Universul - Capitala, ianuarie 1944 (Anul 61, nr. 1-30)
1944-01-10 / nr. 9
Anul al 61-lea Nr. 9 Luni 10 Ianuarie 1944 MIeRSUL RAZBOIULU Comunicatul german M Berlin, 8 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: Pe ambele părţi şi în interiorul oraşului Kirovograd sunt în curs lupte violente cu puternice forţe inamice. Formaţiunile noastre blindate au aruncat înapoi pe inamic la nord de oraş prin contraatac şi au cucerit un important platou. Grelele lupte defensive de la sud de Kiev şi din regiunea Berdicev continuă cu putere nemicşorată. încercările bolşevicilor de a străpunge frontul au fost zădărnicite şi eri, iar câteva pătrunderi au fost zăvorite. La sud de Pogrebişce, trupele noastre au respins prin contratacuri pe sovieticii care atacau şi au nimicit cu acest prilej un mare număr de tancuri inamice. La nord-vest de Reciţa şi la vest de Propolsk, mai multe atacuri ale bolşevicilor au rămas fără rezultat. In cursul continuării puternicelor lor atacuri la nord-vest de Vitebsk, sovieticii au suferit pierderi deosebit de mari în oameni și materiale. In câteva locuri de străpungere, continuă încă lupte înverșunate. La nord de Nevel, atacuri repetate date de inamic s-au prăbuşit în faţa focului nostru defensiv. Aviaţia germană a intervenit în luptele terestre, mai ales în regiunile Kirovograd şi Berdicev şi a pricinuit inamicului mari pierderi sângeroase, scoţând din luptă cantităţi importante de arme, maşini şi vehicule. Cu prilejul atacării traficului de aprovizionare sovietic, 7 trenuri de transport au fost distruse şi alte 9 trenuri au fost grav avariate în cursul nopţii trecute. In partea de vest a frontului din Italia de Sud, inamicul a extins atacurile sale, date cu forţe puternice, şi In alte sectoare. După lupte grele două piscuri de munte au fost pierdute în regiunea situată la nordvest de Mignano. Pe restul frontului, ziua a trecut în general liniştită. Formaţiuni de bombardiere anglo-nord-americane au atacat în cursul zilei de eri localităţi în Germania de Vest şi în sudul Reichului. Prin aruncări de bombe la întâmplare au fost pricinuite stricăciuni importante mai ales în cartierele de locuinţe de la Ludwigshafen şi Mannheim. Noaptea trecută, avioane de hărţuire au aruncat bombe în regiunea renano-westfalică. Formaţiunile de bombardiere inamice au pierdut cu prilejul acestor atacuri 33 de avioane în cea mai parte bombardiere cu câte 4 motoare. Opt dintre avioanele noastre nu s’au înapoiat. Aşadar, pierderile aviatorilor terorişti anglo-nordamericani în prima săptămână a anului 1944 se ridică la 262 de avioane, dintre care 231 de bombardiere cu câte 4 motoare. m PRESIUNEA SOVIETICILOR LA NORD-VEST DE INTERSK Berlin, 8 (Rador). — Se dau următoarele amănunte asupra luptelor din sectoarele central şi nordic ale frontului de est : In partea de sud a sectorului central, sovieticii au atacat numai cu forţe slabe, după pierderile grele din zilele precedente, în sectorul dela vest de Gomei şi vest de Fropoisk, unde Insă au fost şi de data aceasta respinşi sângeros. In regiunea Vitebsk, sovieticii au trecut insă la atac cu alte forte proaspăt aduse, dar şi această a treia zi a luptei s’a terminat tot cu succesul armelor vgermiine, care au pricinuit via- 9i micului pierderi sângeroase considerabile. Formaţiunile sovietice care atacau dinspre sud-est, pentru a face o străpungere şi o împresurare, au fost oprite prin lupte grele şi sdrobite prin contraatacuri îndrăzneţe. Câteva străpungeri locale de mică importanţă au fost zăvorite sau lichidate prin lupte grele, care au continuat până la lăsarea nopţii. Presiunea principală a sovieticilor a fost îndreptată asupra spaţiului de la nord-vest d© acest sector, unde şapte divizii de infanterie şi cin°i divizii blindate au încercat din nou manevre de încercuire. Chiar primul atac sovietic a fost respins printr’un contaatac, dar cu sprijin de care blindate şi tunuri de asalt. Sovieticii au fost siliţi să se retragă cu pierderi sângeroase extraordinar de grele, fără să fi înregistrat un cât de mic succes tactic. In cursul atacurilor care au continuat, au putut fi lichidate mai multe pătrunderi printr’o contramanevră concentrică, iar mai multe companii sovietice de infanterie au putut fi complet nimicite. Două mici pătrunderi, fără nicio importanță pentru totalitatea sistemului german, au fost zăvorite Cât de mari au f°st pierderile inamicului se poate vedea din faptul că numai în sectorul unei formaţiuni mixte germane de blindate şi vânători de tancuri au fost distruse 23 de care blindate sovietice, alte 5 au fost imobilizate şi capturate prin proiectilele armelor grele, iar 18 au fost nimicite In câmpurile de mine sau cu dinamită. In celelalte sectoare de la Vitebsk au fost distruse 29 tancuri inamice, astfel că bolșevicii au pierdut în total 75 de tancuri. In partea de nord a arcului de la Nevei, bateriile germane au distrus cu atât de mare efect două baze de plecare la atac inamice, încât sovieticii nu au mai putut da niciun atac. După respingerea unor slabe atacuri sovietice, date cu forțe de tăria unei companii, două breșe au putut fi imediat lichidate. SITUAŢIA LUPTELOR DIN ITALIA DE SUD Berlin, 8 (Rador). — Se dau următoarele amănunte asupra situaţiei luptelor din Italia de sud: In luptele care se dau acum cu o violenţă tot mai mare în sectoarele Mignano şi Vemafre, trupele de invazie nu au mai găsit In faţa lor simple linii de rezistenţă, ci zone de apărare eşalonate în adâncime. In ultimele 65 de zile, angloamericanii au trebuit mereu să-şi dea seama că ruinele unei localităţi pentru care s-au dat lupte grele, sau piscul unei înălţimi situate în sălbăticiunea munţilor, nu aveau nicio importanţă pentru ei, pentru că în imediata lor apropiere inamicul se găsea în faţa unor noui apărări germane. Având în vedere această situaţie, anglo-americanii au aruncat în luptă în regiunea Mignano, de ambele laturi ale şoselei şi în ruinele de la San Vittore, precum şi în regiunea situată la nord, forţe foarte puternice, care au început astfel încercarea de străpungere. Această evoluţie a luptelor, care se prevedea de mai multe K.* -------------------------artilerie germane să primească forţele inamice aşa cum se cuvine, cu foc nimicitor de baraj, care a fost extins până la bazele de plecare ale inamicului. Conduita dârză şi energică a rezistenţei germane, atât în atac cât şi în apărare, a făcut ca inamicul să nu capete în niciun punct spaţiu liber de extindere. In unele locuri, violenţa luptei s’a mărit, inamicul suferind pierderi mari în oameni şi material, în urma măsurilor speciale luate de germani, cum sunt cuiburile de mitraliere bine camuflate, câmpurile de mine şi capcanele pentru tancuri. Inamicul nu a câştigat in nicio parte teren, in afară de limitele din ultimele 65 de zile. La nord de Venafre şi în Apenini, acţiunile trupelor de şoc germane au continuat, uneori pe viscol. Pe şoseaua de coastă de lângă Adriatica, atacurile date de forţele armatei a 8-a nu au depăşit limitele obişnuite. Toate aceste atacuri au fost oprite şi Un senator american despre riscurile unei invazii Geneva. 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R transmite: Senatorul nordamerican Chandler, unul din cei cinci senatori nordamericani cari au vizitat aza,cum câtva timp frontul european, 7 a declarat la Long Beach, după cum anunţă ziarul englez „Daily Terreni", că socoteşte superfluă o invazie şi că, pe de altă parte, încercarea unei invazii reprezintă pentru anglo-americani numai o „hecatombă". De pe acum, a continuat d. Chandler, publicul britanic se arată potrivnic unor operaţiuni de invazie peste canalul Mânecii, dat fiind că pierderile și riscurile ce ar decurge, din ele sunt prea mari. Comunicatul japonez Tokio, 8 (Rado?). — Cowapendentul agenţiei „D. N .B.J’ transmite: Marele Cartier Imperial a publicat Sâmbătă următorul comunicat: Forţele aviaţiei japoneză de marină au atacat Joi, o escadrilă de 40 avioane de vânitoare inamice cari încerca săatace nmlani. Ayinanplpiîînnnf'Zfi 03,1* au pierdut o unitate, au doborît 8 avioane inamice. Vineri dimineaţa, hidroavioane japoneze au atacat din nou o formaţiune de 32 avioane inamice cari voiau să atace Rabaul şi au doborît un număr de 31 avioane adversare. Două avioane japoneze nu s’au mai reîntors până anim la baza lor. UNIVERSTII Presa engleză se ocupă de viitorul Germaniei in cazul victoriei aliaţilor Geneva 8 (Rador).— Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Intr’un articol intitulat: „Elba, linia de demarcaţie a Germaniei’, revista săptămânală „The Sphere” examinează ce se va întâmpla cu Germania in cazul linei victorii aliate. Ea scrie între altele : In anumite cercuri se menţionează de pe acum Elba ca trebuind a fi linia de demarcaţie probabilă intre vestul ce urmează a fi ocupat de aliaţi şi estul ce urmează a fi ocupat de sovietici. Astfel, părţi din Saxonia şi Silezia ar urma să facă parte din zona sovietică. Dar esenţialul ar fi ca Sovietele, sprijinite de divizii poloneze şi cehe, să ne despovăreze de sarcina de a readuce pe prusienii ce au obsesia de a fi poporul stăpân prin excelenţă. Desigur, Berlinul ar fi atunci situat în zona sovietică, dar nimic nu împiedică pe aliaţi să stăpânească cu începere dintr’un loc din împrejurimile ruinelor capitalei. In ce priveşte obiecţia că sovieticii ar putea bolşeviza pe prusieni, se poate răspunde că această perspectivă ar exista pretutindeni în Germania, acolo unde ar fi armatele sovietice. Sovveticii probabil nu vor fi câtuşi de puţin stingheriţi căutând să elaboreze îndelung planuri şi precizând ceea ce trebue să înveţecopiii germani Este cu mult mai sigur că reeducarea ce o vor efectua va lua forma unei mobilizări a rezervelor germane şi a îndemânării germane pentru reconstruirea Rusiei Sovietice. Va trebui să se traseze undeva în Germania o linie de demarcaţie, încheie revista engleză, şi aceea a Elbei ar fi foarte indicată 0 discuţie considerată de cercurile londoneze ca fiind de actualitate Bernat (Rador). — Corespontul, că această discuţiune a fost inspiratâ din înalt loc şi considerată ca fiind de actualitate în aceleaşi cercuri. In tot cazul este îngăduit a se crede că discuţiunea nu s’ar fi produs dacă guvernul britanic s’ar fi opus cu hotărâre la aceasta. Dacă într’o zi această bănuială ar putea fi confirmată şi că toată chestiunea a fost, mai mult sau mai puţin, inspirată, lumea este autorizată a trage concluzia că cercurile autorizate se ocupă şi ele cu elaborarea unor astfel de planuri şi că se voeşte a se şti care ar fi reacţiunea publicului faţă de ele.dentul agenţiei C. N. R. retransmite o ştire dată de către Biuroul internaţional de informaţiuni care anunţă că corespondentul din Londra al ziarului „Baseler Nachrichten” se întreabă de ce tocmai în acest moment se discută în „Daily Mail" despre Germania. Corespondentul sus zis scrie între altele că lumea trrebue să-şi pună întrebarea dacă faptul că iscarea unei astfel de discuţii în aceste momente este reflexul unei „certitudini absolute în victorie" sau dacă nu cumva ar ascunde altceva mai mult decât aceasta. Este lesne de închipuit, continuă coresponden Atacul ziarului sovietic „Pravda” impotriva d-lui Wendell Willkie a făcut senzaţie in Statele Unite Geneva, 8 (Rador). ■— Corestpondentulagenţiei „D. N. B.“ transmite : Atacul ziarului sovietic „Pravda”, împotriva lui Wendell Willkie este comentat, după cum se anunţă din New York, în Statele Unite unde a făcut o foarte mare senzaţie, căci, cum se de-clară acolo, presa sovietică oficială publică numai articole aprobate de către guvernul sovietic. „New York Times" află că textul articolului lui Willkie a fost telegrafiat la Moscova, înainte de publicarea sa. Este deci limpede că acel articol a fost redactat cu bună ştiinţă pentru Uniunea Sovietică. „New York Times“ mai constată că Statele Unite şi în cazul când Uniunea Sovietică ar rezolva ea singură şi cu forţa armelor ,problema poloneză, ar continua lupta alături de bolşevici căci „nu există nici o problemă care ar putea despărţi pe americani de aliaţii ei“. ♦ Helsi&$, 8 (Rador). — Cores-Ipondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : Presa de dimineaţă se ocupă în mod amănunţit de articolul publicat în ziarul sovietic „Pravda“ ,cu privire la discursul d-lui Wendell Willkie. Organul politic al Uniunii Sovietice, constată „Helsinkin Sanomat”, interzice libertatea de a vorbi aliaţilor Rusiei Sovietice şi ia în bătae de joc făgăduelile făcute la Moscova şi la Teheran că nici unul din aliaţi nu trebue să ia hotărâri din proprie iniţiativă. In ceea ce priveşte Finlanda, declaraţia ziarului „Pravda“ interesează mai ales în deosebi, din cauză că programul Uniunii Sovietice cu privire la Polonia şi Finlanda ar fi şi terminat, fiind considerat ca o „chestiune de ordin intern“ a Sovietelor. „Suomen Sosiali-Demokraati“ constată că ceea ce este senzaţional e declaraţia pe faţă a Uniunii Sovietice care confirmă un fel de procedare din iniţiativă proprie a ei, faţă de lumea întreagă. Cercurile politice berlineze şi atitudinea presei anglo-americane ling a adus-o ambasadorul sovietic la Washington într’un articol care se ocupă de problema regiunilor răsăritene poloneze. Ambasadorul sovietic susţine că în aceste regiuni s’a şi consultat populaţia, căreia i-a fost cerut să arate cui ar voi să aparţină. Sovietele ar fi acceptat dorinţele exprimate şi ar fi încorporat aceste regiuni în Uniunea Sovietelor. Intenţiile ce stau la baza acestor afirmaţii mincinoase — se declară — sunt prea evidente ca să fie nevoe să li se dea atenţie. Pe de altă parte, metodele bolşevicilor cu prilejul plebiscitelor, ca, de exemplu, cele din Ţările Baltice, sunt prea bine săpate în memoria opiniei publice mondiale încât să poată exista încă unele iluzii cu privire la îndrumarea voinţei popupra Poloniei — se declară la Ber- Mare după principiile Moscovei, Berlin, 8 (Rador). — In cercurile politice berlineze se urmăreşte cu oarecare interes dezinteresarea presei anglo-americane faţă de cearta polono-sovietică. Ziarele evită în mod vizibil să facă aluzie măcar şi cu un singur cuvânt la promisiunile de garanţii atât de supărătoare date Poloniei. O contribuţie ce merită a fi luată în seamă în legătură cu poziţia cercurilor guvernamentale americane faţă de tema poloneză o aduce, după cum se subliniază, ziaristul Cummings, care în „News Chronicle’’ scrie că a aflat din sursă foarte competentă că guvernele englez şi nord-american nu ar avea intenţia să intervină în cearta polono-sovietică. Dovada consecvenţei cu care Sovietele îşi urmăresc aspiraţiile asu Turcia urmăreşte cu mult interes desfăşurarea chestiunii poloneze Istanbul. 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ comunică următoarele transmise de Biroul Internaţional de Informaţiuni : Turcia urmăreşte cu mult interes desfăşurarea chestiunii poloneze pentru faptul că ea este considerată ca o altă piatră de încercare a raporturilor politice dintre aliaţi şi mai ales în ceea ce priveşte respectul acestora faţă de drepturile micilor state aliate în conformitate cu Charta Atlanticului. Cercurile turceşti notează rezerva intransigentă a Sovietelor şi înregistrează toate amănuntele acestei atitudini, între altele, şi recentele observaţiuni ale ziarului „Pravda“, îndreptate în contra d-lui Wendell Willkie. Ca de obiceiu, cercurile competente observă o atitudine rezervată. Părerea generală este că Anglia, tot aşa cum a luat atitudine împotriva Regelui Iugoslaviei şi în favoarea lui Tito, va ceda şi de data aceasta Uniunii Sovietice şi va sacrifica interesele politice ale unui aliat care a luptat alături de ea. Ziarul „Tasviri Elkiar“ pune chestiunea garanţiei britanice dată Poloniei, în cazul când armata sovietică ar ocupa anumite teritorii poloneze. Chestiunea poloneză, adaugă ziarul, depăşeşte cu mult importanţa restrânsă a fixării de noui frontiere, ea declanşând mai ales întrebarea : care sunt principiile fundamentale şi scopurile de război ale aliaţilor ? Cercurile turceşti consideră ca probabilă formarea de către Soviete a unui „guvern Tito polonez“. Se consideră deasemenea ca probabil ca Sovietele să ceară fără nici un echivoc Angliei ca aceasta să părăsească comitetul emigrant polonez, declarând că se desimnteresează de Polonia. ♦ Istanbul, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: In legătură cu litigiul polonosovieticie, deputatul turc Sadak constată în ziarul AKSAM că felul în care este rezolvată problema poloneză va sluji ca exemplu de spiritul şi mijloacele prin care aliaţii îşi propun să procedeze la o nouă reorganizare a lumii. Este remarcabil — scrie Sadak — faptul că Sovietele refuză să recunoască Comitetul polonezilor din Londra şi pretind să se institue în Polonia un guvern „ales de poporul polonez” -©♦O- 350 de institutori indieni au declarat greva foamei Geneva, 8 (Rador). Serviciul britanic de informaţiuni anunţă din Bombay că un număr de 350 de institutori, dintre cari 110 femei, au declarat greva foamei la Ahmedabad, în ziua de Vineri, din cauză că cererile lor de sporire a salariilor faţă de scumpetea vieţii, au fost rea.»». Remaniere in sânul guvernului Churchill? Geneva, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite: Se află la Londra că revista săptămânală engleză „Tribune“ atrage atenţiunea asupra faptului că în cercurile politice londoneze circulă cu insistenţă zvonul unei remanieri în sânul guvernului Churchill. Se spune mai ales că deputatul laburist din Camera Comunelor Shinwell va fi numit în curând într’un post de ministru în cabinet şi acest zvon continuă a persista. Este totuşi de sperat că aceste zvonuri nu corespund realităţii căci politiciani cu experienţă cum e d. Churchill, sunt totdeauna gata să aroge pe seama lor o mare parte din popularitatea altora şi mai ales aceasta atât timp cât nu-i costă nimic. Churchill este maestru în arta de a-şi alege colaboratorii şi cu toate acestea să-şi urmeze tot politica lui. Când a exploatat deajuns capitalul pe care-l reprezintă o popularitate, el o aruncă la coş. Astfel a fost cazul cu sir Stafford Cripps pe care Churchill l-a făcut să intre în cabinet, după întunecatele zile de la Singapour, pe care însă l-a făcut să dispară după scenă aruncându-l într-o poziţie ştearsă de ministru al aeronauticei şi aceasta după ce i-a compromis îndeajuns poziţia ce o avea mai înainte. Cazul Stafford Cripps, subliniază „Tribune“, este un exemplu izbitor despre ceea ce însemnează cinismul politic al lui Churchill. Aceiaşi soartă a fost rezervată şi ministrului carburanţilor maiorul Lloyd George, care a fost condamnat a apăra, din postul în care se afla, o politică ireală. In aceste momente d. Churchill este pe cale să experimenteze aceiaşi politică şi tactică cu lordul Woolton. Toate aceste exemple sunt deajuns pentru a dovedi că Churchill nu caută miniştri competenţi şi activi, oameni de principii şi de idei. Lui nu-i trebuesc decât oameni-tampon sau oameni de paie pentru a putea câştiga timp în faţa publicului, până în momentul când pentru el va sosi ceasul ofensivei politice. Acestea sunt de altfel, conchide „Tribune“, metodele cu care conservatorii se menţin la putere. UN SCANDAL FINANCIAR LA LONDRA Ce scrie ziarul englez „Daily Mail” Geneva, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R “ transmite : Se află din Londra că „Daily Mail“ dă amănunte asupra unui scandal financiar provocat de un anume Sergiu Rubinstein, şi care a avut loc la Londra. Ziarul subliniază faptul că o sumă întreagă de mici depunători au fost victimele acestui Rubinstein care, la momentul oportun, a fugitla New-York, după ce obţinuse naţionalitatea portugheză, schimbându-şi numele în senior Manuel Rubinstein de Revele. . Ziarul arată apoi că Rubenstein fondase în 1930, la Londra, o societate pentru exploatarea minelor de aur din Coreea, cu numele de „Chosen Corporation Ltd“. La început, acest Rubenstein a făcut o întinsă propagandă pentru a determina pe oamenii din toate straturile sociale engleze și mai ales pe cei din clasa mijlocie, mai necuprinsă, sa subscrie la societatea aceasta. Cu prilejul unui proces scandalos, care a avut loc acum două luni, în sentinţa dată contra lui, judecătorul l-a calificat „un gentelmen având foarte puţine scrupule“. Intre timp, Rubinstein a fugit la New York, depunând registrele şi lăsând pe creditorii lui în voia soartei, ceea ce însemnează că deabia fiscul britanic a putut să-şi încaseze impozitele pe care acesta le datora, în timp ce creditorilor şi depunătorilor nu le-a rămas nici o centimă. Rubinstein se află acum la New York şi se încearcă în zadar ca el să fie trimis înapoi în Anglia. De la începutul operaţiilor lui financiare, după cum relevă ziarul, acest „cavaler de industrie“ şi-a schimbat de trei ori naţionalitatea. Născut în Rusia, a îmbrăţişat apoi naţionalitatea austriacă, iar în 1935 era cunoscut ca o „personalitate ce se afla sub protecţia specială a Societăţii Naţiunilor“ Creiarea unei autorităţi supreme eclesiastice in Finlanda ’Helsinki, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N- B. transmite: In urma propunerei unui proect de lege de către ministerul cultelor finlandez a devenit actuală, pentru prima oară în Finlanda, chestiunea creării unei autorităţi supreme eclesiastice. După decizia luată în ultima conferinţă eclesiastică, această autoritate supremă va avea în frunte un preşedinte învestit cu depline puteri speciale şi patru membri, însărcinaţi cu conducerea ei. PERSECUŢIILE RELIGIOASE IN MEXIC Geneva, 8 (Rador). Se comunică din Londra că revista săptămânală irlandeză catolică „Irish Catholic“ publică o dare de seamă a unui cleric australian, care a călătorit de curând în America de nord şi de centru, şi în care se vorbeşte despre persecuţiile religioase din Mexic. Acolo toate legile anti-religioase sunt încă în vigoare. Lupta împotriva religiei nu s’a terminat ci acum este numai o epocă de repaus pentru ca guvernul mexican să câştige noui puteri şi să intre în a treia fază a persecutării creştinilor. In primul stadiu al acestei persecuţii, guvernul decretase etatizarea bisericii ,măsură care a dat greş. Al doilea stadiu a fost reprezentat prin metoda „Altarelor însângerate’’, aşa cum au fost văzute pe vremea preşedintelui Callos. Astăzi ţara intră în a treia fază în care, după cum observă sus zisul cleric, guvernul pare hotărît a otrăvii sufletele şi spiritele celor tineri printr’o educaţie ateistă- D. Roosevelt nu a mai ţinut Vineri obişnuita sa conferinţă de presă Lisabona, 8 (Rador). — Serviciul britanic de informaţiuni anunţă că, în urma recomandării medicului său, preşedintele Roosevelt nu a mai ţinut Vineri, obicinuita sa conferinţă de presă. Preşedintele este aproape restabilit de gripa pe care a avut-o însă se socoteşte preferabil ca el să se abţină de a lua contact cu omouri mari de persoane Cu aceiaşi mare durere surorile şi fratele anunţăm parastasul de 3 ani al scumpei şi neuitatei noastre Aurelia N. Băltăreţu Slujba religioasă va avea loc Duminecă 9 Ianuarie a. c., orele H a. m. în Biserica Sf. Dumitru şi la Pâinea Zilnică str. Romană. 12 + îndureraţii: Gică, Galia şi Rodica, fiu, noră şi nepoată precum şi familiile Înrudite anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor Paraschita S. Grozea , în vârstă de 63 ani decedată în ziua de 7 Ianuarie 1944. Ceremonia funebră va avea loc in ziua de 9 Ianuarie a. c. ora 14 la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” iar înmormântarea la Cimitirul ,Buna Vestire” Şoseaua Giuleşti. 16 Adânc îndureraţi : Ioan tată, Tatiana soţie, Petre Fedcenco cumnat cu soţia şi fica, Claudia Pascaru cumnată cu fica, rudele şi prietenii, personalul Coafor Tenia din Bucureşti şi a magazinului Eleganţa din Chişinău, au durerea a vă anunţa pierderea scumpului şi neuitatului lor Boris Titioiu Funcţionar C. F. R. mort într’un accident de automobil la Chişinău, înmormântarea va avea loc Luni 10 Ianuarie a. c. la Chişinău. 43 0 FEMEE PASTOR Berlin, 8 (Rador). — Se anunţă din Gaggenau cazul excepţional al unei femei care a fost numită pastor Fostul pastor al acestei parohii a căzut pe câmpul de onoare în, anul 1942, pe frontul de Est. Văduva lui, mamă a doi copii, s’a decis să studieze teologia şi, după ce şi-a trecut examenele, a fost numită succesoare a defunctului ei soţ la suszisa parohe. Adânc îndureraţii : Sofia mamă, Mitică tată, Victor şi Nelu fraţi precum şi familia Iancu Atanasiu, anunţă rudelor, prietenilor şi tuturor cunoştinţelor parastasul de 6 săptămâni pe ziua de 9 Ianuarie 1944, in comuna Singureni jud. Vlaşca, a celui ce a fost Theologu Atanasiu GOGU Absolvent a 8 clase secundare în etate de 21 ani şi roagă pe toţi cei ce l-au apreciat să ia parte. 33 . Sdrobiţi de durere. Vasiie, Alexandru, Any, copii, Jeni noră, Nini ginere. Maria şi Ian, surori împreună cu toate rudele anunţă încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitei noastre Smaranda Georgescu (MANDA) in etate de 59 ani Corpul neînsufleţit se află depus la Capela Cimitirului Reînvierea (Pătrunjel). Slujba rligioasă va avea loc azi 9 ianuarie 1944 ora 15. Scumpa şi draga noastră măicuţă, dormi în pace copii tăi pentru care ai muncit toată viaţa şi i-ai iubit aşa de mult nu te vor uita niciodată. 41 . Doamna Matilda Prof. I. Simionescu soţie, Doamna şi Dr. Mihai Zapan fiică şi ginere, Domnul şi Doamna Ing. Mircea Simionescu cu copiii, fiu şi noră, Domnul Gh. Simionescu frate, precum şi toate familiile înrudite au nemărginita durere să anunţe stingerea din viaţă in ziua de 7 Ianuarie 1941 a scumpului lor PROFESOR Ion Simionescu Preşedintele Academiei Române Ceremonia religioasă se va oficia in ziua de Marţi II ian, orele 14, in Aula Academiei Române, unde se află depus corpul defunctului, înmormântarea, la Cimitirul Bellu. ACADEMIA ROMANA face cunoscut cu nespusă durere perderea Preşedintelui său PROFESOR Ion Simionescu încetat din viaţă in seara zilei de 7 Ianuarie. Ceremonia înmormântării se va face Marţi, 11 Ianuarie, am 14, în sala de şedinţe a Academiei (Calea Victoriei 125) ,unde sunt depuse rămăşiţele pământeşti ale ilustrului defunct. 45 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI aduce la cunoştinţă stingerea din viaţă a lui Ion Simionescu PROFESOR ONORAR în ziua de 7 ianuarie 1944 după o foarte scurtă suferinţă. Profesor distins, savant desăvârşit şi suflet de o rară frumuseţe, colegul şi dascălul nostru, prin plecarea atât de neaşteptată dintre noi, a lăsat o imensă întristare. Stâlp al vieţii noastre culturale, servită cu evlavie şi dragoste, om de bine, care şi-a iubit ţara cu patimă, pleacă discret şi simplu cum i-a fost viaţa toată. Profesorii şi studenţii acestei Universităţi nu-l vor uita niciodată. 11 Consiliul de administraţie, direcţiunea şi personalul Societăţii „Govora-Călimăneşti” anunţă cu profundă mâhnire şi regret încetarea din viaţă a mult stimatului şi iubitului PROFESOR Ion Simionescu Preşedintele consiliului de admini,straţie al Societăţii căruia îi vor păstra o neştearsă amintire. 122 Directorul Asistenţii şi personalul Laboratorului de Paleontologie al Universităţii din Bucureşti ar diferea să anunţe neaşteptata încetare din viaţă a PROFESOR Ion Simionescu Preşedintele Academiei Române care a îndrumat şi însufleţit timp de 15 ani activitatea acestei Instituţii. Munca bun neobosită şi marea lui dragoste de Ţară şi Neam vor rămâne mereue icoană vie în amintirea tuturor. 298 Consiliul de Administraţie şi Direcţiunea Societăţii Anonime „CARTEA ROMANEASCA” cu negrăită durere anunţă ireparabila pierdere a marelui cărturar şi preşedinte al Societăţii PROFESOR Ion Simionescu Săvârşit din viaţă în ziua Sfântului Ioan, înhumarea va avea loc Marţi 11 Ianuarie ort, la cimitirul Bellu. 5092 Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti anunţă moartea profesorului Ion Simionescu care a onorat catedra de Paleontologie a Facultăţii între anii 1929- 1940. Neasemuit profesor, ilustru om de ştiinţă, neobosit popularizator şi neîntrecut om de bine. Prin moartea sa ştiinţa şi învăţământul românesc încearcă o pierdere de neînlocuit. Adânc îndureraţi, profesorii şi studenţii Facultăţii îi vor păstra neştearsă amintirea. 44 . Direcţiunea şi Personalul S. A. „CARTEA ROMANEASCA” mâhnit şi profund impresionat deplânge trecerea in limanurile odihnei a celui dintâi muncitor PROFESOR Ion Simionescu Preşedintele Consiliului de Administraţie Al cărui nume va rămâne un veşnic exemplu 5093 Aşezământul S. A „CARTEA ROMANEASCA" pierde pe marele îndrumător şi ocrotitor PROFESOR Ion Simionescu Fondator şi Preşedinte al Comitetului Trecut în lumea celor veşnice în ziua de 7 ianuarei 1944. Memoria lui ne va lumina drumurile viitorului. 5091 + INSTITUTUL NAŢIONAL AL COOPERAŢIEI aduce la cunoştinţă, cu deosebită părere de rău, încetarea din viaţă a Preşedintelui Academiei Române PROFESOR Ion Simionescu fost preşedintele Consiliului General al Cooperaţiei 135 •..................11 "»»WU* Doamna şi Domnul Dumitru Theodores«! Va’ahu, cu f‘ irpia, roagă pe toţi cei cari au binevoit să le mărturisească sub 1.'Irr te chipuri, îndurerarea ce au împărtăşit cu prilejul pierderii scumpului lor copil Dorin Va’ahu Sublocotenent in rezerva cavaleriei, să fie îngăduitori şi să primească pe această cale mulţumirile şi recunoştinţa lor neştearsă. Mulţumesc deasemenea persoanelor şi autorităţilor militare care au ţinut să cinstească prin prezenţa lor memoria ostaşulu căzut pentru Patrie. 33 Implinindu-se un an de la moartea aceleia care a fost Zoe Ioachimescu se va oficia un parastas. Miercuri 12 Ianuarie, ora 10.30, la biserica Sfânta Maria (în spatele '‘cimitirului Sfânta Vineri). Doamna Alexandrina V. Jojea, Avocat Athanase Jojea, Inginer Nicolae Jojea cu Doamna, Arhitect Constantin Jojea cu Doamna și copiii, Geolog Teodor Jojea cu Olimpia, Elena şi Inginer Şoltuz cu fetiţa’, Familia Aristide Jojea. Împreună cu Întreaga familie, anunţă cu aceiaşi mare durere, parastasul de un an şi jumătate de la moartea iubitului lor ■ Paul V. Jojea Licenţiat în Matematici şi Fizico- Chriice Sublocotenent post-mortem Căzut în luptele de la Sevastopol. Slujba pomenirii va avea loc in Sf-ta Biserică Mătăsari (B-dul Pache) Duminică 9 Ianuarie 1944 orele 11. * 42 Doamna Constanţa Preot loan Vartolomeiu, împreună cu fiul său Nicolae şi întreaga familie aduce cele mai calde mulţumiri Preasfinţitului Arhiereu Iosif Sinaitul, Vicarul Sfintei Patriarhii, Preacucernicilor Preoţi din Capitală, care au luat parte la săvârşirea Sfintei Slujbe, Preacucernicilor Preoţi, Consiliului Parohial şi credincioşilor, precum şi prietenilor, care prin prezenţa lor, prin cuvinte şi fapte de adevărată dragoste creştinească, au ştiut să aducă o rază de mângâiere in durerea ce au Încercat prin pierderea prea scumpului şi iubitului lor PREOT ICONOM STAVROFOR loan Vartolomeiu Parohul bisericii „Popa Tatu” 10 Doamna Aurelia C. N. Vasiliu-Bolnavu, îndurerată soţie, d. şi d-na D-trie C. Vasiliu-Bolnavu cu fiul lor Costi, d. şi d-na Mihail Arion, d. şi d-na Eugen ‘ N Botezat, d-nii Radu, Şerban şi Dinu Fundăţeanu, fiu, fiice, gineri şi nepoţi, d-na Ana Alexianu-Burtu cu copii, soră şi nepoţi ,d-na Maria N. Vasiliu, soră, familiile Avocat Tl Lazaride şi î. Lazaride, cumnaţi precum şi ţoate "Eaiţifiiile înrudite, au nemărginita durere die a anunţa încetarea din viaţă a mult iubitului lor CONSTANTIN N. Vasiliu-Bolnavu în vârstă de 76 ani decedat în ziua de Joi 6 ianuarie 1944 la ora 9 dimineaţa după o lungă şi grea suferinţă. Ceremonia funebră, va avea loc în ziua de 9 ianuarie a. c., ora 11:30 la domiciliul defunctului din str. C. A. Rosetti nr. 36 de unde cortegiul va porni la Cimitirul Belu. Zdrobiţi de durere pentru tot restul vieţii lor : Tudor soţ, Ileana fiică, Costica tată, Mitică şi Mana, Vasile şi Miţa, cumnaţi şi cumnate, Georgeta şi Mimi nepoate, Ana şi Ion veri, Anicuţa, Viorica nepoate, precum şi familiile înrudite anunţă încetarea din viaţă a mult iubitei şi neuitatei lor Maria Mihăilescu născută BENESCU în etate de 5 ani înmormântarea va avea loc Marţi 11 Ianuarie ora 13 la cimitirul Sf. Vineri Cortegiul va porni din strada Lânăriei No. 135 la biserica Sf. Alexe din Calea Şerban Vodă unde va avea loc serviciul religios. 40 . In veci nemângâiată familia Lt. Col. Galin Pestalozzi anunţă rudele şi cunoscuţii că au fost aduse in ţară rămăşiţele pământeşti ale scumpei lor Lucia Galin Licenţiată în Drept şi Academia Comercială stinsă din viaţă la legaţiunea noastră din Stockholm la 13 Decenbrie 1943. Cei ce au cunoscut-o şi iubit-o, sunt rugaţi să ia parte la înmormântarea ei, ce va avea loc în ziua de Marţi 11 Ianuarie orele 15 la Cimitirul Bellu, în a cărui capelă este depus corpul ei Rugaţi-vă pentru sufletul ei bun şi drept. 597 îndureraţii, copii, ginere, nepoţi şi nepoate anunţă cu durere încetarea din viaţă a iubitei lor mame înmormântarea va avea loc Duminică 9 Ianuarie, 1944 ora 15 la Cimitirul Sft. Vineri, cortegiul pornind din Cal. Griviţei 209. 18 + + + + + + + mm