Universul - Provincie, decembrie 1943 (Anul 60, nr. 329-356)
1943-12-01 / nr. 329
E % TE IT vinde cu preț de fabrică, manufactură de bumbac UH)% Araes?!că I»a Lei 4SI m. ISlfllStSS culori tt 599 ti AtScă bumbac ,, 426 ChîSfoss 80 lai ,, 590 bumbac 100% 2,20 lat, Lei 2739 m fllsauină 1595 „ P©pM*a pt. ccrpăsi ,, 691 „ Zefir pt. cămăşi n 659 Gradel bumbac 74* PiSSSt bumbac ,, 489 n Fînet unft „ 552 „ Ftoet’^f"1.. 70S „ De la3!s& mătase ,, 860 țț Sto£ţa!i$©,iii.cui.„685 „ St©fe taioare „982 ii StOEC taioare ,, 2.008 11 Stofe "gg* „ 2.315 ii Zenanale impr. Lei 878 „ Plfflsse alb Lei 925 „ Banchet Lei 598 m. Sibii» ,, 895 ii îs&Set țț 665 11 Catmir negri Ui 141 Nmghin pt perne647., Furnituri de croitorie: Serge de damă, la Lei 772 m. Serge 1.40 lat. 1 ei 985 m. Atlas 1.40 lat Lei 1848 „ Vatelină de lână „ 649 n Căptuşeli mâneci „ 625 „ Pânză Valir cal. I-a ,, 475 11 Chembvică, Canafas COOPERATIVE ŞI COMERCIANŢI din provincie, înainte de a vă aproviziona. vizitați secţia noastră speciali Str. Gabroveni 15 92 4»+ + + + + »+-+ + + +-+4.» Fag în Mini si Straburit cca. 25 m. c. Vinde „PANDRA" Str. Doamnei No. 12. Telefon 4.65.09. IA14 n ii ii ii *--*.+**»**+A. «. A A-A--A. «A-A-A Capitalist caută combinaţie afaceri sigure lichiidabile uşor fără regie adresaţi ziar „Combinaţie“ 190 X. MINISTERUL MUNCII, SĂNĂTĂŢII Şl OCROTIRILOR SOCIALE Legea Nr. 760 ANTONESCU MAREŞAL AL ROMÂNIEI CONDUCĂTORUL STATULUI Asupra raportului D-lui Ministru Subsecretar de Start la Departamentul Muncii, cu nr. 4261 din 1943. In baza dispoziţiunilor decretelor-legi nr. 3052 din 5 Septembrie şi nr. 3072 din 7 Septembrie 1940, Am decretat şi decretăm: DECRET-LEGE pentru declarare de utilitate publică pentru interes social şi exproprierea terenului fără construcţiuni din Braşov, proprietatea Bisericii Evanghelico iuuterană-Maghiară, în suprafaţă de 47 jugăre şi 1328,55 stânjeni pătraţi sau 275.197 m.p., în vederea edificării unui cartier de construcţiuni muncitoreşti. ART. 1. — Pe temeiul art. 69—78 din legea generală de exproprieri din 20 octombrie 1864, cu modificările ulterioare şi art 45 din legea Casei Construcţiilor din 30 Iulie 1942, se declară de utilitate publică, cu caracter de urgenţă şi se expropriază pentru interes social, suprafaţa de 47 jugăre şi 1.328,55 stânjeni pătraţi sau 275.197 m. p., terenul fără construcţiuni, cu nr. top. 7.490/1, proprietatea BisericiiEvanghelica Luterană-Maghiară, situată în Braşov, cuprins între şoseaua Zizin, str. Baba Novac, teren arabil şi linia C. F R. Braşov- Bucureşti. ART. 2. — Pentru acest teren se oferă ca indemnizaţie suma de lei SC.600 jugărul sau cca 53 lei m.p., justiţia urmând să hotărască despăgubirea definitivă ce se va plăti de către Casa Construcţiilor. Dat în Bucureşti, la 18 Noembrie 1943. ANTONESCU Mareşal al României şi Conducătorul Statului Ministru Subsecretar de Stat la Departamentul Munci, Arh. I. D. Enescu Ministrul Justiţiei, , Ion Cnroirinescu Medirttul Culturii Naţionali“ şi ai CulteiCr. Prof. G. Perovici Nr. 3010. _ ______________19 ■fâsnsscâMS CALENDAR MARTI, 30 NOEMBRIE Ortodox : Sf. Ap. Andrei. Catolic : Andrei. Protestant: Andrei. Răs. soarelui 7,11. Ap. soarelui 18,25 RADIO MARTI, 30 NOEMBRIE 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANIA 6.55—8.00 . ORA DIMINEŢII — Deschiderea emisiunii. Radio-Jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.45 : Deschiderea emisiunii : Radio-Jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.00 : Taraful Iile Rădulescu şi Taraful Victor Radu. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-Jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR ! Muzică variată (discuri). 15.30 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANIA 15.40 : POŞTA MILITARĂ. 16.40: Emisiune specială In limba rusă. 17.00 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.58 : Deschiderea emisiunii. Muzică instrumentală (discuri). RADIO ROMANIA 18.18 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15 : Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30: Orchestra Ştefan Kiriţescuvoce: Petre Rusti. 13.00: Cronica cărţii de Alex. Hodoş. 19.15: Recital de pian-Josef Prunner: piese lirice de Bortkiewici. 19.45 : Radio-Jurnal. 19.50 : Curs de limba germană. 20.05 : D-na Guţianu-voce, acomp. de Orchestra Radio, dirij. de Alfred Alessandrescu. 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO Ciclul „Pedagogi ai naţiunii lor şi ai lumii“ Prof. c. Kiriţescu: Lung şi educaţia fizică. 21.00 : Concertul simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Alfred Alessandrescu. 22.00 : Radio-Jurnal. Sport. 22.29 : Muzică variată uşoară 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 48,5 12.00: Deschiderea emisiunii — învăţătura zilei — Muzică populară (discuri). 12.30: Muzică pentru masă (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (I). 13.45 : Muzică uşoară (discuri). 14.30: închiderea emisiunii de prânz. 19.00 : Deschiderea emisiunii — Ciclu de sonate Beethoven (discuri). 19.22 : Mari cântăreţi români şi străini (discuri). 20.00 : CONFERINŢA: D-l Dr. Petre Vancea — „Graiul ochilor“. 20.15: Coruri româneşti (discuri). 20.40 : Orchestra de promenadă a Soc. Filarmonica „Moldova“ dirijată de d-l Carol Nosek. 21.00 : Radio-jurnal (II). 21.15: Orchestra de promenadă — continuare. 21.45: Muzică distractivă (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 12,4 m. 9260 kHz. 2 kw. M.40: Jumahi limba italiană. Muzică. 22.00 : Emisiune ta limba germană : Muzică. 22.20 : Emisiune ta limba Italiană : Muzică. greză. 22.40 : Emisiune ta limba franceză. 22.50—23.00 : Emisiune In limba enMIERCURI 1 DECEMBRIE 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55.28.00 : ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii ; Radio-jurnal ; Concert de dimineaţă- RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.15 : Deschiderea emisiunii : Radio-Jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.00 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-Jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski şi Corul Radio, condus de prof. I. Croitorii solişti : Alexandru Grozuţă şi Mircea Buciu. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.00 : ORA OFICIULUI EDUCAŢIEI TINERETULUI ŞCOLAR SECUNDAR 17.00 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.58 : Deschiderea emisiunii. Muzică populară ardelenească (discuri). RADIO ROMANIA 18.15 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15 : Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30 : Festival de muzică ardelenească Soc. „Carmen“, dirijată de Ion Chirescu. — D. Teodora vioară şi Liviu Teclu pian. 19.00 : Viaţa noastră culturală de Em. Bucuţa. 19.15 : Continuarea festivalului de muzică ardelenească. 19.45 : Radio Jurnal. 19.50 : Curs de limba franceză. 20.05 : Muzică de Brediceanu şi Drăgoi (discuri). 20.05 : Poeţi ardeleni-recitări. 20.40 : ALBA-IULIA. 21.00 : ORA GERMANIEI. 22.00 : Radio-Jurnal. Sport. 22.20: Muzică variată uşoară (disc.) 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 48,5 12.00 . Deschiderea emisiunii. învăţătura zilei. Muzică ardelenească (discuri). 12.30: Muzică variată (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (I). 13.45: Jazzul Rudolf Wagner. 14.30 : închiderea emisiunii de prânz. 19.00 : Deschiderea emisiunii. Marşuri şi cântece patriotice (discuri). 19.30 : Muzică uşoară românească 20.00: CONFERINŢA. D. Prim Procuror Ilie Rădulescu : „Extinderea legiuirilor româneşti In teritoriile alipite după 1916“. 20.15: D-ra Cristina Popovicî, vo ce : Cântece ardeleneşti. 20.35 : Muzică simfonică românească (discuri). 21.00 : Radio-Jurual (II). 21.15 : ,,Scarlatina“, piesă simfonică de Caserla (discuri). 21.43 : Muzică de dans (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. DACIA ROMANIA 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. 21.40 : Jurnal în limba Italiană. Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană. Muzică. 22.20 : Emisiune la limba italiană. Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50—23.00 : Emisiune în limba engleză. (dls.). Şedinţa Soc. Rom. de otorinolaringologie Societatea română de otorinolaringologie va ţine şedinţă ştiinţifică în amfiteatrul cel mare al spitalului Colţea Marţi 30 Noembrie, la ora 8 seara. La ordinea zilei: Comemorarea împlinirii a 25 de ani de la unirea Ardealului cu Patria Mamă. Prof. dr. Titu Gane, dr. Toma T,dr. Amza şi dr. Popescu . Frecvenţa otitelor la copii hospitalizaţi. HERNIE Bandajul fără arc SALVATOR cordon cu părţi elastice, pelete flexibile, reţine hernia perfect fără apăsare, fără deplasare, fără iritare Prospecte şi demonstraţiuni Sanitara Română S. A. R. SECŢIA BANDAJE B-dul Elisabeta 10 Bucureşti Telefoane 3.43.88 şi 4.20.14105 TEREN JIANU vând 330 m. p. colţ două faţade telef. 2.37.12 120 Prof. dr. Predescu Rion: Adenitele salivare acute faţă de razele X. Prof. dr. Ţeţu I., Conf. dr. Jovin I. şi dr. Popa N.: Consideraţiuni asupra unui caz de boala lui Mikulicz. Dr. Toma I., dr. Medeşan şi dr. Amza: Evoluţia otitelor la sugari. Dr. Tanaşoca Take: Poate amigdalita purulentă să determine reumatismul poliarticular acut ? Dr. Tanaşoca Take: Tratamentul anginelor şi amigdalitelor cu salicilat de sodiu. Dr. Ştefan Popian: Consideraţiuni asupra plăgilor craniene de răsboi. Dr. Alex. Mirescu, dr. Paraipan C. şi drd. Romaşcanu Gh.: Epiteliom atipic etimoido-maxilar stâng cu nevrită optică (Prezentare de bolnav). Dr. Ştefaniu A. şi d-r. dr. Ghiţuleasa E.: Miaza auriculară. Dr. Ștefan Popian: Cazuri de epistaxis grav tratate prin transfuzie de sânge conservat. UNIVERSUL O UNIVERSITATE IN PRIBEGIE (Urmare din pag. I-a) vreme. Era un zumzet de viaţă peste tot. In acest cadru, Lupoaica vorbea de trecutul glorios al unui neam, primăria şi clădirile de epoca feudală, iar tineretul surâdea viitorului. Trei lumi stăteau faţă în faţă, trei epoci. Era Clujul care vorbea în acelaş timp de gloria străbună, de suferinţele trecutului şi de posibilităţile viitorului. Şi cine se putea îndoi de viitor ? Sub porunca vremurilor, universitatea şi-a înfăşurat steagul şi a plecat. In anul 1940—41 trebuia să-şi deschidă porţile la Sibiu. Aici totul trebuia luat de la început: clădiri, laboratoare, biblioteci. Sibiul nu visase o asemenea cinste. Răsfoind paginile anuarului şi certitudinea forţei creatoare româneşti. Din nimic au apărut în câteva luni de toate. Dar nu în fastul exterior, în măreţia clădirilor, stă gloria unei universităţi, ci în suflul de spiritualitate care o domină. Universitatea Ardealului trebuia să realizeze testamentul lui Iancu , să lupte pentru ,ar scoate drepturile naţiunii noastre“. Să nu facă numai speculaţii reci, abstracte, ci să pună ştiinţa în slujba poporului. Conducerea universităţii a înţeles comandamentele vremii. Câteva manifestaţii şi iniţiative din anul şcolar 1941—42 sunt edificatoare. Pelerinajul în corpore — profesori şi studenţi — la mormântul lui Gheorghe Lazăr, de la Avrig, însemnează o închinare a universităţii în faţa dascălului ardelean care a înţeles că „soarele României răsare la Bucureşti“, iar pelerinajul la mormântul lui Şaguna însemnează un omagiu adus bisericii luptătoare. O iniţiativă interesantă este şi introducerea cursurilor de iniţiere şi sinteză. „Credem — spune hotărîrea Senatului universitar — că este de foarte mare importanţă de a inaugura cursuri de ansamblu cari să îndrumeze pe studentul din primul an în viaţa universitară şi cursuri de sinteză, la sfârşitul anilor de studii, cari să îndrumeze pe studenţi spre realităţile naţionale. Societăţile studenţeşti sunt la Sibiu un mare număr. Există la Sibiu o orchestră filarmonică, reuniune teatrală, reuniune corală, societate literară, etnografică etc. Universitatea s’a străduit deasemenea să cuprindă sub aripile sale şi pe studenţii de ieri, resfiraţi pe întinsuri de ţară în „Asociaţia prietenilor universităţii din Cluj“. Rostul acestei asociaţii este de a strânge legătura între generaţiile ardelene, de a le îndruma lupta spre izbăvirea dreptăţii ardelene. Activitatea ştiinţifică a profesorilor este şi ea coordonată spre marile probleme ardeleneşti, prin „Centrul de studii transilvane“. Centrul de studii are: o secţie arheologică şi istorică, o secţie lingvistică şi literară, o secţie geografică, etnografică, o secţie pentru ştiinţe sociale, un birou de studii şi documentare. Toate secţiile reunite ţin câte o şedinţă lunară. Rezultatele cercetărilor sunt publicate în diferite reviste destinate străinătăţii. Desigur, activitatea universităţii pribege nu se rezumă la cele consemnate de noi aici. Câţiva profesori au nume care au trecut graniţele Ţării, încădrându-se în ştiinţa universală. Anuarul ne-a adus odată cu amintirile Clujului, nostru drag, încrederea în puterea de creaţie a neamului, în dârzenia specifică ardeleană. In faţa greutăţilor clujenii n’au plecat steagul. Anuarul redactat de d. secretar general Ioan Vătăşescu subliniază nu numai munca şi spiritul de animator al d-lui rector Haţieganu ci şi devotamentul profesorilor pentru cauza românească. Oricât ar fi de frumoase realizările de la Sibiu amintirea Clujului rămâne. E epoca de aur a Universităţii Ardealului. Examenele particulare in învăţământul comercial Dispoziţiunile generale relative la examenele particulare c© urmează să se ţină în cursul anului şcolar 1943—1944, au fost modificate şi completate, în ceea ce priveşte învăţământul comercial, cu următoarele norme: Elevii şi elevele care dau examen particular pentru clasele a IV-a şi a VIII-a comercială sunt obligaţi să comunice şcoalei respective magazinele şi întreprinderile unde fac practica comercială, odată cu înscrierea la examen. La prezentarea pentru prima sesiune vor depune la şcoală carnetul de practică, vizat de patron sau şeful întreprinderii, precum şi de profesorul care a controlat practica, în caz contrar refuzându-se primirea la examen In clasa I-a comercială nu mai pot fi înscrişi pentru examenele particulare elevii şi elevele care depăşesc vârsta de 15 ani la 1 Septembrie. La gimnaziile comerciale de băeţi şi de fete nu se admite înscrierea pentru examene particulare de ci- III-a şi a IV-a în cursul aceluiaşi an şcolar. Elevii clasei a Vll-a atât cei de la curs, cât şi cei particulari, — nu însă şi elevele — se pot înscrie la examenul particular de cl. VIII-a cu respectarea condiţiunilor prevăzute de art. 195 de regulamentul învăţământului particular şi cu obligaţia de a face practică comercială efectivă, sub controlul şcoalei, în cursul anului. Absolvenţii cursului primar superior vor putea fi înscrişi la examenele de diferenţă pentru clasele I-a şi a Il-a, numai dacă nu depăşesc vârsta de 15 ani pentru clasa I-a şi de 16 ani pentru clasa II-a. Aceste examene se vor da din următoarele materii: studiul comerţului cl. I-a, contab şi coresp. com. cl. II-a, mărfuri clasa I-a şi a Il-a, matematici cl. I-a şi a Il-a, limba română cl. I-a şi a Il-a, şi limba străină care se predă in şcoală, cL I-a şi a II-a. înscrierile la examenele de diferenţă de la liceul teoretic, şcoala normală şi smimar, la liceul comercial, se pot face numai pentru clasele I-a, a Il-a şi a III-a şi numai dacă elevii nu depăşesc limita de vârstă socotin-,du-se 15 ani pentru clasa I-a. Aceste examene se vor da din următoarele materii: studiul comerţului cl. I-a, contabilitatea şi coresp. com. cl. II-a şi a IlI-a, mărfuri cl. I-a, II-a şi a III-a şi limba şi coresp. comercială străină care se predă la şcoala respectivă, cl. I-a, II-a şi a IlI-a*Absolvenţii fostelor şcoale comerciale elementare îşi vor putea echivala studiile cu cele ale clasei a IlI-a a actualelor gimnazii comerciale printr-un examen sumar din materia clasei a IlI-a a gimnaziului comercial actual, putând, în caz de reuşită, să se înscrie la examen particular pentru clasa IV-afără restricţie de vârstă. Absolvenţii a patru clase de liceu teoretic, şcoală normală sau seminar, care vor să urmeze liceul comercial, sunt obligaţi să treacă examenul de admitere în clasa V-a de liceu comercial, în aceleaşi condiţii şi din aceleaşi materii ca şi absolvenţii gimnaziului comercial, chiar dacă au trecut examenul de admitere în clasa V-a la şcoala pe car© au urmat-o. Prăstirea Sfatului Andrei, apostolul Daciei Marţi, 30 Noembrie, biserica prăznueşte sărbătoarea sfântului Andrei, primul apostol chemat de Mântuitorul şi trimis să predice apoi în Dacia. Sfântul Andrei a lăsat urme adânci în mistica poporului român, care-l asociază sufletelor străbunilor ce capătă deslegare în noaptea lui să scoboare şi să ajute pe urmaşii lor din Dacia. Din România, puţine biserici poartă hramul primului apostol chemat de Domnul şi venit să increştineze pe Daco-Romani Numai la mănăstirea Dervent, de lângă Silistra, se găsesc trei cruci făcătoare de minuni şi pe care tradiţia le leagă de apostolatul sfântului Andrei şi de moartea şi martiriul primului său adept. In Capitală, s’a ridicat acum 3 ani, în Bucureştii Noui, o biserică închinată sfântului Andrei, Şi care’şi va serba mâine hramul cu mare ceremonie cu sobor de 12 preoţi, reprezentând numărul simbolic al apostolilor şi cu PS. arhiereul Veniamin Ploeşteanu, vicarul sfintei Patriarhii. Slujba va începe la ora 8 dim oficiindu-se după sfânta Liturghie, parastasul pentru eroii neamului şi ctitorii decedaţi La biserică se ajunge cu tramvaiul 2 sau 2 baraj, continuându-se cu tramvaiul 10. Altă biserică ce prăznuește pe Sa-tul Andrei, patronul lumânărariul, este: Sf. D-tru Colentina t »—©♦O-------Recitalul Const. Silvestri Compozitorul şi pianistul Constantin Silvestri, unul din cele mai organizate şi mai active talente muzicale tinere, va da un recital de compoziţii proprii, cu concursul d-nei Ajax Savagian, de la „Opera Română”, care va interpreta întreg ciclul de lieduri op. 1 ale autorului. Prin aceste lieduri primele două caete sunt tipărite iar ultimul este în curs die apariţie. Cu acest prilej, d. Silvestri va prezenta şi ultima d -sale lucrare, sonata p. pian op. 24. Anul al 60-lea Nr. 329 Mi Miercuri 1 Decembrie 1945 ERI PLANETA MARTE A FOST IA CEA MAI MARE APROPIERE DE PĂMÂNT (Urmare din pag. I-a) pe Marte să se succeadă in mod analog 4 anotimpuri, cu singura deosebire că din cauza alungirii orbitei anotimpurile nu sunt aproape egale, ca pe pământ. Vara mai scurtă cu 75 zile în hermsferul sudic, dar și mai caldă decât în hemisferul nordic, planeta fiind mai aproape de soare la acea epocă. Ca mărime, Marte este ceva mai mare ca jumătate din diametrul pământului şi anume 6800 km. Greutatea pe suprafaţa sa este 0,37 din aceea de pe suprafaţa pământului, iar densitatea planetei este 0,69 din aceea a globului nostru, sau de 3 în densitatea apei. Marte are doi sateliţi, Phobos şi Deimos, mici astre de circa 25 şi 10 km, dintre care primul prezintă particularitatea cosmogonică extrem de interesantă de a se roti mai repede ca planeta însăşi! In timp ce planeta face o rotaţie, Phobos face trei, iar un observartor marţian vede astrul răsărind la apus şi apunând la răsărit ! Marte se vede frumos chiar cu o mică lunetă, observându-se pe el pete cu caracter permanent şi altele, printre care cele 2 calote polare, au un caracter variabil cu sezonul. Planeta apare în general de culoare roşiatică, sugerând culoarea ardeziei şi dezolarea pustiului. Trei optimi din suprafaţă e acoperită de regiuni mai închise, de culoare verdecenuşie, sugerând mări sau vegetaţii. Fotografia pe care o reproducem a fost luată de Barnard, la observatorul Yerkes din America şi arată aspectul planetei cu o mică lunetă. Pozele au fost luate la 10. 20 m. interval şi evidenţiază mişcarea de rotaţie a planetei. Primul amănunt care atrage atenţia este calota polară. Prin aspectul şi variaţia ei cu anotimpul, această calotă se aseamănă cu zăpezile polare de pe planeta noastră. Această pată albă se poate observa şi la polul nord ca şi la cel sudic, iar desvoltarea ei urmăreşte exact intensitatea căldurii primite de la soare. La solstiţiul de iarnă calota nordică coboară până la jumătate din distanţa până la ecuator, pentru a se reduce la vreo 400 km. diametru în timpul celor trei luni de vară. Calota sudică poate să se topească cu desăvârşire, din cauza faptului că hemisferul sudic are o vară mai caldă, datorită apropierei mai mare de soare la acea epocă. Topirea zăpezii se face cu mare repeziciune, ajungând uneori la o micşorare a calotei de 100 km. pe zi ! Marginile petei albe au o culoare mai închisă şi indică apa formată din topirea zăpezilor. Intensitatea şi culoarea celorlalte pete aflate mai la sud în regiunea ecuatorială, sunt mult condiţionate de apariţia apei provenită prin topire. Faptul că zăpezile marţiene se topesc uneori complet şi într’un ritm atât de rapid este o indicaţie că stratul de zăpadă e foarte subţire. Pe pământ, unde căldura primită de la soare e mult mai mare, niciodată nu dispar zăpezile polare. După toate estimaţiunile stratul de zăpadă nu ajunge la polii lui Marte decât la câţiva decimetri, iar ana rezultată din topire n’ar putea umple nici un lac mare, cum ar fi Erie din America de Nord. Pe planeta Marte trebue să fie condiţiile climei din desert, pe o mare întindere a suprafeţei astrului. Existenţa apei este confirmată de prezenţa norilor, cari s-au văzut uneori proectându-se deasupra terminatorului planetei, iar alteori, în cazuri mai dese, provocând o estompare a detaliilor de pe suprafaţă. Prezenţa generală a norilor şi a ceţei este indicată şi prin mărirea bruscă, la unele epoci, a luminii polarizate care vine de la planetă. Prezenţa norilor este un indiciu pentru existenţa atmosferei, dar cea mai bună dovadă o formează fotografiile în diferite cullori ale lui Marte. Fotografiile în roşu şi infraroşu indică cele mai «nari contraste şi arată cele mai multe amănunte, exact ca şi pe pământ. Atmosfera pământească a mult mai transparentă pentru culorile de la marginea roşie a spectrului, de aceea pe o fotografie în infraroşu se pot urmări obiectele departe la orizont prin atmosfera joasă, pe când cu lumina violetă o fotografie la orizont apare complet estompată de o fotografie în lumina violetă, Marte apare mai mare decât pe una cu lumina infraroşie, diferenţa fiind produsă de faptul că în primul caz apare pe clişeu şi pătura atmosferică. Astfel s-a dedus înălţimea atmosferei marţiene, care ar fi de 190 km. Unii nori au dus la înnălţimi de 30—40 km. Marea altitudine a atmosferei lui Marte se explică prin mica intensitate a gravităţii la suprafaţa planetei. Din observaţiile spectroscopice s’a dedus că procentul de vapori de apă e numai 6% faţă de atmosfera pământului. Condiţii analoage se întâlnesc în atmosfera pământească la 10 km. înălţime! Presiunea atmosferică pe Marte cu greu ar putea ajunge la 20 la sultă din aceea la suprafaţa pământului şi desigur e mult mai mică. Cât despre temperatură, am indicat temperaturi cari variază poate mult cu epoca zilei. Dimineața, la răsăritul soarelui, temperatura e de minus 45°, pentru a se ridica la ecuator spre prânz la -i-10° sau ceva mai mult. Seara temperatura coboară la 0°, ca noaptea să scadă mereu. La poli temperatura ajunge până la —70°, dar vara când zăpada a dispărut comptet, temperatura se ridică şi acolo aproape ca la ecuator. Clima din regiunea ecuatorială a lui Marte seamănă cu clima tundrelor siberiene, unde se observă aceleaşi mari variaţiuni de temperatură cam în aceleaşi limite, cu singura diferenţă că pe Marte sunt variaţiuni diverse, iar în tundrele siberiene ele sunt anuale. La Verdoiansk, în Siberia, temperatura trece de la —60° iarna la -1-20 gr. vara! Poate exista viaţa în condiţii atât de vitrege? E foarte probabil că viaţă vegetală există pe Marte, fiindcă se găsesc chiar pe pământ plante care ar putea rezista unor condiţii analoage. De altfel şi observaţia pare să indice mari regiuni de vegetaţie formând acele pete întunecate de culoare verde-cenuşie din zona tropicală şi ecuatorială a planetei. La început s’a crezut că acele pete ar fi mări, dar faptul că niciodată nu s’a observat o reflexiune a soarelui în ele este un puternic argument împotriva acestei teorii. Variaţiile de culoare şi schimbările progresive de nuanţă, legate de topirea zăpezilor polare şi de anotimpuri, sunt toate indicii puternice în favoarea părerii generale ■nimwiniPB—ITM—— actual« că avem de a face cu mari regiuni de vegetaţie. E pu- Jţin probabil ca să nu existe Şi 'viaţă animală, dar în ce fonna e greu de spus. Când, în 1877, Schiaparelli a descoperit o bogată reţea de canale, care păreau că sunt făcute să aducă apa dela pilii planetei într’o sumedenie de paze, senzaţia a fost mare. In anul 1879 el le-a văzut dublându-se pe mari întinderi. Se părea că s’a găsit dovada existenţii marţienilor, căci numai nişte fiinţe superior dotate ar fi putut construi acea operă gigantică de irigaţi« printr’un sistem de canal« geometric trasat« şi acoperind toată suprafaţa planetei. Existenţa canalelor a fost de atunci deseori contestată. Deşi mulţi observartori au văzut aceleaşi configuraţii ca şi Schiaparelli, cei mai atenţi cercetători ai planetei utilizând instrumentele cele mai mari, nu au văzut decât vagi succesiuni de pete, fără acel aspect de aliniere geometrică. Opinia cea mai răspândită este că avem de a face cu nişte iluzii optice: ochiul, la limita vizibilităţii, integrează percepţiunile în nişte figuri geometrice cu totul iluzorii. Desigur că la baza observaţiilor este ceva real, însă forma exactă a configuraţiilor este o problemă deschisă. Unii, ca Pickering, au fost de părere că aceste „canale“ sunt făşii de vegetaţie care limitază cursurile de apă, care traversează regiunile aride. Cât despre intenţia construirii „canalelor” este o chestiune legată tocmai de aspectul geometric anelor, fapt care nu e cu nimiconfirmat de observaţie. . Existenţa oxigenului în atmosfera planetei este o dovadă puternică în favoarea prezenţei vieţii vegetale pe planetă. Condiţiunile atmosferice, temperatura scoborîtă şi acea eroziune completă a planetei, toate ne zugrăvesc o imagine pentru viitorul îndepărtat care aşteaptă propria noastră planetă. Marte, planeta roşiatică ce luminează acum nopţile noastre, e un fel de memento pentru propriul nostru pământ. Care sunt exact formele de viață de acolo și până unde se poate adapta celula vie, este o problemă care trece de limitele astronomiei. Proputul memorării zilei de 1 Decembrie de „Astra“ din Bucureşti la „Aro“ Despărţământul Bucureşti al „Astrei“ comemorează împlinirea a 25 de ani de la Marea Unire, Miercuri 1 Decembrie la ora 11 dim, în sala cinematografului „Aro“, după următorul program: Imnul Regal, col . Ştefan Pop. Cuvânt de deschidere; Zenovie Pâclişanu: Cuvântare festivă; „Pe al nostru steag” cor; V. Copilu Chiatră : Recitări din versurile sale; Sabin Drăgoiu: Doina, cor ; Lucian Valea: Recitări din operele sale; N. Oancea : „Pe marginea Târnavei“, cor soprano-solo d-ra M. Diaconescu ; I. V. Spiridon : Recitări din versurile sale; S. Drăgoiu : „Toate fetele se uită“, cor; N. Oancea: Marioară de pe coastă, cor ; Iustin Ilieşiu : Recitări din poeziile sale ; I. Brătianu : Pui de lei, cor . A. Mureşanu : „Deşteaptă-te Române“, cor. Corul învăţătorilor din Bucureşti. Conducerea muzicală d. N. Oancea dir. conserv. „Astra". Pentru pomenirea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, a luptătorilor pentru Unire şi a ostaşilor cari şi-au dat sângele pentru întregirea Ţării, vor avea loc la ora 9 dim., servicii divine la biserica Albă (Calea Victoriei) şi la biserica Română-Unită (Str. Polonă 48), iar la ora 9.45 serviciu liturgic şi requiem la Capela Inst. Notre-Dame de Sion (B-dul Paire 78). Geta Soc. Ortodoxă Naţională a femeilor romie, fia la „Lucaci“ Filiala „Lucaci“ a Soc. orto- ( «roxe naţionale a femeilor române a ţinut Sâmbătă, 27 Noembrie, adunarea generală anuala, în primitoarea casă a venerabilei doamne Pavel Negreanu, asistând câteva zeci de membre. Comitetul Central a fost prezent prin d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino, preşedinta generală a Societăţii. I. P. S. Mitropolit Nifon al Olteniei, întemeietorul filialei şi preşedintele ei de onoare, şi-a scuzat telegrafic neparticiparea. Au luat parte şi ai lor preoţii Ion Dărvărescu şi Gr. Oancea. Intr’o amplă dare de seamă d-na Zefira col. Voiculescu, preşedinta filialei, a arătat cum filiala a creiat la Carmen Sylva, in Dobrogea, o grădiniţă de copii, pe care o întreţine de 15 ani, folosind vara Imobilele zidite pentru colonii şcolare In ultimii zece ani, filiala a cununat sute de familii care trăiau neligitim opera ei de asistenţă morală şi culturală reprezentând o sumă de 9.500.000 lei. D-na Alexandrinei Gr. Cantacuzino, într-o simţită cuvântare, a elogiat această frumoasă activitate cu realizări exemplare şi a rugat pe d-nele membre să scoboare cât mai mult în mijlocul muncitorimei, ducându-i sprijin şi iubire creştină. La sfârşit, amfitrionii au servit un bogat bufet. ATENŢIUNE VASLUI! Azi, Marţi 30 turneul TEATRULUI NOSTRU cu extraordinara comedie a lui Marcel Achard DUMBAO CUDINA COCEA, FORY ETTERLE, JEAN CONSTANTINESCU, LUCY CHEVALIER şi JULES CAZABAN. Miercuri 1 Dec.: IAŞI Joi 2 Dec.: ROMAN 20 ASPECTE DIN UIMEA VECHE Moartea Ciceronilor Când Octavian se făcu stăpân pe Roma, mulţi oameni însemnaţi veniră să-l salute şi să-l felicite şi Cicerone nu lipsea dintre ei. Viitorul August presimţea însă că posesiunea Romei ar fi trecătoare, dacă nu şi-ar Măgura prietenia lui Marcu Anto- Biu şi Leplei. Intr’o insulă mică, aproape de Bolonin se întâlniră aceşti trei oameni şi încheiară pactul, care pete truia căderea republicei romane, a libertăţii şi a aceiora cari ţinuseră la ea- Condamnările la moarte hotărîte de aceşti trei alinţi întrecură însă cu mult la moaşele proscrpţhii ale lui Suia după înfrângerea lui Marius Cu această ocazie Marcu Antoniu şi soţia sa văzură că a venit momentul să se răzbune contra acelua, care îi combătuse fără cruţare Se pare că Derivan rezistase să sacrifice pe Cicerone către care avea oblgaţii de recuinoştină mai mult, chiar decât către unchiul său Cezar şi pe care îl numea părinte şi ultimul său prieten. Două zile s’au tocmit până ce au poţivenit ca Cicerone să fie lăsat pradă răzbunării lui Antoniu, cel maî furios din capetele monstrului cu trei capete, care era triumviratul al doilea, după ce Antonii o puse la rândul său pe lista proscrișilor pe unchiul său, iet Lep!i pe fratele său. Când Cicerone află cele ce se petrecea fugi din Roma la plăcuta sa vilă de la Tiaculum (Frascati), unde avu o ultimă întâlnire cu fratele său Quintus. Primind vestea că figurau amândoi pe lista proscrişilor lui Antoniu hotărîră să plece în Macedonia, unde să se întâlnească cu Brutus, care prepara trupe contra triumvirilor. Quintus însă nu era preparat pentru plecare şi după ce merse o bucată de drum se despărţi de Cicerone plângând şi apucă calea spre Roma unde sosi împreună cu fiul său şi pătrunseră în casă. Sclavii însă ,îi denunţară oameniei lui Antoniu, cari de câteva zile dau târcoale case. In zilele acestea de teroare cea mai mare parte din sclavii proscrişilor se arătară sub cea mai tristă înfăţoare deşi stăpânii fuseseră buni faţă de ei. Denunţători , spioni, perfizi, ei dădură fără milă pe stăpânii lor in mâna urmăritorilor. Fiul lui Quintus fusese mult timp îi neînţelegere atât cu tatăl cât şi cu unchiul său pentru că era un partizan fanatic al lui Cezar, cu care se plimbase în Spania şi Africa dar mai pe urma devenise duşmanul lui Antoniu, de aceia unchiul său îl umplea acum de laude. Toate neajunsurile care le făcuse însă le-a răscumpărat cu ocaziunea morţii tatălui său. Când intrară în casă Quintus putu in grabă să ascundă pe tatăl său în aşa fel că nimeni nu putea să-l găsească. Oamenii Iul Antoniu puseră mâna pe fiu și îl torturau în mod groaznic, dar el nu voia să descopere ascunzătoarea. Atunci bătrânul Quintus nu mau ;«utu sa rabde acest spectacol îngrozitor al martiriului- fulul său și ehn ascunzătoare: „lat» mă' O* mn-rîţi-mă, dar cruţefi-nu fiu!” O mişcătoare luptă, dr generozitate se născu între tată şi fiu, fiecare' voind să fie omor 11 cel Hintâi, până c© cală , gândindu-se la o recompensă îrdoită ti măcelăresc pe amândo. b"*Andu-'- to ■••am*-re separate Cicerone se întoarse să aştepte în Tusculum său iubit. Casa cu posnticul ei splendid, bă le pine de strălucire, biblioteca de marmoră, scumpele sale vase de Corint ,grădina cu straturile de fier, și aleele umbrite, prin care nu de mult se plimbase cu trădătorul Octavian Ii aminteau de atâtea momente plăcute petrecute acolo. Era la sfârşitul lui Noembrie şi numeroşii trandafiri, de care trebuia să se despartă, parcă îi spuneau adio! Cicerone se decide mai întâi să se ducă la Astura ,o mică localitate pe malul mării, cam la 60 km de Roma unde poseda o casă, în care primise atâţia oaspeţi şi unde plânsese moartea fiicei sale şi îşi scrisese comsolaţiunea, departe de plictisitoarele afaceri publice. Aci găsi o carabie şi pluti cu un vânt bun până la capul Circei. Cârmacii voiau să meargă mai departe, dar fie teama de mare, fie că nu pierduse încă speranţe într’o bunăvoinţă a lui August, debarcă şi se îndreptă spre Roma. Pe drum însă, cuprins de nelinişte îşi schimbă planul şi se coborî la Astura. Aci petrecu noaptea cuprins de grele şi felurite gânduri- Iî trecu prin minte ideea să se ducă în tarnă la Ingratul Octavian, să se strecoare în casa lui şi să se sinucid Sângă alter r,?n'r-u a stând ■ • - * -•••p . ă pme ca di' nun ii abătu i"b ace. s a o ață rîre. El merge cam vre-o 22 km. în Campania, amintindu-și poate de drumul pe care îl făcuse cu Cezar, când acesta sărise din car, pentru a nu vedea pe primul orator al Romei și fost consul cerându-i iertare. Dar această vedenie nu ţinu mult, căci alta de groază îi apare în minte. Fantome de asasini şi călăi apar din toate părţile şi Cicerone se vede deja martirizat, bătut, pus în ţeapă ,crucificat. Atunci murmură sclavilor: „Spre Formianum’. Aci la Formi! Ci cerone avea o vilă lângă mare unde se retrăsese adesea şi compusese în linişte opere neperitoare. Acolo ridicase şi un templu lui Apolone, de pe care acum se ridică un stol de corbi, cari ţipând sburară spre corabia lui Cicerone, care vâslea spr€ ţărm, unii croncănind, alţii rupând cu ciocul capetele fundier, îl urmăriră până acasă a,şezându-se pe ferestre. Un corb veni char la patul, pe care se od’hrea Cicerone şi trase încetişor toga cu cre îşi acoperise capul. Tuturor li s’a părut că este un semn rău ş; mai cu rugăminţi, mai cu sila, îl urcară în lect’că şi o apucară, spre mare. In timpul acesta omori terii, de căror nume ni s’au conservat de ’s’orie, din care unul Populiusena, dntr’o familie de liberți, fusese apărat de Cicerone pentru crimă şi achitat. Acești vampiri, lacomi de sânge, căutaseră pe cel care cu 20 ani înainte fusese numit părintele patriei la Tuscailum şi apoi la Astura urmărindu-l până la Formianum. Aci sparg uşile cu furie şi scormonesc apartamentale dar negăsind pe nimeni, tocmai se gândeau să plece spre a-l căuta In vila dala Cume sau dela Puzzoli sau chiar I dela Pompei, când in liberta! Iul Quintus ,anume Philologus căci şi numele acestui Iudao» s’a păstrat, şopteşte celor doi asasini că nu da mult a trecut o lectică pe aleea umbroasă spre mare. Ca o haită de câini se reped aceştia pe urmele proscrisului. Deja Cicerone zărea jocul valurilor mării şi tremura la ideia că trebue să se urce din nou într’o corabie, care îl va duce cine ştie unde, când se auziră paşii grei şi grăbiţi ai urmăritorilor, cari se apropiau. îndată dete ordin să oprească lectica şi cm li era obiceiul îşi sprijini bărbia cu mâna stângă şi privi cu ochi fix, pe ucig?şi Era galben, cu faţa îngrijorată, plin de pulbere, cu perii nepieptănaţi (Plutarh). Fără îndoia’, un sentiment de deat gust pentru omenire cuprinse pe Cicerone, când recunoscu într’unul din acestoi asasini pe omul căruia îi scăpase viaţa şi atunci la ce bun să se apere contra acestor călăi ! El învăţase să moară în aceste ultime săptămâni, la care visul unei liberări de tiranie şi întoarcerea spre vechea republică se împrăştiase încetul cu încetul şi se spune că ar fi zis unuia din mercenari: „Apropiete şi dacă eşti capabil loveşte“ şi Cicerone scoase liniştit capul din lectică şi-l oferi călăilor. Pe când însoţitorii săi îşi acopereau capetele plângând, Herenius ridică arma şi lovi de trei ori ca să despartă capul de trunchi. Tot Herenius (după Plutarh) sau chiar Poplius (după Valerius Maximus) tăiară, după ordinul expres al lui Antonio, și mâna dreaptă cu care marele orator scrisese cela 14 FN p'c9 (dar arsuri contra lui Antoniu) Corpul lipsit de c*o s: de braţ ai lui C oeron® fu ars de cred ncioşii lui sclavi s; criu)8 fu îngropată într’un mormânt la marginea dramului ia r de artăp se rid că un turn în mijlocul* v;:lorare se rh’nmî încă mormântul lui Cicerone. Tot Plutarh ne spune că Antoniu prezida o alegere când i se aduse membrele Iul Cicerone, pe care privindu-le exclamă că de acum s’a isprăvit ciu proscripţiutîîle. Antoniu porunci să se aşeze,, capul şi mâinile oratorului deasupra tribunii, privelişte degustătoare pentru Romani, cari credeau că nu văd chipul lui Cicerone Ci icoana sufletului lui Antoniu. Mai târziu Octavian căuită să repare nedreptatea ce făcuse lui Cicerone luând pe fiul acestuia coleg la consulat şi se pare că i-a conservat toată viaţa o martă consideraţie, Plutarh ne spune că August a intrat la unul din nepoţii săi, care ţinea în mână o carte a lui Cicerone. Tânărul înspăimântat ascunse volumul sub togă, Cezarul observându-i îi luă cartea, citi stând în picioare o mare parte din ea, apoi laapoi ind-o copilului zise : „Ţine, copite, era un om învăţat- de foarte învăţat şi îşi iubea patria”. Operele lui Cicerone ne-au rămas vii şi să nu ne mirăm că Frideric cel Mare citea în timpul campaniilor sale pe Cicerone servind prietenului său Voltativ: „îmi place foarte mult Cicerone. Găsesc mn Tusculane multe sentimente ce se potrivesc cu ale mele“. Cicerone, cum spune un biograf al său, este o oglindă pentru fiecare din noi şi exron- P’ul său ne învaţă ceea ce trebue să facem şi ceea ce trebue să *~ vi;am. I Prof.. T. IORDANESCU 1 i f