Universul - Capitala, decembrie 1943 (Anul 60, nr. 329-356)
1943-12-01 / nr. 329
. 4 a Autul and$G-Tea Nr. 329 Miercuri 1 Deceniih fe 1943 Sunt zile când fugi de lume. Oa- Btecii nu-ţi mai pot da nici o bucurie. Te Închizi în casă, In tine însuţi — «au pui mâna pe o carte din biblioteci ţi stai de vorbă cu bunii şi vechii tăi prieteni. Cărţile ! Răsfoieşti filă cu filă şi-ţi aduci aminte cum, pe fiecare pagină, In nopţi târzii, ţi-a tremurat sufletul. Iată subliniate fraze care ţi-au plăcut, gânduri pe care le-ai gândit şi tu... A trecut vreme de când ai cetit această carte. Te-ai mai schimbat, ai mai Îmbătrânit. Oare cum mai arată tânărul tău prieten — Cartea? Câtă emoţie ne-a dăruit altădată? Afară e un cer întunecat, umezeală care iţi pătrunde In oase. întindem mâna spre raftul cu cărţi, iat-o pe aceasta cu coperta ros. A-ha, un volum de Anatole France. O Îndoim in mâna făcută copăiţă, apoi dăm drumul filelor să se vânture. O însemnare cu creionul albastru sare In ochi. Ne Întoarcem la pagina cu pricina. Despre ce e vorba? Iată fraza subliniată: „Oamenii cari n’au avut nicio slăbiciune in viaţa lor, sunt grozavi, nu poţi să-l ai eu nimic la mână“. Aşa cugeta in tinereţea noastră, „Silvestru Bonard" Acum răsfoim un volum de tartori«, semnat N. Iorga. Profesorul citează fraza unui bărbat politic maghiar, rostită la 1879: „Numai drepturile pe care le părăseşti, numai acelea sunt pierdute pentru totdeauna, drepturile cari ţi s’au luat cu sila, le poţi căpăta Întotdeauna inapoi". O frază din romanul tineresc al lui Henri Murger, „Viaţă de boem“: — „Vai! gândi Rudolf, cum e mai bine? Să te laşi a fi Înşelat pentru ca ai crezut Întotdeauna, sau să nu crezi niciodată de teamă de a nu fi înşelat întotdeauna?“... O cugetare de Romain Rolland : „Un fapt remarcabil în viaţa oamenilor mari e că în clipa in care totul pare pierdut, ei sunt aproape de victorie"*. Alta a lui Ch. Chineholle: „Toţi oamenii să fie fraţi! —tzic toţi cei ce nu au fraţi". Regina Izabela a Spaniei i-a scris lui Christofor Columb: „Pluteşte drept înainte şi dacă pământul pe care îl cauţi, nu există încă, fii sigur că Dumnezeu 11 va erei» intr'adins, pentru a-ţi răsplăti îndrăzneala“. Terenţiu propune: „In viaţa oamenilor se întâmplă ca la focul cu zaruri; dacă n’ai aruncat numărul care iţi trebue, să te foloseşti cu meşteşug de cel ieşit" Recitind părerea unei femei, Lady Montagne: „Politeţa nu te costă nimic şi totuşi cu ea cumperi tot, uneori chiar lucruri pe care cu bani nu le-ai putea dobândi“ — mai deschidem un volum de Shakespeare şi Încheiem cu prima frază subliniată pe care o Întâlnim: „Pericolul şi eu suntem doi lei născuţi In acelaşi zi, dar eu sunt cel mai mare". Cărţile, prietenii noştri statornici şi buni!.. VALERIU MARDARE IN FIECARE ZI RĂSFOIND CARTL. ARDELENII S’AU ÎNCHINAT CU SMERENIE ŞI RECUNOŞTINŢĂ MEMORIEI D-RULUI VASILE LUCACIU La invitaţia Cercului Sătmărenilor refugiaţi din Capitală, „Dr. Vasile Lucaciu”, care a comemorat printr’un parastas 21 ani dela moartea patronului lor, a luat parte un număr impresionant de mare de ardeleni. Un sobor de preoţi în frunte cu păr, Todericiu de la biserica grecocatolică de pe strada Polonă, a oficiat un parastas solemn, răspunsurile fiind date de corul „Oancea” al episcopiei unite din Capitală. In glasul de nădejde al rugăciunilor, sufletele ardelenilor încărcate de obidă, s’au cuminecat cu lacrimile tuturor încercărilor şi al durerilor seculare. Au avut în mijocul lor, aşa cum a avut Transilvania în decursul veacului, toată inteligenţa ardeleană. S. păr. Todericiu a rostit la sfârşitul pioasei ceremonii o sugestivă cuvântare despre preotul şi luptătorul care a fost Dr. Vasile Lucaciu. Au fost de faţă o delegaţie de sătmăreni în frunte cu d-nii dr. Oct. Ardeleanu, preşedintele asociaţiei sătmărenilor „Dr. V. Lucaciu’’ din Bucureşti; „Dr. Şt. Benea, dr. Al. Petruşca, căp. pens. Zeno Indre, av. Mărieş Nstor, I. Groşanu şi I Mândruţ. Mai erau de faţă d-nii Iuliu Maniu, dr. C. Angelescu, dr. M. Popovtei, I. Mihalache, dr. Sebastian Bornenusa, d-na Goga, d-nii dr. Ilie Lazăr, prof. Ştefan Pop, preşedintele „Astrei”, insp. Simonca, dr. George Ianu, secretar g-ral al universităţii din Bucureşti; dr. C. Hogea, directorul ziarului ,,Ardealul”, colonel Haşiganu, fost prefect de Satu- Mare; Căpăţâneanu, dr. Eugen Barbul, Oţoiu Adrian, Pompiliu Dan, Laurenţiu Gherman, Pitea Emil, dr. Ionel Anton Mureşanu, dr. Eugen Nicoară, maior inv. rez. Ciufu C-tin, dr. Romul Fersiganu, prof. Caliani, prof. Ţeperea Gabriel, ing. dr. Ciplea, judecător Chira Aurel, ing. Netea Const, prof. Oct Ruieanu, insp. Const. Popescu, Băzgan, av. Pitea Pompei, Laurenţiu Moldovanul dr Silvaşanu Ştefan Cosmulescu, Ion Şugariu, scriitor , poetul Lucian Valea, etc., etc. După ceremonia religioasă Cercul Sătmărenilor s’a strâns în careu intim ca să-şi depene pe firul amintirilor şi al nădejdilor de mâine, alături de icoana de bronz a Leului dela Siseşti, toate credinţele şi luptele din trecut pe cari Vasile Lucaciu, demn fiu al Satmarului, te-a dus cu o vigoare şi curaj care au rămas drept pildă în istoria neamului, precum şi credinţele şi nădejdile de viitor. In jurul unei mese frăţeşti, în cadru sobru şi restrâns, păr. Teodericiu a ţinut de cuviinţă să lege într'o cuvântare simţită de sufletele Sătmărenilor marea chemare a lui V. Lucaciu. D. dr. Oct. Ardeleanu preşed. Sătmărenilor, a desvăluit apoi viaţa de abnegaţie, luptă şi suferinţă a d-rului Vasile Lucaciu. D. dr. Ilie Lazăr a desvăluit Sătmărenilor o serie întreagă de amintiri personale în legătură cu viaţa şi luptele Leului de la Sîseşti. Poetul Lucian Valea e închinat câteva versuri memoriei lui Vasile Lucaciu. D. Mândruţ a desvoltat apoi specificul românesc al Sătmarului, dând o icoană plastică a vieţii româneşti din Ţara Oaşului. D. colonel Haşiganu, fostul prefect al jud. Satu Mare, aduce un pios omagiu luptătorului. Au mai vorbit d-nii dr. Ştefan Banca, poetul Iosif Moruţan, căpitan Zeno Indre, Sorescu Mircea încheind d. Gabriel Ţeplea. D-sa a arătait activitatea lui V. Lucaciu în străinătate. La sfârşitul mesei s’a cântat „Doina lui Lucaciu” şi apoi „Deşteaptă-te române”. SĂRBĂTORIREA INDEPENDENŢEI ALBANIEI Duminică, 28 Noembrie, s-a oficiat la biserica Enei, din Capitală, un Te-Deum, sărbătorinduse independenţa Albaniei. Serviciul divin a fost oficiat de I. P. S. Spriban, înconjurat de un sobor de preoţi, în frunte cu părintele Piru Buchiu, preotul local, preotul Petre Brighidău, etc. Răspunsurile au fost date de corul bisericii. La această solemnitate au luat parte membrii comunităţii orto- doxe albaneze din capitală: d. N. Georgescu, fost preşedinte; Avram, Evangheli, Dogan, Zoe, etc., foşti consuli ai comunităţii şi un mare număr de credincoşi albanezi şi români. I. P. S. Arhimandrit Scriban a rostit apoi o cuvântare, arătând Însemnătatea zilei. Intre altele a apus: „Poporul, care trăia cu poporul nostru, înainte de a veni stăpânirea romană, poporul care a dat neamului său conducători ca Gheorghe Castrioti, ce lupta cu năvălitorii, pe vremea când Ştefan cel Mare era apărător al creştinătăţii, merită să trăiască liber“. ŞEDINŢA SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE Duminică, Societatea numismatică română a ţinut obişnuita şedinţă bilunară la Arhivele Statului,înainte de a se intra în ordinea zilei. d. Const. Moisil, preşedintele societăţii, a făcut elogiul vechiului şi distinsului membru onorific Oscar Kiriacescu, decedat de curând, iar adunarea a păstrat câteva momente de reculegere în amintirea lui. , D-sa a insistat apoi asupra împlinirii unui sfert de veac de la unirea Bucovinei și Ardealului la patria mamă și a exprimat convingerea că sacrificiile actuale ale întregului nostru popor vor contribui fără îndoială la refacerea României mari. D preşedinte a salutat pe d. ştefan Tănăsescu, membru activ, care a contribuit într’o mare măsură la propăşirea societăţii, exprimându-i călduroase mulţumiri. In sfârşit s’a stabilit modalitatea sărbătoririi aniversării a 40 ani de la înfiinţarea societăţii, ce va avea loc la 28 Decembrie a. c. D. Com. Secăşanu a prezentat un medalion rar de la împărăteasa Otacilia, soţia lui Filip Arabul, bătut de uniunea oraşelor asiatice Lardicea şi Efes. De asemenea o piatră gravată găsită la Sistra în 1940 de d. Barbu Ionescu din Olteniţa, reprezentând zeiţa soarelui Tyche din Alexandria. La discuţie , Const. Moisil a explicat că „Tyche Alexandrias’’ se întâlneşte des pe monetele imperiale din acest oraş şi este însoţita, ca şi piatra gravată, de zeiţa egipteană Isis. ... . D Gh. Buzdugan a vorbit despre un depozit de 79 monete romane de bronz găsit în comuna Tatlageec de lângă Constanţa, în 1930. Muntele sunt dela împăraţii Consfc.-inus II, Constantius Gallus, Va’-n anian si Valens, bătute In ma- multe monetării, şi a fost In-1 gro pe la 378 d. Cr. Letiscufie d. prof. Emil Condu- ■ rarm a evidenţiat importanţa a-cestui depozit pentru circulaţia monetelor romane in sec. IV-lea d. Cr. D Octavian Iliescu a făcut o comunicare despre un nou tin de monete dace, care reprezintă pe faţă capul lui Zeus, ca pe tetradrahmele lui Filip II, iar pe revers pe Zeus șezând pe tron, ca pe tetradahmele lui Alexandru cel Mare. Monete cu acest tip necunoscut până acum s’au găsit la Craiova, unde se pere că a fost odinioară un mare centru monetar dac, căc' s’au descoperit numeroase tezaure de monete dace. D. Const. Mobil a vorbit despre un mic tezaur de monete dace găsit la Mănăstirea, jud. Ilfov, în 1939. Sunt piese de câte 2 drahme, reprezentând pe faţă capul lui Zeus, iar pe revers un călăreţ spre stânga. Ele fac parte din categoria monetelor dace comune în lunca Dunării şi pe grindurile acestui fluviu începând de la Porţile de Fier până la Brăila. Această categorie este reprezentată prin două specii monetare: unele au pe faţă capul lui Zeus bine reprodus, altele acelaş cap cu totul deformat. Pe revers şi unele şi altele au un cal cu coapsa foarte proeminentă, cu articulaţiile picioarelor globulate, iar în locul călăreţului două sau trei globule. Astfel de monete s’au găsit în unele tezaure amestecate cu tetradrahme din Thasos sau din Macedonia primă, iar în altele cu piese dace mai mici, de o jumătate de drahmă. Prin urmare epoca în care au circulat ele se fixează între anii 108—50 în. d. Cr., când se vede că dacii întrebuinţau moneta pe o scară foarte Întinsă şi nu numai în transacţiile mari, ci şi la târguelile mici. Ei aveau atunci un sistem monetar bine organizat format din piese de patru drahme din Thasos şi Macedonia I şi din piese dace de două drahme şi de jumătăţi de drahmă. La discuţie d. Gh. Ştefan a spus că cercetările arheologice confirmă concluziile cercetărilor numismatice cu privire la această epocă din istoria Dacilor. tunvERsms Omul contra blindajului Răsboiul acesta, cu mult mai mult decât cel din 1914 î—1918, a fost o luptă în care pe lângă dibăcia comandanţilor şi felul de comportare al soldaţilor, factorul ce intră poate primul în premizele unei victorii, este materialul propriu zis. Campaniile din Polonia, Franţa, Balcani, Africa şi bineînţeles din Rusia, au demonstrat rolul primordial pe care îl are printre celelalte arme, carul de luptă. Invenţia căreia colonelul Estienne i-a dat formele definitive în 1916, a fost exploatată de la început în armata germană pentru o nouă tactică de luptă a unităţii „Panzer divizion” formulată de Generalul Guderian prin două puncte capitale: spargerea frontului inamic şi apoi exploatarea succesului. Graţie acestei formule magice războiul din Polonia a fost lichidat în 18 zile şi cel din Franţa în 40, pentru că la început nu posedau aliaţii decât tancuri prea uşoare, speciale pentru războiul în colonii, cum au fost cele engleze de tip Mark. In campania din Tripolitania, industria de război americană, care începuse să livreze cantităţi masive de material, s’a oprit la tipurile General Stuart, general Lee şi în sfârşit forma cea mai perfecţionată a cerului aliat general Shermmami. Acesta are 30 de tone, cu şenile de cauciuc şi e înarmat cu un tun de 73 mm., 2 mitraliere şi 1 piesă A.A. Totul este manevrat de un echipaj de 5 oameni cu o viteză mijlocie de 40 km. pe oră, pe care poate să o susţie pe o rază de acţiune de circa 280 km. Ceea ce constitue original în construcţia acestui tanc este gyroscopul, după sistemul adaptat arrileritei navale, care-i dă posibilitatea să menţină tunul în poziţia de ochire, neţinând seama de accidentele terenului. Sovietele, care au intrat în războiul din 1941 cu un material apreciabil din punct de vedere cantitativ, erau fixate la construcţia carelor de tip T, ce reprezintă în fond sinteza a tot ce era mai perfecţionat la carele străine, graţie mijloacelor lor de a-şi procura planurile secreta prin ramificaţiile Cominternului. Cel mai bun car de luptă rus a rămas fără îndoială T, 34 de 26 tone înarmat tot cu un tun de 75 m. m. şi ale cărui şenile sunt astfel construite că se poate deplasa şi în teren desfundat. Raza sa de acţiune este foarte mare şi are un blindaj de 60 mm. Acestor două exemplare, Germania le-a răspuns cu fabricarea tancului Tigru de 60 tone, care în ultima ofensivă de vară a făcut minuni, dând în acelaş timp echipajului siguranţa în luptă ce ţi-o procură invulnerabilitatea. Totuşi, în principiu, invulnerabilitatea e greu de atins, pentru că orice car, ca şi orice avion, are anumite unghiuri moarte. Exploatând această slăbiciune, s’a creiat tactica de luptă a vânătorilor de care, ce vin să completeze ceeace câteodată tunul anticar nu este în stare să realizeze. Vânătorii de care sunt aduşi la locul luptei în vehicule blindate şi apoi cum pot din gaură în gaură se apropie de tancurile duşmane în dreptul unghiului lor mort. In momentul suprem ei sar pe carul inamic şi aşează o mină ce face explozie în câteva secunde, în care timp vânătorul abia poate să se adăpostească. In felul aceste curagios, care adesea am împinge la moarte sigură, vânătorii de care germani au făcut sute de victime în ultimie lună pe câmpus®» din‘Răsărit punând propria lor viaţă în cumpănă, cu un viitor mai bun al Patriei şi Europei întregi. Prof. T. K. BRATESCU DAN UN SFERT DE VEAC DE LA UNIRE CUM VA FI COMEMORATĂ ZIUA DE 1 DECEMBRIE DIN ANUL ACESTA.CIRCULARA „ASTREI” An după an, ziua de 1 Decembrie a însemnat pentru românimea de pretutindeni prilej de manifestare naţională, de solidaritate şi de înfrăţire. In fiecare toamnă românii ardeleni îngenunche în faţa altarelor sau la mormintele atâtor martiri ai Unirii, se adună în pieţi publice, întărind de fiecare dată măreţul act dela 1 Decembrie 1918. Aniversarea zilei de 1 Decembrie este prilej de adâncă reculegere dar şi de bărbătească hotărîre. La împlinirea unui sfert de veac dela realizarea Unirii, vor fi în Ardeal mari serbări ce se vor desfăşura în cadrul vechei asociaţiuni de cultură: „ASTRA” „Să dăm acestei aniversări toată cinstirea cuvenită celui mai mare act al istoriei noastre — spune circulara trimisă de „Astra” centrală, de sub preşedinţia d-lui Iuliu Moldovan. Numai astfel ne vom împlini o sacră datorie, faţă de lungul şir de generaţii care l-au pregătit, faţă de aceia care, în momentul când a bătut ceasul hotărîtor, au ştiut să fie la înălţimea chemării lor, faţă de noi înşine şi faţă de urmaşii noştri. Căci Unirea dela 1 Decembrie 1918 n’a fost o simplă întâmplare, datorită unui fericit joc de împrejurări, un hazard al istoriei, un noroc căzut pe capul nostru în momentul când nu ne aşteptam şi eram mai puţin pregătiţi pentru înfăptuirea ei. Ea este consecinţa firească a unor străduinţi de veacuri, pentru apărarea şi păstrarea fiinţei noastre etnice, pentru desăvârşirea ei prin cultură şi libertate şi pentru înălţarea ei între celelalte neamuri civilizate ale lumii. Lungul şir de generaţii care au sfinţit cu sacrificiile şi au luminat cu conştiinţa lor drumul Alba Iuliei, pasul cel mai însemnat pentru ca acest neam să-şi poată arăta darurile dumnezeeşti cu care a fost înzestrat. De aceea au murit cu visul ei şi cu convingerea că, mai curând sau mai târziu, neamul românesc va atinge şi el acest liman al fericirii sale, spre care au năzuit şi care a fost atins de cele mai multe popoare civilizate. Să ne aducem aminte cu pietate, în această zi aniversară, de aceşti înaintaşi, cunos-ţ cuţi şi necunoscuţi, căzuţi pe drumul Alba Iuliei. Dacă actul de la 1 Decembrie * 1918 a fost săvârşit cu atâta hotărîre şi înţelepciune, în deplină solidaritate, în spiritul moştenirii rămase de la generaţiile trecute, al intereselor permanente ale neamului şi al înaltelor principii de dreptate şi de civilizaţie care singure dau rost indivizilor şi neamurilor de pe pământ, aceasta se datoreşte însă,in cea mai mare măsură, celor care au avut în acel moment conducerea destinelor noastre. Unii dintre ei au trecut în lumea umbrelor; alţii trăesc încă în mijlocul nostru. Să ne plecăm în această zi genunchii în faţa amintirii celor dintâi şi să îmbrăţişăm cu toată dragostea, stima şi recunoştinţa noastră pe cei din urmă. Cinstind cum se cuvine pe aceşti înaintaşi ne cinstim pe noi înşine, căci dovedim că am inteles legea vieţii lor, legea Alba- Iuliei şi am înscris-o definitiv in inimile noastre, aşa precum ei înşişi au înscris-o. E necesar să arătăm acest lucru în orice moment. Să strigăm in faţa lumii civilizate că ceea ce s-a făcut la 1 Decembrie 1918 nu poate fi desfăcut decât prin silnicie şi nicio conştiinţă de român nu poate rămânea liniştită, nici o jertfă nu este de prisos pentru ca patrimoniul Alba-Iuliei să fie păstrat în întregime. Pătrunsă de aceste porunci care ne vin de dincolo de morminte, conştientă de menirea ei la marea răscruce prin care trecem, şi în convingerea că exprimă aspiraţiunile cele mai sfinte ale întregului popor românesc din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, Asociaţiunea „Astea” a luat deriziunea de a comemora un sfert de veac de la Unire prin serbări comemorative în fiecare despărţământ central judeţean, de plasă şi cerc cultural, cu concursul tuturor instituţiilor şi asociaţiilor culturale şi patriotice”.♦ Vremurile de încercare prin care trecem au legat firul suferinţelor, dar au renăscut credinţa şi dârzenia neamului. Şi aşa precum după Golgota a venit învierea, tot astfel după suferinţă va veni mântuirea. „Libertatea popoarelor a fost lăsată de Dumnezeu”, spunea nu de mult. I. P. S. S. Nicolae, Mitropolitul Ardealului. Pentru această libertate, în istoria reîntregirii româneşti sunt scrise faptele de glorie şi jertfă ale fiilor neamului. De pe culmile idealurilor sădite în sufletele noastre privim încrezători răsăritul dreptăţii româneşti... — mardinat — STRÂNGEREA DOCUMENTELOR UNIRII Apelul consiliului de conducere al muzeului regional din Alba lulia Consiliul de conducere al Muzeului regional Alba-Iulia alcătuit din d-nii : dr. Dumitru preşedintele consiliului de conducere al muzeului primar; Olimpiu Ghiţia, inspector general şcolar; dr .Traian Migia, inspector general administrativ ; Alexandru Baba, vicar al Episcopiei Vadului şi Feleacului; membrii : dr. Ioan Pop, avocat, fost ministru, organizatorul Marei Adunări Naţionale ; Eugen Hulea, preşedintele despărţământului „Astra”; Enea Zefleanu, directorul liceului Mihai Viteazul”; Justin Sava, director ad-tiv; Virgil Cucuiu, profesor; Octavian Mihălţianu, arhitect; Octavian Codau, contabil şef şi Ion Berciu, directorul Muzeului, a lansat următorul cipel pentru strângerea documentelor Unirii: Oraşul Alba-Iulia, metropola românismului şi locul sfânt unde s’a pecetuit pentru totdeauna, prin unanima voinţă naţională, actul solemn dela 1 Decembrie 1918, are un puternic muzeu — instituţie a ministerului culturii naţionale — cu o bogată secţiune închinată Unirii. Acest muzeu a urmărit şi în trecut, ca una din datoriile sale cele mai de seamă, strângerea la un loc a documentelor Unirii. Astăzi, la un sfert de veac de la această dată memorabilă între toate şi în clipele grele, prin care ne este sortit să trecem, adunarea acestor relicve, in pantheonul de la Alba-Iulia, nu este numai o pioasă aducere aminte a celui mai important eveniment din istoria Transilvaniei, ci şi o imperioasă necesitate naţională. In acest sens şi pentru a aduce la îndeplinire unul din scopurile mari ale acestui aşezământ de cultură din inima Ardealului, acela de a pune în faţa generaţiilor tinere dovezile vrendidei străbune, adresăm, pe această cale, instituţiilor, făuritorilor Unirii şi tuturor oamenilor de bine, un călduros apel, cu rugămintea de a binevoi a da în păstrare sau în deplină proprietate Muzeului Regional din Alba-Iulia, orice act, manifest, scrisoare, tablou, hartă, stampă, obiecte de orice fel, în legătură cu Unirea cea mare. Păstrarea şi expunerea în cele mai bune condiţiuni, sunt asigurate, iar folosirea, în publicaţiile muzeului sau ale cercetătorilor istoriei naţionale, va fi mult uşurată, ceea ce constitue o contribuţie neasemuit de mare, pentru cauza noastră şi pentru mărirea zestrei spirituale a neamului românesc. Toate trimiterile şi cererile de eventuale informaţiuni se vor adresa Muzeului regional Alba- Iulia. E / $ RADU ieftineşte viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei 410 Americă so cm. lat Lei 525 Atică ssa»! „ 670 Pichet Imprimat Lei 647 Sifon so cm. lat Lei 765 Zefir bnfe&iaţi! „ 808 Velutin T.'X' Lei 941 Poplin mg bumbac curat Lei 2067 broche de mătase pentru plăpumi 18« cm. lat Lei 2367 stofă î.“, Lei 3488 stofă Lei 11.000 blană complectă pentru dublură la haine Lei49.600 Haină de blană hamster scurtă Lei 55.100 Haina de blană hamster natur Lei73.000 Haină de blană hamster Lei86.000 Haină de blană hamster căptufită cu blană Mare asortiment de PĂNZĂRIE BARCHETURI, MOLTOANE, ATICA, STOFE ETC. de talie pentru parcuri, alei, drumuri, tufe decorative. Pomii de Crăciun (până la 7 m.) vinde cu preţuri foarte convenabile . Serviciul Silvic, Jud. Ilfov Str. Xenopol No. 19 sau din pepinierele: Collentina (lângă pădurea Andronache) Pasărea (Brănești). 112 RADIO PICK-UP cu AMPLIFICATOR MAȘINI DE CUSUT SUPER cu 4 LĂMP114.000 LEI Bogat asortiment cu cele mai renumite măre! olandeze şi germane fistei la cunoscutul magaan rumutesc „SAC ECO” A. HOLBAN & N. NEAGU Str. Academiei 6 etaj I, Tel. 5.ÎX.M. In rate cu 40% la ridicara MEMBRII CORPULUI DIDACTIC 1*—-40 rate lunare SCHIMBURI IMS APARATE REPARATTUNI GARANTATE Provincia contra ramburs cu «*%aconto depusi C. E. C. ..B846'' 94 POMUL IDE CRĂCIUN1 Au sosit PODOABE BROSE, STRASURI FANTEZIURI d© mare Iun fcNGROS-DFTAil AERA PAS. ROMAN 13 Telefon 3.39.98 Ipsos alabastru special pentru Dentişti CĂRĂMIZI REFRACTARE în CHAMOTTE, toate calităţile TUBURI DE BAZALT HUMĂ CRETĂ fin măcinată CATRAN şi CARBONILEUM Vindem prompt din depozit orie® cantităţi Expediţie în toată ţara WILHELM MENCER Şos. Colentina G. Bucureşti Telefon 2.02.06 96 IENMELIIU negreală pentru lustruit sebele COLMAN'S renumitul albastru de rufe Depozit general numai la METALOTECHNICA s. a. Str. Decebal Nr. 20, parter Telefon: 5.46.26 — 5.46.27 97 DOAMNELOR! Au sosit: Fileuri din păr rotunde (toate culorile), aparate pentru curbat genele, shampon colorant, vopsele de păr (Romol, Henné, Imédia etc.), creion pentru rădăcinile albe (la păr vopsit) şi alte noutăţi de coafură, vopsit, permanent la Dortheimer Str. Vienei 1 — fost Wilson Clădirea Fundaţiei Carol. 21 Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţi® sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului ŞTIŢI DE CE SUNTEM VESELI ?... yQpn pentrucă ne-am procurat yA Pentrucă ne-am procurat ÎNCĂLŢĂMINTEA de toamnă şi de iarnă, fără bon .B0L£R0 Bucureşti, Str. CAROL colţ Calea Victoriei care este aprovizionat cu: Mantale de ploaie, din cauciuc; Pantofi bărbăteşti Şi de doamne; Bocanci bărbăteşti şi de copii, din piele de box, cu talpă de cauciuc, precum şi Pantoful de stradă pentru doamne, la preţul fără concurenţă. Imitaţi-ne! Lei 15»0 108 *« BRICHETE prizmatice Elin CARBUNI, calitate superioară Mina „Ojasca“ ing. C. Marca DEPOZIT PROPRIU Str. Samoil Vulcan 46 (Fabrica Ciocolată Zamfirescu) Telefon 3.24.34 Transporturi la domiciliu : 303 ♦ * » » ♦ ♦ ♦ 4- ♦ ♦♦♦♦♦» »4-» ♦ ♦ ♦ * ♦ *■++■*■■** SFOARA DE HÂRTIE Extratare, pentru ambalaj LEI 265 kgr. Grosime 2 m/m. cca. 530 m. la kgr. Vinde „BITAC", Str. C. A. Rosetti 23. Tel. 2 06.302641 SERVICIUL SILVIC JUD. ILFOV ARBORI La 1 DECEMBRIE se pun în vânzare ȚESĂTURI DE BUMBAC 100% pentru rochii şi capcade călduroase de iarnă, cu preţuri absolut excepţionale. MOLTOANE desene diferite Lei 675 metru OIFTINA „ „ Lei 885 „ LA DINESCU-IONESCII Str. Lipscani 37 21 Filarmonica Palatul Ateneului MNewid 15 Decembrie 1943, om 8 m Concert simfonic In IMmaffend Artiştilor Itt.#rsm*«wUs«t Conducere* mwzioadi Prof* George Cocea Preşedintei« StodbetulMl Artiştilor NnfltruiMSsH Soitei: »moefeml George Ememm PROG&AM 1) Rossim: Uv«ri*w» la, Wilhelm TeH. S) Bad): Concertul mi maior u, vioari si SoStut; nwejstvn George Kivescu, 3) Sibettus: Finlanda, Poem simfonic. 4) Wefeer-Berlios: Invitaţi« nea la m3«. 5) Dinieu-Wtedigbepoff: Hon»stapafo. BRetele la: „ORFF.U“, Ca*, VlrfawS*» 44. Tel. 4.85.12. • COMISION AIM din toate localităţile ţării WTEŢI APROVIZIONA CLI£Nţl1 DVS., IEFTIN ŞI CU MARFA Dl CALITATE DELA Firma 99 COROANA“ Bucureşti, Calea Văcăreşti 103, Telef. 5.25.23 Secţiuni speciale pentru: Vopsetării, Fierării, Magazine da Coloniale, Parfumeri, Drogueri, Farmacii, Depozite de Vinuri, etc. Pentru Cooperative şi Federale, avantaje speciale Acordăm la orice cumpărătură 6 % comision La cerere trimitem catalogul produselor noastre Notaţi bine adresa: 99COROANA” Bucureşti, Cal. Văcăreşti 105, Telef. 5,15,23c OPTICA MEDICALA OCHELARI MEDICALI ŞI DE SOARE După prescripţii medicale cu lentile „ZEISS, BUSCH, RODENSTOK“ Cel mai mare Magazin de Optică din Ţară Laborator propriu „CENTRALA LABORATOARELOR“ A. D. IONESCU & C. Str. Academiei No. 1 — Telefon 4.13.80 — 532.91 — »sop «•TON. V»I »Gum HAINE DE BLANA „Trio44, B-dul Elisabeta 7. Tel. 3.95.93 ICO FABRICA DE SUROGAT DE CAFEA ADUCE LA CUNOŞTINŢA CA PRETURILE AU FOST REDUSE — RADU MERAN — Bucureşti, Str. Str. Vineri 15 II ADA-KALEH CÂRTI POŞTALE Bogat asortiment, preţuri convenabile ŞANTAJ! Regia: ION SAHI6HIAN Pute*nea piesă dela TEATRUL NOSTRU (4*0.56) cu marele tragedian G. STORIN. D&ţine tsn succes £oî?midahii MAHMURI: JOI, SÂMBĂTĂ Ş! DUMINICA ora 41 ŞANTAJ! ■ JL--------gIA.LU, gV------------------------ MB de la I ILUSTRATE MIGNONETE STAMPILATE DESENE SUPERBE PRODUS GERMAN -RACIUN şi ANUL NOU STEFANESCU Rozelor 14 302 FOST FUNCŢIONAR public superior, departament economic, român etnic 36 ani, caută un post corespunzător. Oferte la ziar sub 100 B. m 4 4 ♦ ♦ ♦♦ f I t ţ M M I