Universul - Capitala, ianuarie 1944 (Anul 61, nr. 1-30)

1944-01-10 / nr. 9

Anul al 61-lea Nr. 9 Luni 10 Ianuarie 1944 MIeRSUL RAZBOIULU Comunicatul german M Berlin, 8 (Rad­or). — De la cartierul general al Fuehre­­rului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: Pe ambele părţi şi în in­teriorul oraşului Kirovograd sunt în curs lupte violente cu puternice forţe inamice. Formaţiunile noastre blin­­­­date au aruncat înapoi pe inamic la nord de oraş prin contraatac şi au cucerit un important platou. Grelele lupte defensive de la sud de Kiev şi din re­giunea Berdicev continuă cu putere nemicşorată. în­cercările bolşevicilor de a străpunge frontul au fost zădărnicite şi eri, iar câteva pătrunderi au fost zăvorite. La sud de Pogrebişce, trupele noastre au respins prin contratacuri pe sovieti­cii care atacau şi au nimicit cu acest prilej un mare nu­măr de tancuri inamice. La nord-vest de Reciţa şi la vest de Propolsk, mai multe atacuri ale bolşevici­lor au rămas fără rezultat. In cursul continuării pu­ternicelor lor atacuri la nord-vest de Vitebsk, sovie­ticii au suferit pierderi deo­sebit de mari în oameni și materiale. In câteva locuri de străpungere, continuă încă lupte înverșunate. La nord de Nevel, atacuri repetate date de inamic s-au prăbuşit în faţa focului nostru defensiv. Aviaţia germană a inter­venit în luptele terestre, mai ales în regiunile Kirovo­grad şi Berdicev şi a prici­­­nuit inamicului mari pierderi sângeroase, scoţând din luptă cantităţi importante de arme, maşini şi vehicule. Cu prilejul atacării trafi­cului de aprovizionare so­vietic, 7 trenuri de transport au fost distruse şi alte 9 tre­nuri au fost grav avariate în cursul nopţii trecute. In partea de vest a fron­tului din Italia de Sud, ina­micul a extins atacurile sa­le, date cu forţe puternice, şi In alte sectoare. După lup­te grele două piscuri de munte au fost pierdute în regiunea situată la nord­­vest de Mignano. Pe restul frontului, ziua a trecut în general liniştită. Formaţiuni de bombardie­re anglo-nord-americane au atacat în cursul zilei de eri localităţi în Germania de Vest şi în sudul Reichului. Prin aruncări de bombe la întâmplare au fost pricinui­te stricăciuni importante mai ales în cartierele de lo­cuinţe de la Ludwigshafen şi Mannheim. Noaptea trecută, avioane de hărţuire au aruncat bom­be în regiunea renano-west­­f­alică. Formaţiunile de bombar­diere inamice au pierdut cu prilejul acestor atacuri 33 de avioane în cea mai parte bombardiere cu câte 4 mo­toare. Opt dintre avioanele noastre nu s’au înapoiat. Aşa­dar, pierderile avia­torilor terorişti anglo-nord­­americani în prima săptă­mână a anului 1944 se ridi­că la 262 de avioane, dintre care 231 de bombardiere cu câte 4 motoare. m PRESIUNEA SOVIETICILOR LA NORD-VEST DE INTERSK Berlin, 8 (Rador). — Se dau următoarele amănunte asupra luptelor din sectoarele central şi nordic ale frontului de est : In partea de sud a sectorului central, sovieticii au atacat nu­mai cu forţe slabe, după pierde­rile grele din zilele precedente, în sectorul dela vest de Gomei şi vest de Fropoisk, unde Insă au fost şi de data aceasta respinşi sângeros. In regiunea Vitebsk, sovieticii au trecut insă la atac cu alte forte proaspăt aduse, dar şi a­­ceastă a treia zi a luptei s’a ter­minat tot cu succesul armelor vgermiine, care au pricinuit via- 9i micului pierderi sângeroase con­siderabile. Formaţiunile sovieti­ce care atacau dinspre sud-est, pentru a face o străpungere şi o împresurare, au fost oprite prin lupte grele şi sdrobite prin con­traatacuri îndrăzneţe. Câteva străpungeri locale de mică im­portanţă au fost zăvorite sau li­chidate prin lupte grele, care au continuat până la lăsarea nopţii. Presiunea principală a sovie­ticilor a fost îndreptată asupra spaţiului de la nord-vest d© acest sector, unde şapte divizii de in­fanterie şi cin°i divizii blindate au încercat din nou manevre de încercuire. Chiar primul atac so­vietic a fost respins printr’un contaatac, dar cu sprijin de care blindate şi tunuri de asalt. So­vieticii au fost siliţi să se retragă cu pierderi sângeroase extraordi­nar de grele, fără să fi înregis­trat un cât de mic succes tactic. In cu­rsul atacurilor care au con­tinuat, au putut fi lichidate mai multe pătrunderi printr’o contra­­manevră concentrică, iar mai multe companii sovietice de in­fanterie au putut fi complet ni­micite. Două mici pătrunderi, fără nicio importanță pentru to­talitatea sistemului german, au fost zăvorite­ Cât de mari au f°st pierderile inamicului se poate ve­dea din faptul că numai în sec­torul unei formaţiuni mixte ger­mane de blindate şi vânători de tancuri au fost distruse 23 de care blindate sovietice, alte 5 au fost imobilizate şi capturate prin proiectilele armelor grele, iar 18 au fost nimicite In câmpurile de mine sau cu dinamită. In celelalte sectoare de la Vi­tebsk au fost distruse 29 tancuri inamice, astfel că bolșevicii au pierdut în total 75 de tancuri. In partea de nord a arcului de la Nevei, bateriile germane au distrus cu atât de mare efect două baze de plecare la atac ina­mice, încât sovieticii nu au mai putut da niciun atac. După res­pingerea unor slabe atacuri so­vietice, date cu forțe de tăria unei companii, două breșe au pu­tut fi imediat lichidate. SITUAŢIA LUPTELOR DIN ITALIA DE SUD Berlin, 8 (Rador). — Se dau următoarele amănunte asupra si­tuaţiei luptelor din Italia de sud: In luptele care se dau acum cu o violenţă tot mai mare în sec­toarele Mignano şi Vemafre, tru­pele de invazie nu au mai găsit In faţa lor simple linii de rezis­tenţă, ci zone de apărare eşalo­nate în adâncime. In ultimele 65 de zile, anglo­­americanii au trebuit mereu să-şi dea seama că ruinele unei loca­lităţi pentru care s-au dat lupte grele, sau piscul unei înălţimi situate în sălbăticiunea munţilor, nu aveau nicio importanţă pen­tru ei, pentru că în imediata lor apropiere inamicul se găsea în faţa unor noui apărări germane. Având în vedere această situa­­­ţie, anglo-americanii au aruncat în luptă în regiunea Mignano, de ambele laturi ale şoselei şi în ruinele de la San Vittore, precum şi în regiunea situată la nord, forţe foarte puternice, care au început astfel încercarea de stră­pungere. Această evoluţie a luptelor, care se prevedea de mai multe K.* -------------------------­artilerie germane să primească forţele inamice aşa cum se cu­vine, cu foc nimicitor de baraj, care a fost extins până la bazele de plecare ale inamicului. Conduita dârză şi energică a rezistenţei germane, atât în atac cât şi în apărare, a făcut ca ina­micul să nu capete în niciun punct spaţiu liber de extindere. In unele locuri, violenţa luptei s’a mărit, inamicul suferind pierderi mari în oameni şi material, în urma măsurilor speciale luate de germani, cum sunt cuiburile de mitraliere bine camuflate, câm­purile de mine şi capcanele pen­tru tancuri. Inamicul nu a câştigat in nicio parte teren, in afară de limitele din ultimele 65 de zile. La nord de Venafre şi în Ape­­nini, acţiunile trupelor de şoc germane au continuat, uneori pe viscol. Pe şoseaua de coastă de lângă Adriatica, atacurile date de for­ţele armatei a 8-a nu au depă­şit limitele obişnuite. Toate a­­ceste atacuri au fost oprite şi Un senator american despre riscurile unei invazii Geneva. 8 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R transmite: Senatorul nordamerican Chand­ler, unul din cei cinci senatori nordamericani cari au vizitat a­­za,cum câtva timp frontul european, 7 a declarat la Long Beach, după cum anunţă ziarul englez „Daily Ter­­r­eni", că socoteşte super­fluă o invazie şi că, pe de altă parte, încercarea unei invazii re­prezintă pentru anglo-americani numai o „hecatombă". De pe acum, a continuat d. Chandler, publicul britanic se a­­rată potrivnic unor operaţiuni de invazie peste canalul Mânecii, dat fiind că pierderile și riscurile ce ar decurge, din ele sunt prea mari. Comunicatul japonez Tokio, 8 (Rado?). — Cowapen­­dentul agenţiei „D. N .B.J’ trans­mite: Marele Cartier Imperial a pu­blicat Sâmbătă următorul co­municat: Forţele aviaţiei japoneză de marină au atacat Joi, o esca­­drilă de 40 avioane de vânitoare inamice cari încerca să­­atace nml­an­i. Ayinanplp­iîînnnf'Zfi 03,1*­ au pierdut o unitate, au doborît 8 avioane inamice. Vineri dimineaţa, hidroavioane japoneze au atacat din nou o formaţiune de 32 avioane ina­mice cari voiau să atace Rabaul şi au doborît un număr de 31 avioane adversare. Două avioane japoneze nu s’au mai reîntors până anim la baza lor. UNIVERSTII Presa engleză se ocupă de viitorul Germaniei in cazul victoriei aliaţilor Geneva 8 (Rador).— Corespon­dentul agenţiei „D. N. B.” trans­mite : Intr’un articol intitulat: „Elba, linia de demarcaţie a Germa­niei’, revista săptămânală „The Sphere” examinează ce se va în­tâmpla cu Germania in cazul li­nei victorii aliate. Ea scrie între altele : In anumite cercuri se menţio­nează de pe acum Elba ca tre­buind a fi linia de demarcaţie probabilă intre vestul ce urmea­ză a fi ocupat de aliaţi şi estul ce urmează a fi ocupat de sovietici. Astfel, părţi din Saxonia şi Si­­lezia ar urma să facă parte din zona sovietică. Dar esenţialul ar fi ca Soviete­le, sprijinite de divizii poloneze şi cehe, să ne despovăreze de sar­cina de a readuce pe prusienii ce au obsesia de a fi poporul stă­pân prin excelenţă. Desigur, Ber­linul ar fi atunci situat în zona sovietică, dar nimic nu împiedi­că pe aliaţi să stăpânească cu în­cepere dintr’un loc din împreju­rimile ruinelor capitalei. In ce priveşte obiecţia că so­vieticii ar putea bolşeviza pe prusieni, se poate răspunde că a­­ceastă perspectivă ar exista pre­tutindeni în Germania, acolo un­de ar fi armatele sovietice. Sovveticii probabil nu vor fi câtuşi de puţin stingheriţi cău­tând să elaboreze îndelung pla­nuri şi precizând ceea ce trebue să înveţe­­copiii germani Este cu mult mai sigur că ree­ducarea ce o vor efectua va lua forma unei mobilizări a rezerve­lor germane şi a îndemânării germane pentru reconstruirea Rusiei Sovietice. Va trebui să se traseze undeva în Germania o linie de demarca­ţie, încheie revista engleză, şi a­­ceea a Elbei ar fi foarte indi­cată 0 discuţie considerată de cercurile londoneze ca fiind de actualitate Berna­t (Rador). — Corespon­­tul, că această discuţiune a fost inspiratâ din înalt loc şi conside­rată ca fiind de actualitate în a­­celeaşi cercuri. In tot cazul este îngăduit a se crede că discuţiu­ne­a nu s’ar fi produs dacă gu­vernul britanic s’ar fi opus cu hotărâre la aceasta. Dacă într’o zi această bănuială ar putea fi confirmată şi că toa­tă chestiunea a fost, mai mult sau mai puţin, inspirată, lumea este autorizată a trage concluzia că cercurile autorizate se ocupă şi ele cu elaborarea unor astfel de planuri şi că se voeşte a se şti care ar fi reacţiunea publicu­lui faţă de ele.­dentul agenţiei C. N. R. retran­smite o ştire dată de către Biu­­roul internaţional de informaţiu­­ni care anunţă că coresponden­tul din Londra al ziarului „Ba­seler Nachrichten” se întreabă de ce tocmai în acest moment se discută în „Daily Mail" despre Germania. Corespondentul sus zis scrie între altele că lumea trrebue să-şi pună întrebarea da­că faptul că iscarea unei astfel de discuţii în aceste momente este reflexul unei „certitudini absolute în victorie" sau dacă nu cumva ar ascunde altceva mai mult decât aceasta. Este lesne de închipuit, continuă coresponden­ Atacul ziarului sovietic „Pravda” impotriva d-lui Wendell Willkie a făcut senzaţie in Statele­ Unite Geneva, 8 (Rador). ■— Cores­­t­pondentul­­agenţiei „D. N. B.“ transmite : Atacul ziarului sovietic „Prav­da”, împotriva lui Wendell Will­­kie este comentat, după cum se anunţă din New York, în Sta­tele Unite unde a făcut o foarte mare senzaţie, căci, cum se de-­­­clară acolo, presa sovietică ofi­cială publică numai articole a­­probate de către guvernul sovie­tic. „New York Times" află că textul articolului lui Willkie a fost telegrafiat la Moscova, îna­inte de publicarea sa. Este deci limpede că acel articol a fost re­dactat cu bună ştiinţă pentru Uniunea Sovietică. „New York Times“ mai con­stată că Statele Unite şi în cazul când Uniunea Sovietică ar re­zolva ea singură şi cu forţa ar­melor ,problema poloneză, ar continua lupta alături de bolşe­vici căci „nu există nici o pro­blemă care ar putea despărţi pe americani de aliaţii ei“. ♦ Helsi&$, 8 (Rador). — Cores-I­pondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : Presa de dimineaţă se ocupă în mod amănunţit de articolul publicat în ziarul sovietic „Prav­da“ ,cu privire la discursul d-lui Wendell Willkie. Organul politic al Uniunii So­vietice, constată „Helsinkin Sa­­nomat”, interzice libertatea de a vorbi aliaţilor Rusiei Sovietice şi ia în bătae de joc făgăduelile făcute la Moscova şi la Teheran că nici unul din aliaţi nu trebue să ia hotărâri din proprie iniţia­tivă. In ceea ce priveşte Finlanda, declaraţia ziarului „Pravda“ in­teresează mai ales în deosebi, din cauză că programul Uniunii Sovietice cu privire la Polonia şi Finlanda ar fi şi terminat, fiind considerat ca o „chestiune de or­din intern“ a Sovietelor. „Suomen Sosiali-Demokraati“ constată că ceea ce este senza­ţional e declaraţia pe faţă a U­­niunii Sovietice care confirmă un fel de procedare din iniţia­tivă proprie a ei, faţă de lumea întreagă. Cercurile politice berlineze şi atitudinea presei anglo-americane lin­g a adus-o ambasadorul sovie­tic la Washington într’un articol care se ocupă de problema regiuni­lor răsăritene poloneze. Ambasadorul sovietic susţine că în aceste regiuni s’a şi consultat populaţia, căreia i-a fost cerut să arate cui ar voi să aparţină. Sovie­tele ar fi acceptat dorinţele expri­mate şi ar fi încorporat aceste re­giuni în Uniunea Sovietelor. Intenţiile ce stau la baza acestor afirmaţii mincinoase — se declară — sunt prea evidente ca să fie ne­­voe să li se dea atenţie. Pe de altă parte, metodele bolşe­vicilor cu prilejul plebiscitelor, ca, de exemplu, cele din Ţările Baltice, sunt prea bine săpate în memoria opiniei publice mondiale încât să poată exista încă unele iluzii cu privire la îndrumarea voinţei popu­pra Poloniei — se declară la Ber- Mare după principiile Moscovei, Berlin, 8 (Rador). — In cercu­rile politice berlineze se urmăreşte cu oarecare interes dezinteresarea presei anglo-americane faţă de cearta polono-sovietică. Ziarele evită în mod vizibil să facă aluzie măcar şi cu un singur cuvânt la promi­siunile de garanţii atât de supără­toare date Poloniei. O contribuţie ce merită a fi luată în seamă în legătură cu poziţia cercurilor guvernamentale ameri­cane faţă de tema poloneză o a­­duce, după cum se subliniază, zia­ristul Cummings, care în „News Chronicle’’ scrie că a aflat din sursă foarte competentă că guver­nele englez şi nord-american nu ar avea intenţia să intervină în cearta polono-sovietică. Dovada consecvenţei cu care So­vietele îşi urmăresc aspiraţiile asu­ Turcia urmăreşte cu m­ult interes desfăşurarea chestiunii poloneze Istanbul. 8 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ comunică următoarele transmi­se de Biroul Internaţional de In­­formaţiuni : Turcia urmăreşte cu mult in­teres desfăşurarea chestiunii po­loneze pentru faptul că ea este considerată ca o altă piatră de încercare a raporturilor politice dintre aliaţi şi mai ales în ceea ce priveşte respectul acestora faţă de drepturile micilor state aliate în conformitate cu Charta Atlanticului. Cercurile turceşti notează re­zerva intransigentă a Sovietelor şi înregistrează toate amănun­tele acestei atitudini, între alte­le, şi recentele observaţiuni ale ziarului „Pravda“, îndreptate în contra d-lui Wendell Willkie. Ca de obiceiu, cercurile com­petente observă o atitudine rezer­vată. Părerea generală este că Anglia, tot aşa cum a luat atitu­dine împotriva Regelui Iugosla­viei şi în favoarea lui Tito, va ceda şi de data aceasta Uniunii Sovietice şi va sacrifica interesele politice ale unui aliat care a luptat alături de ea. Ziarul „Tasviri Elkiar“ pune chestiunea garanţiei britanice dată Poloniei, în cazul când ar­mata sovietică ar ocupa anumite teritorii poloneze. Chestiunea poloneză, adaugă ziarul, depă­şeşte cu mult importanţa res­trânsă a fixării de noui frontie­re, ea declanşând mai ales în­trebarea : care sunt principiile fundamentale şi scopurile de război ale aliaţilor ? Cercurile turceşti consideră ca probabilă formarea de către Soviete a u­­nui „guvern Tito polonez“. Se consideră deasemenea ca proba­bil ca Sovietele să ceară fără nici un echivoc Angliei ca acea­sta să părăsească comitetul emi­grant polonez, declarând că se desimnteresează de Polonia. ♦ Istanbul, 8 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR trans­mite: In legătură cu litigiul polono­­sovieticie, deputatul turc Sadak constată în ziarul AKSAM că fe­lul în care este rezolvată pro­blema poloneză va sluji ca exem­plu de spiritul şi mijloacele prin care aliaţii îşi propun să proce­deze la o nouă reorganizare a lumii. Este remarcabil — scrie Sadak — faptul că Sovietele refuză să recunoască Comitetul polonezilor din Londra şi pretind să se insti­­tue în Polonia un guvern „ales de poporul polonez” -©♦O- 350 de institutori indieni au declarat greva foamei Geneva, 8 (Rador).­­ Serviciul britanic de informaţiuni anunţă din Bombay că un număr de 350 de institutori, dintre cari 110 fe­mei, au declarat greva foamei la Ahmedabad, în ziua de Vineri, din cauză că cererile lor de spo­rire a salariilor faţă de scumpe­­tea vieţii, au fost rea­.»». Remaniere in sânul guvernului Churchill? Geneva, 8 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite: Se află la Londra că revista săptămânală engleză „Tribune“ atrage atenţiunea asupra faptu­lui că în cercurile politice lon­doneze circulă cu insistenţă zvo­nul unei remanieri în sânul gu­vernului Churchill. Se spune mai ales că deputatul laburist din Camera Comunelor Shinwell va fi numit în curând într’un post de ministru în cabinet şi acest zvon continuă a persista. Este totuşi de sperat că aceste zvonuri nu corespund realităţii căci politiciani cu experienţă cum e d. Churchill, sunt totdeauna gata să aroge pe seama lor o mare parte din popularitatea al­tora şi mai ales aceasta atât timp cât nu-i costă nimic. Churchill este maestru în arta de a-şi alege colaboratorii şi cu toate acestea să-şi urmeze tot politica lui. Când a exploatat deajuns capi­talul pe care-l reprezintă o popu­laritate, el o aruncă la coş. Ast­fel a fost cazul cu sir Stafford Cripps pe care Churchill l-a fă­cut să intre în cabinet, după în­tunecatele zile de la Singapour, pe care însă l-a făcut să dispară după scenă aruncându-l într-o poziţie ştearsă de ministru al ae­ronauticei şi aceasta după ce i-a compromis îndeajuns poziţia ce o avea mai înainte. Cazul Stafford Cripps, subli­niază „Tribune“, este un exem­plu izbitor despre ceea ce însem­nează cinismul politic al lui Churchill. Aceiaşi soartă a fost rezervată şi ministrului carburanţilor maio­rul Lloyd George, care a fost condamnat a apăra, din postul în care se afla, o politică ireală. In aceste momente d. Churchill este pe cale să experimenteze aceiaşi politică şi tactică cu lordul Wool­­ton. Toate aceste exemple sunt deajuns pentru a dovedi că Churchill nu caută miniştri com­petenţi şi activi, oameni de prin­cipii şi de idei. Lui nu-i trebuesc decât oameni-tampon sau oameni de paie pentru a putea câştiga timp în faţa publicului, până în momentul când pentru el va sosi ceasul ofensivei politice. Acestea sunt de altfel, conchide „Tribu­ne“, metodele cu care conserva­torii se menţin la putere. UN SCANDAL FINANCIAR LA LONDRA Ce scrie ziarul englez „Daily Mail” Geneva, 8 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. R “ transmite : Se află din Londra că „Daily Mail“ dă amănunte asupra unui scandal financiar provocat de un anume Sergiu Rubinstein, şi care a avut loc la Londra. Ziarul subliniază faptul că o sumă întreagă de mici depună­tori au fost victimele a­cestui Rubinstein care, la momentul oportun, a fugit­­la New-York, după ce obţinuse naţionalitatea portugheză, schimbându-şi nu­mele în senior Manuel Rubin­stein de Revele. . Ziarul arată apoi că Ruben­­stein fondase în 1930, la Londra, o societate pentru exploatarea minelor de aur din Coreea, cu numele de „Chosen Corporation Ltd“. La început, acest Ruben­­stein a făcut o întinsă propa­gandă pentru a determina pe oamenii din toate straturile so­ciale engleze și mai ales pe cei din clasa mijlocie, mai necu­prinsă, sa subscrie la societatea aceasta. Cu prilejul unui proces scandalos, care a avut loc acum două luni, în sentinţa dată con­tra lui, judecătorul l-a calificat „un gentelmen având foarte pu­ţine scrupule“. Intre timp, Ru­binstein a fugit la New York, depunând registrele şi lăsând pe creditorii lui în voia soartei, ceea ce însemnează că deabia fis­cul britanic a putut să-şi înca­seze impozitele pe care acesta le datora, în timp ce creditorilor şi depunătorilor nu le-a rămas nici o centimă. Rubinstein se află a­­cum la New York şi se încearcă în zadar ca el să fie trimis îna­poi în Anglia. De la începutul operaţiilor lui financiare, după cum relevă ziarul, acest „cavaler de industrie“ şi-a schimbat de trei ori naţionalitatea.­ Născut în Rusia, a îmbrăţişat apoi naţio­nalitatea austriacă, iar în 1935 era cunoscut ca o „personalitate ce se afla sub protecţia specială a Societăţii Naţiunilor“ Creiarea unei autorităţi supreme eclesiastice in Finlanda ’Helsinki, 8 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N- B. trans­mite: In urma propunerei unui pro­­ect de lege de către ministerul cultelor finlandez a devenit ac­tuală, pentru prima oară în Fin­landa, chestiunea creării unei au­torităţi supreme eclesiastice. După decizia luată în ultima conferinţă eclesiastică, această autoritate supremă va avea în frunte un preşedinte învestit cu depline puteri speciale şi patru membri, însărcinaţi cu conduce­rea ei. PERSECUŢIILE RELIGIOASE IN MEXIC Geneva, 8 (Rador).­­ Se comu­nică din Londra că revista săp­tămânală irlandeză catolică „Irish Catholic“ publică o dare de seamă a unui cleric australian, care a călătorit de curând în America de nord şi de centru, şi în care se vorbeşte despre persecuţiile re­ligioase din Mexic. Acolo toate legile anti-religioase sunt încă în vigoare. Lupta împotriva religiei nu s’a terminat ci acum este nu­mai o epocă de repaus pentru ca guvernul mexican să câştige noui puteri şi să intre în a treia fază a persecutării creştinilor. In primul stadiu al acestei per­secuţii, guvernul decretase etati­zarea bisericii ,măsură care a dat greş. Al doilea stadiu a­ fost­ re­prezentat prin metoda „Altare­lor însângerate’’, aşa cum au fost văzute pe vremea preşedintelui Callos. Astăzi ţara intră în a treia fază în care, după cum observă sus zisul cleric, guvernul pare hotărît a otrăvii sufletele şi spi­ritele celor tineri printr’o educa­ţie ateistă- D. Roosevelt nu a mai ţinut Vineri obişnuita sa conferinţă de presă Lisabona, 8 (Rador). — Servi­ciul britanic de informaţiuni a­­nunţă că, în urma recomandă­rii medicului său, preşedintele Roosevelt nu a mai ţinut Vineri, obicinuita sa conferinţă de presă. Preşedintele este aproape resta­bilit de gripa pe care a avut-o însă se socoteşte preferabil ca el să se abţină de a lua contact cu om­ouri mari de persoane Cu aceiaşi mare durere surorile şi fratele anunţăm parastasul de 3 ani al scumpei şi neuitatei noastre Aurelia N. Băltăreţu Slujba religioasă va avea loc Du­minecă 9 Ianuarie a. c., orele H a. m. în Biserica Sf. Dumitru şi la Pâinea Zilnică str. Romană. 12 + îndureraţii: Gică, Galia şi Rodica, fiu, noră şi nepoa­tă precum şi familiile În­rudite anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor Paraschita S. Grozea , în vârstă de 63 ani decedată în ziua de 7 Ianuarie 1944. Ceremonia funebră va avea loc in ziua de 9 Ianuarie a. c. ora 14 la Biserica „Adormirea Maicii Dom­­nului” iar înmormântarea la Ci­mitirul ,Buna Vestire” Şoseaua Giuleşti. 16 Adânc îndureraţi : Ioan tată, Tatiana soţie, Petre Fedcenco cumnat cu soţia şi fica, Claudia Pascaru cumnată cu fica, rudele şi priete­nii, personalul Coafor Tenia din Bucureşti şi a magazinului Elegan­ţa din Chişinău, au durerea a vă anunţa pierderea scumpului şi ne­uitatului lor Boris Titioiu Funcţionar C. F. R. mort într’un accident de automo­bil la Chişinău, înmormântarea va avea loc Luni 10 Ianuarie a. c. la Chişinău. 43 0 FEMEE PASTOR Berlin, 8 (Rador). — Se anunţă din Gaggenau cazul excepţional al unei femei care a fost numită pastor Fostul pastor al acestei parohii a căzut pe câmpul de onoare în, anul 1942, pe frontul de Est. Vă­duva lui, mamă a doi copii, s’a decis să studieze teologia şi, după ce şi-a trecut examenele, a fost numită succesoare a defunc­tului ei soţ la suszisa paroh­e. Adânc îndureraţii : Sofia mamă, Mitică tată, Victor şi Nelu fraţi precum şi familia Iancu Atanasiu, anunţă rudelor, prietenilor şi tutu­ror cunoştinţelor parastasul de 6 săptămâni pe ziua de 9 Ianuarie 1944, in comuna Singureni jud. Vlaşca, a celui ce a fost Theologu Atanasiu GOGU Absolvent a 8 clase secundare în etate de 21 ani şi roagă pe toţi cei ce l-au apreciat să ia parte. 33 . Sdrobiţi de durere. Vasiie, Alexandru, Any, copii, Jeni noră, Nini ginere. Maria şi Ian, surori împreună cu toate rudele anunţă încetarea ful­gerătoare din viaţă a iubitei noas­tre Smaranda Georgescu (MANDA) in etate de 59 ani Corpul neînsufleţit se află depus la Capela Cimitirului Reînvierea (Pătrunjel). Slujba rligioasă va avea loc azi 9 ianuarie 1944 ora 15. Scumpa şi draga noastră măicu­ţă, dormi în pace copii tăi pentru care ai muncit toată viaţa şi i-ai iubit aşa de mult nu te vor uita niciodată. 41 . Doamna Matilda Prof. I. Simionescu soţie, Doamna şi Dr. Mihai Zapan fiică şi ginere, Domnul şi Doam­na Ing. Mircea Simionescu cu co­piii, fiu şi noră, Domnul Gh. Si­­mionescu frate, precum şi toate familiile înrudite au nemărginita durere să anunţe stingerea din via­­ţă in ziua de 7 Ianuarie 1941 a scumpului lor PROFESOR Ion Simionescu Preşedintele Academiei Române Ceremonia religioasă se va ofi­cia in ziua de Marţi II ian, orele 14, in Aula Academiei Române, unde se află depus corpul defunc­tului, înmormântarea, la Cimitirul Bellu.­­ ACADEMIA ROMANA face cunoscut cu nespusă durere perderea Preşedin­telui său PROFESOR Ion Simionescu încetat din­ viaţă in seara zilei de 7 Ianuarie. Ceremonia înmormântării se va face Marţi, 11 Ianuarie, am 14, în sala de şedinţe a Academiei (Ca­lea Victoriei 125) ,unde sunt de­puse rămăşiţele pământeşti ale ilustrului defunct. 45 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI aduce la cu­noştinţă stingerea din viaţă a lui­ Ion Simionescu PROFESOR ONORAR în ziua de 7 ianuarie 1944 după o foarte scurtă suferinţă. Profesor distins, savant desăvâr­­şit şi suflet de o rară frumuseţe, colegul şi dascălul nostru, prin plecarea atât de neaşteptată din­tre noi, a lăsat o imensă întristare. Stâlp al vieţii noastre culturale, servită cu evlavie şi dragoste, om de bine, care şi-a iubit ţara cu patimă, pleacă discret şi simplu cum i-a fost viaţa toată. Profesorii şi studenţii acestei U­­niversităţi nu-l vor uita niciodată. 11 Consiliul de administraţie, direcţiunea şi personalul Societăţii „Govora-Călimă­­neşti” anunţă cu profundă mâhnire şi regret încetarea din viaţă a mult stimatului şi iubitului PROFESOR Ion Simionescu Preşedintele consiliului de admi­ni,­straţie al Societăţii căruia îi vor păstra o neştearsă a­­mintire. 122 Directorul Asistenţii şi per­­sonalul Laboratorului de Paleontologie al Universită­ţii din Bucureşti ar di­fe­rea să anunţe neaşteptata încetare din vi­aţă a PROFESOR Ion Simionescu Preşedintele Academiei Române care a îndrumat şi însufleţit timp de 15 ani activitatea acestei Insti­tuţii. Munca b­un neobosită şi marea lui dragoste de Ţară şi Neam vor ră­mâne mereue icoană vie în aminti­­rea tuturor. 298 Consiliul de Administraţie şi Direcţiunea Societăţii Anonime „CARTEA RO­MANEASCA” cu negrăită durere anunţă ireparabila pierde­re a marelui cărturar şi preşe­dinte al Societăţii PROFESOR Ion Simionescu Săvârşit din viaţă în ziua Sfân­tului Ioan, înhumarea va avea loc Marţi 11 Ianuarie ort, la cimitirul Bellu. 5092 Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti anunţă moartea profesorului­­ Ion Simionescu care a onorat catedra de Paleonto­logie a Facultăţii între anii 1929- 1940. Neasemuit profesor, ilustru om de ştiinţă, neobosit popularizator şi neîntrecut om de bine. Prin moartea sa ştiinţa şi învă­ţământul românesc încearcă o pierdere de neînlocuit. Adânc îndureraţi, profesorii şi studenţii Facultăţii îi vor păstra neştearsă amintirea. 44 . Direcţiunea şi Personalul S. A. „CARTEA ROMA­NEASCA” mâhnit şi pro­fund impresionat deplânge trecerea in limanurile odihnei a celui dintâi muncitor PROFESOR Ion Simionescu Preşedintele Consiliului de Admi­nistraţie Al cărui nume va rămâne un veşnic exemplu 5093 Aşezământul S. A „CAR­TEA ROMANEASCA" pier­de pe marele îndrumător şi ocrotitor PROFESOR Ion Simionescu Fondator şi Preşedinte al Comite­tului Trecut în lumea celor veşnice în ziua de 7 ianuarei 1944. Memoria lui ne va lumina dru­murile viitorului. 5091 + INSTITUTUL NAŢIONAL AL COOPERAŢIEI aduce la cunoştinţă, cu deosebită părere de rău, încetarea din viaţă a Pr­eşedintelui Acade­miei Române PROFESOR Ion Simionescu fost preşedintele Consiliului Gene­ral al Cooperaţiei 135 •..................11 "»»WU* Doamna şi Domnul Dumitru Theodores«! Va’ahu, cu f‘ irpia, roagă pe toţi cei cari au binevoit să le mărturisească sub 1.'Irr te chipuri, îndurerarea ce au împăr­tăşit cu prilejul pierderii scumpu­lui lor copil Dorin Va’ahu Sublocotenent in rezerva cavaleriei, să fie îngăduitori şi să primească pe această cale mulţumirile şi re­cunoştinţa lor neştearsă. Mulţumesc deasemenea persoa­nelor şi autorităţilor militare care au ţinut să cinstească prin prezen­ţa lor memoria ostaşulu căzut pen­tru Patrie. 33 Implinindu-se un an de la moartea aceleia care a fost Zoe Ioachimescu se va oficia un parastas. Miercuri 12 Ianuarie, ora 10.30, la biserica Sfânta Maria (în spatele '‘cimiti­rului Sfânta Vineri).­­ Doamna Alexandrina V. Jojea, Avocat Athanase Jojea, Inginer Nicolae Jojea cu Doamna, Ar­hitect Constantin Jojea cu Doam­na și copiii, Geolog Teodor Jojea cu Olimpia, Elena şi Inginer Şol­­tuz cu fetiţa’, Familia Aristide Jo­jea. Împreună cu Întreaga familie, anunţă cu aceiaşi mare durere, pa­rastasul de un an şi jumătate de la moartea iubitului lor ■ Paul V. Jojea Licenţiat în Matematici şi Fizico- Chri­ice Sublocotenent post-mortem Căzut în luptele de la Sevastopol. Slujba pomenirii va avea loc in Sf-ta Biserică Mătăsari (B-dul Pache) Duminică 9 Ianuarie 1944 orele 11. * 42 Doamna Constanţa Preot loan Vartolomeiu, împreună cu fiul său Nicolae şi întreaga familie aduce cele mai calde mulţumiri Prea­­sfinţitului Arhiereu Iosif Sinaitul, Vicarul Sfintei Patriarhii,­ Preacu­­cernicilor Preoţi din Capitală, care au luat parte la săvârşirea Sfintei Slujbe, Preacucernicilor Preoţi, Consiliului Parohial şi credincioşi­lor, precum şi prietenilor, care prin prezenţa lor, prin cuvinte şi fapte de adevărată dragoste creştinească, au ştiut să aducă o rază de mân­gâiere in durerea ce au Încercat prin pierderea prea scumpului şi iubitului lor PREOT ICONOM STAVROFOR loan Vartolomeiu Parohul bisericii „Popa Tatu” 10 Doamna Aurelia C. N. Va­­siliu-Bolnavu, îndurerată soţie, d. şi d-na D-trie C. Vasiliu-Bolnavu cu fiul lor Costi, d. şi d-na Mihail A­­rion, d. şi­ d-na Eugen ‘ N Bote­zat, d-nii Radu, Şerban şi­ Dinu Fundăţeanu, fiu, fiice, gineri şi nepoţi, d-na Ana Alexianu-Burtu cu copii, soră şi nepoţi ,d-na Ma­ria N. Vasiliu, soră, familiile A­­vocat Tl Lazaride şi î. Lazaride, cumnaţi precum şi ţoate "Eaiţifiiile înrudite, au nemărginita durere die a anunţa încetarea din viaţă a mult­ iubitului­ lor CONSTANTIN N. Vasiliu-Bolnavu în vârstă de 76 ani decedat în ziua de Joi 6 ianuarie 1944 la ora 9 dimineaţa după o lungă şi grea suferinţă. Ceremonia funebră, va avea loc în ziua de 9 ianuarie a. c., ora 11:30 la domiciliul defunctului din str. C. A. Rosetti nr. 36 de unde cortegiul va porni la Cimitirul Belu.­­ Zdrobiţi de durere pentru­ tot restul vieţii lor : Tudor soţ, Ileana fiică, Costica tată, Mitică şi Mana, Va­sile şi Miţa, cumnaţi şi cumnate, Georgeta şi Mimi nepoate, Ana şi Ion veri, Anicuţa, Viorica nepoate, precum şi familiile înrudite anun­ţă încetarea din viaţă a mult iu­bitei şi neuitatei lor Maria Mihăilescu născută BENESCU în etate de 5­ ani înmormântarea va avea loc Marţi 11 Ianuarie ora 13 la cimiti­rul Sf. Vineri Cortegiul va porni din strada Lânăriei No. 135 la biserica Sf. Alexe din Calea Şerban Vodă unde va avea loc serviciul religios. 40 . In veci nemângâiată fami­lia Lt. Col. Galin Pesta­lozzi anunţă rudele şi cu­noscuţii că au fost aduse in ţară rămăşiţele pământeşti ale scumpei lor Lucia Galin Licenţiată în Drept şi Academia Comercială stinsă din viaţă la legaţiunea noas­­tră din Stockholm la 13 Dec­en­­brie 1943. Cei ce au cunoscut-o şi iubit-o, sunt rugaţi să ia parte la înmor­mântarea ei, ce va avea loc în ziua de Marţi 11 Ianuarie orele 15 la Cimitirul Bellu, în a cărui ca­pelă este depus corpul ei Rugaţi-vă pentru sufletul ei bun şi drept. 597 îndureraţii, copii, ginere, nepoţi şi nepoate anunţă cu durere încetarea din viaţă a iubitei lor mame înmormântarea va avea loc Du­minică 9 Ianuarie, 1944 ora 15 la Cimitirul Sft. Vineri, cortegiul por­nind din Cal. Griviţei 209. 18 + + + + + + + mm

Next

/
Thumbnails
Contents