Universul - Capitala, februarie 1944 (Anul 61, nr. 31-59)

1944-02-01 / nr. 31

Anul al 61-lea Nr. 31 Marți 1 Februarie 1944 Proectul de asigurare totală a naţiunii, de organizarea dreptu­lui la pensie al obştei, — răsărit din avânturi pline de fantezie generoasă şi de utopie —, a ni­merit la noi pe vadul prea ade­sea bătut de apele tulburi ale râvnelor politice , şi a ajuns să facă azi obiectul preocupărilor factorilor de conducere. S’a repus astfel în plină ac­tualitate teoria şi ironia pe ne­drept răvăşite asupra sufletului prea răbdător al poporului ro­mân, cum că românul se naşte bursier, trăieşte lefegiu şi tre­buie să sfârşească neapărat ca pensionar al statului, ca să-l sugă în ăst chip până la sfârşit, toată viaţa O problemă de o asemenea gravitate trebue examinată cu toată seriozitatea, pe care o im­plică importanţa ei. Nu este în­găduit să i se dea soluţii ver­bale, nici să se creeze iluzii irea­lizabile. , O politică socială înţe­leaptă presupune trierea pro­blemelor de rezolvat şi înfăptui­rea reformelor în ordinea lor lo­gică şi în cadrul realităţilor noa­stre economice, financiare şi ad­ministrative. Fireşte, problema ocrotirii ţă­ranului, marele rezervor­iu de forţă productivă a ţării, care constituie temelia permanentă a statului­ român, spre deosebire de mai toate ţările lumii, este cea mai importantă, pururi ac­tuală şi cată a fi în statornica grijă a tuturor cârmuirilor. Este iarăşi exact că legile vechi de organizarea asigurărilor so­ciale din 1907, dela legea Missir încoace, nu s’au ocupat de acest aspect special. Tot atât de exact este însă că, atât cât trebuia, legiuitorul vre­­milor noastre şi-a închinat toată atenţia asupra acestei probleme. Numai că, ţărănimea românea­scă nu este simbriaşă, nu este proletară ; această caracteristică trebue pricepută pentru a se da problemei soluţia potrivită. Tocmai de aceea, o discuţiune serioasă şi temeinică în chestiu­nea asigurărilor ţărăneşti impu­ne din capul locului discriminări ce nu este îngăduit să fie igno­rate ; impune, bunăoară, în prim rând, hotărnicirea obiectivelor. ESTE VORBA, OARE, DE ŢĂRĂNIMEA, FARA GLIE PRO­PRIE, TRĂIND DIN MUNCA SALARIATĂ ? In această privinţă, teoreti­cienii cu pricina şi-ar fi putut găsi răspuns chiar în legile ac­tuale de organizarea asigurărilor sociale, deoarece această catego­rie de salariaţi stă, încă de mulţi ani, sub protecţia Casei Naţionale de Asigurări, se bucu­ră de toate prevederile legii, şi are drepturi atât la ajutoarele ştiute, cât şi la pensii. Fără îndoială că s’ar cuveni ca legea să creeze noui mijloace pentru a-şi clădi consistenţă şi drept la merit, — pentru a-şi spori pensiile — şi mai cu sea­mă pentru a-şi asigura ei însăşi eficacitate, îndoelnică in starea actuală. Totuşi, problema pensionării salariaţilor muncilor agricole de orice ram este rezolvată astăzi la noi. ESTE VORBA OARE DE ŢA­­RANIMEA STAPANITOARE DE GLIE, TRĂIND DIN RODUL MUNCII PROPRII ? In această privinţă am desluşit şi mai sus că este o erezie să se afirme că ţăranul român e pro­letar; când ştiut este că ţăranul român este temelia însăşi a sta­tului fermentul energiilor, izvo­rul vieţii generaţiilor ce însu­mează prezentul şi viitorul al­cătuirii noastre ca stat, şi baza nucleară a proprietăţii burgheze din România. Tot ce se va face pentru pro­păşirea stării morale şi materiale a ţăranului român, trebuie exa­minat astfel în geometria poli­ticii superioare de guvernământ şi pe linia rosturilor ministerului de resort. Nu pensie fiecărui sătean, la nu ştiu ce vârstă şi după nu ştiu câţi ani de strădanie pe o­­gorul lui. Ar fi să se creeze prin făgădueli demagogice — iluzii irealizabile în situaţia actuală a posibilităţilor financiare şi ad­ministrative ale ţării. Ţăranul român n’a gândit nici când la pleaşca pensiei. Altceva cere el — şi pe bună dreptate. Altceva trebuie să i se dee. Să se orânduiască, bunăoară, o gospodărie mai fericit chiver­nisită pe judeţe, care să-i asigu­­re­: drumuri bune, mijloace pro­prii pentru valorificarea muncii folosirea rodnică a braţelor în timpul sezoanelor moarte, apa­ratură administrativă mai elas­tică şi mai apropiată sufleteşte, largă asistenţă pentru promova­rea stării sanitare şi culturale, degrevare fiscală etc. ESTE VORBA, IN FINE, DE ASIGURAREA PATRIMONII­LOR ŢĂRĂNEŞTI? Asigurarea inventarului agricol­­ al proprietarilor de pământuri de orice fel , contra grindinei, focului şi al altor riscuri, este desprins de orice politică socială, are un caracter strict economic şi de gospodărie privată; şi re­zolvarea acestei chestiuni cată a se face de aceea, intens şi indi­ferent de stările de război ce trăim, atât printr’o propagandă ferventă de sus în jos, cât şi printr’o reorganizare bine contro­lată a societăţilor de asigurare, dacă nu chiar prin înfiinţarea unor noui societăţi, quasi de stat, pe ţară, pe provincii şi pe judeţe, apte să contribuie totodată la consolidarea solidarităţii naţio­nale şi în acest compartiment. . Asigurarea la pensie a fieşte­­căruia­­ a tuturora ? !... Cine plăteşte prima de asigu­rări zi cu zi? Cine gospodăreşte depunerile ? Cine asigură inves­tiţiile spre a chezăşui rentabilita­tea miliardelor îngheţate, stoarse de la asiguraţi ? Cine întreţine imensa armată de funcţionari noui, de lefegii noui, cu drept la pensie, ei înşişi ce va administra întreprinderea şi-i va măcina re­sursele în buget imens de perso­nal şi material ? Ce combinaţie nouă s'o fi, as­cunzând în hăţişul de interese din care a răsărit această ,,idee” ?... ION I. NEDELESCU In chest'« ® parlor MsstilEcwnonia românească în Transilvania Pomeneam într’un articol des­pre o lucrare maghiară asupra „Situaţiei economice a României şi a Transilvaniei”, lucrare scri­să în limba germană şi destinată străinătăţii, expunând şi pe plan economic una din falsele teze ale propagandei ungare. Autorul tezei, d. dr. Andrei Rónay, susţine, nici mai mult nici mai puţin, decât că sub stă­pânirea românească „forţele ma­teriale şi spirituale erau exclu­­siv rezervate Vechiului Regat, în timp ce se persevera în dezorga­nizarea şi sărăcirea Transilva­niei şi Banatului”. Ar fi de râs, dacă lucrarea nu s’ar adresa unui­ public n­ecunos­­cător, care deci trebue iniţiat asupra adevărului. Este de precizat, dela început, că autorul maghiar nu se mai plânge numai de presupuse vexa­ţiuni aduse conaţionalilor săi. Ci se erijează în acest punct, direct un apărător all Transilvaniei. Dar, o întrebare: Ce rost ar fi avut o politică românească de sără­cire a unei provincii românești, destul de greu încercată de o stăpânire străină, cum a fost a­­ceea maghiară în Transilvania? Parte dintr’un întreg, Transil­vania — care se alipea la patria mumă nu prin cucerire, ci in virtutea principiului naţionalită­ţilor şi al dreptului popoarelor de autodeterminare a soartei lor — îşi manifestase deja cu mult înainte de unirea politică, unita­tea sa cu Vechiul Regat, nu nu­mai sufletească, etnică sau cul­turală, ci şi economică. Nu vom vorbi acum de legă­turile mai vechi. Nu mai departe decât în cursul războiului eco­nomic dintre Austro-Un­gara şi România, izbucnit la 1886, prin denunţarea convenţiei vamale, s’au înregistrat o seamă de me­morii ale diferitelor camere pe comerţ ardelene, cari arătau pa­­gubele ce s’au pricinuit econo­miei districtelor respective, prin cuperea legăturilor economice. Iar raportul pe anul 1891 al Ca­merei de comerţ din Tg. Mureş arată că din această cauză, nu­meroşi industriaşi s’au stabilit în România, numărul paşapoar­telor eliberate în acest scop fiind de 29.465 numai pentru judeţele Ciuc, Trei Scaune,­ Mureş şi O­­dorhei şi numai în anul 1889— 1890. Ce însemna aceasta decât manifestarea cea mai reală că economia Transilvaniei şi aceea a Vechiului Regat se completau şi că o­prirea relaţiilor lor adu­cea o gravă stânjenire vieţei eco­nomice transilvane? Şi aceasta când? Sub stăpânire maghiară, când legăturile normale erau în­grădite prin tot felul de arti­ficii. Să mai pomenim şi de faptul că toate căile de comunicaţie ale Transilvaniei spre mare şi spre sudul Europei trec prin Vechiul Regat ? Dar să venim la susţinerile a­­su­pra pretinsei stânjenită econo­mice adusă Transilvaniei de stă­­pânirea românească. Din datele oficiale pe cari le prezintă şi le analizează d. prof. O. N. Leon, în cartea sa de răs­puns la lucrarea autorului ma­ghiar, rezultă fără posibilitate de contrazicere politica de des­­voltare economică urmărită de România în Transilvania. Producţia minieră a fost con­siderabil sporită. Aurul a ajuns dela 730 kgr. în 1919, la o ex­tracţie de 5.466 kgr. aur fin în 1937. Fierul şi arama au trecut dela 33.362 tone în 1921, la 235.075 tone în 1935. Cărbunii, dela 1 mi­lion 337.254 m c. în 1919, la 1­ 762.596 m­­c. în 1937, după ce atinseseră în 1927 o producţie de 2.727.000 m. c. Producţia de gaz metan a ajuns dela 90.053.000 m. c în 1921, la 300.785.000 m. c. î­n 1938. Iar producţia industriei textile se ridica în 1938, în Tran­silvania şi Tzanat, la o valo­are de 5.368.117.000 lei. Şi acestea nu sunt cifre de apogeu, ci acelea din anii de redresare de după marea criză mondială din 1930— 1932, de care au suferit toate ţările lumii. Chiar viaţa industrială cunoa­şte un spor apreciabil, trecând de la un număr de 1.161 între­prinderi in 1919, cu un capital de 337 milioane lei aur şi o for­ţă motrice de 264.489 cai putere, la un număr de 1691 întreprin­deri, cu 375 milioane lei capital şi 300.854 cai putere forţă motri­ce, în 1937. Sporul de producţie este însă dea dreptul extraordi­nar. Dela un număr de 81.539 sa­lariaţi în 1919, aceste întreprin­deri ajung­­la 129.603 în 1937; materia primă consumată trece dela o valoare de 2.285 milioane, la 12.576 milioane lei; combusti­bilul întrebuinţat dela 282 mi­lioane, la 1376 milioane lei; iar producţia, de la 4447 milioane, la 24.850 milioane lei. Să mai pomenim şi faptul că societăţile comerciale transilvă­nene au trecut de la un capital social de 253.807.000 lei în 1925, reprezentând 13,63% faţă de în­treaga ţară, la 713.208.000 lei în 1938, adică 17,65% faţă de toată ţara. Iar capitalul băncilor din Transilvania şi Banat trece, de la 148.970.000 lei, adică 20,95%, în 1919, la 2.327.452.000 lei, adică 26,45% faţă de întreaga ţară, în 1938. De această înflorire economică, beneficiază nu numai românii, ci şi minorităţile. Ba chiar situa­ţia băncilor maghiare devine mult mai înfloritoare ca a celor româneşti. De la 197 bănci, cu ca­pital şi rezerve de 364.255.174 lei şi depuneri de 1.807.371.079 lei în 1922, băncile maghiare ajung la un număr de 207, cu capital şi rezerve de 642 milioane lei şi de­puneri de­ 7.347 milioane lei în 1927. Nu la fel de bună e situa­ţia băncilor române, în număr de 154, având capital şi rezerve de 1.163.260.000 lei şi depuneri de 3.647.850.000 lei în 1930. Legea personalului străin di întreprinderi (1936) menajează la fel minorităţile ca şi pe ro­mânii­ de sânge, toţi fiind de na­ţionali­tate română, ea nu se ri­dică decât împotriva paşaportu­­rilor. Iar întreprinderile indus­triale maghiare se desvoltă ca şi sub stăpânirea ungurească. Şi a­­tunci, unde mai e intoleranţa noastră ? In ce priveşte cooperativele, România a fost aşa de largă, în­cât a autorizat oficial, la 1920, formarea unei Alianţe a coope­rativelor de credit şi economie ungare, cari s’au putut desvoltă sub imperiul dispoziţiilor din co­dul de comerţ maghiar. In ce ţară s’a mai întâmplat aceasta ? Ar mai fi de amintit importan­tele investiţii făcute de ţara noastră pentru normalizarea şi desvoltarea reţelelor de drumuri ■şi căi ferate în Transilvania, care au totalizat în 20 ani 14 miliarde 9­77.678.000 lei, adică 46,76$­, din totalul investiţiilor de acest fel făcute pe întreaga ţară în această perioadă. Prezentarea acestor date străi­nătăţii — astfel cum o face d. prof. G. N. Leon în cartea ci­tată — este bine venită. Rămâne doar ca lucrarea să fie răspân­dită în cercuri intelectuale cât mai largi. Şi aceasta s’ar putea cel mai bine face, trimiţând fie­care dintre intelectualii noştri cu legături în străinătate, câte unul sau mai multe exemplare prietenilor său cunoscuţilor cu cari au schimb de cărţi sau de scrisori. LIVIU MIRESCU Serbarea patronilor Seminarului „Central“ din Capitală Constituirea Asociaţiei foştilor profesori şi elevi ai acestui Seminar Intr'un cadru solemn, s-au săr­bătorit ori, la seminarul Central din Capitală, patronii acestei şcoale: sfinţii Trei Ierarhi: Va­sile, Grigore şi loan. Serviciul divin, la care au afi­­sat corpul profesoral, elevii şcoalei şi un numeros public, a fost oficiat de P. S. episcop Che­­sarie al Constanţei şi directorul seminarului, înconjurat de un sobor de preoţi. Răspunsurile sfintei liturghii au fost date de corul şcoalei sub conducerea d-lui prof. Gh. Ciu­­banu. Predica zilei a fost rostită de elevul Dupu Zaharia, din clasa VlII-a, evocând viaţa sfinţilor trei ierarhi: Vasile, Grigore şi loan. După terminarea liturghiei şi oficierea unui Te-Deum, preotul Ioan Pâslaru a desvoltat o con­ferinţă, tratând despre: omul­erou, omul-geniu şi omul-sfânt. La sfârşitul acestei conferinţe, pr. Pâslaru a adus elogii p. S. episcop Chesarie, directorul se­minarului, pentru modul cum a condus această şcoală şi de care e­­nevoit să se despartă acum, fiind ales chiriarh al eparhiei Constanţa. P. S. episcop Chesarie evocând trecutul acestui seminar, care peste câteva zile împlineşte 108 ani de existenţă, urează colabo­­ratorlor săi să continue cu ace­iaşi râvnă opera de educare şi de pregătire a viitorilor preoţi­ Au mai vorbit: păr. C. Co- t­man, consilier referent la sf patriarhiei, păr. Nicon Popescu­, subdirectorul seminarului şi spi­ritual, păr. Ştefan Atanasiu, noul spiritual, hirotonit preot cu a­­ceastă ocazie, d. prof. Petre Teo­­dorescu, în calitate de profesor al seminarului şi d. Victor Pa­pacostea, profesor universitar, care a evidenţiat misiunea se­minarului Central în viaţa cul­turală şi naţională a ţării, prin promovarea elementelor dela sa­te, într’o vreme când intrau cu greu în alte şcoale dela oraşe. D. Victor Papacostea, ca fost­ profesor al acestui seminar, de care se simte sufleteşte legat, a promis­­că în scurtă vreme va da la iveală şi partea a doua a isto­ricului acestei şcoale, arătând totodată necesitatea unei asocia­ţii a foştilor profesor şi a foşti­lor elevi ai acestui seminar. CONSTITUIREA ASOCIAŢIEI Cu acest prilej s’au pus bazele Asociaţiei foştilor şi actua­lilor profesori, cum şi a foştilor elevi ai seminarului Central din Bucu­reşti cu scopul: a) de a strânge în jurul şcoalei toate elementele cari şi-au dobândit aci formaţia lor spirituală, ori s’au legat su­fleteşte de ea ; b) De a ajuta şcoala în nevoi­le ei prezente şi­ viitoare; c) De a stimula şi ajuta ele­mentele de valoare dintre elevii şcoalei, atât în timpul şcolarită­ţii, cât şi după terminarea şcoa­lei. După semnarea actului consti­tutiv de toţi cei prezenţi, s-a ales o comisie provizorie, pentru în­deplinirea formelor de funcţio­nare legală a Asociaţiei, o co­misie formată din păr. C. Co­­man, consilier referent la sf. patriarhie, fost elev al seminaru­lui, prof. Petre Teodorescu, N. S. lonescu, profesor onorar şi a­­vocat, pr Nicon Popescu, spiri­tual, prof. Vasile lonescu, ins­­pector general al seminariilor, Victor Papacostea, profesor uni­versitar şi C. Şoldan, ziarist, fost elev al acestui seminar. Sediul Asociaţiei se află la se­minarul Central, din bulevardul Maria 81, unde foştii profesori şi foştii elevi ai şcoalei sunt ru­gaţi să-şi trimită adeziunile. A apărut în Editura „UNIVERSUL” AMINTIRI DIN VIAŢA-Mi de General AL. CANDIANO-POPESCU Vol. I Principatele sub ocupaţie rusească şi austriacă. — Ideia Unirii şi lupta pentru realizarea ei. — Alegerea şi Domnia lui Cuza Vodă. — Reformele dela 1864. — Actul dela XI Februarie 1866. — Prietenia lui Napoleon III faţă de Principatele Unite. — Alegerea Principelui Carol de Hohenzollern ca Domn al Românilor. Toate aceste evenimente sunt expuse sumar şi obiectiv de un martor ocular care a luat parte activă la toate frământările din care s’a născut România Modernă. PREŢUL 180 LEI — LA TOATE LIBRĂRIILE — ŞEDINŢA SECŢIEI DE INTELECTUALI A CONSILIULUI CONSULTATIV AL MUNCII Duminică s-a ţinut şedinţa secţiei de intelectuali a Consi­liului consultativ al muncii, sub preşedinţia d-lui avocat I. Gr. Perieţeanu, având la ordinea zilei: problema participării la beneficiu în lumina actualităţii, proectul de regulament pentru înfinţarea şi organizarea Uniunii generale a lucrătorilor şi indu­striei şi problema asigurărilor sociale în agricultură. După discuţiuni, la care au luat parte d-nii: I. Gr. Perieţeanu, ing. Ştefan Mihăescu, inspector general agronom Morcovescu, ing. Cezar Cristea, ing. Radu, Crişan Codrescu, referent Ale­­xandrescu, Victor Valeriu, Th. Martinescu-Asău, şi, alţii, consi­liul secţiei a hotărît: a) Problema participării la be­neficiu nu poate da pe teren rezultatele scontate de unii, aşa cum s’a dovedit în alte ţări în care s-a încercat a fi experimen­tată. Consiliul a fost cu totul de a­­­cord în această problemă cu co­n­­cluziunile raportului întocmit de comisia interministerială şi a decis să aştepte proectul de le­ge pentru înfiinţarea fondului social pe care îl întocmeşte mi­nisterul muncii, pentru­ a-l dis­cuta şi a-şi da avizul, socotind principial că aceasta este o so­luţie judicioasă şi realizabilă. b) Asupra proectului de regu­lament pentru înfiinţarea şi or­ganizarea uniunii generale a lu­crătorilor şi industriei, consiliul apreciind principial că acest re­gulament este bine venit, soco­teşte că este necesar totuşi a fi discutat pe larg în şedinţele viitoare, ţinând seama de toate modificările aduse în celelalte secţii direct interesate din con­siliul consultativ al muncii şi de dispoziţiunile recente ale de­cretului lege privitor la persoa­­nele juridice de drept privat cu scop nelucrativ. e) Asupra problemei asigură­rilor sociale în agricultură, con­siliul decide să discute şi să-şi dea avizul bună, ce va primi ob­­servaţiunile făcute de secţia de agricultură şi secţia industriei, aşa cum prevede regulamentul pentru organizarea consiliului consultativ al muncii. Principial este însă în total a­­cord cu hotărîrea forurilor supe­rioare ca: 1) Asigurarea să se facă trep­tat în etape, pe regiuni şi nu­mai acolo unde se pot realizia condiţiunile unei bune funcţio­nări. 2) Să nu se înceapă perceperea de cote de asigurare la ţărani înainte de a se asigura spitalele, a se dispune de medici, medica­mente, etc., care să îngădue pu­tinţa de a fi imediat folosite de cei asiguraţi. 3) Să se facă câte un aseme­nea centru pe judeţ şi, în mă­sura putinţei creării altor cen­tre, să se întindă aplicarea legii asigurărilor sociale în agricul-t­­ură.­­ Discuţiunile consiliului fiind­­ terminate la ora 22, se hotăreşte ca şedinţa viitoare să se ţină în ziua de Joi 3 Februarie ora 19, la sediul său din palatul AGIR, str. Romană nr. 8. Solemnitatea ostăşească a Misiunii germane in România germană din România l a 11 ani dela instaurarea regimuil­ui naţio­nal socialist în Germania. Au luat parte delegaţii, — com­puse din ofiţeri, subofiţeri şi trupă, — de la diverse unităţi ale Misiunii germane din România. Domnul general Hansen, şeful Misiunii germane din România, a vorbit ostaşilor subliniind semni­ficaţia acestei zile. Arătând mun­ca importantă depusă de trupele Misiunii germane pentru câştiga­rea victoriei finale, D-Sa a de­corat apoi ofiţerii, subofiţerii şi trupa, care s-au distins în timpul exercitării serviciului lor. Sobra solemnitate ostăşească a luat sfârşit prin intonarea de că­tre fanfara Misiunii germane din România a Imnurilor Poporului german. Dri dimineaţă. La ora 11, în ca­­zarma „Regina Maria’”, din Ca­pitală, a avut loc, într’un cadru sobru ostășesc, solemnitatea co­memorării — de către Misiunea UNIVERSUL Trespingeţi cu voini­cită şi seriozitate din jurul cetăţii conştiin­ţei voastre pe d­uşma­­nul furişat în şo­a­ptă neliniştitoare şi în in­sinuarea vicleană ! SURPRIZĂ! NOU ELEGANT AMINTIRE Cel mai frumos cadou de 1 MARTIE INELE Cu fotografia persoanei dragi. Oricine poate avea un inel elegant în culoare neagră sau chihlimbar, inel care nu se strică şi nu se uzează. Faceţi bucuria celor ce vă sunt dragi, purtând pe deget un inel cu fotografia lor. Reţineţi prin inel, clipe plăcute şi amintiri scumpe din viaţa Dv. Dovediţi celor ce vă sunt dragi şi sunt departe de Dv. că nu i-aţi uitat. Pentru comandă trimiteţi prin poştă o fotografie mare sau mică, veche sau nouă şi măsura inelului pe care o veţi lua cu o bandă de hârtie pe­trecută în jurul degetului. In 7 zile primiţi acasă contra unui ramburs de lei 300, inelul coman­dat împreună cu fotografia trimisă. Se execută şi inele cu fotografia a două persoane, reprodusă chiar de pe fotografii separate, contra sumei de lei 400 bucata. CINE COMANDA 5 INELE PRI­MEŞTE UN INEL GRATIS. Trimiteţi comenzile Dv. pe adresa: MOISE GHEORGHE. BUCUREŞTI ! Căsuţa poştală 323. CAUT REPREZENTANŢI ŞI AGENŢI IN TOATE ORAŞELE DIN ŢARA. POSIBILITĂŢI MARI DE CÂŞTIG. 13 SURPRIZĂ! NOU ELEGANT AMINTIRE Cel mai frumos cadou de 1 MARTIE Este un mărţişor în formă de ini­mioară, culoare neagră sau chihlim­bar, cu fotografia celui drag, la mijloc. Faceţi prin aceasta bucuria prie­tenului, logodnicului şi soţului Dv., purtând un mărţişor cu chipul lui. Dovediţi prin aceasta atenţiunea deosebită de fiecare zi, de fiecare oră. Mărţişorul se execută de pe orice fel de fotografie, mare sau mică, veche sau nouă şi primiţi acasă, în 7 zile, contra unui ramburs de 450 lei comanda executată impecabil, împreună cu fotografia trimisă. Adresaţi comenzile Dv. pe adresa: MOISE GHEORGHE BUCUREŞTI I, Căsuţa poştală 323 CAUT REPREZENTANŢI ŞI AGENŢI IN TOATE ORAŞELE DIN ŢARA. POSIBILITĂŢI MARI DE CÂŞTIG. 12 Vând MERCEDES BENZ tip 1938, 6 cilindri, 4 uși, 6 locuri, nedeca­potabilă. Adresați în timpul zilei GARAJUL „AUTOBOX“, Strada Leonida, la Costică Telefon 2.04.14 1900 ATENEUL ROMAN joi 3 Februarie 1944, ora 8 seara Concert Extraordinar de Vioară în Orchestră, dat de Maestrul GEORGE ENESCU Cu concursul Orchestrei Simfonice Radio, sub conducerea D-lui Th. Kogalskî BACH, Concert La minor ; BRUCH, Concert Sol minor; SAINT SAENS, Concert Si minor. Concerte pentru Violină și Orchestra "Biletele la „ORFEL“ 779 SALA DALLES Miercuri 2 Februarie 1944, ora 8 seara CONCERT DE SONATE Aurelia Cionca (piano) Sandu Albu (violonist) audiție integrală Brahms, Sonatele, op. 100 La major, op. 78 Sol major, op. 108 Re minor Biletele la „ORFEU“ 778­­M-*­AGENTIA TEATRALA „ORFEU“ SALA DALLES Luni 14 Februarie 1944, ora 8 seara Concert instrumental pentru prezentarea D-lor: ION VOICU (violonist), RADU ALDULESCU (violoncelist) In program: Paganini, Dworack, V c­r­a­c­i­n­i, Sa­marti­ni, Sa rasate, Faure Biletele cu Lei: 150, 120, 100 la „ORFEU“ 17 CATIFEA DE BUMBAC 100% GARANTAT 100% LA POMÂRLEANU 94 Etj. I Lipscani 94 Etj. I Deasupra COFETĂRIEI SUCHARD Intrarea prin gang 2500 Atelier DE TESATORIE primeşte comenzi cu modelele clien­ţilor şi LUCREAZĂ IN ION 1 Telefon 5.59.55 76 Spitz - Maşini pentru faboricele de încăl­ţăminte sistem american vindem din depozit. Telefon 5.06.55 orele 7%—9, 14—15% sau 18—21. 775 Firmă înscrisă textile scutire 5 ani impozite caut combinaţie serioasă. Răspunsurile la ziar 105 N. 44 Când picioarele sau mâinle Dvs. încep să vă mănânce sau să vă ardă, adansaţi Saturates Rodelt in apa puma râuld ea capătă eroloarea laptelui*­­râmi introduceţi picioarele sau mâi­nile Dvs. in aceast* hac lăptoasă, o­­xigenul! degajat, pătrunde în pori, vindecă şi îndulceşte ţesuturile pie­lei. Arsura şi mâneăen­aea dispar intr'un minut, circulaţia este com­plet restabilită şi vă veţi simţi maM mai bine. Bătăturile sunt înmuiate intr­ atiît încât te puteţi scoate, in întregime cu rădăcină cu tot. Premif­­turile sunt vindecate, umflătura dis­pare. Veţi putea purta încălţăminte cu un număr mai mic ,şi umbla şi dansa o noapte intreagă cu cea mai perfectă uşurinţă. Sattrafui Rndefl se vinde sub garavrfie de către dins­­ghişti şi­­arraacişli. Preţul este ne­însemnat ___________________ ADMINISTRATIA PUBLICA AU­TONOMA A FABRICEI DE PULBERI P­ublicaţiune Se caută pentru imediată achizi­ţionare autocamioane în perfectă stare de funcţionare cu sau fără cauciucuri. Informaţiuni telefon 6.01.53. DIRECȚIUNEA. No. 14412 din 28 Ian. 1944,5307 PUhlmannrepSecwfr şi cea mai rebelă T­­sori­ei pentru copii! IliaŢi" De vânzare la 1 UU Im ■ toate farmaciile şi drogueriile. Pa­chete originale de 75 gr­, 125 gr. şi 500 gr. Depozit: Drogueria Krayer Timişoara Abt 829 A. 3011 TRIBUNALUL TIMIŞ­TORONTAL, SECŢIA I-a Dosar, nr. 3433/1943 EXTRACT Prin petiţia înregistrată sub nr. 15838 din 30 Noembrie 1943 Gheorghe Boantă, din Timişoara II, str. Bontilă nr. 50, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Elisabeta Waldek din Biled, jud. Timiş-Torontal.­­ Din căsătorie a rezultat un co­pil cu numele Cornel, născut 1® 5 iunie 1930. Pârâta posedă următoarea a­­vere: 1 (una) casă în comuna Biled, jud. Timiş-Torontal, com­pusă din 3 camere şi dependinţe şi mobilierul necesar acestei lo­cuinţe. Termen de înfăţişare la 15 Fe­bruarie 1944. Grefier, Indescifrabil, 5312 GREFA TRIBUNALULUI HAŢEG Judeţul Hunedoara E­XTRAS Nr. 1139 din 27 Ianuarie 1944 Prin petiţiunea înregistrată la Nr. 9552 din 27 August 1943, Stăn­­cioiu Ignat din Băutarul de Sus- Hunedoara, a intentat divorţ soţiei sale Solomia Micşoni din Păclişa (Hunedoara), pentru cauze legale. Termen este fixat la 28 Februa­rie 1944. Din căsătoria lor au rezultat co­piii: Ana de 18 ani şi Magdalena de 13 ani. Soţia nu posedă niciun fel de a­­vere. Grefier: Dumitru I. Cismaru Dosar Nr. 1255/943 5316 Licenţiată Academia Comercială, având Bacalaureatul comer­cial, practică, caută pest­e M. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA SECŢIA ECONOMICĂ INCUNOSTIINTARE » » Primăria Municipiului Craiova are nevoie, de cantitatea de 28 va­goane praf de calcar. Cei ce doresc a ne furniza sunt rugaţi a ne înainta oferta. " Primarul Municip. Craiova, Indescifrabil Secretar General, Indescifrabil No. 24606/1944. 5310 SPITALUL DE STAT R. VÂLCEA Nr. 1906 din 29 Ianuarie 1944 PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa publică ca se va ţine licitaţie publică pentru darea la antrepriză a lu­crărilor de tâmplărie dela Spita­lul R. Vâlcea in valoare de lei 5.500.000. Licitaţia se ţine la adiţia Spi­talului în ziua de 15 Februarie 1944 ora 11,­­ in conformitate cu art. 88—110 din legea conta­bilităţii publice şi regulamentul O. C. L. Doritorii vor depune odată cu oferta şi 5% în Recipisa Casei de Depuneri. Informaţiuni la administraţia Spitalului în zilele de lucru. Director, Dr. Theodoriu. Administrator, D. Dăescu CECIL44 Magasin de încălţăminte Calea Victoriei, 33 VINDE PANTOFI TEOTTEURI, FĂRĂ BON, CU 15% REDUCERE Doriţi un Reg. Com, 1046/1041. APÂRÂT de RADIO? înainte de a cumpăra un Radio, vizitaţi expoziţia noastră de Radio, unde veţi audia cele mai moderne 11 aparate, fără obligaţiune de cumpărare.­­ reluăm reparaţiuni, transformări, schimbări etc. Se fac şi înlesniri de plată. „Centrala Laboratoarelor“ Str. Academiei 1 — Telefon 4.13.86 — 5.22.91* STINGATORUL 250* APARAT DE STINS INCENDII încărcături de iarnă pt. orice sistem de aparat. ** Furtun de cauciuc . Bile de Cauciuc pt. pompe de VIN 4 BUCUREȘTI, Str. CAROL 4 un SINGUR SUCCES IN CAPITALA OMUL CARE NU CREDE IN NIMIC Comedie în 3 acte de Andre Birabeau cu G. STORIN, V. MAXIMILIAN MARIA MAGDA, MARCEL EN­ESCU, CLODY BERTOLA, ST. DECU si MARGUERITTE ROM­ANNE Regia : SICA ALEXANDRESCU Teatru! COMEDIA Dir. Sică Alexandrescu Joi, Sâmbătă şi Duminică Matincuri ora 1.30 Seara ora 7.30 5000 kgr.MIERE ALBINE garantat curată, în bidoane şi butoae VINDE AVANTAJOS „VAIPR0M“ Bucureşti II. Calea Griviţei, Nr. 26 Tel. 4.32.92­2500 1 ALHAMBRA I ÎRI Telefon 5.35.45 * I Dir. muzicală Egizio Massini Balete: NutziPenescu Jes, Sâmbătă șî Duminică Matineuri ! 6 Presa si publicul si-a spus cuvântul: MASCOTA e o minune !

Next