Universul - Capitala, februarie 1944 (Anul 61, nr. 31-59)
1944-02-01 / nr. 31
Anul al 61-lea Nr. 31 Marți 1 Februarie 1944 Proectul de asigurare totală a naţiunii, de organizarea dreptului la pensie al obştei, — răsărit din avânturi pline de fantezie generoasă şi de utopie —, a nimerit la noi pe vadul prea adesea bătut de apele tulburi ale râvnelor politice , şi a ajuns să facă azi obiectul preocupărilor factorilor de conducere. S’a repus astfel în plină actualitate teoria şi ironia pe nedrept răvăşite asupra sufletului prea răbdător al poporului român, cum că românul se naşte bursier, trăieşte lefegiu şi trebuie să sfârşească neapărat ca pensionar al statului, ca să-l sugă în ăst chip până la sfârşit, toată viaţa O problemă de o asemenea gravitate trebue examinată cu toată seriozitatea, pe care o implică importanţa ei. Nu este îngăduit să i se dea soluţii verbale, nici să se creeze iluzii irealizabile. , O politică socială înţeleaptă presupune trierea problemelor de rezolvat şi înfăptuirea reformelor în ordinea lor logică şi în cadrul realităţilor noastre economice, financiare şi administrative. Fireşte, problema ocrotirii ţăranului, marele rezervoriu de forţă productivă a ţării, care constituie temelia permanentă a statului român, spre deosebire de mai toate ţările lumii, este cea mai importantă, pururi actuală şi cată a fi în statornica grijă a tuturor cârmuirilor. Este iarăşi exact că legile vechi de organizarea asigurărilor sociale din 1907, dela legea Missir încoace, nu s’au ocupat de acest aspect special. Tot atât de exact este însă că, atât cât trebuia, legiuitorul vremilor noastre şi-a închinat toată atenţia asupra acestei probleme. Numai că, ţărănimea românească nu este simbriaşă, nu este proletară ; această caracteristică trebue pricepută pentru a se da problemei soluţia potrivită. Tocmai de aceea, o discuţiune serioasă şi temeinică în chestiunea asigurărilor ţărăneşti impune din capul locului discriminări ce nu este îngăduit să fie ignorate ; impune, bunăoară, în prim rând, hotărnicirea obiectivelor. ESTE VORBA, OARE, DE ŢĂRĂNIMEA, FARA GLIE PROPRIE, TRĂIND DIN MUNCA SALARIATĂ ? In această privinţă, teoreticienii cu pricina şi-ar fi putut găsi răspuns chiar în legile actuale de organizarea asigurărilor sociale, deoarece această categorie de salariaţi stă, încă de mulţi ani, sub protecţia Casei Naţionale de Asigurări, se bucură de toate prevederile legii, şi are drepturi atât la ajutoarele ştiute, cât şi la pensii. Fără îndoială că s’ar cuveni ca legea să creeze noui mijloace pentru a-şi clădi consistenţă şi drept la merit, — pentru a-şi spori pensiile — şi mai cu seamă pentru a-şi asigura ei însăşi eficacitate, îndoelnică in starea actuală. Totuşi, problema pensionării salariaţilor muncilor agricole de orice ram este rezolvată astăzi la noi. ESTE VORBA OARE DE ŢARANIMEA STAPANITOARE DE GLIE, TRĂIND DIN RODUL MUNCII PROPRII ? In această privinţă am desluşit şi mai sus că este o erezie să se afirme că ţăranul român e proletar; când ştiut este că ţăranul român este temelia însăşi a statului fermentul energiilor, izvorul vieţii generaţiilor ce însumează prezentul şi viitorul alcătuirii noastre ca stat, şi baza nucleară a proprietăţii burgheze din România. Tot ce se va face pentru propăşirea stării morale şi materiale a ţăranului român, trebuie examinat astfel în geometria politicii superioare de guvernământ şi pe linia rosturilor ministerului de resort. Nu pensie fiecărui sătean, la nu ştiu ce vârstă şi după nu ştiu câţi ani de strădanie pe ogorul lui. Ar fi să se creeze prin făgădueli demagogice — iluzii irealizabile în situaţia actuală a posibilităţilor financiare şi administrative ale ţării. Ţăranul român n’a gândit nici când la pleaşca pensiei. Altceva cere el — şi pe bună dreptate. Altceva trebuie să i se dee. Să se orânduiască, bunăoară, o gospodărie mai fericit chivernisită pe judeţe, care să-i asigure: drumuri bune, mijloace proprii pentru valorificarea muncii folosirea rodnică a braţelor în timpul sezoanelor moarte, aparatură administrativă mai elastică şi mai apropiată sufleteşte, largă asistenţă pentru promovarea stării sanitare şi culturale, degrevare fiscală etc. ESTE VORBA, IN FINE, DE ASIGURAREA PATRIMONIILOR ŢĂRĂNEŞTI? Asigurarea inventarului agricol al proprietarilor de pământuri de orice fel , contra grindinei, focului şi al altor riscuri, este desprins de orice politică socială, are un caracter strict economic şi de gospodărie privată; şi rezolvarea acestei chestiuni cată a se face de aceea, intens şi indiferent de stările de război ce trăim, atât printr’o propagandă ferventă de sus în jos, cât şi printr’o reorganizare bine controlată a societăţilor de asigurare, dacă nu chiar prin înfiinţarea unor noui societăţi, quasi de stat, pe ţară, pe provincii şi pe judeţe, apte să contribuie totodată la consolidarea solidarităţii naţionale şi în acest compartiment. . Asigurarea la pensie a fieştecăruia a tuturora ? !... Cine plăteşte prima de asigurări zi cu zi? Cine gospodăreşte depunerile ? Cine asigură investiţiile spre a chezăşui rentabilitatea miliardelor îngheţate, stoarse de la asiguraţi ? Cine întreţine imensa armată de funcţionari noui, de lefegii noui, cu drept la pensie, ei înşişi ce va administra întreprinderea şi-i va măcina resursele în buget imens de personal şi material ? Ce combinaţie nouă s'o fi, ascunzând în hăţişul de interese din care a răsărit această ,,idee” ?... ION I. NEDELESCU In chest'« ® parlor MsstilEcwnonia românească în Transilvania Pomeneam într’un articol despre o lucrare maghiară asupra „Situaţiei economice a României şi a Transilvaniei”, lucrare scrisă în limba germană şi destinată străinătăţii, expunând şi pe plan economic una din falsele teze ale propagandei ungare. Autorul tezei, d. dr. Andrei Rónay, susţine, nici mai mult nici mai puţin, decât că sub stăpânirea românească „forţele materiale şi spirituale erau exclusiv rezervate Vechiului Regat, în timp ce se persevera în dezorganizarea şi sărăcirea Transilvaniei şi Banatului”. Ar fi de râs, dacă lucrarea nu s’ar adresa unui public necunoscător, care deci trebue iniţiat asupra adevărului. Este de precizat, dela început, că autorul maghiar nu se mai plânge numai de presupuse vexaţiuni aduse conaţionalilor săi. Ci se erijează în acest punct, direct un apărător all Transilvaniei. Dar, o întrebare: Ce rost ar fi avut o politică românească de sărăcire a unei provincii românești, destul de greu încercată de o stăpânire străină, cum a fost aceea maghiară în Transilvania? Parte dintr’un întreg, Transilvania — care se alipea la patria mumă nu prin cucerire, ci in virtutea principiului naţionalităţilor şi al dreptului popoarelor de autodeterminare a soartei lor — îşi manifestase deja cu mult înainte de unirea politică, unitatea sa cu Vechiul Regat, nu numai sufletească, etnică sau culturală, ci şi economică. Nu vom vorbi acum de legăturile mai vechi. Nu mai departe decât în cursul războiului economic dintre Austro-Ungara şi România, izbucnit la 1886, prin denunţarea convenţiei vamale, s’au înregistrat o seamă de memorii ale diferitelor camere pe comerţ ardelene, cari arătau pagubele ce s’au pricinuit economiei districtelor respective, prin cuperea legăturilor economice. Iar raportul pe anul 1891 al Camerei de comerţ din Tg. Mureş arată că din această cauză, numeroşi industriaşi s’au stabilit în România, numărul paşapoartelor eliberate în acest scop fiind de 29.465 numai pentru judeţele Ciuc, Trei Scaune, Mureş şi Odorhei şi numai în anul 1889— 1890. Ce însemna aceasta decât manifestarea cea mai reală că economia Transilvaniei şi aceea a Vechiului Regat se completau şi că oprirea relaţiilor lor aducea o gravă stânjenire vieţei economice transilvane? Şi aceasta când? Sub stăpânire maghiară, când legăturile normale erau îngrădite prin tot felul de artificii. Să mai pomenim şi de faptul că toate căile de comunicaţie ale Transilvaniei spre mare şi spre sudul Europei trec prin Vechiul Regat ? Dar să venim la susţinerile asupra pretinsei stânjenită economice adusă Transilvaniei de stăpânirea românească. Din datele oficiale pe cari le prezintă şi le analizează d. prof. O. N. Leon, în cartea sa de răspuns la lucrarea autorului maghiar, rezultă fără posibilitate de contrazicere politica de desvoltare economică urmărită de România în Transilvania. Producţia minieră a fost considerabil sporită. Aurul a ajuns dela 730 kgr. în 1919, la o extracţie de 5.466 kgr. aur fin în 1937. Fierul şi arama au trecut dela 33.362 tone în 1921, la 235.075 tone în 1935. Cărbunii, dela 1 milion 337.254 m c. în 1919, la 1 762.596 mc. în 1937, după ce atinseseră în 1927 o producţie de 2.727.000 m. c. Producţia de gaz metan a ajuns dela 90.053.000 m. c în 1921, la 300.785.000 m. c. în 1938. Iar producţia industriei textile se ridica în 1938, în Transilvania şi Tzanat, la o valoare de 5.368.117.000 lei. Şi acestea nu sunt cifre de apogeu, ci acelea din anii de redresare de după marea criză mondială din 1930— 1932, de care au suferit toate ţările lumii. Chiar viaţa industrială cunoaşte un spor apreciabil, trecând de la un număr de 1.161 întreprinderi in 1919, cu un capital de 337 milioane lei aur şi o forţă motrice de 264.489 cai putere, la un număr de 1691 întreprinderi, cu 375 milioane lei capital şi 300.854 cai putere forţă motrice, în 1937. Sporul de producţie este însă dea dreptul extraordinar. Dela un număr de 81.539 salariaţi în 1919, aceste întreprinderi ajungla 129.603 în 1937; materia primă consumată trece dela o valoare de 2.285 milioane, la 12.576 milioane lei; combustibilul întrebuinţat dela 282 milioane, la 1376 milioane lei; iar producţia, de la 4447 milioane, la 24.850 milioane lei. Să mai pomenim şi faptul că societăţile comerciale transilvănene au trecut de la un capital social de 253.807.000 lei în 1925, reprezentând 13,63% faţă de întreaga ţară, la 713.208.000 lei în 1938, adică 17,65% faţă de toată ţara. Iar capitalul băncilor din Transilvania şi Banat trece, de la 148.970.000 lei, adică 20,95%, în 1919, la 2.327.452.000 lei, adică 26,45% faţă de întreaga ţară, în 1938. De această înflorire economică, beneficiază nu numai românii, ci şi minorităţile. Ba chiar situaţia băncilor maghiare devine mult mai înfloritoare ca a celor româneşti. De la 197 bănci, cu capital şi rezerve de 364.255.174 lei şi depuneri de 1.807.371.079 lei în 1922, băncile maghiare ajung la un număr de 207, cu capital şi rezerve de 642 milioane lei şi depuneri de 7.347 milioane lei în 1927. Nu la fel de bună e situaţia băncilor române, în număr de 154, având capital şi rezerve de 1.163.260.000 lei şi depuneri de 3.647.850.000 lei în 1930. Legea personalului străin di întreprinderi (1936) menajează la fel minorităţile ca şi pe românii de sânge, toţi fiind de naţionalitate română, ea nu se ridică decât împotriva paşaporturilor. Iar întreprinderile industriale maghiare se desvoltă ca şi sub stăpânirea ungurească. Şi atunci, unde mai e intoleranţa noastră ? In ce priveşte cooperativele, România a fost aşa de largă, încât a autorizat oficial, la 1920, formarea unei Alianţe a cooperativelor de credit şi economie ungare, cari s’au putut desvoltă sub imperiul dispoziţiilor din codul de comerţ maghiar. In ce ţară s’a mai întâmplat aceasta ? Ar mai fi de amintit importantele investiţii făcute de ţara noastră pentru normalizarea şi desvoltarea reţelelor de drumuri ■şi căi ferate în Transilvania, care au totalizat în 20 ani 14 miliarde 977.678.000 lei, adică 46,76$, din totalul investiţiilor de acest fel făcute pe întreaga ţară în această perioadă. Prezentarea acestor date străinătăţii — astfel cum o face d. prof. G. N. Leon în cartea citată — este bine venită. Rămâne doar ca lucrarea să fie răspândită în cercuri intelectuale cât mai largi. Şi aceasta s’ar putea cel mai bine face, trimiţând fiecare dintre intelectualii noştri cu legături în străinătate, câte unul sau mai multe exemplare prietenilor său cunoscuţilor cu cari au schimb de cărţi sau de scrisori. LIVIU MIRESCU Serbarea patronilor Seminarului „Central“ din Capitală Constituirea Asociaţiei foştilor profesori şi elevi ai acestui Seminar Intr'un cadru solemn, s-au sărbătorit ori, la seminarul Central din Capitală, patronii acestei şcoale: sfinţii Trei Ierarhi: Vasile, Grigore şi loan. Serviciul divin, la care au afisat corpul profesoral, elevii şcoalei şi un numeros public, a fost oficiat de P. S. episcop Chesarie al Constanţei şi directorul seminarului, înconjurat de un sobor de preoţi. Răspunsurile sfintei liturghii au fost date de corul şcoalei sub conducerea d-lui prof. Gh. Ciubanu. Predica zilei a fost rostită de elevul Dupu Zaharia, din clasa VlII-a, evocând viaţa sfinţilor trei ierarhi: Vasile, Grigore şi loan. După terminarea liturghiei şi oficierea unui Te-Deum, preotul Ioan Pâslaru a desvoltat o conferinţă, tratând despre: omulerou, omul-geniu şi omul-sfânt. La sfârşitul acestei conferinţe, pr. Pâslaru a adus elogii p. S. episcop Chesarie, directorul seminarului, pentru modul cum a condus această şcoală şi de care enevoit să se despartă acum, fiind ales chiriarh al eparhiei Constanţa. P. S. episcop Chesarie evocând trecutul acestui seminar, care peste câteva zile împlineşte 108 ani de existenţă, urează colaboratorlor săi să continue cu aceiaşi râvnă opera de educare şi de pregătire a viitorilor preoţi Au mai vorbit: păr. C. Co- tman, consilier referent la sf patriarhiei, păr. Nicon Popescu, subdirectorul seminarului şi spiritual, păr. Ştefan Atanasiu, noul spiritual, hirotonit preot cu această ocazie, d. prof. Petre Teodorescu, în calitate de profesor al seminarului şi d. Victor Papacostea, profesor universitar, care a evidenţiat misiunea seminarului Central în viaţa culturală şi naţională a ţării, prin promovarea elementelor dela sate, într’o vreme când intrau cu greu în alte şcoale dela oraşe. D. Victor Papacostea, ca fost profesor al acestui seminar, de care se simte sufleteşte legat, a promiscă în scurtă vreme va da la iveală şi partea a doua a istoricului acestei şcoale, arătând totodată necesitatea unei asociaţii a foştilor profesor şi a foştilor elevi ai acestui seminar. CONSTITUIREA ASOCIAŢIEI Cu acest prilej s’au pus bazele Asociaţiei foştilor şi actualilor profesori, cum şi a foştilor elevi ai seminarului Central din Bucureşti cu scopul: a) de a strânge în jurul şcoalei toate elementele cari şi-au dobândit aci formaţia lor spirituală, ori s’au legat sufleteşte de ea ; b) De a ajuta şcoala în nevoile ei prezente şi viitoare; c) De a stimula şi ajuta elementele de valoare dintre elevii şcoalei, atât în timpul şcolarităţii, cât şi după terminarea şcoalei. După semnarea actului constitutiv de toţi cei prezenţi, s-a ales o comisie provizorie, pentru îndeplinirea formelor de funcţionare legală a Asociaţiei, o comisie formată din păr. C. Coman, consilier referent la sf. patriarhie, fost elev al seminarului, prof. Petre Teodorescu, N. S. lonescu, profesor onorar şi avocat, pr Nicon Popescu, spiritual, prof. Vasile lonescu, inspector general al seminariilor, Victor Papacostea, profesor universitar şi C. Şoldan, ziarist, fost elev al acestui seminar. Sediul Asociaţiei se află la seminarul Central, din bulevardul Maria 81, unde foştii profesori şi foştii elevi ai şcoalei sunt rugaţi să-şi trimită adeziunile. A apărut în Editura „UNIVERSUL” AMINTIRI DIN VIAŢA-Mi de General AL. CANDIANO-POPESCU Vol. I Principatele sub ocupaţie rusească şi austriacă. — Ideia Unirii şi lupta pentru realizarea ei. — Alegerea şi Domnia lui Cuza Vodă. — Reformele dela 1864. — Actul dela XI Februarie 1866. — Prietenia lui Napoleon III faţă de Principatele Unite. — Alegerea Principelui Carol de Hohenzollern ca Domn al Românilor. Toate aceste evenimente sunt expuse sumar şi obiectiv de un martor ocular care a luat parte activă la toate frământările din care s’a născut România Modernă. PREŢUL 180 LEI — LA TOATE LIBRĂRIILE — ŞEDINŢA SECŢIEI DE INTELECTUALI A CONSILIULUI CONSULTATIV AL MUNCII Duminică s-a ţinut şedinţa secţiei de intelectuali a Consiliului consultativ al muncii, sub preşedinţia d-lui avocat I. Gr. Perieţeanu, având la ordinea zilei: problema participării la beneficiu în lumina actualităţii, proectul de regulament pentru înfinţarea şi organizarea Uniunii generale a lucrătorilor şi industriei şi problema asigurărilor sociale în agricultură. După discuţiuni, la care au luat parte d-nii: I. Gr. Perieţeanu, ing. Ştefan Mihăescu, inspector general agronom Morcovescu, ing. Cezar Cristea, ing. Radu, Crişan Codrescu, referent Alexandrescu, Victor Valeriu, Th. Martinescu-Asău, şi, alţii, consiliul secţiei a hotărît: a) Problema participării la beneficiu nu poate da pe teren rezultatele scontate de unii, aşa cum s’a dovedit în alte ţări în care s-a încercat a fi experimentată. Consiliul a fost cu totul de acord în această problemă cu concluziunile raportului întocmit de comisia interministerială şi a decis să aştepte proectul de lege pentru înfiinţarea fondului social pe care îl întocmeşte ministerul muncii, pentru a-l discuta şi a-şi da avizul, socotind principial că aceasta este o soluţie judicioasă şi realizabilă. b) Asupra proectului de regulament pentru înfiinţarea şi organizarea uniunii generale a lucrătorilor şi industriei, consiliul apreciind principial că acest regulament este bine venit, socoteşte că este necesar totuşi a fi discutat pe larg în şedinţele viitoare, ţinând seama de toate modificările aduse în celelalte secţii direct interesate din consiliul consultativ al muncii şi de dispoziţiunile recente ale decretului lege privitor la persoanele juridice de drept privat cu scop nelucrativ. e) Asupra problemei asigurărilor sociale în agricultură, consiliul decide să discute şi să-şi dea avizul bună, ce va primi observaţiunile făcute de secţia de agricultură şi secţia industriei, aşa cum prevede regulamentul pentru organizarea consiliului consultativ al muncii. Principial este însă în total acord cu hotărîrea forurilor superioare ca: 1) Asigurarea să se facă treptat în etape, pe regiuni şi numai acolo unde se pot realizia condiţiunile unei bune funcţionări. 2) Să nu se înceapă perceperea de cote de asigurare la ţărani înainte de a se asigura spitalele, a se dispune de medici, medicamente, etc., care să îngădue putinţa de a fi imediat folosite de cei asiguraţi. 3) Să se facă câte un asemenea centru pe judeţ şi, în măsura putinţei creării altor centre, să se întindă aplicarea legii asigurărilor sociale în agricul-tură. Discuţiunile consiliului fiind terminate la ora 22, se hotăreşte ca şedinţa viitoare să se ţină în ziua de Joi 3 Februarie ora 19, la sediul său din palatul AGIR, str. Romană nr. 8. Solemnitatea ostăşească a Misiunii germane in România germană din România l a 11 ani dela instaurarea regimuilui naţional socialist în Germania. Au luat parte delegaţii, — compuse din ofiţeri, subofiţeri şi trupă, — de la diverse unităţi ale Misiunii germane din România. Domnul general Hansen, şeful Misiunii germane din România, a vorbit ostaşilor subliniind semnificaţia acestei zile. Arătând munca importantă depusă de trupele Misiunii germane pentru câştigarea victoriei finale, D-Sa a decorat apoi ofiţerii, subofiţerii şi trupa, care s-au distins în timpul exercitării serviciului lor. Sobra solemnitate ostăşească a luat sfârşit prin intonarea de către fanfara Misiunii germane din România a Imnurilor Poporului german. Dri dimineaţă. La ora 11, în cazarma „Regina Maria’”, din Capitală, a avut loc, într’un cadru sobru ostășesc, solemnitatea comemorării — de către Misiunea UNIVERSUL Trespingeţi cu voinicită şi seriozitate din jurul cetăţii conştiinţei voastre pe duşmanul furişat în şoaptă neliniştitoare şi în insinuarea vicleană ! SURPRIZĂ! NOU ELEGANT AMINTIRE Cel mai frumos cadou de 1 MARTIE INELE Cu fotografia persoanei dragi. Oricine poate avea un inel elegant în culoare neagră sau chihlimbar, inel care nu se strică şi nu se uzează. Faceţi bucuria celor ce vă sunt dragi, purtând pe deget un inel cu fotografia lor. Reţineţi prin inel, clipe plăcute şi amintiri scumpe din viaţa Dv. Dovediţi celor ce vă sunt dragi şi sunt departe de Dv. că nu i-aţi uitat. Pentru comandă trimiteţi prin poştă o fotografie mare sau mică, veche sau nouă şi măsura inelului pe care o veţi lua cu o bandă de hârtie petrecută în jurul degetului. In 7 zile primiţi acasă contra unui ramburs de lei 300, inelul comandat împreună cu fotografia trimisă. Se execută şi inele cu fotografia a două persoane, reprodusă chiar de pe fotografii separate, contra sumei de lei 400 bucata. CINE COMANDA 5 INELE PRIMEŞTE UN INEL GRATIS. Trimiteţi comenzile Dv. pe adresa: MOISE GHEORGHE. BUCUREŞTI ! Căsuţa poştală 323. CAUT REPREZENTANŢI ŞI AGENŢI IN TOATE ORAŞELE DIN ŢARA. POSIBILITĂŢI MARI DE CÂŞTIG. 13 SURPRIZĂ! NOU ELEGANT AMINTIRE Cel mai frumos cadou de 1 MARTIE Este un mărţişor în formă de inimioară, culoare neagră sau chihlimbar, cu fotografia celui drag, la mijloc. Faceţi prin aceasta bucuria prietenului, logodnicului şi soţului Dv., purtând un mărţişor cu chipul lui. Dovediţi prin aceasta atenţiunea deosebită de fiecare zi, de fiecare oră. Mărţişorul se execută de pe orice fel de fotografie, mare sau mică, veche sau nouă şi primiţi acasă, în 7 zile, contra unui ramburs de 450 lei comanda executată impecabil, împreună cu fotografia trimisă. Adresaţi comenzile Dv. pe adresa: MOISE GHEORGHE BUCUREŞTI I, Căsuţa poştală 323 CAUT REPREZENTANŢI ŞI AGENŢI IN TOATE ORAŞELE DIN ŢARA. POSIBILITĂŢI MARI DE CÂŞTIG. 12 Vând MERCEDES BENZ tip 1938, 6 cilindri, 4 uși, 6 locuri, nedecapotabilă. Adresați în timpul zilei GARAJUL „AUTOBOX“, Strada Leonida, la Costică Telefon 2.04.14 1900 ATENEUL ROMAN joi 3 Februarie 1944, ora 8 seara Concert Extraordinar de Vioară în Orchestră, dat de Maestrul GEORGE ENESCU Cu concursul Orchestrei Simfonice Radio, sub conducerea D-lui Th. Kogalskî BACH, Concert La minor ; BRUCH, Concert Sol minor; SAINT SAENS, Concert Si minor. Concerte pentru Violină și Orchestra "Biletele la „ORFEL“ 779 SALA DALLES Miercuri 2 Februarie 1944, ora 8 seara CONCERT DE SONATE Aurelia Cionca (piano) Sandu Albu (violonist) audiție integrală Brahms, Sonatele, op. 100 La major, op. 78 Sol major, op. 108 Re minor Biletele la „ORFEU“ 778M-*AGENTIA TEATRALA „ORFEU“ SALA DALLES Luni 14 Februarie 1944, ora 8 seara Concert instrumental pentru prezentarea D-lor: ION VOICU (violonist), RADU ALDULESCU (violoncelist) In program: Paganini, Dworack, V cracini, Samartini, Sa rasate, Faure Biletele cu Lei: 150, 120, 100 la „ORFEU“ 17 CATIFEA DE BUMBAC 100% GARANTAT 100% LA POMÂRLEANU 94 Etj. I Lipscani 94 Etj. I Deasupra COFETĂRIEI SUCHARD Intrarea prin gang 2500 Atelier DE TESATORIE primeşte comenzi cu modelele clienţilor şi LUCREAZĂ IN ION 1 Telefon 5.59.55 76 Spitz - Maşini pentru faboricele de încălţăminte sistem american vindem din depozit. Telefon 5.06.55 orele 7%—9, 14—15% sau 18—21. 775 Firmă înscrisă textile scutire 5 ani impozite caut combinaţie serioasă. Răspunsurile la ziar 105 N. 44 Când picioarele sau mâinle Dvs. încep să vă mănânce sau să vă ardă, adansaţi Saturates Rodelt in apa puma râuld ea capătă eroloarea laptelui*râmi introduceţi picioarele sau mâinile Dvs. in aceast* hac lăptoasă, oxigenul! degajat, pătrunde în pori, vindecă şi îndulceşte ţesuturile pielei. Arsura şi mâneăenaea dispar intr'un minut, circulaţia este complet restabilită şi vă veţi simţi maM mai bine. Bătăturile sunt înmuiate intr atiît încât te puteţi scoate, in întregime cu rădăcină cu tot. Premifturile sunt vindecate, umflătura dispare. Veţi putea purta încălţăminte cu un număr mai mic ,şi umbla şi dansa o noapte intreagă cu cea mai perfectă uşurinţă. Sattrafui Rndefl se vinde sub garavrfie de către dinsghişti şiarraacişli. Preţul este neînsemnat ___________________ ADMINISTRATIA PUBLICA AUTONOMA A FABRICEI DE PULBERI Publicaţiune Se caută pentru imediată achiziţionare autocamioane în perfectă stare de funcţionare cu sau fără cauciucuri. Informaţiuni telefon 6.01.53. DIRECȚIUNEA. No. 14412 din 28 Ian. 1944,5307 PUhlmannrepSecwfr şi cea mai rebelă Tsoriei pentru copii! IliaŢi" De vânzare la 1 UU Im ■ toate farmaciile şi drogueriile. Pachete originale de 75 gr, 125 gr. şi 500 gr. Depozit: Drogueria Krayer Timişoara Abt 829 A. 3011 TRIBUNALUL TIMIŞTORONTAL, SECŢIA I-a Dosar, nr. 3433/1943 EXTRACT Prin petiţia înregistrată sub nr. 15838 din 30 Noembrie 1943 Gheorghe Boantă, din Timişoara II, str. Bontilă nr. 50, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Elisabeta Waldek din Biled, jud. Timiş-Torontal. Din căsătorie a rezultat un copil cu numele Cornel, născut 1® 5 iunie 1930. Pârâta posedă următoarea avere: 1 (una) casă în comuna Biled, jud. Timiş-Torontal, compusă din 3 camere şi dependinţe şi mobilierul necesar acestei locuinţe. Termen de înfăţişare la 15 Februarie 1944. Grefier, Indescifrabil, 5312 GREFA TRIBUNALULUI HAŢEG Judeţul Hunedoara EXTRAS Nr. 1139 din 27 Ianuarie 1944 Prin petiţiunea înregistrată la Nr. 9552 din 27 August 1943, Stăncioiu Ignat din Băutarul de Sus- Hunedoara, a intentat divorţ soţiei sale Solomia Micşoni din Păclişa (Hunedoara), pentru cauze legale. Termen este fixat la 28 Februarie 1944. Din căsătoria lor au rezultat copiii: Ana de 18 ani şi Magdalena de 13 ani. Soţia nu posedă niciun fel de avere. Grefier: Dumitru I. Cismaru Dosar Nr. 1255/943 5316 Licenţiată Academia Comercială, având Bacalaureatul comercial, practică, caută peste M. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA SECŢIA ECONOMICĂ INCUNOSTIINTARE » » Primăria Municipiului Craiova are nevoie, de cantitatea de 28 vagoane praf de calcar. Cei ce doresc a ne furniza sunt rugaţi a ne înainta oferta. " Primarul Municip. Craiova, Indescifrabil Secretar General, Indescifrabil No. 24606/1944. 5310 SPITALUL DE STAT R. VÂLCEA Nr. 1906 din 29 Ianuarie 1944 PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa publică ca se va ţine licitaţie publică pentru darea la antrepriză a lucrărilor de tâmplărie dela Spitalul R. Vâlcea in valoare de lei 5.500.000. Licitaţia se ţine la adiţia Spitalului în ziua de 15 Februarie 1944 ora 11, in conformitate cu art. 88—110 din legea contabilităţii publice şi regulamentul O. C. L. Doritorii vor depune odată cu oferta şi 5% în Recipisa Casei de Depuneri. Informaţiuni la administraţia Spitalului în zilele de lucru. Director, Dr. Theodoriu. Administrator, D. Dăescu CECIL44 Magasin de încălţăminte Calea Victoriei, 33 VINDE PANTOFI TEOTTEURI, FĂRĂ BON, CU 15% REDUCERE Doriţi un Reg. Com, 1046/1041. APÂRÂT de RADIO? înainte de a cumpăra un Radio, vizitaţi expoziţia noastră de Radio, unde veţi audia cele mai moderne 11 aparate, fără obligaţiune de cumpărare. reluăm reparaţiuni, transformări, schimbări etc. Se fac şi înlesniri de plată. „Centrala Laboratoarelor“ Str. Academiei 1 — Telefon 4.13.86 — 5.22.91* STINGATORUL 250* APARAT DE STINS INCENDII încărcături de iarnă pt. orice sistem de aparat. ** Furtun de cauciuc . Bile de Cauciuc pt. pompe de VIN 4 BUCUREȘTI, Str. CAROL 4 un SINGUR SUCCES IN CAPITALA OMUL CARE NU CREDE IN NIMIC Comedie în 3 acte de Andre Birabeau cu G. STORIN, V. MAXIMILIAN MARIA MAGDA, MARCEL ENESCU, CLODY BERTOLA, ST. DECU si MARGUERITTE ROMANNE Regia : SICA ALEXANDRESCU Teatru! COMEDIA Dir. Sică Alexandrescu Joi, Sâmbătă şi Duminică Matincuri ora 1.30 Seara ora 7.30 5000 kgr.MIERE ALBINE garantat curată, în bidoane şi butoae VINDE AVANTAJOS „VAIPR0M“ Bucureşti II. Calea Griviţei, Nr. 26 Tel. 4.32.922500 1 ALHAMBRA I ÎRI Telefon 5.35.45 * I Dir. muzicală Egizio Massini Balete: NutziPenescu Jes, Sâmbătă șî Duminică Matineuri ! 6 Presa si publicul si-a spus cuvântul: MASCOTA e o minune !