Universul - Provincie, decembrie 1943 (Anul 60, nr. 329-356)

1943-12-01 / nr. 329

. I­M­PORTA­NŢ­A MARILOR LUCRĂRI EDILITARE Deschiderea Bulevardului Basarab Brâncoveanu a inau­gurat marile lucrări edilitare din Capitală. In afară de utilitatea lui ca arteră principală care pu­ne capăt unei stări de lucruri rușinoase căci, după cum a spus primarul general al ora­șului, d. general de corp de­suimată Ion Răşcanu, în acea­stă parte a Capitalei, era „un defileu de ruine care proecta o urîtă lumină asupra Bucu­reştilor”, noul Bulevard va u­­şura mult circulaţia devenită imposibilă şi primejdioasă şi, — atunci când împrejurările vor fi favorabile — va per­mite construirea de imobile demne de Capitala ţării, pe terenurile rezultate din ex­proprierile şi dărâmările im­puse de această mare lucrare edilitară. Mai trebuie însă subliniată repeziciunea cu care s’a lucrat şi ,s’a dus la bun sfârşit o operă edilitară atât de fru­moasă, în vremuri când ţara se găseşte în plin război şi deci, când atâtea greutăţi, lipsa de bani, lipsa de mâna de lucru, stăteau în cale. A­­ceasta dovedeşte că dacă se pune hotărîre şi trager­e de inimă, nimic nu e prea greu şi rezultatele bune se pot re­pede obţine. Primarul general al Capita­lei, d. general I. Răşcanu, a­­dresat mulţumiri şi presei ro­mâne „pentru stimulentul şi sugestiile ce a dat în rezol­varea problemelor edilitare”. D-sa a mai adăugat rugămin­tea următoare: „presa să con­tinue să dea şi în viitor acelaş sprijin ori de câte ori va găsi că munca şi preocupările noa­stre sunt închinate exclusiv binelui obştesc”. Iată într-adevăr o justă a­­preciere a menirei presei şi o dreaptă recunoaştere a foloa­selor ce pot rezulta de pe ur­ma sprijinului pe care presa nu l-a refuzat niciodată mun­cii cinstite şi închinate bine­lui obştesc. Informaţia contro­lată, critica onestă, legătura Intre autoritatea conducătoare ş i opinia publică, indicarea — vAtu­nci când este cazul — &­u­­rorilor şi a nemulţumirilor pe «are acestea le pot provoca *au cari au şi' fost provocate — iată, în afară de multe altele foloase reale pe care sprijinul sincer al presei îl poate aduce tuturor acelora cari îşi închi­nă într’adevăr activitatea bi­nelui obştesc. Deschiderea noului­ bulevard Constantin Brâncoveanu este o operă meritorie şi sprijinul pe care presa română îl acor­dă unor asemenea opere şi pe care d. primar al Capitalei l-a subliniat în cuvântarea sa, confirmă înalta înţelegere pe care această presă o are des­pre adevărata ei misiune ca şi devotamentul ei neclintit faţă de interesele generale şi de binele obştesc Problemele edilitare în an­samblul lor — de estetică, de salubritate, de circulaţie — nu sunt de ordin secundar şi mai ales atunci când ele privesc primul oraş al ţării. De aceea, cel puţin in ce priveşte zia­rul no­stru, am căutat întot­deauna să contribuim la solu­ţionarea lor, să sprijinim ac­tivitatea onestă, s-o urmărim de aproape, şi să punem în lumina meritată rezultatele bune. Şi în această privinţă am insistat în repetate­­ rân­duri — şi o mai facem şi de data aceasta — asupra necesi­tăţii de a se acorda şi cartie­relor periferice ale oraşului toată atenţiunea şi prin lu­crări,­ dintre cari unele au de­venit urgente, să fie şi ele a­­propiate de starea civilizată a cartierelor mai centrale. De­sigur contribuţia şi sprijinul populaţiei din aceste cartiere mărginaşe, sunt absolut nece­sare pentru ca bună voinţa şi sârguinţa edililor noştri să se poată desfăşura mai ales în ce priveşte problema sanitară. Dacă ordonanţele nu sunt res­pectate, dacă locurile virane nu sunt împrejmuite, dacă curţile şi grădinile, nu sunt în­grijite, dacă clădirile, chiar şi cele mai modeste, nu sunt controlate şi întreţinute de proprietarii sau chiriaşii res­pectivi, energiile şi buna vo­inţa autorităţii vor pierde din eficacitatea lor oricât de bine ar fi intenţionate. Incheiând, mai semnalăm şi faptul că această grijă edilita­ră care se manifestă în ritm viu şi merituos în Capitala Ţărei, ar trebui să servească de pildă şi altor oraşe ale ţa­rei rămase, 85»­ nefericire, mult în urmă. Toţi edilii ţâ­rei, părinţii tuturor oraşelor mai mari şi mai mici şi adău­gam, chiar acei ai satelor noa­stre, trebue să se convingă,de necesitatea unei cât mai de­votate activităţi pentru binele obştesc. O MIŞCĂTOARE TRAGEDIE ALPINĂ Chamonix, 28 (Rador).­­ Co­respondentul agenţiei „Havas- Ofi“ transmite : O tragedie alpină s-a desfăşu­rat în regiunea Argentieres pro­vocând 12 morţi. Un număr de 20 voluntari con­duşi de o călăuză, plecaseră din centrul „Tineret Şi Munte". Miercuri la orele 9 dimineaţa, pentru a face o ascensiune la Lacul Alb. Grupul a­juns acolo, a plecat înapoi la orele 16 şi 30, când brusc s’a deslănţuit o fur­tună. Mersul devenind din ce in ce mai greu şi la urmă penibil, grupul rătăcind calea, s’a­ aflat, la un moment dat, risipit, în faţa unor imense stânci cari ba­rau calea de reîntoarcere. Şeful grupului a ordonat atunci opri­—_______ . ----- ww — ———El rea şi alcătuind un bivuac a în­ceput să emită apeluri de salvare. La centrul organizaţiei „Tine­ret şi Munte“, apelurile n’au fost auzite decât la orele 22, când au şi plecat primele echipe de aju­torare. Furtuna înteţindu-se n’a dat posibilitate primilor salvatori să ajungă în locul unde se aflau camarazii lor, dintre cari opt, mu­riseră de frig şi de epuizare Alţi patru alpinişti cari rămăse­seră în urmă sunt consideraţi pierduţi, corpurile lor neputănd fi până acum găsite. In valea Chamonix această tra­gedie a produs o mare emoţie, întreaga populaţie ia parte la doliul organizaţiei „Tineret şi Munte“ şi la cel al familiilor greu încercate ale victimelor. __ D. Mareșal Antonescu vizitând Salonul de artă decorativă al Ateneului A ÎNSEMNATE succese germane in luptele crâncene DIN SUDUL FRONTULUI ORIENTAL Berlin, 28 (Rador).­­• Cu privire la luptele de pe fron­tul oriental, se dau urmă­toarele amănunte : Forţele germane, sprijinite de aviaţie, au avut şi in cursul zilei de Sâmbătă, im­portante succese in luptele crâncene ce se dau în secto­rul de sud al frontului o­­riental. LA EST DE PEREKOP La est de Perekop, o înăl­ţime a fost cucerită de tru­pele germane, după un pu­ternic atac dat în special cu grenadiri. Nouile poziţii ocu­pate au fost bine organizate, după ce au fost respinse pu­ternice contra-atacuri date de forţele sovietice. Avioane „Stuka“ şi avioane de bătă­lie au bombardat forţele so­vietice in cursul atacurilor şi In poziţiile de plecare, pro­­vocându-Ie mari pierderi de oameni şi de material. LA CAPUL DE POD DELA NICOPOL In regiunea capului de pod dela Nicopol, au fost atacate deasemeni mari mas­se de trupe sovietice, care se pre­găteau să contra-atace, pro­­vocându-Ie pierderi impor­tante. Forţele sovietice au pierdut 29 de tancuri. U­n Toate Încercările forţelor sovietice au fost deasemeni respinse in celelalte sec­toare. In ultimele zile, nu­mai in sectorul dela Körös­Berlin, 28 (Rador).— Pier­derile suferite de Rusia So­vietică sunt extraordinar de mari, provocând o accen­tuată lipsă de oameni. Ofițerii sovietici, cari s’au lăsat să fie prizonieri, au declarat în mod unanim că în ultimele șase luni pierde­rile suferite de Rusia Sovie­tică se ridică la cel puţin 3.500.000 de oameni. ien sovieticii au lăsat pe teren mai multe mii de morţi. Pierderile Sovietelor de oameni şi de material sunt Însemnate. In legătură cu aceasta, Inspectorul sovietic Ivan An­dreev, care în ultimele zile s’a lăsat să cadă prizonier în sectorul de sud al frontu­lui oriental, a declarat că comandamentul sovietic a declarat că nu poate să mai continue luptele dacă nu dispune de o rezervă de tru­pe proaspete de cel puţin două milioane de oameni. 3.500.000 de oameni pierduţi de Soviete in ultimele şase luni Ce scrie ziarul mad­rilen „El Espagnol“ Madrid, 28 (Rador).­­ Cores­pondentul agenţiei „D.N.B.“ tram­mite : „Succesele aliaţilor nu au nici o importanţă hotăritoare şi s-a constatat că timpul continuă să lucreze pentru Germania“, scrie ziarul „Eil Espagnol“, cu privire la teza susţinută de propaganda anglo - am­ericană, anume că răz­poporul german, chiar după pă­rerea cercurilor competente alia­te, este foarte bine aprovizionat şi nu dă nici un semn de slăbi­ciune. Totodată, aliaţii au fost o­­bligaţi să mărturisească faptul că războiul aerian de teroare nu poate să ducă la un rezultat ho­­tărîtor. Producţia germană de război nu a suferit nici o între­rupere şi Germania dispune de contra-atac german a arun­cat înapoi mai multe forma­ţii de trupe sovietice. Mai spre vest, atacuri sovietice au fost luate sub focul con-­­ centric al forţelor germane, in special al artileriei, şi, după o luptă dată in strânsă cooperare cu aviaţia germa­nă de luptă şi de bătălie, Inamicul a fost respins. LA COTUL NIPRULUI In interiorul cotului Ni­­prului, puternice forţe sovie­tice de atac au fost respinse pe un front larg. Numai in acest sector Sovietele au a­­runcat in luptă 72 de care blindate, dintre care 11 de tipul cel mai greu. Sforţările forţelor sovietice au rămas zadarnice, deoarece poziţiile germane nu au putut fi clin­tite. Forţe blindate germane şi trupe de asalt au contra­atacat respingând pe inamic. Două batalioane sovietice în­tregi au fost complet nimi­cite, IN CELELALTE SECTOARE ALE FRONTULUI La sud de Kremenciug şi in regiunea Cerkassy, au fost zădărnicite toate acţiunile sovietice. In această regiune au fost distruse 12 tancuri sovietice. La vest de Kiev, au conti­nuat operaţiile trupelor ger­mane, cu toată rezistenţa crâncenă a forţelor sovietice. Intr’o luptă de tancuri au fost distruse 12 care blindate sovietice. Atacuri sovietice, date cu forţe puternice in­­tr’un sector apropiat, au fost zădărnicite, inamicul sufe­rind mari pierderi. In luptele din regiunea Korosten forţele germane au avut deasemeni succes, nimi­cind « formaţia sovietică de 806 de oameni. Roiul se va termina în curând printr’un succes al aliaţilor. Ziarul citează o declaraţie fă­cută de d. Hopkins, care a spus că sfârşitul războiului nu trebue să fie aşteptat mai înainte de 1945. In continuare, ziarul scrie că mai mult armament şi muniţii decât are nevoe, nelipsindu-i de­altfel nici un element important, astfel încât în nici un caz nu se poate vorbi de o slăbire a Rei­­chului de pe urma ultimelor eve­nimente ale războiului. Sporirea bugetului Finlandei pe 1943 Helsinki, 28 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite următoarele : •S'a supus Parlamentul Finlan­dez aprobarea unui supliment la bugetul anului • 1943, în care se prevede o sporire a veniturilor cu 9.800.000.000 mărci finlandeze care va fi acoperită, în principal, de un împrumut, precum şi o sporire a cheltuelilor cu suma de 2.400.000.000 mărci. Bugetul finlandez s’ar urca, pe anul 1943, la suma de circa 28 miliarde mărci, venituri şi chel­­tueli, în acelaşi cadru ca şi bu­getele celor doi ani precedenţi. O UNIVERSITATE IN PRIBEGIE de GABRIEL ŢEPELEA Am în faţă Anuarul universi­tăţii din Cluj—Sibiu pe anul 1941—42, al doilea an de refu­giu. Numele de dascăli cunos­cuţi, fotografiile, preocupările, fac să răsară înainte-mi amintiri din Clujul studenţiei noastre. Ce­­semnează un student­­ în furnicarul de lume al Capitalei, al marilor oraşe. O biată vietate ce se pierde în imensitatea hao­tică, alături de ranguri şi averi. De aceea niciodată adevărata via­ţă studenţească n’a înflorit în marile centre. S a refugiat pe undeva prin Heidelberg, prin Oxford, prin Montpellier. In România Mare de ieri, Clu­jul era sortit să fie leagănul vieţii universitare. Era în mij­locul românismului de peste munţi, centraliza aspiraţiile spre lumină ale unei populaţii în­delung oprimate. Era Mecca năzuinţelor ardelene. De jur împrejur, stră­juiau nu­cile cetăţi: Bistriţa, Năsăudul, Turda, Deva, Or ăştia, Dejul, Gherla, Alba Tulia, cari se iu- ■ treceau la a-i trimite contin­gente de tineri cu sufletul des­chis spre lumină. — „Mă ’nscriu la Cluj“ ! Era neegalat svâcnetul de mândrie în sufletul tânărului bacalaureat ardelean când pronunţa aceste cuvinte ! Avea o mistică a lui Clujul, o putere de atracţie u­­nică ! Nu avea decât o haină streină. O haină mohorîtă, tomnatică, clădirile. Ce contrast între cenu­şiul aspect din centru şi coche­tăria vilelor româneşti de pe Andrei Mureşianu, de pe Fân­tânel­e ! Printre zidurile cenuşii pulsa însă un suflet deschis: era su­fletul nostru. Noi am desmorţit oraşul, noi i-ara dat tinereţe, soare, avânt! Pentru a înţelege Clujul tre­buia să-l vezi primăvara. In parc,, mugurii îşi deschideau bra­ţele, ca o spovedanie, spre lu­mină. Tinerii roiau în jurul ca­tedralei cu muşchii înverziţi de (Continuare in pag. 2-a) NU PUNĂ LUPTA Pionieri germani înaintând spre inamic ERI PLANETA MARTE A FOST IA CEA MAI MARE APROPIERE DE PĂMÂNT de CĂLIN POPOVICI astronom la Observatorul din Bucureşti Marte, planeta roşiatică, ce se vede la începutul nopţii spre ră­sărit, a trecut la cea mai mică distanţă de pământ­eri, 29 Noém­ime, dată când s’a aflat în opozi­ţie cu soarele. Depărtarea planetei de noi este cu puţin mai mare ca ju­mătate din distanţa pământ­­soare şi astrul s-a găsit în cele mai bune condiţii de observaţie, culminând la miezul nopţii. Prin strălucirea şi, prin culoarea lui roşiatică, Marte a putut fi uşor găsit chiar de acei cari nu pose­dă cunoştinţe speciale asupra cerului. Pentru orientarea ace­lora menţionăm că astrul se gă­seşte acum în constelaţia Tauru­lui. Marte era pentru romani sân­gerosul zeu al războiului, iar pla­neta a primit probabil acest nu­me din cauza culorii sale. Nici o planetă n'a fost atât de mult observată şi nici un astru n'a stârnit atâta interes ca Mar­te. Discuţiile provocate au depă­şit cu mult cadrul astronomiei de specialitate, ajungând să pa­sioneze marele public. Este sau nu locuită planeta Marte ? Sunt într’adevăr acolo fiinţe de acelaş fel cu oamenii, cari au reuşit să construiască o gigantică reţea de canale? Imaginaţia populară a fost totdeauna atrasă de senzaţional, iar astronomia a oferit un câmp vast acestei curiozităţi. Planeta Marte este planeta cea mai bine cunoscută din sistemul solar şi astrul care după lună se poate observa în condiţiile cele mai bune. Toate datele re­lative la d­mensiunea, massa, densitatea planetei precum şi a­­celea relative la orbită sunt sta­bilite cu mare preciziune, iar amănuntele suprafeţei sunt re­prezentate, pe hărţi verificate de numeroşi observatori. Orbita planetei este mult mai alungită decât aceea a pămân­tului, ceea ce face ca distanţa până la soare să varieze de la 1,38 până la 1,67, unitatea repre­zentând distanţa pământ-soare. Din această cauză, Marte nu re­vine la fiecare opoziţie la aceiaş depărtare de noi. In condiţiile cele mai favorabile — opoziţiile cari au loc în luna August la fiecare 15—17 ani—planeta poa­te să se apropie până, la 56 mi­l­ioane km., pe când în cazul cel mai defavorabil Marte trece la opoziţi® la 100 milioane km. de pământ. Acum această distanţă este de 80 milioane de km. iar astrul are un diametru aparent de 18”, trebuind o lunetă care să mărească de 100 ori pentru a apare aşa cum luna plină apare cu ochii liberi. In anul 1924, Marte a avut 0 opoziţie extrem de favorabilă, când diametrul aparent al planetei se vedea sub un unghiu de 25”, iar în 1939, Marte a fost observabil in condiţii aproape tot atât de bune. Marea excentricitate a orbitei lui l-a condus pe Kepler în se­colul al XVII-lea să stabilească celebrele sale legi relative la mişcarea planetelor, dărâmând vechea axiomă a astronomiei antice a orbitelor perfect circu­lare. Marte este planeta care se a­­seamănă cel mai mult cu pă­mântul şi anume cu stadiul pe care în viitor îl va atinge pă­mântul,— aceasta mai ales din punct de vedere al configuraţiei solului, a­­ temperaturii şi a at­mosferei. Durata zilei pe Marte nu-i de­cât cu 41 minute mai mare de­cât a zilei pe pământ. Comparând imaginile actuale ale planetei cu altele mai vechi cu 200 ani s’a putut stabili mă­rimea zilei martiene cu o pre­viziune de 0,­­ 01 I • Anul, în schimb, este aproape dublu, de 687 zile de-.ale noas­tre sau 668 de zile martiene. Axul planetei este aproape la fel de înclinat ca și axul pământu­lui pe orbita sa, ceea ce face ea (Continuare in pag. 2-a) Trei aspecte ale planetei Marte An după an, ziua de 1 Decem­brie a însemnat pentru romăni­­mea de pretutindeni prilej de manifestare naţională, de soli­daritate şi de înfrăţire. In fiecare toamnă românii ar­deleni îngenunche în faţa alta­relor sau la mormintele atâtor martiri ai Unirii­, se adună în pieţi publice, întărind de fiecare dată măreţul apt dela 1 Decem­brie 1918. Aniversarea zilei de 1 De­cembrie este prilej de adâncă reculegere dar şi de bărbătească hotărîre. La împlinirea unui sfert de veac dela realizarea Unirii, vor fi în Ardeal mari serbări ce se vor desfăşura în cadrul vechei asociaţiuni de cultură: „ASTRA” ..Să dăm acestei aniversări toată cinstirea cuvenită celui mai mare act al istoriei noastre — spune circulara trimisă de ,,Astra” centrală, de sub preşe­dinţia d-lui Iuliu Moldovan. Nu­mai astfel ne vom împlini o sa­cră datorie faţă­ de lungul şir de generaţii care l-au pregătit, faţă de aceia care, în momentul când a bătut ceasul hotărîtor, au ştiut să fie la înălţimea chemării lor, faţă de noi înşine şi faţă de ur­maşii noştri. Căci Unirea dela 1 Decembrie 1918 n’a fost o sim­plă întâmplare, datorită unui fericit­­ joc de împrejurări, un hazard al istoriei, un noroc că­zut pe capul nostru în momen­tul când nu ne aşteptam şi eram mai puţin pregătiţi pentru în­făptuirea ei. Ea este consecinţa firească a unor străduinţi de veacuri, pentru apărarea şi păs­trarea fiinţei noastre etnice, pen­­tm desăvârşirea ei prin cultu­ră şi libertate şi pentru înălţa­rea ei între celelalte neamuri civilizate ale lumii. Lungul şir de generaţii care au sfinţit cu sacrificiile şi au luminat cu con­ştiinţa lor drumul Alba Iuliei, pasul cel mai însemnat pentru ca acest neam să-şi poată arăta darurile dumnezeeşti cu care a fost înzestrat. De aceea au murit cu visul ei şi cu convingerea că, mai curând sau mai târziu, nea­mul românesc va atinge şi el a­­cest liman al fericirii sale, spre care au năzuit şi care a fost a­­tins de cele mai multe popoare civilizate. Să ne aducem aminte cu pietate, în această zi aniver­sară, de aceşti înaintaşi, cunos­cuţi şi necunoscuţi, căzuţi pe drumul Alba Iuliei. Dacă actul dela 1 Decembrie 1918 a fost săvârşit cu atâta ho­tărîre şi înţelepciune, în deplină solidaritate, în spiritul moşteni­rii rămase de la generaţiile tre­cute, al intereselor permanente ale neamului şi al înaltelor prin­cipii de dreptate şi de civilizaţie care singure dau rost indivizilor şi neamurilor de pe pământ, a­­ceasta se datoreşte însă,­in cea mai mare măsură, celor care au avut în acel moment conducerea destinelor noastre. Unii dintre ei au trecut în lumea umbrelor; alţii trăesc încă în mijlocul no­stru. Să­ ne plecăm în această zi genunchii în faţa amintirii celor dintâi şi să îmbrăţişăm cu toată dragostea, stima şi recunoştinţa noastră pe cei din urmă. Cinstind cum se cuvine pe a­­reşti înaintaşi ne cinstim pe noi înşine, căci dovedim că am în­ţeles legea vieţii lor, legea Alba- Iuliei şi am­ înscris-o definitiv in inimile noastre, aşa precum ei înşişi au înscris-o. E necesar, să arătăm acest­ lucru în orice mo­ment. Să strigăm în faţa lu­mii civilizate că ceea ce s-a fă­cut la 1 Decembrie 1918 nu poa­te fi desfăcut decât prin si­nte e şi nicio conştiinţă de român nu poate rămânea liniştită, ni­ci o jertfă nu este de prisos pentru ca patrimoniul Alba-luliei să fie păstrat în întregime. Pătrunsă de aceste porunci care ne vin de dincolo de mor­minte, conştientă de menirea ei la marea răscruce prin care tre­cem, şi în convingerea că el pri­mă aspiraţ­iunile cele mai si­­nts ale întregului popor românesc din Transilvania, Banat, Crişena şi Maramureş, Asociaţiunea „As­tra” a luat deriziunea de a co­memora un sfert de veac dela Unire prin­ serbări comemorati­­ve in fiecare despărţământ cen­tral judeţean, de plasă şi cerc cultural, cu concursul tuturor instituţiilor şi asociaţiilor cultu­rale şi patriotice”. Vremurle de încercare prin care trecem au legat firul su­ferinţelor, dar au renăscut cre­dinţa şi dărzenia neamului. Şi aşa precum după Golgota a ve­nit învierea, tot astfel după su­ferinţă va veni mântuirea. „Li­bertatea popoarelor a fost lăsată de Dumnezeu”, spunea nu de mult, I. P. S. S. Nicolae, Mitro­politul Ardealului. Pentru acea­stă libertate, în istoria reîntre­girii româneşti sunt scrise fab­­lele de glorie şi jertfă ale fiilor neamului. De pe culmile idealu­rilor sădite în sufletele noastre privim încrezători răsăritul drep­tăţii româneşti.,, ÎNSEMNĂRI ardelene UN SFERT DE VEAC DE LA UNIRE Cum va fi comemorată ziua de 1 Decembrie din anul acesta-- Circulara „Astrei“ ♦.*

Next