Universul - Capitala, noiembrie 1943 (Anul 60, nr. 299-328)

1943-11-01 / nr. 299

. A . X Anul al 60-lea Nr. 299 Luni 1 Noembrie 1943 E­C­O­N A început să devină o tradi­ţie în multe ţări, consacrarea unei zile anume — ultima zi din Octomvrie — pentru propaganda în favoarea spiritului de econo­mie. Prin conferinţe, articole sau imagini, se strecoară în conştiin­ţe grăuntele din care mâine vor ieşi bogate roade: este ideea de economie. Economia este agoni­sita zilei de azi pentru liniştea celei de mâine ; este poate singu­rul bun sigur, care ne poate fi de folos in incertitudinea acelui „mâine“, pe care îl dorim sau ni-l închipuim într’un fel sau altul fără a-1 şti niciodată cum va fi. Mâine va putea fi plin de feri­cire. Dar totuşi, prudenţa ne în­vaţă că poate, la fel de bine, să fie mai greu ca astăzi. Aşa s’a născut prevederea, — mama eco­nomiei — căreia civilizaţia însăşi îi datoreşte atâta... Plugarul, strângând şi economi­sind roada muncii sale de peste an, va putea păşi mai încrezător in ziua de mâine, când patului lui va fi plin, când va avea asi­­gurat plugul cu care să tae braz­ IN FIECARE ZI O M­I A în­fă­da şi sămânţa pe care să o groape într’însa. Neguţătorul, economisind şi când rezervă pentru zile grele, va înfrunta fără să se clatine, fluctuaţiile cari sunt aşa de o­­bişnuite in comerţ. Iar lucrătorul şi funcţionarul, strângând ceva din puţinul lor, vor avea poate mâine ocazia să întemeieze pe proprie socoteală, mica lor întreprindere din care pornesc toate marile înfăptuiri practice. Economia, agonisita, cu oricâte greutăţi şi privaţiuni s’ar face, este o armă la îndemâna oricui, spre a-l scuti de durerea de a se pomeni la voia întâmplării şi a primului ieşit în cale. Ea este instrumentul prin care cei prevă­zători, cari ştiu să-şi înfrâneze dorinţele şi slăbiciunile de azi reuşesc să stăpânească necazurile sau să transforme în succese mi­cile împrejurări favorabile de mâine. Şi prin liniştea şi siguran­ţa pe cari le aduce în suflet, dă acestuia noui forţe de creaţie. LIVIU­ MIRES­CU Gândirea creştină în viaţa românească de preotul MIHAIL BULACU Gândul ne este lăsat de Dumne­zeu în dar. Fără de el nu putem trăi. Ce-ar mai putea fi omul, dacă nu ar fi avut acest dar de la Dumnezeu, cu puterea sa binefă­cătoare? De aceea pe drept cu­­­vânt se exprima scriitorul nostru Alexandru Vlahuţă, când publica „Note" în volumul „Fire rupte“, afirmând: „Multe lucruri a lăsat Dumnezeu pe lume, cu multe şi nepreţuite daruri a mai înzestrat pe om, — nici unul însă nu se poate asemăna cu plina de taine şi nemăsurata putere a gândirii... E aşa de dulce să te gândeşti!.. Eşti aici, şi oriunde vrei,­­ în clipa asta, şi în orice timp. Eşti singur în mulţime şi eşti cu cine-ţi place în singurătate“. însuşi fenomenul sufletesc­­ al religiei, ca legătură naturală în­tre sufletul omenesc şi Dumnezeu poate trăi prin această putere a gândului. De aceea Creştinismul apreciază gândirea noastră, după chipul de a gândi, la cele bune sau la cele rele. Ne sunt cunos­cute rugăciunile, prin care se im­ploră iertarea păcatelor făcute cu gândul, nu numai cu cuvântul şi cu fapta. însăşi ştiinţa psiholo­­­giei experimentale apreciază pu­terea de acţiune a gândului, ca izvor şi rădăcină a faptei. Sufletul românesc, în durerile şi necazurile pe care le-a înfrun­tat sub vitregia soartei, fiind creştin din începuturile sale de viaţă românească, sub această putere a gândirii creştine s’a în­seninat, s’a încurajat şi a purtat luptele până la suprema biruinţă. Istoria literaturii române, cu pri­virile adâncite la izvorul mani­festărilor sale culturale, remarcă prima epocă a unităţii sufleteşti prin ortodoxie, pentru a trece prin epoca unităţii de neam prin limbă, apoi prin conştiinţa uni­tăţii naţionale. In cultul sfinţilor, sufletul ro­­­mânesc a avut cultul Evangheliei creştine, pentru că în viaţa sfân­­tulu­i vedea realizată armonia din­tre gândul curat, dintre cuvânt şi faptă, în viaţa umană, după prin­cipiile Evangheliei. Aceste ob­servări îl fac pe distinsul psiho­log, d. profesor universitar C. Ră­­dulescu-Motru, membru al Aca­demiei Române, să remarce spi­ritul superior de observaţie al poporului, în ceea ce priveşte a­­cest cult al sfinţilor: „Populaţia Daciei, din care se trage româ­­nimea de astăzi, a prins învăţă­tura lui Christ în baierele inimii, nu în categoriile abstracte ale raţionamentului. Ea a văzut în Creştinism tipul de martir, pe omul sfânt, iar nici­decum un sistem raţional de convingere“. Dar dacă sufletul ţăranului român şi-a ancorat gândirea creş­tină pe aceste culmi de sfinţenie umană, pentru a percepe mai bine înălţimea spirituală a Evan­gheliei, mulţi din intelectualii noştri, începând cu sfârşitul vea­cului al XVIII-lea, după marea revoluţie franceză, şi-au clătinat sufletele în cadrul gândirii creş­tine, sub influenţa mediului apu­sean, unde-şi terminau studiile. Gruparea semnătoristă a scriito­rilor români venea să militeze, pentru a se relua firul rupt al tradiţiilor de altădată, de a nu se mai batjocori credinţa strămo­şească, de a nu se mai importa idei bolnave, cu totul streine de sufletul românesc. Acţiunea revistei „Semănăto­­­rul“, care timp de aproape zece ani a întors privirile literare că­tre viaţa de la ţară, către ţăranul liniştit şi muncitor, încetându-şi apariţia — a fost continuată cu un alt program şi cu un duh, care plecând de la aceeaşi temă, a reuşit să se înalţe cu mult mai sus, de către cunoscuta revistă „Gândirea“, condusă de către d. profesor universitar Nichifor Crainic, teolog şi literat, membru al Academiei R°mâne, ucenic di­rect al lui Vlahuţă. „Gândirea” a reuşit să grupeze în jurul programului său, timp de două­zeci şi doi de ani, personalităţi din toate ramurile intelectualităţii româneşti, înfrăţite pe aceeaşi temă fundamentală a gândirii creştine, scoţând la iveală pe cale literară, frumuseţea, temei­­­nicia şi marea utilitate naţională a gândirii creştine, prin care ne regăsim ca naţiune în deplină unitate naţională, cu un ideal în plină ascensiune de viaţă ro­­­mânească. Comparativ cu programul pe care-l avea odinioară „Semănăto­rul“ de profesor Nichifor Crainic precizează specificul programului de acţiune al „Gândirii“. „Se­mănătorul“ a avut viziunea mag­nifică a pământului românesc, dar n’a văzut cerul spirtualităţii româneşti... Pentru noi şi cei care vor veni după noi, sensul istoriei noastre şi al vieţii şi al artei populare rămâne pecetluit, dacă nu ţinem seama de factorul creş­tin. El e tradiţia eternă a Spiri­tului care, în ordinea omenească, se suprapune tradiţiei autohtone“. Şi în adevăr, curentul sănătos creştin al „Gândirii“ a fost încu­nunat de succes, radiind lumină creştină şi la sate şi la oraşe, străduindu-se a lega în veriga gândirii creştine, lumea credinţei ţăranului de la sate, cu lumea in­telectualului de la oraş. Pentru sate a militat pentru întemeierea căminului cultural, căci „un sat fără cămin cultural, chiar dacă are biserică şi şcoală, nu are preot şi învăţător“. Iar pentru lumea intelectuală de la oraşe cercul co­laborator, din grupul gândirişti­­lor, a reuşit să dea lucrări de o înaltă cugetare creştină, îmbinată de duh românesc, pentru care motive au fost mult răspândite în lumea cititorilor intelectuali, iar unele au putut să primească cu­nuna meritată a premiilor Acade­miei Române. Se poate vorbi deci de un triumf al gândirii creştine în viaţa românească, prin care s’a unit într’un gând şi­ o simţire tot sufletul românesc. Aşa se explică pentru ce apreciem, cu toată atenţiunea cuvenită, operele lite­rare ale tuturor scriitorilor ro­­­mâni, care au fost călăuziţi de ideea gândirii creştine în elabo­rarea lor. Ajutorarea şcolarilor lipsiţi de mijloace Ajutorul de iarnă şi comitetul municipal din Consiliul de patro­naj al operelor sociale, dorind să înceapă campania de asistenţă şcolară pentru iarna care vine, convoacă în ziua de 5 Noembrie a. c., orele 16,30, în Casa Mare­şalului (Str. Scheiul de Sus nr. 6, Teiu), pe toţi d-nii directori şi d-nele directoare de şcoale pri­mare şi grădiniţe de copii din Bucureşti, precum şi d-nele naşe care se îngrijesc de cantinele şco­lare, la o şedinţă comună. Dea­semeni, sunt rugaţi să par­ticipe şi P. P. C. C. preoţii Pa­rohi ai Capitalei şi şefii vecină­tăţilor noastre. Şedinţa va fi prezidată de d-na Maria Mareşal Antonescu, preşe­dinta Consiliului de patronaj şi scopul discuţiilor va fi să se ajungă la stabilirea normelor de ajutorare a copiilor şcoalei şi pre­şcolari, săraci şi lipsiţi de sprijin. De acord cu d-nele naşe îngri­jitoare ale cantinelor se vor în­tocmi listele de copiii fiecărei şcoale sau grădiniţe, care au ne­­voe să fie îndată ajutaţi. Listele vor cuprinde: Numele şi pronumele copiilor propuşi; Numele de botez al părinţilor; Adresa precisă; Specificarea ajutoarelor de care au nevoe. Se pot propune: paltoane, cos­tume pentru băeţi, rochiţe pentru fete, bonete, cămăşi, chiloţi, cio­rapi, încălţăminte. Aceste liste cu propuneri con­crete vor fi predate la Casa Ma­reşalului, Biuroul centralizării, chiar în ziua întrunirii,­­ şi nu­mai în acea zi. Propunerile şcoalelor vor fi examinate pe bază de criterii ştiinţifice. La aceste operaţiuni, iau parte şi asistentele sociale ale Consi­liului de patronat, toate cu o pre­gătire de specialitate superioară, fiind diplomatele Şcoalei Supe­rioare de Asistenţă. Evidenţa ajutoarelor date este ţinută la curent, iar legătura cu familiile care sunt ajutate este menţinută continuu, aşa că sus­ţinătorii acţiunei de asistenţă au o garanţie serioasă că banii lor sunt bine gospodăriţi. -----------------­ Doi pescari ucid o balenă uriașă Santander, 30 (Rador). — Un mic vas de pescari a descoperit în apropiere de Santander o ba­lenă uriașe, care nu mai putea să înnoate, ci rămăsese în bătaia valurilor, fiind probabil rănită de vreo mină marină. După multă strădanie, cei doi pescari au reușit să ucidă balena şi să o aducă la ţărm Monstrul are o lungime de peste 15 metri şi o greutate de mai bine de cinci mii de kilo­grame. La 1 No­emvrie se împlinesc 129 ani de la naşterea uneia din cele mai impunătoare apariţii din ga­leria marilor figuri ale Banatu­lui: Nic°lae Tincu-Velea. Ca în toţi anii, probabil şi în anul acesta, amintirea lui va fi uitată şi în Banat şi în restul ţării, deşi dacă i s’ar cunoaşte viaţa şi opera, întâi Noembrie ar deveni zi de praznic naţional. Tincu-Velea este una din cele mai luminate minţi pe care le-a dat neamul românesc. Profesor la Academia de Teologie din Vârşeţ — în Banatul fost iugo­slav — Tincu-Velea ocupa, în Ie­rarhia eclesiastică rangul de pro­topop. Se va spune, poate, că a de­veni protopop nu poate constitui un eveniment de importanţă na­ţională. Şi totuşi, câte­odată, aşa este. In ceea ce-l priveşte pe Tin­cu-Velea, înfiinţarea protopopia­tului ortodox român din Vârşeţ, marca momentul prim al sepa­rării bisericii ortodoxe române din Banat, de cea sârbească. Era un fapt extraordinar e­­manciparea românilor de sub tu­tela bisericească sârbă, în mo­mentele acelea de panslavism di­fuzat de Moscova ţaristă, cu o îndărătnicie tot atât de stărui­toare ca în atâtea alte prilejuri istorice. Spre a se înţelege cât mai bine ce a însemnat pentru românii bă­năţeni separarea bisericească de sârbi, vom adăuga că până la acea dată, slujba religioasă se fă­cea pentru români în limba sâr­bă, cursurile de şcoală se predau în limba sârbă, iar numele româ­nilor erau sârbizate în evidenţele parohiale ale botezaţilor. Mai mult, românii nu puteau ocupa niciun fel de funcţiuni, nici chiar bisericeşti, de simpli de LIVIU JURCHESCU călugări, necum de protopopi. Când bănăţeanul Damaschin Bo­­jincă, devenit mai târziu mini­stru de justiţie al Moldovei, se prezintă mitropolitului Strati­oi­­rovici din Karlovitz, să-l pri­mească printre monahi, înaltul chiriarh sârb îi răspunde: — „Niciodată nu voiu primi în clerul meu valahi, trecuţi prin atâtea şcoli, ca tine”!... Ii era greu lui Stratimirovici să-i ierte lui Bojincă faptul de a fi demonstrat pseudo-savantu­lui Sava Tökölyi, sârb-maghiari­­zat, că broşura tipărită la Halle, în care se contesta latinitatea ro­mânilor, nu avea nici o bază ştiinţifică, întemeindu-se exclusiv pe născociri tendenţioase. Cât de apăsătoare a fost pen­tru români ierarhia sârbă se va înţelege şi mai bine dacă vom spune că în timpul revoluţiei de la 1848 Eftimie Murgu, conducătorul majorităţii românilor bănăţeni, se poate că este mai bine să por­nească acţiune armată împotriva sârbilor decât contra lui Kossuth. Iată de ce protopopiatul lui Tincu-Velea a fost un fapt de im­portanţă naţională. La Academia de Teologie din Vârşeţ, Tincu-Velea a avut prin­tre colegii săi profesori şi pe bunul său prieten Andrei Şaguna. Prin „Istoria bisericească politi­­co-naţională", tipărită în Sibiu la 1865, Tincu-Velea se situiază în rândul marilor istoriografi ai nea­mului. Nu mai puţin interesante sunt versurile sale patriotice, oglindind într’o impresionantă in­terpretare personală ideile călău­zitoare ale revoluţiei franceze. Tincu-Velea moare la 1867, in chinuri înspăimântătoare, otrăvit precum se afirmă de adversa­rii săi, însemnări bănăţene UN NEDREPTĂŢIT: N. TINCU-VELEA Adunarea generală a Societăţii române de linguistică Adunarea general a Societă­ţii române de linguistică a avut loc Vineri 29 octombrie a. c. în sala Seminarului de limba ro­mână şi dialectele ei de la Facul­tatea de litere din Bucureşti. A prezidat d. prof. I. Bacin­­schi Inainte de '­escMderea şedin­ţei, au fost comemoraţi marii linguişti danezi, prieteni ai Ro­mânei, Kr­ Landfeld, Viggo Bren­­dal şi Otto Jespersen, morţi de curând, în prezenţa Exc. Sale d-lui E. Biering, ministrul Da­nemarcei în România. Au vorbit d-nii prof. I. Bacinschi, Iorgu Iordan, I. Şiadbei şi AL Rosetti. S’a procedat apoi la alegerea biroului pe n­oul exerciţiu, în persoana d-lor: prof. I. Şiadbei, preşedinte, prof. E. Petrovici şi C- Racoviţă, vice-preşedinţi, Al. Rosetti, secretar, I. Coteanu, se­­cretar-adjunct, Bulgăr şi A. Juilland, cenzori. D-ra M. Ionescu, d-nii I. Dia­conescu, I. Co­canu­, I. Şiadbei şi AL Rosetti au prezentat mem­brilor Societăţii câteva lucrări recente. D­. Const. Marinesciu, profesor la Facultatea de Litere din Bucu­reşti, a fost ales membru al So­cietăţii. In darea de seamă asupra ac­tivităţii Societăţii, secretarul So­cietăţii a arătat că publicaţiile Societăţii progresează mulţumi­tor. In colecţia de Memorii a a­­părut de curând Indicele volu­mului al­ doilea al lucrării His­­toire de la lange roumaine de Ovid Densuşianu, datorit d-lui I. Coteanu. Lucrările postume ale regretatului prof. N. Drăganu, primul preşedinte al Societăţii Române de linguistică, sunt pe cale de apariţie în aceeaşi colec­ţie. Lucrarea de mari proporţii. Stilistica limbii române, a d-lui prof. Iorgu Iordan, se află de­a­­semenea sub tipar. Alte lucrări sunt în perspectivă. Şedinţa viitoare a Societăţii va avea loc Lunii 29 i­brie, ora 17. ALTE DONAŢII PENTRU ARMATĂ D. profesor Mihai Antonescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri a mai primit următoa­rele donaţii pentru armată: Ion Gr. Protopopescu, pensio­nar Mangalia, 300, depune lunar; Preot Gh. Ionescu, Catedrala Sf. Nicolae Călăraşi-Ialomiţa, 2.000, depunere lunară pe luna Iulie; Grigore Sorop I. M. P. întreprin­derile Municipiului Ploeşti, 1.000 depunere lunară pe August; Cpt. Adm. Covaci Iosif, Str. In­tendenţii Corp IV Armată, 300 depunere lunară luna August; Preşedintele Căminului Cultural Comuna Câşcova Jud. Orhei Preot Paroh Gh. Cernit, 11.600; Lucrătorii mobilizaţi ai Focii de Cărămizi şi ţigle Hagienoff & Roşca Urziceni-Ialomiţa, 9.000 ; Lt. ref. Ciurea Ştefan Muzeul Militar, 1.062 depune lunar; Pricop Ilie Maestru armurier, Muzeul Militar, 1.000 depune lu­nar ; Iapati Eugraf, Primăria Municipiului Odessa, 6.930; Că­minul Cultural Comuna Copă­­ceni, Judeţul Bălţi, 5.284; Ele­vele de curs supra-primar din Cubei Judeţul Cahul, 2.500. Sold precedent lei 82.348.318. Total General lei 82.383.194. UNIVERSUL Programul conferinţelor administrative de la ministerul afacerilor interne Cu 20.000.000 caut capitalist sau capitalistă pentru întreprindere sigură şi rentabilă, de­­punând şi eu acelaş capital. Tratez numai direct cu capitalis­tul. Intermediari excluşi. La ziar . 105 D. n Distilerie modernă cu clientelă și vad comercial central, se predă, persoană serioasă. Oferte la ziar sub: 142 F. Recompensă IMEDIAT 20.000 LEI pentru găsirea motocicle­tei marca „PUCH“ de 125 ccm, nr. motorului 219973, nr. de circulație 1942 B., culoarea kaki, fu­rată Joi 21 Oct. crt., la ora 18 din faţa casei. Adresaţi Str Popa Rusu 38, d-l M. Brătianu, te­lefon 2­ 46.81.,­­.. ŞOSEAUA VITAN 106.­­ TELEF. 6.32.0* Se renovează Aparate diferite. Suflaturi (Brenete), Till, Becuri, Dispozitive de tăiat, Ventile reductoare, Generatoare diferite. Calitate superioară, orice sistem de aparate pentru sudura, înlocuirea pie­selor uzate sau lipsă. Consulturi. Expertize. Școală practică de sudură auto­genă. SUDURA AUTOGENA C. ZAHARESCU 778 Atențîune! DomniiCroitori GĂSESC FURNITURI DE CROITORIE la Magazinul București, str. Gabroveni 10. Tel. 4.22.12 SERGE, CANAFAS, ATLAS, VATELINA, MÂNECA, VATA, CHEMBRICA, ROSSHAAR, etc. cu preţuri de en-gros EXECUTĂM COMENZI DIN PROVINCIE CU CELE MAI EFTINE PREŢURI VINDE MAGAZINUL GMRORFM ROŞIE CALEA MOŞILOR 34 Barch­et 800 Sibiu 859 Zenana 840 Finet 550 Zefir bum- Sergo 1050 Molton 580 bar 585 Căpt. mâ-Americă 534 neci 700 Realizaţi marea economie dacă înainte de cumpărare ve­rificaţi preţurile noastre Reţineţi CALEA MOŞILOR 34 2500 . r.MTRICUTE­NT FLORI­NEI Bucureşti AVRIG 7. TEL .20920 Mare societate petroliferă caută pentru laboratorul său dintr'un oraş de provincie­, O FUNCŢIONARĂ CU CUNOŞTINŢE DE FIZICA Şl CHIMIE. Ofertele însoţite de curriculum vitae, detailate (rugam a nu se anexa acte originale) se vor adresa prin „PUBLI­­COM“ S. A. R., Pasagiu! Comedia 6, sub „Laborator“. RADIO nouile modele Philips, 1043—44 de vânzare în 4 rate lunare * RADIOLA Ing. I. MACEDONESCU Buzeşti 15__________________Tel. 4.50.37< D e vânzare Fabrică de produse alimentare cu reputaţie mare, în plină funcţiune, cu clădire şi insta­­laţiuni ultra moderne, calorifer, cu vastă clientelă pe tot cuprinsul ţării, rulaj anual peste 100.000.000. Amatorii serioşi vor depune adrese scrise la „PUBLICOM“­ S. A. R., Pasajul Comedia 6, sub „Fabrică Alimentara“. Fabrica de clopote policandre şi sfeşnice bisericeşti C. Gheorghe Dumitrescu Bucureşti, Str. Pitagora No. 40 colţ cu Splaiul Unirii No. 87 Telefon 3.53.24. Execută clopote de comandă din material garantat și re­­turnari de clopote vechi. «45 ♦ ♦♦♦♦ »♦♦♦♦♦ +.+ » + ^»4.4.+ + ♦♦ Cisternă pentru Camion capacitate circa 3.500 litri, în perfectă stare, vinde Rauche, 8 Nerva Traian, orele 14—16. 107 In Str. AcademieiTeren industrial De închiriat pentru birouri sau liber profesionist, apar­tament, vestibul, două ca­mere, oficiu, baie, calorifer. Etajul I. Telefonari: 5.32;24. 4++4-M-M-4++++4 + 4 + ♦♦♦♦♦♦ ♦ Bariera Vergului, 12.000 m. p. apă, electrică vând total sau parțial, schimb casă sau apar­tament. Telefon 4.05.97 sau ziar 176­­. 11 Teatrul NOSTRU Telefon 4.11.56 In fiecare seară, ora 8, spectacolul de profunde conflicte sufleteşti, în care G. S­T­O­RI­N are o impresionantă creaţie. Piesă în 3 acte de Hebbel cu: Anca Şahighian de la Teatrul Naţional», Ion Manta, C. Bărbulescu, G. Iordănescu şi Ecaterina Niţulescu - Şahighean Regia? Paul Mundorff, MATINEU, azi ora 4 In zilele de 16­ Noembrie a. c. se vor ţine la Bucureşti, în palatul mi­nisterului afacerilor Interne din B-dul Banu Manta nr. 9, conferinţele administrative anuale cu inspectorii generali administrativi şi prefecţii de judeţ din ţară. Aceste cursuri de perfecţionare pro­fesională, create din iniţiativa d-lui general de Corp de Armată Dumitru I. Popescu, ministrul afacerilor in­terne, se ţin în prezent pentru a treia oară, ele fiind organizate pe rând pentru toţi funcţionarii admi­nistrativi, de la inspectorul general administrativ până la notarul şi pri­marul rural. Ele au de scop să perfecţioneze personalul administrativ, lămurindu-i normele administrative şi înlesnindui­­o interpretare unitară precum şi cu­noaşterea metodelor celor mai prac­tice pentru învingerea dificultăţilor şi realizarea celor mai bune rezul­tate. Cursurile se fac pe baza unui pro­gram bine chibzuit şi au un carac­ter practic (mai mult discuţiuni şi mai puţin expuneri). In întocmirea programelor s’au realizat progrese simţitoare de la an la an, conducerea ministerului afaceri­lor Interne urmărind îndeaproape atât alcătuirea cât şi executarea lor. Programul acestor conferinţe este următorul: 1 Noembrie. General de Corp de Armată D. I. Popescu, ministrul afa­cerilor interne. Cuvânt de deschi­dere. Profesor Petre Strihan, ministru subsecretar de stat: Idei şi realizări în administraţia românească. Marcel Capril, referent titular la Oficiul de Documentare şi Studii Administrative : a) Constatări cu privire la modul cum s’a organizat şi executat pre­staţia în cursul anului 1942—1943. Re­zultate. Greutăţi, învăţăminte; b) Idem pentru munca de folos ob­ştesc. Expunere şi discuţiuni. Gh. Hodoroabă, inspector general administrativ. Constatări cu privire la organizarea şi funcţionarea atelie­relor comunale. Exemplificări. Rezul­tate. Greutăţi, învăţăminte. Expu­nere şi discuţiuni. N. Tiron, preşedinte la Curtea ad­ministrativă Galaţi: Rostul şi însem­nătatea Curţilor administrative. ORDINEA PUBLICA IN 1942—1943 2 Noembrie. General de Corp de Armată C. Z. Vasiliu, ministru sub­secretar de stat. Ordinea publică în anul 1942—1943. Rolul şi atribuţiunile prefecţilor de judeţ In menţinerea ordinei publice. Realizări. Greutăţi, învăţăminte. Colonel Gh. Petrescu, Inspector ge­neral administrativ: Cum trebue să se desfăşoare activitatea prefectului de judeţ pentru ca serviciile judeţu­lui să fie unitar dirijate ,iar acţiunea lor să fie coordonată. Exemple , cu caracter practic. Expunere şi discu­ţiuni. M. Miloteanu, inspector general administrativ. Constatări cu privire la organizarea şi funcţionarea asocia­­­iilor de comune. Exemplificări. Re­zultate. Greutăţi. Propuneri. Expu­nere şi discuţiuni. N. Eftimie, inspector general ad­ministrativ. Pretorul trebue să fie organ de tutelă? Expunere şi discu­ţiuni. Cornel Popescu, inspector general administrativ. Mijloace practice pen­tru ridicarea satului şi sătenilor. Ex­punere şi discuţiuni: alcătuirea unui plan de ACTIVITATE 3. Noembrie. Gh. Glod, secretar general: Cum trebue înţeles un plan de activitate în general? Alcătuirea lui în Unii generale. Inspectoratul (Circumscripţia) trebue să aibă un plan de activitate ? In caz afirmativ, care sunt liniile lui generale ? Pre­tura trebue să aibă un plan de ac­tivitate ? In caz afirmativ care sunt liniile lu­i generale ? Să se creeze o situaţie ipotetică pentru un judeţ care să ducă la: alcătuirea unui plan de activitate de 5 ani; alcătuirea unui plan de activitate pe 1 an (de­falcat din planul de 5 ani). Expunere şi discuţiuni. Traian Migia, inspector general administrativ. Constatări cu privire la funcţionarea consiliilor de colabo­rare (judeţ şi plasă) de la înfiinţarea lor până azi. Rezultate. Propuneri. Expunere şi discuţiuni. Cornel Popescu, inspector general administrativ: Cum trebue făcută o inspecţie administrativă în judeţ? Cum şi ce Inspectează Inspectorul ad­­ministrativ al fiecare eşalon admi­nistrativ ? Cum şi ce Inspectează prefectul la fiecare eşalon admini­strativ ? Cum şi ce Inspectează sub­prefectul la fiecare eşalon admini­strativ ? Cum şi ce inspectează pre­torul la fiecare eşalon administrativ? Cum şi ce inspectează primarul şi notarul la sate ? Ce trebue să cu­prindă în linii generale, procesul verbal de inspecţie al fiecărui eşalon administrativ ? Expunere şi discu­ţiuni. 4 Noembrie. Vizite organizate de d-nii secretari generali. BUGETELE JUDEŢELOR 5 Noembrie. Al. Ionescu, secretar general: a) Constatări cu privire la modul cum s’au alcătuit şi executat bugetele judeţelor în anul 1942—1943. Greşeli. Greutăţi. Propuneri. Exemplificări. b) Idem cu privire la fondul co­mun. c) Prefectul de Judeţ trebue să aibă la dispoziţia sa o sumă în genul fondului comun al ministerului afa­cerilor interne ? In ce scop ? Ame­stecul organului tutelar; contabiliza­rea ei. Expunere şi discuţiuni. D. Stoenescu, inspector general administrativ: întocmirea planului de activitate pe un an al unei comune rurale (se ia un caz ipotetic) şi apoi alcătuirea bugetului respectiv. Ex­punere şi discuţiuni. Cornel Popescu, inspector general administrativ. Buletinul ministerului afacerilor interne. Organizarea ac­tuală; program de viitor; Propuneri. General Dr. V. Panaitescu: Igiena satelor; măsuri în cazul gospodăriei şi al colectivităţii cu mijjloace prac­tice de realizare. 6 Noembrie. C. Ifrim, inspector ge­neral administrativ. Constatări cu privire la funcţionarea sfaturilor co­munale de la înfiinţarea lor şi până azi. Rezultate. Greutăţi, învăţăminte. Propuneri. Expunere şi discuţiuni. Corneliu Budescu, director general. Legile cu caracter administrativ ela­borate până acum (cele mai impor­tante). Economia lor, ce rezultate au dat­ propuneri. Expunere şi discu­ţiuni. J. Gherman, inspector general ad­ministrativ: Cum se alcătueşte în mod practic bugetul unei prefecturi de judeţ (urmare la conferinţa d-lui secretar general Gh. Glod). Expu­nere şi discuţiuni. Al. Ionescu, secretar general: Cum se angajează lucrările şi furniturile la administraţiile locale: licitaţii, ho­­tărîri prin bună învoială, tratări di­recte, regie (toate exemplificate). Expunere şi discuţiuni. Gh. Glod, secretar general. Sin­teza conferinţelor ţinute. Principii, învăţăminte. Concluzii. General de Corp de Armată Dumi­tru I. Popescu ,ministrul afacerilor Interne: Cuvânt de închidere. In după amiaza acestor zile se vor organiza conferinţe cu delegaţii ce­­lorlalte departamente pentru proble­mele cari sunt de competenţa ace­stora.­pentru plăpumi 180 cm. lat p. demiuri 140 cm. lat p. mantouri 140 cm. lat Lei 2367 stofă Lei 3488 stofă Lei 11.000 blană complectă pentru dublură la haine Lei49.600 Haină de blană hamster scurtă Lei 55100 Haină de blană hamster natur Lei73.000 Haină de blană hamster Lei86.000 Haină de blană hamster căptușită cu blană Mare asortiment de PÅNZARIE BARCHETURI, MOLTOANE, ATICA, STOFE ETC. CAUT cu CHIRIE războaie mecanice pentru bumbac, vistra, eventual mă­tase, eventual fabrică com­plectă. Oferte scrise trans­mite „Publicam“ S. A. R., Pasajul Comedia 6, sub „Țe­sătorie“. 110 Azi MATINEU ORA 3,30 precis In fiecare seară ORA 7.30 precis TRIUMFALUL SUCCES comedie In 4 acte M. Pagnol Regla: sică Alexandrescu cu VASILIU BIRLIC, PUIA IONESCU, JULES CAZA­­BAN, ANGELA MATEES­­CU, C­O­T­U HOCIUNG, PAULA TUDOR, GEORGE VOINESCU, C. IROD, G. SOARE și ION TALIANU. TEATRUL COMEDIA DTR, Sică Alexandrescu. COMERCIANŢI, COOPERATIVE, ECONOMATE, CANTINE aprovizionaţi-vă direct de la fabrică, cu : PEŞTE CU CEAPA (sardele ruseşti) în butoiaşe de 15 kg. Lei 385 kg. SCRUMBII AFUMATE (macrouri) în lădi­­ţe de 5-7 kg. Lei 499 „ PEŞTE CU MAIONEZA din albastre în butoiaşe de 15 kg. Lei 453 „ PEŞTE IN OŢET DE VIN şi condimente (Bis­­mark) în butoiaşe de 15 kg. Lei 453 „ RULOURI sau FILEURI Lei 648 „ Preţurile sunt franco fabrică, cuprind ambalajul şi taxa de consumaţie. Nu cuprind timbrele de factură şi cifra de afaceri. Livrează prompt INDUSTRIA ALIMENTARA „HAGI-BEY“ BUCURESTI CALEA RAHOVEI 183 TEL: 5.41.73 Provincia, plata anticipată conform preţurilor, rambur­săm timbrele de factură şi cifra de afaceri. Primim spre prelucrare marfa clientului, pentru afumături şi alte preparate din peşte CEASORNICARI! Aprovizionaţi-vă cu ceasornice, bijuterii, ochelari, furnituri şi unelte dela singurul engros de specialitate curat românesc din ţară. CONSTANTIN ROCIU Bucureşti, Calea Moşilor 362, TeL 2.17.79. Expediţiuni în toată Ţara contra ramburs. 96 Motoare de Motorină dela 5 . 100 HP. CURELE de Balata şi Păr de Cămilă Separatoare de Lapte ALFA — LAVAL furnizează prompt din depozit „INDUSTRIA” s. a. l. Bucureşti, Str. Ion Ghica 5 "butoaie 781 de fag pentru varză. Preţul este de lei 1.500 bucata, predabil din depozit Bucureşti şi Arad. Adresaţi: Telefon 2.20.45 102 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Direcţiunea Contabilităţii Publicaţiune Nr. 24.410 din 29 Octombrie 1943 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 6 Noembrie 1943, orele 11, se va ţine în localul Mi­nisterului Afacerilor Interne din B-dul Banu Manta Nr. 9, o tra­tare prin bună învoială pentru executarea lucrărilor de tâmplărie necesare la căminul acestui Mini­ster din staţiunea Călimăneşti Jud. Vâlcea. Garanţia legală de 3% din va­loarea ofertei, se va depune la Casa de Depuneri şi Consemna­­ţiuni iar la tratare se va prezenta numai recipisa în plic separat. Garanţia in numerar sau efecte nu va fi admisă. Tratarea prin bună învoială se va ţine cu respectarea dispoziţi­­unilor legii contabilităţii publice, Oficiului General al planurilor de Investiţii, înzestrare şi furnituri publice şi normelor publicate în Mon. Of. Nr. 127 din 4 Iunie 1931. Cadtul de sarcini se poate con­sulta în fiecare zi între orele 11—13 la Direcţiunea Contabili­tăţii din B-dul Banu Manta Nr. 9. 10514 RADU ieftineşte f aţap CALEA VICTORIEI, 81 Lei 410 Americă 80 cm. lat Lei 525 Atică Si! 670 Pichet Lei 647 Sifon 80 cm. lat Lei 765 Zefir IaSSS „ 808 Volutin T,T" Lei 941 Poplin ung bumbac curat Lei 2067 broche de mătase M pentru cămăși 11­5 830 111 95 1 ­

Next