. ALTE DONAŢII PENTRU ARMATĂ D. profesor Mihai Antonescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri a mai primit următoarele donaţii pentru armată: Ion Gr. Protopopescu, pensionar Mangalia, 300, depune lunar; Preot Gh. Ionescu, Catedrala Sf. Nicolae Călăraşi-Ialomiţa, 2.000, depunere lunară pe luna Iulie; Grigore Sorop I. M. P. întreprinderile Municipiului Ploeşti, 1.000 depunere lunară pe August; Cpt. Adm. Covaci Iosif, Str. Intendenţii Corp IV Armată, 300 depunere lunară luna August; Preşedintele Căminului Cultural Comuna Câşcova Jud. Orhei Preot Paroh Gh. Cernit, 11.600; Lucrătorii mobilizaţi ai Focii de Cărămizi şi ţigle Hagienoff & Roşca Urziceni-Ialomiţa, 9.000 ; Lt. ref. Ciurea Ştefan Muzeul Militar, 1.062 depune lunar; Pricop Ilie Maestru armurier, Muzeul Militar, 1.000 depune lunar ; Iapati Eugraf, Primăria Municipiului Odessa, 6.930; Căminul Cultural Comuna Copăceni, Judeţul Bălţi, 5.284; Elevele de curs supra-primar din Cubei Judeţul Cahul, 2.500. Sold precedent lei 82.348.318. Total General lei 82.383.194. UNIVERSUL Programul conferinţelor administrative de la ministerul afacerilor interne Cu 20.000.000 caut capitalist sau capitalistă pentru întreprindere sigură şi rentabilă, depunând şi eu acelaş capital. Tratez numai direct cu capitalistul. Intermediari excluşi. La ziar . 105 D. n Distilerie modernă cu clientelă și vad comercial central, se predă, persoană serioasă. Oferte la ziar sub: 142 F. Recompensă IMEDIAT 20.000 LEI pentru găsirea motocicletei marca „PUCH“ de 125 ccm, nr. motorului 219973, nr. de circulație 1942 B., culoarea kaki, furată Joi 21 Oct. crt., la ora 18 din faţa casei. Adresaţi Str Popa Rusu 38, d-l M. Brătianu, telefon 2 46.81.,.. ŞOSEAUA VITAN 106. TELEF. 6.32.0* Se renovează Aparate diferite. Suflaturi (Brenete), Till, Becuri, Dispozitive de tăiat, Ventile reductoare, Generatoare diferite. Calitate superioară, orice sistem de aparate pentru sudura, înlocuirea pieselor uzate sau lipsă. Consulturi. Expertize. Școală practică de sudură autogenă. SUDURA AUTOGENA C. ZAHARESCU 778 Atențîune! DomniiCroitori GĂSESC FURNITURI DE CROITORIE la Magazinul București, str. Gabroveni 10. Tel. 4.22.12 SERGE, CANAFAS, ATLAS, VATELINA, MÂNECA, VATA, CHEMBRICA, ROSSHAAR, etc. cu preţuri de en-gros EXECUTĂM COMENZI DIN PROVINCIE CU CELE MAI EFTINE PREŢURI VINDE MAGAZINUL GMRORFM ROŞIE CALEA MOŞILOR 34 Barchet 800 Sibiu 859 Zenana 840 Finet 550 Zefir bum- Sergo 1050 Molton 580 bar 585 Căpt. mâ-Americă 534 neci 700 Realizaţi marea economie dacă înainte de cumpărare verificaţi preţurile noastre Reţineţi CALEA MOŞILOR 34 2500 . r.MTRICUTENT FLORINEI Bucureşti AVRIG 7. TEL .20920 Mare societate petroliferă caută pentru laboratorul său dintr'un oraş de provincie, O FUNCŢIONARĂ CU CUNOŞTINŢE DE FIZICA Şl CHIMIE. Ofertele însoţite de curriculum vitae, detailate (rugam a nu se anexa acte originale) se vor adresa prin „PUBLICOM“ S. A. R., Pasagiu! Comedia 6, sub „Laborator“. RADIO nouile modele Philips, 1043—44 de vânzare în 4 rate lunare * RADIOLA Ing. I. MACEDONESCU Buzeşti 15__________________Tel. 4.50.37< D e vânzare Fabrică de produse alimentare cu reputaţie mare, în plină funcţiune, cu clădire şi instalaţiuni ultra moderne, calorifer, cu vastă clientelă pe tot cuprinsul ţării, rulaj anual peste 100.000.000. Amatorii serioşi vor depune adrese scrise la „PUBLICOM“ S. A. R., Pasajul Comedia 6, sub „Fabrică Alimentara“. Fabrica de clopote policandre şi sfeşnice bisericeşti C. Gheorghe Dumitrescu Bucureşti, Str. Pitagora No. 40 colţ cu Splaiul Unirii No. 87 Telefon 3.53.24. Execută clopote de comandă din material garantat și returnari de clopote vechi. «45 ♦ ♦♦♦♦ »♦♦♦♦♦ +.+ » + ^»4.4.+ + ♦♦ Cisternă pentru Camion capacitate circa 3.500 litri, în perfectă stare, vinde Rauche, 8 Nerva Traian, orele 14—16. 107 In Str. AcademieiTeren industrial De închiriat pentru birouri sau liber profesionist, apartament, vestibul, două camere, oficiu, baie, calorifer. Etajul I. Telefonari: 5.32;24. 4++4-M-M-4++++4 + 4 + ♦♦♦♦♦♦ ♦ Bariera Vergului, 12.000 m. p. apă, electrică vând total sau parțial, schimb casă sau apartament. Telefon 4.05.97 sau ziar 176. 11 Teatrul NOSTRU Telefon 4.11.56 In fiecare seară, ora 8, spectacolul de profunde conflicte sufleteşti, în care G. STORIN are o impresionantă creaţie. Piesă în 3 acte de Hebbel cu: Anca Şahighian de la Teatrul Naţional», Ion Manta, C. Bărbulescu, G. Iordănescu şi Ecaterina Niţulescu - Şahighean Regia? Paul Mundorff, MATINEU, azi ora 4 In zilele de 16 Noembrie a. c. se vor ţine la Bucureşti, în palatul ministerului afacerilor Interne din B-dul Banu Manta nr. 9, conferinţele administrative anuale cu inspectorii generali administrativi şi prefecţii de judeţ din ţară. Aceste cursuri de perfecţionare profesională, create din iniţiativa d-lui general de Corp de Armată Dumitru I. Popescu, ministrul afacerilor interne, se ţin în prezent pentru a treia oară, ele fiind organizate pe rând pentru toţi funcţionarii administrativi, de la inspectorul general administrativ până la notarul şi primarul rural. Ele au de scop să perfecţioneze personalul administrativ, lămurindu-i normele administrative şi înlesninduio interpretare unitară precum şi cunoaşterea metodelor celor mai practice pentru învingerea dificultăţilor şi realizarea celor mai bune rezultate. Cursurile se fac pe baza unui program bine chibzuit şi au un caracter practic (mai mult discuţiuni şi mai puţin expuneri). In întocmirea programelor s’au realizat progrese simţitoare de la an la an, conducerea ministerului afacerilor Interne urmărind îndeaproape atât alcătuirea cât şi executarea lor. Programul acestor conferinţe este următorul: 1 Noembrie. General de Corp de Armată D. I. Popescu, ministrul afacerilor interne. Cuvânt de deschidere. Profesor Petre Strihan, ministru subsecretar de stat: Idei şi realizări în administraţia românească. Marcel Capril, referent titular la Oficiul de Documentare şi Studii Administrative : a) Constatări cu privire la modul cum s’a organizat şi executat prestaţia în cursul anului 1942—1943. Rezultate. Greutăţi, învăţăminte; b) Idem pentru munca de folos obştesc. Expunere şi discuţiuni. Gh. Hodoroabă, inspector general administrativ. Constatări cu privire la organizarea şi funcţionarea atelierelor comunale. Exemplificări. Rezultate. Greutăţi, învăţăminte. Expunere şi discuţiuni. N. Tiron, preşedinte la Curtea administrativă Galaţi: Rostul şi însemnătatea Curţilor administrative. ORDINEA PUBLICA IN 1942—1943 2 Noembrie. General de Corp de Armată C. Z. Vasiliu, ministru subsecretar de stat. Ordinea publică în anul 1942—1943. Rolul şi atribuţiunile prefecţilor de judeţ In menţinerea ordinei publice. Realizări. Greutăţi, învăţăminte. Colonel Gh. Petrescu, Inspector general administrativ: Cum trebue să se desfăşoare activitatea prefectului de judeţ pentru ca serviciile judeţului să fie unitar dirijate ,iar acţiunea lor să fie coordonată. Exemple , cu caracter practic. Expunere şi discuţiuni. M. Miloteanu, inspector general administrativ. Constatări cu privire la organizarea şi funcţionarea asociaiilor de comune. Exemplificări. Rezultate. Greutăţi. Propuneri. Expunere şi discuţiuni. N. Eftimie, inspector general administrativ. Pretorul trebue să fie organ de tutelă? Expunere şi discuţiuni. Cornel Popescu, inspector general administrativ. Mijloace practice pentru ridicarea satului şi sătenilor. Expunere şi discuţiuni: alcătuirea unui plan de ACTIVITATE 3. Noembrie. Gh. Glod, secretar general: Cum trebue înţeles un plan de activitate în general? Alcătuirea lui în Unii generale. Inspectoratul (Circumscripţia) trebue să aibă un plan de activitate ? In caz afirmativ, care sunt liniile lui generale ? Pretura trebue să aibă un plan de activitate ? In caz afirmativ care sunt liniile lui generale ? Să se creeze o situaţie ipotetică pentru un judeţ care să ducă la: alcătuirea unui plan de activitate de 5 ani; alcătuirea unui plan de activitate pe 1 an (defalcat din planul de 5 ani). Expunere şi discuţiuni. Traian Migia, inspector general administrativ. Constatări cu privire la funcţionarea consiliilor de colaborare (judeţ şi plasă) de la înfiinţarea lor până azi. Rezultate. Propuneri. Expunere şi discuţiuni. Cornel Popescu, inspector general administrativ: Cum trebue făcută o inspecţie administrativă în judeţ? Cum şi ce Inspectează Inspectorul administrativ al fiecare eşalon administrativ ? Cum şi ce Inspectează prefectul la fiecare eşalon administrativ ? Cum şi ce Inspectează subprefectul la fiecare eşalon administrativ ? Cum şi ce inspectează pretorul la fiecare eşalon administrativ? Cum şi ce inspectează primarul şi notarul la sate ? Ce trebue să cuprindă în linii generale, procesul verbal de inspecţie al fiecărui eşalon administrativ ? Expunere şi discuţiuni. 4 Noembrie. Vizite organizate de d-nii secretari generali. BUGETELE JUDEŢELOR 5 Noembrie. Al. Ionescu, secretar general: a) Constatări cu privire la modul cum s’au alcătuit şi executat bugetele judeţelor în anul 1942—1943. Greşeli. Greutăţi. Propuneri. Exemplificări. b) Idem cu privire la fondul comun. c) Prefectul de Judeţ trebue să aibă la dispoziţia sa o sumă în genul fondului comun al ministerului afacerilor interne ? In ce scop ? Amestecul organului tutelar; contabilizarea ei. Expunere şi discuţiuni. D. Stoenescu, inspector general administrativ: întocmirea planului de activitate pe un an al unei comune rurale (se ia un caz ipotetic) şi apoi alcătuirea bugetului respectiv. Expunere şi discuţiuni. Cornel Popescu, inspector general administrativ. Buletinul ministerului afacerilor interne. Organizarea actuală; program de viitor; Propuneri. General Dr. V. Panaitescu: Igiena satelor; măsuri în cazul gospodăriei şi al colectivităţii cu mijjloace practice de realizare. 6 Noembrie. C. Ifrim, inspector general administrativ. Constatări cu privire la funcţionarea sfaturilor comunale de la înfiinţarea lor şi până azi. Rezultate. Greutăţi, învăţăminte. Propuneri. Expunere şi discuţiuni. Corneliu Budescu, director general. Legile cu caracter administrativ elaborate până acum (cele mai importante). Economia lor, ce rezultate au dat propuneri. Expunere şi discuţiuni. J. Gherman, inspector general administrativ: Cum se alcătueşte în mod practic bugetul unei prefecturi de judeţ (urmare la conferinţa d-lui secretar general Gh. Glod). Expunere şi discuţiuni. Al. Ionescu, secretar general: Cum se angajează lucrările şi furniturile la administraţiile locale: licitaţii, hotărîri prin bună învoială, tratări directe, regie (toate exemplificate). Expunere şi discuţiuni. Gh. Glod, secretar general. Sinteza conferinţelor ţinute. Principii, învăţăminte. Concluzii. General de Corp de Armată Dumitru I. Popescu ,ministrul afacerilor Interne: Cuvânt de închidere. In după amiaza acestor zile se vor organiza conferinţe cu delegaţii celorlalte departamente pentru problemele cari sunt de competenţa acestora.pentru plăpumi 180 cm. lat p. demiuri 140 cm. lat p. mantouri 140 cm. lat Lei 2367 stofă Lei 3488 stofă Lei 11.000 blană complectă pentru dublură la haine Lei49.600 Haină de blană hamster scurtă Lei 55100 Haină de blană hamster natur Lei73.000 Haină de blană hamster Lei86.000 Haină de blană hamster căptușită cu blană Mare asortiment de PÅNZARIE BARCHETURI, MOLTOANE, ATICA, STOFE ETC. CAUT cu CHIRIE războaie mecanice pentru bumbac, vistra, eventual mătase, eventual fabrică complectă. Oferte scrise transmite „Publicam“ S. A. R., Pasajul Comedia 6, sub „Țesătorie“. 110 Azi MATINEU ORA 3,30 precis In fiecare seară ORA 7.30 precis TRIUMFALUL SUCCES comedie In 4 acte M. Pagnol Regla: sică Alexandrescu cu VASILIU BIRLIC, PUIA IONESCU, JULES CAZABAN, ANGELA MATEESCU, COTU HOCIUNG, PAULA TUDOR, GEORGE VOINESCU, C. IROD, G. SOARE și ION TALIANU. TEATRUL COMEDIA DTR, Sică Alexandrescu. COMERCIANŢI, COOPERATIVE, ECONOMATE, CANTINE aprovizionaţi-vă direct de la fabrică, cu : PEŞTE CU CEAPA (sardele ruseşti) în butoiaşe de 15 kg. Lei 385 kg. SCRUMBII AFUMATE (macrouri) în lădiţe de 5-7 kg. Lei 499 „ PEŞTE CU MAIONEZA din albastre în butoiaşe de 15 kg. Lei 453 „ PEŞTE IN OŢET DE VIN şi condimente (Bismark) în butoiaşe de 15 kg. Lei 453 „ RULOURI sau FILEURI Lei 648 „ Preţurile sunt franco fabrică, cuprind ambalajul şi taxa de consumaţie. Nu cuprind timbrele de factură şi cifra de afaceri. Livrează prompt INDUSTRIA ALIMENTARA „HAGI-BEY“ BUCURESTI CALEA RAHOVEI 183 TEL: 5.41.73 Provincia, plata anticipată conform preţurilor, rambursăm timbrele de factură şi cifra de afaceri. Primim spre prelucrare marfa clientului, pentru afumături şi alte preparate din peşte CEASORNICARI! Aprovizionaţi-vă cu ceasornice, bijuterii, ochelari, furnituri şi unelte dela singurul engros de specialitate curat românesc din ţară. CONSTANTIN ROCIU Bucureşti, Calea Moşilor 362, TeL 2.17.79. Expediţiuni în toată Ţara contra ramburs. 96 Motoare de Motorină dela 5 . 100 HP. CURELE de Balata şi Păr de Cămilă Separatoare de Lapte ALFA — LAVAL furnizează prompt din depozit „INDUSTRIA” s. a. l. Bucureşti, Str. Ion Ghica 5 "butoaie 781 de fag pentru varză. Preţul este de lei 1.500 bucata, predabil din depozit Bucureşti şi Arad. Adresaţi: Telefon 2.20.45 102 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Direcţiunea Contabilităţii Publicaţiune Nr. 24.410 din 29 Octombrie 1943 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 6 Noembrie 1943, orele 11, se va ţine în localul Ministerului Afacerilor Interne din B-dul Banu Manta Nr. 9, o tratare prin bună învoială pentru executarea lucrărilor de tâmplărie necesare la căminul acestui Minister din staţiunea Călimăneşti Jud. Vâlcea. Garanţia legală de 3% din valoarea ofertei, se va depune la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni iar la tratare se va prezenta numai recipisa în plic separat. Garanţia in numerar sau efecte nu va fi admisă. Tratarea prin bună învoială se va ţine cu respectarea dispoziţiunilor legii contabilităţii publice, Oficiului General al planurilor de Investiţii, înzestrare şi furnituri publice şi normelor publicate în Mon. Of. Nr. 127 din 4 Iunie 1931. Cadtul de sarcini se poate consulta în fiecare zi între orele 11—13 la Direcţiunea Contabilităţii din B-dul Banu Manta Nr. 9. 10514 RADU ieftineşte f aţap CALEA VICTORIEI, 81 Lei 410 Americă 80 cm. lat Lei 525 Atică Si! 670 Pichet Lei 647 Sifon 80 cm. lat Lei 765 Zefir IaSSS „ 808 Volutin T,T" Lei 941 Poplin ung bumbac curat Lei 2067 broche de mătase M pentru cămăși 115 830 111 95 1