Universul - Provincie, februarie 1944 (Anul 61, nr. 31-59)

1944-02-01 / nr. 31

■i ii Administraţia Comercială a Porturilor şi a Căilor de Comunicaţie pe Apă PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţă că la Administraţia Comercială a Por­turilor şi Căilor de Comunicaţia pe Apă sunt vacante următoa­rele posturi care urmează a se ocupa prin concura: LA DIRECŢIUNEA ŞANTIERULUI NAVAL CONSTANȚA Posturi (Casa Generală de pensiuni a Statului) 1 post de desenator cat. 1o cl. II reribuit cu 10.200 la lunar piu* accesoriile 1 post de sef de birou cat. 10 cl. III reribuit cu 9.800 lai lunar piu* accessoriile 1 post subsef birou cat. UI cl. I retribuit cu 9.300 lei lunar piu* accessoriile Roituri la Casa de ajutor F. U. A. 1 post de șef de birou cat. S cl . retribuit cu 14.00© lei lunar piua accessoriile 1 pos de șef de birou cat. 10 cu­ III retribuit cu 9.500 lei lunar plus accesoriile 1 post impiegat cat. 12 cl. II retr. cu 6.900 lei lunar plus acces. I post impiegat cat. 12 cl. III retr. cu 6.500 lei lunar plus acces. 1 post de dactilograf cat. 12 cl. II retr. 6.900 lei lunar plus acces. 1 post de pontator cat. 12 cl. I retr 7.800 lei lunar plus acces. 2 post. de ponator cat. 12 cl. III retr. cu 6 500 lei lunar plus acces. 2 post. de copist cat. 13 cl. III retr. cu 5.500 Iei lunar plus acces. 1 post de magaziner cat. 12 cl. III retr. cu 6.500 lei lunar plus acces. 1 post de mecanic cat. 10 cl. III retr cu 9.500 lei lunar plus acces. 1 post de mecanic cat. 12 cl. I retr. cu 7.800 lei lunar plus acces. 1 post­aj, maestr. atelier cat. 11 cl. I retr. cu 9.300 lei lunar plus accesoriile 1 post aj maestr. atelier cet. 11 cl III retr. cu 8.600 lei lunar plus accesoriile 1 post aj­ maestr steiler cat. ll cl III retr. cu 8.000 lei lunar plus accesoriile 1 post de păzitor cat. 13 cl îI retr. cu 5.800 lei lunar plus acces. LA DIRECȚIUNEA DOCURILOR GALAŢI Posturi (Casa Generală de Pensiuni a Statului) 1 post de contabil cat. 8 cl. III retr. cu 13.800 lei lunar plus acces 1 post de şef de Secţie cat. 8 cl. III retribuit cu 13.800 lei lunar plus accesoriile Posturi la Casa de Ajutor P. C. ,A 1 post maestru atelier cat. 10 cl. II retribuit cu 9.400 lei lunar plus accesoriile 1 post maestru atelier cat. 10 cl. XII retr. cu 8.780 lei lunar plus accesoriile 1 post impiegat cat. 12 cl. I retr. cu 7 205 lei lunar plus acces. 1 post impiegat cat. 12 cl. II retr. cu 6.350 lei lunar plus acces. 1 post impiegat cat 12 cl. III retr. cu 6.000 lei lunar plus acces. 1. post copist cat. 13 cl. I retribuit cu 5.600 lei lunar plus accesoriile LA DIRECȚIUNEA ȘANTIERUL LUI NAVAL TURNU-SEVERIN Posturi la Casa de Ajutor P. C. A. 1 post de impiegat cat. 12 cl. I retr. cu 6.850 lei lunar plus acces 2 post. de impiegat cat 12 cl. II retr. cu 6.050 lei lunar plus acces 1 poet de impiegat cat. 12 cl. III retr cu 5.700 lei lunar plus acces 1 post de­­desena­tor-heleora­fi­st cat. 13 cL I retr. cu 6.350 lei lunar plus accesoriile 1 poet al maiawti atelier cat. 12 cl. II retribuit cu 6.080 lei lunar plus accesoriile Concursul se va ţine In ziua de 28 Februarie 1944 orele 16 la Constanţa, Galaţi şi Turnu-Severin iar Inform­aţiunile cu privire la condiţiunile de admitere se pot lua la Direcţiunile respective, înscrierile se primesc până la 22 Februarie 1944. 5269 Abonaţii Ziarului „UNIVERSUL” sari vor trimite direct S. A. S. .FRANCO-ROMANA”, Bucureşti Ca­isa Oriviţei 13, suma de 900, — vor­­primi o poliţă de asigurare cu risc de război şi cu plata dublă a capita­lului asigurat, primind lei 120 900,— la termen, sau anticipat prin ieşirea la sorţi. Odată cu poliţa vor primi ca PREMIU PE ANUL 1944 UN SFERT DE LOZ AL LOTERIEI STATULUI IN VALOARE m LEI 1500, CL. HI-a; TRAGEREA LA 17—18 FEBRUARIE 1944. , , Continuând cu plata ratelor lunare ei vor primi vagulat timp de un an câte un sfert de loz. Poliţa va îi­ adnotată ca o bonificaţi® de 84 rate lunare aşa că abonaţii vor avea de plată la această asigurare numai 8 ani. Caut urgent maşini tâmplari» nuci şi fa­der «bricht şi grosime. In­giner Vernescu, P. Neamţ, V. Conta 11. 5306 PRIMIM LUCRĂRI de Strungărie şi Ajustat Atelierele Mecanice NICULESCU Str.Maior Coravu 25 Tel. 63713 Tocitoare (căzi) de 555-400 de cal­ri, gro­simea doagelor la capăt 7-8 cm. cumpără PIVNIȚELE MOTT & FilS București Str. Puțu cu apă rece 55-57. Telef. 3.15.97-98 1523 MOȘIE 250 Ha. DE VANZARE situată între SLATINA DRAGASANI 3/4 arabil cal. I rest, vie, pădure, pomi fructiferi, inventar complet mare, crescătorie de porci, in­clusiv MOARA — ţără­nească — 2 pereche pietre. Adresaţi ziar sub 44 M. Citiţi „VESELIA“ Vilă confortabilă în Săftica sau apropiere, faut spre închidere Oferte cu preţ la st­ar sub 94 N. 4018 VANZARE! Atelier în funcţiune pen­tru fabricat pălării băr­băteşti. Adresaţi telefon 4.68.90. Biciclete Bot­­echia cu cauciucuri originale se găsec de vânzare la „SANI­P" Str. Povernei Nr. 29 Cheile de la uşile podului să fie totdeauna la loc bine cu­noscut de toţi locatarii casei, pentru a se putea deschide de urgenţă în caz de bombarda­­ment cu bombe incendiare. A APĂRUT TITU MAI­ORES CU ÎNSEMNĂRI ZILNICE Vol. III 1887—1891 Volumul continuă să evoce, în amănunte deseori de o savoare unică, o epocă dispărută a vieţii, politicii şi culturii româneşti, prin prisma unei personalităţi covârşitoare. Editura Socec & Co. Se găsește la toate librăriile. CALEMDAR LUNI, M IANUARIE IM» Crt. : Sfinţii Doctori fără de piet. Citu şi Ion. Cat. : Sfântul Fetre NoSaao. prot. : Vicelitu. »os. soareitai 7.37; Ap. Ro*relua 17.36 RADIO LUNI, M IANUARIE 10*4 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 8.55—8.00: ORA DIMINEŢII — Des­chiderea emisiunii : Radio-Jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii: Ra­­dio-jurnal (informativ, agricol şi cultural). 15.00 : ORA OSTAŞULUI RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 13.40: ORA RĂNIŢILOR: I. Friptura de evrem, scenariu radiofonic;,n. Or­chestra Soc. de Editură. RADIO ROMANIA ŞI POSTUL DACIA ROMANIA 15.50 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 10.10: Emisiune specială la limba rusă. 16.30 : Închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.57: Deschiderea emisiunii —­­replica vieţii studenţeşti. RADIO ROMANIA 18.15: Jurnal in limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30: Corala Municipiului Bucu­reşti, condusă de ştefan Mureşanu: Muzică populară românească de Si­meon Nicolaescu.­­ 19.60: Orchestra ştefan Mieu; voce: Dorina Drăghici. 19.50 : Radio-Jurnal. 29.00 : Muzică de balet (discuri). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO : „Folklorişti români” Ovidiu Papa­­dima: „G. Dem. Theodorescu”. 21.00 : TEATRU : „Fără speranţă" scenariu radiofonic de Eugen Petit. 21.50 : Vals din „Cavalerul roze­lor” de Richard Strauss (diacuri). 22.00 : Radio-jurnal. Sport. 22.20 : D-na Cella Delavrancea-I pian. Muzică franceză. 22.50 : Muzică variată uşoară (disc.) 23.30 : Închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289.9 şi unda scurtă de 48,5 12.30: Deschiderea emisiunii — în­văţătura zilei. Potpuriuri diferite (discuri). 13.00 : Muzică vocală românească (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (I). 13.45 : Orchestra Barbu Mironescu. 13.30: Închiderea emisiunii de prânz. 18.10 : Muzică variată (discuri. 19.00: Cronica vieţii moldoveneşti. 19.15 : D. Constantin Horceag-clari­­net şi d-na Mariana pamica­nian. 19.30: Muzică vocală uşoară (disc.) .20.00 : CONFERINŢA : D. prof. Ro­mulus Vulcănescu: „Dansurile ro­mâneşti în comparaţie cu cele străine”. 30.15: D-ra Lucia Burada-vioară. 20.35 : Orchestra de salon (discuri). 21.00 : Radio-jurnal (II). 21.15 : SEARA DE OPERA (d­­scuri). 21.45: Dela menuet la rumbă (disc.­ 22.30 : închiderea emisiunii. DACIA ROMANIA 32,4 m. 9260 kHz. 2 kt*. 21.40: Jurnal in Umba italiană. Muzică. 22.00: Emisiune In limba germană: Muzică. 22.20 : Emisiune In limba italiană: Muzică. 22.40 : Emisiune In limba franceză. 22.50—23.00 : Emisiune In limba en­gleză. MARŢI 1 FEBRUARIE RADIO ROMANIA RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.00 : ORA DIMINEŢII : Des­chiderea emisiunii : Radio-jurnal : Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI 12.45 : Deschiderea emisiunii : Ra­dio-jurnal (informativ­, agricol şi cultural). 13.00 : Taraful Ion Matache-voce : Mariuca Matache. '' 13.25 : C. Stângaciu acordeon acom de Orchestră. 13.50: ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-jurnal. 14.30 : Taraful boeresc Petrică. RADIO ROMANIA ŞI POSTUL DA­CIA ROMANA 15.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.10 : Emisiune specială In limba rusă. 16.30 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BU­CUREŞTI 17.57 : Deschiderea emisiunii: Curs de limba germană. RADIO ROMANIA 18.15 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15 : ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BU­CUREŞTI 18.30 : Orchestra ştefan Kiriţescu, voce : Nicu Stoenescu. 19.00 : Cronica cărţii de Alex. Ho­­doş. 19.15 : Muzică de cameră (Gh. A­­rcîl-clarinet, V. Boniş-vioară I. Al. Pru­teanu vioară N­. C. Apostolescu, viola şi Iuliu Bonis-cello). 19.50: Radio-jurnal. 20.00 : Orchestra Radio, dirijată de I. Ghiga; voce : D-na Eleni Dimi­­triu Popescu şi Mihail Scheel. 98.49 : UNIVERSITATEA RADIO : „Ochii Astronomiei“ G. Derncovscu: „Cerul“. 21.00 : Concertul simfonic al Or­chestrei Radio, dirij. de Ionel Per­­lea pian : D-ra Nadia Chebap. 22.00 : Radio-jurnal, Sport 22.20: Muzică variată uşoară (disc.) 23.30 : închiderea emisiunii, RADIO MOLDOVA 12.30: Deschiderea emisiunii. învă­țătura zilei. Muzică vocală variată (discuri). 13.30: Radio-jurnal (I). 13.45: Jazzul Gică Niculescu Soni. 14.30: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. D. Constantin Nistor, armonică. 10.00: Burghezul gentilom, sulta op. 80 de Richard Strauss (discuri). 19.35: Muzică instrumentală (disc.). 20.00: Din trecutul nostru. D. prof.­­ univ. Andrei Oţetea: „Restabilirea domniilor pământene în Moldovai*. 20.15: Muzică variată (discuri). 21.00: Radio-jurnal (II). 21.15: Muzică veche (discuri). 21.45: Muzică italiană și spaniolă (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. DACIA ROMANIA 32,4 m. 9260 kHz. 9 kw. 21.40 : Jurnal în limba italiană. Muzică. 22.00 : Emisiune fn limba germană. Muzică. 22.20 : Emisiune în­ limba italiană . Muzică. 22.40 : Emisiune tn limba franceză. 22.50—23.00 : Emisiune în limba en­gleză. REVISTA „FAMILIA” Primim la redacţie Nr. 1 pe Ianuarie 1944, al revistei „Fami­lia“ de la Oradea, refugiată la Bucureşti, unde apare în aceleaşi condiţiuni admirabile de tehnică la „Universul“. Cu acest număr „Familia” intră în al 79-lea an. Colaborează Victor Papilian, care publică o nuvelă de frumoasă analiză, întitulată „Gânduri cru­de“; Al. T. Stamatiad semnează un copios studiu asupra lui „O­­mar Cayyam“; Ion Marin Sado­­veanu ne dă un suculent frag­ment din romanul său „Sfârşit de veac în Bucureşti“; D. Bodin ne înfăţişează câteva „Figuri re­prezentative oltene”; N. Batzaria ne dă o savuroasă amintire în „Vecini cumsecade”, iar Al. G. Samarineanu, directorul revistei, semnează primul articol, din care am avea multe de subliniat. Poezia este susţinută de D. Iov, Ion Ojog, Daniela Miga, Ligia Nour, George Todoran, Emil Ze­­greanu. Cronica literară, bogată, e sus­ţinută de Constantin Stelian. Nu­mărul acesta se încheie cu o co­pioasă parte informativă la Note. E o străduinţă care merită toa­tă lauda, aceia a d-lui M. Sama­rineanu, care, luptând cu greu­tăţi mari, continuă opera lui Io­sif Vulcan. Preocuparea ardelea­nă domină cuprinsul revistei, iar nostalgia înapoierii la Oradea, unde, odată cu massa bihoreană a românilor, şi-a lăsat intactă şi re­dacţia, e optimist concretizată .„..Şi atunci, la Oradea, revista „Familia“ îşi va sărbători cu tot fastul cei 80 ani în care păşeşte la 1 ianuarie 1945, depanând co­roana recunoştinţei pe mormân­tul lui Iosif Vulcan din cimitirul Olasâg...“ îşi încheie articolul d. M Samarineanu. *"»♦♦♦♦» 0 »»4 ITSSsa c"mL«?“5 SAVOY IC. TAN­ASE dupa cererea generala i revista jubiliară RAIDARI TANASE se mai joacă până Duminică ©Februarie Azi Duminică Matineu ora 3,10 Vineri 11 Februarie PREMIERA il NU TE LĂSA TĂNASE Revistă de uriașă montare BU«tel« »'au pu» in vânzare la Casa f»atrala! Tel. 1.55.03 73« P UNIVERSÜl CRONICA SPORTURILOR• Săptămâna international Sinaia 29 Ianuarie Astăzi s-a dis­putat la Sinaia penul­tima zi a campionatelor naţionala de bob. Pârtia a fost­­­ de data aceasta foarte bună, iar asistenţa a fost dea­­semenea numeroasă. Dintre cei prezenţi aic, remarcat pe d-nii: col. adj. Bosie, col. adj. Gherghel, col. Lunguiescu, col. Te­­nescu, col. Demetriade, col. Anghe­­lescu, Cezar Popescu, primarul ora­șului Sinaia, Iorgu Arsenie, etc. Rezultatele înregistrate sunt : CAMPIONATUL NAȚIONAL PEN­TRU BOBURI DE 4 PERSOANE, PENTRU CUPA M. S. REGELUI MIHAI I­­. I. A. R. (Film; opt. ciplea; M. Mareș, Eug. Marin) : 1­36’'13. 2. Ministerul de război (opt. Bu­­dișteanu, Busuc, Pătlăgică, Tita Ră­­didescu) : l’,S8",95. 3. P. T. T. (Heinrich, Stanciu, Geor­­gescu, Sofronie) : l’,40”,7S. 4. Aeronautica: l­ 4l',51. 1. Reg. 4. A. A. : 1’44”90. 4. M. L. E. Costinescu­­ l’,47”,8®. CAMPIONATUL MILITAR BOB 2 PERSOANE, PENTRU CUPA COL. V. NANU (prima coborire) ) Ministerul de război (cpt. Budiș­­teanu; col. Tăutu) : l’,47”,74. 2. I. A. R. (ing. Prim, cpt. Uteriu Eugen) : l’,47”,85. 3. Reg. 4 A. A.­­ I («St. Florian, Crișan) : l’,52”,4S. 4. P. T. T. :' F,52,78. 5. Ministerul de război ti s i* »”,94. 6. Reg. 4 A. A. I: l',53”,29. 7. Aeronautica : l’,58",90. 8. Flotila Bombardament: î­02”,72. 9. I. A. R. II: 2*,20”,92. 10 M. L. E. Costinescu : 2’,38”,79. CAMPIONATUL NAȚIONAL PENTRU BOB DE 2 PERSOANE (a 2-a coborîre) 1. I. A. R. : l’,S8”,90. 2. Ministerul de război: l’,2S”,56. 3. Aeronautica : l’,42”,50. 4. P. T. T. : l’,45i”,66. 5. Reg. « A. A. I: r,4*”,M. G. Muncă și Lumină (Costinescu) : l’,47”,69. CLASAMENTUL CAMP. NAȚIONAL DUPĂ CELE 2 COBORIRI (Bob 4 persoane) 1. I. A. R. (conducător Al. Frim) : 3’,18”,02. 2. M. A. N. (conducător A. Budiș­­tean­u) : 3’, 19”,51. 3. P. T. T. : (ocna. Heinrich) : 3’,23",42. 4. Aeronautica : 3*,24",06.. ✓ 5. Reg. 4 A. A. : 3',28",76. e. M. L. E. : 3’,35”,18. CAMPIONATUL SĂNIUȚE Domni 1. Vucedin Soviet: 3‘,38”. * 3. Mihai Sorin : 3’,58”. 3. Constantin Sorin : 4',01". Doamne 1. Maria Branduș (P.T.T.) : 2',56”. 2. Rica Berendiu : 3',25”. 3. Valeria Găteju : 3’,42”. Dublu mixt 1. Olga Berend — Dan Bălășescu: 2*,48”, 99. 2. Mimi Topa — V. Savici: 2’,55”,50. 3. Flori Nițoiu — Straja : 3’,09”. Sky-înhămat 1. Marin Niculescu : 11 m. 54 ”. 2. Cri­sta­che Mizanis : 18 m. 52 . 3. Ion Cismaru : 14 m. 43 s. Sky-kyBring 1. Lt. PoSt: 18'.09”. 2. Cpt. Marin Ion : 20'.03”. 3. Soate Ion: 22’ .06”. Sporton de iarna „ Sinaia Săptămâna sporturilor de iarnă obţine­­ un frumos succes Rezultatele de Sâmbătă LA BRATISLAVA Primele rezultate După cum se ştie echipa naţională de ping pong participă la turneul de la Bratislava dotat cu Cupa Du­nării. In Capitala Slovaciei, reprezentanţii noşti au fost urmăriţi de ghinion, întrucât în primele jocuri au fost învinşi de adversarii pe care l-au în­tâlnit. Astfel la simplu domni Sdignişorea­­nu a cedat slovacului Marinko. Echipa naţională de domni a fost deasemenea învinsă de formaţiunea unei ţări vecine. PING-PONG din cupa Dunării iată primele rezultate tehnice obţi­nute în concursurile fotemaţi­ciale de la Bratislava. SIMPLU DOMNI Marinko (Slovacia) — Sighișoreanu (România) 3—0. DOMNI ECHIPE Slovacia — Germania 5—0. Țara vecină — România 5—0 DOAMNE ECHIPE Germania — Slovacia 3—2. A MURIT UN PIONIER AL TURISMULUI In oraşul Focşani s’a stins din viaţă zilele acestea, în vârstă de aproape 70 ani, pensionarul Ioan- Ştefan N. Popescu. Fost mult timp şeful biuroului populaţiei al oraşului său, de­functul era o figură bine cunos­cută In toate cercurile. Funcţionar destoinic, bun orga­nizator şi cu mun­tă iniţiativă, Ioan Popescu a lăsat pretutindeni în timpul vieţii sale, urmele unui temperament dinamic, activ, plin de enorie şi de inimă Pe lângă o viaţa întreagă de funcţionar model, defunctul duce cu el în mormânt un capitol de viaţă românească, capitol nerea­lizat încă de nici un român , cu ocazia Expoziţiei Universale de la Paris, din 1900, Ioan-Şteefan N. Popescu a străbătut pe jos în­treaga distanţă Bucur­eşti-paris, fiind decorat la Paris pentru a­­cest merit excepţional Intr’o vreme în care sportul ro­mânesc nu avea nici pe departe organizarea de astăzi, cu atât mai puţin turismul, defunctul, din propria iniţiativă şi nesusţinut de nimeni, ne­însoţit la încăput de­cât de carnetul său în care i se treceau vizele da sosire şi ple­care pe întreg parcursul, porneş­te la drum plin de încrederea în puterile sale şi în mândria cos­tumului naţional românesc, pe care l-a purtat în toate ţările ît a­tât timpi de trei luni şi 14 zile, cât a durat călătoria. Cu toate dificultăţile inerente unei asemenea realizări, cu toată închisoarea pe care a suportat-o în Ungaria, pentru că nu a vrut să-şi ia eşarfa tricoloră româ­nească ce-o avea pe piept, în­drăzneţul pioner al turismului românesc şi-a dus la bun sfârşit iniţiativa. Familia îndurerată şi populaţia oraşului — unde era prea bine cunoscut — l-au condus în ulti­mul său drum, în ziua de 25 ia­nuarie 1944, când a avut loc în­mormântarea, pe o vreme tot atât de frumoasă, cum i-a fost și su­fletul. SKI O şcoală de perfecţionare pentru doamne Păstrând o veche tradiţie, SkI Club Bucureşti, care a organizat an de an şcoli de perfecţionare de ski, face cuno­vent pe această cale că înce­pând de la 7 Februarie şi până la 18 Februarie a. c„ va funcţiona la Di­­ham o şcoală de ski de perfecţio­nare pentru doamne, înscrieri şi infomtaiţiuni în fiecare Marţi ora 19,30 la sala A. S. F. C. din srtr. Vasfile Boarescu. Cursul va fi condus de d-na Nădejdea Galser, instructoare federală. La recentele cursuri de sol de la Predeal, reprezentanţii clubului au depus o muncă deosebită pentru o cât mai frumoasă comportare, fapt pentru care clubul va institui un cantonament la Vârful cu Dor unde cei merituoşi vor putea con­tdm­ua un antrenament metodic, aceasta in ve­derea Campionatului internaţional pentru combinaţia alpină. Anul al 61-lea Nr. 31 Marți 1 Februarie 1944 Inf­ormaţiuni date de C. E.T. pentru eleve Azi­dim, la o­ra­io va avea loc în data Mica a IlI-a şedinţă de gimnas­tică pentru elevele şcoalalor profe­sionale din capitală. Excursia elevelor iliyoce la Sdinafta, care trebuia să se facă la începutul­ acestei luni, se va fa­ce in cursul lu­nii Februarie la o dată care se va anunța la timp. HOCKEY PE GHIAŢĂ SELECŢIONATA CAPITALEI VA JUCA ŞI IN GERMANIA Am anunţat la timp că selecţionata Capitalei de hockey pe ghiaţă va întreprinde un turneu în Elveţia, unde va susţine o serie de întâl­niri în oraşele principale, l­a îna­poierea spre ţara, echipa bucureş­­teană urmează să susţină el­eva par­tide în Slovacia. Din informaţiile pe care 1® deţi­nem, se pare că selectiva va juca «1 în Germania, mai precis la Viena şi Berlin. Plecarea bucureştenilor a fost fixată pentru Luni sau Marţi. TEATRUL MUNICIPAL B-dul Schitul Magureanui 1 Telefon 4.16,60 Matineu ELLEN şl MART Senzaţionalul cu! Margari­n Papagoga. şi Emil Bella (delet T. National) ~p tn ferirea unei distribuţii gh­alucit»______ MARELE SUCCES SEARA CU CAPU'N NORI (Jean de la Iun«) ORA 7 cu: Cella Dima. Fl. Scarlatescu (dela T. National) ________________Caiet Theodotu »! Ion Aurel Manoie-cn um militară şi politică (U**2£aaä?£ din pag. I-a) citului. Bombardamentul efectuat la adăpostul norilor a pricinuit numeroase incendii şi victime printre populaţia civilă. Dease­­menea a fost bombardat violent Frankfurt şi diferite localităţi din regiunea de vest a R­eichului.'' Comunicatul german anunţă pier­deri însemnate ale aviaţiei ina­mice cu prilejul acestor atacuri. Cifra dată de comunicatul ger­man arată 75 de bombardiere cu 4 motoare pierdute de atacatori cu prilejul ultimelor două rai­duri deasupra Berlinului. PE FRONTUL POLITIC. — Conflictul polono-sovietic a a­­juns la un punct mort. Oferta a­­mericană de mediaţiune a fost respinsă de Stalin. Se pare că Moscova condiţionează începerea unor negocieri de acceptarea prealabilă din partea Poloniei a liniei Curzon şi de modificarea alcătuirii actuale a guvernului polonez de la Londra. Evenimen­tul politic nou survenit în acest conflict l-a constituit răspunsul dat de d. Eden, ministrul de ex­terne britanic, interpelării depu­tatului conservator d. Kenneth Pickthorn. Id. Eden a precizat: 1) că Anglia n’a susţinut nici­odată că nu se poate schimba nimic în constituţia teritorială a­­ diverselor ţări; 2) că Anglia nu intenţionează să recunoască vreo schimbare teritorială făcută în timpul războiului fără înţel­egere liberă între părţile interesate şi 3) că Anglia rămâne credincioasă Chartei Atlanticului. Argentina a rupt relaţiile di­plomatice cu Puterile Pactului Tripartit. I­. Ribbentrop, minis­trul de externe al Reich­ului, a declarat unul redactor al agenţiei „D. N. R.“ că această atitudine a Argentinei este datorită presce­­nei nord-americane; că Germa­nia nu va pierde nici acum, aiei mai târziu în vremea de după război, din pricina acestei atitu­dini a Argentinei şi ca adevăra­tul păgubaş va fi Anglia, care are mari plasamente în Argentina, care va fî înlocuită, din punct de vedere economic în deosebi, prin influenţa Statelor Unite la Argentina. In raporturile Spaniei cu aliaţii anglo-saxoni a intervenit o ten­siune pronunţată. Anglia şi Sta­tele Unite au suprimat orice tri­miteri de carburanţi în Spania motivând această măsură cu învi­nuirea că Spania n’ar păstra neu­­­tralitatea. Contele Jordan­, ministrul de externe spaniol, a acordat ziaru­lui „Arriba“ smn interview decla­rând între altele că Spania, tre­­bue să-şi păstreze sângele rece faţă de războiul nervilor ce se duce contra ei. D. Jordan, a ca­lificat nedrepte atacurile contrar Spaniei care înţelege să ră­mână neutră şi să întrebuinţeze toate mijloacele de care dispune pentru păstrarea şi apărarea a­­cestei neutralităţi. Statele Unite, printr-o decla­­raţie oficială, nu recunosc noul guvern bolivian. Mexicul dease­menea a rupt relaţiile cu noul guvern bolivian. Guvernul egiptean a publicat un comunicat oficial declarând că aderă la Charta Atlanticului. Din sursă oficială germană s-a desminţit ştirea că Germania ** fi propus Papei să-şi schimbe re­şedinţa dela Romat. Suedia a primit să reprezinte interesele Argentinei în Germa­nia şi Japonia. Duminică 30 ianuarie a. c., va avea loc adunarea de constituire a Districtului Bucureşti, la sediul Federaţiei de Atletism în str. Alex. Lahovary nr. 14 Grupările specificate mai jos sunt invitate a-şi trimite delegaţii pentru a lua parte la această adu­nare: Stadiul Român, Viforul Da­cia, A. C. R„ Telefon Club Român, A. S. Poliţia, A S. A M.­ Victo­ria, C. F. R„ Leonida, P. T. T„ Metropola şi A S. P . R. De­asemenea sunt invitate a-şi trimite delegaţii toate grupările care do­resc să practice atletismul Adu­narea va avea loc la ora 11 fix. GALĂ DE FILME ATLETICE Luni 31 Ianuarie se organizează în sala Dalles o gală de filme cu subiecte atletice. Se va rula fil­mul jocurile olimpice din anul 1996 de la Berlin. Deasemenea el va mai rula și un film documen­tar. ANTRENAMENTE DE SALĂ Antrenamentele de sală continuă în sala Mica în fiecare Marti și Sâmbătă de la orele 19—20 pentru atleti iar pentru atlete Sâmbătă dela orele 16—17. CHESTIONARUL F. R. A. Grupările cari n’au răspuns în chestionarul F. R. A prin care erau rugate a comunica F. R. A. dacă mai activează, ce materiale au, să-şi plătească cotizaţia care este de lei 1.000 anual, sunt rugate a răspunde cel mai târziu până la 10 Februarie a. c. Deasemenea grupările, cari do­resc să practice atletismul sunt rugate să se afilieze la F. R. A. ATLETISM ADUNAREA , CONSTITUIRE A DISTRICTULUI BUCUREȘTI Mmm g­ravă a Cluj­ului Carpatin român Joi 27 Ianuarie a. c. s’a ţinut la liceul Mihai Viteazu, adunarea gene­rală a Clubului Carpatin Român. Şedinţa s’a deschis la orele 19 şi 30 sub preşedinţia d-lui Dumitru Ghe­­rasi. D. av. Victor Pfeiler, secretarul general al Clubului, a făcut o amă­nunţită dare de seamă a activităţii desfăşurate în anul 1943, insistând şi asupra faptului că asociaţia a împli­nit 15 ani de existenţă. D. Petre Mateescu a citit lista do­natorilor şi bilanţul de profit şl Pier­dere. D. Vasi­le Costovîci a făcut rapor­tul comisiei de cenzori. Adunarea a dat descărcare comi­tetului de gestiunea financiară. Sub preşedinţia d-lui Victor Dimi­­triu adunarea a procedat la alegerea noului comitet­ alcătuit astfel: Preşedinte : Dumitru Gherasi, vice­preşedinte : Vasile Costovici şi vic­tor Pfeiler, secretar general : Petre Mateescu, casier : Constantin Nicu­lescu, membri în comitet: A. Win­ter, şerban Orăşeanu, Vasile Mogo­­şanu şi Ion Kluge; cenzori: George C­ocoiu, Gh. Nicola şi Mircea Ma­­rasin. D. preşedinte Dumitru Gherasi mulţumeşte adunării generale pentru încrederea arătată. Apoi fixează a­­tribuţiile fiecărui membru în comitet. In continuare d-sa mulţumeşte d-lui director Mihail Iacob pentru simpa­tia şi înţelegerea pe care o arată Clubului Carpatin Român. D. director Iacob luând cuvântul elogiază activitatea clubului rugând comitetul să organizeze şedinţe de filme cu subiecte turistice pentru elevii liceului şi colective rezervat® elevilor iubitori ai munţilor noştri dragi. Şedinţa a luat sfârşit la orele 21. -©♦0- SMIDEREA DIN BRĂILA Brăila, 27 Ian, Dumitru Dragnea din str. Ro­şiori 9, fost director al unui de­pozit de produse petrolifere din localitate, şi-a pus capăt zilelor, spânzurându-se. Cadavrul a fost descoperit de cei de acasă, atârnat de cuiul unei grinde din bucătărie, iar în jurul gâtului, strangul cu care Dumitru Dragnea și-a pus capăt zilelor. In ultimul timp, Dumitru Drag­nea­ era foarte abătut și spunea prietenilor că se va sinucide. B. Lullin'ct! 117 Spectacole triumfale mmmmmmmmivBR, Toata Capitala aplaude P.e TANTI COCEA, R. BULFINSCHI si C­LUNGEANU in fruntea unui buchet de străluciti artiști LA Teatrul MARIA FILOTTI IN UN VIERME PREVESTITOR AL VREMII .­­ In Suedia centrală, şi anume in ţinutul Bergshagen, locuitorii cunosc mai de mult un soiu de vierme care prevesteşte vremea.. Acest soiu da vierme e lung de 4—6 cm., pe pântece şi laturi e alb, iar pe spate, negru. Toamna, prin, Octombrie, el Îşi schimbă coloarea de pe spate, b­­iligru cenuşiu dacă iarna va­ fi aspră — sau împestriţat cu pete negre dacă iarna ce vine va fi blândă. Astă toamnă viermii aceştia a­­veau pe s­pate numai o singură pată neagră,­ ceeace a pertois ţă­ranilor suedezi de’a Bergshagen să prezică o iarnă uşoară. Prezi­cerea s’a dovedit bună, cel puţin până acum de RAUL CAUNESCU Conferenţiar universitar FLUTURII AMERIZEAZA PE VALURILE MĂRII. După părerea unui învăţat da­nez, misterul zborurilor fluturilor la mare distanţă, peste mări şi oceane, se poate explica foarte uşor acum când s’a­u făcut inte­resante observaţii asupra zboru­lui acestor insecte. Se ştie că, punându-se cu oare­care grije un ac de cusut la su­prafaţa apei dintr’un pahar, el rămâne în poziţie orizontală la suprafaţa apei, fără să se scu­funde. L La fel procedează fluturii cu picioruşele lor. Tensiunea apei de m­are este atât de ridicată încât permite chiar unor fluturi mai mari să se așeze pe valuri, fă­ră să se ude. IN TIMPUL ÎMPERECHERII RÂMA E VENINOASA. Se știe că râmele samt um ali­ment foarte căutat de păsările de curte. S’a observat că mâncate de păsări în timpul împerecherii, le pot îmbolnăvi grav prin otrăvire. Aceasta din pricină că în pe­rioada împerecherii, râmele se­cretă un suc otrăvitor, ceea ce pare a fi un fel de mijloc de e- Cărare al acestora în vederea perpetuării speciei. ELEFANTUL NU ŞTIE CE GLUMA. Elefanţii sunt convinşi adepţi ai zeului Bachus şi beau rachiul mai cu plăcere decât apa. In pa­tria lor de baştină ei au o remar­cabilă preferinţa pentru rachiul de orez. Intr’o grădină zoologică din Germania, s’a înregistrat de cu­rând un caz nostim de agresiune, a unui elefant păcălit pe chestia băuturii : un paznic a fost lovit puternic cu trompa şi trântit pe jos, de un elefant destul de blând, din pricină că, după ce-i dăduse să bea o sticlă de bere o umpluse cu apă , şi i-o dăduse din nou Cum dusese sticla la guri, ele­fantul simţise numaidecât şme­cheria şi batjocura ! VITEZA STRUŢULUI Struţul face parte din fiinţele cele mai iuţi la picior. Dacă e gonit, struţul poate alerga un ki­lometru într’o jumătate de mi­nut, deci cu o viteză de 120 km Atunci se pare că picioarele lui nu mai ating pământul, iar paşii samt adesea de 4—5 m. lungime. Dar această viteză nu ţine mailt, căci pasărea oboseşte repede. INFLUENŢA LUNII ASUPRA ANIMALELOR. Până acum s’au făcut dese ob- _ servaţii din care s’a putut con- î stata că viaţa animalelor este pu­ternic influenţată de fazele lunii. Cităm câteva din aceste con­statări a căror explicaţie nu s’a dat încă pe deplin. Astfel, un soiu de arici de mare (Centrechinus setosus), atinge maximum de greutate numai în cele câteva zile premergătoare lunei pline. Un soiu de peşte îşi depune icrele numai în zilele cu lună plină, indiferent dacă cerul e în­sorit sau nu. Alte animale cu o astfel de ciudată sensibilitate faţă de fa­zele lunii, preferă luna nouă. Altele fac lucruri cu totul ne­obişnuite numai in timpul ulti­mului sau primului pătrar. Animalele mărunte, fosfores­cente, ale mării, ies la suprafaţa mării mai des in nopţile cu lună plină ! Marea se transformă fi­umei Intr’un imens reflector. Păpăluda sau Rândunica de noapte, pasăre călătoare de ori­gine sudică, ouă numai când luna e ia ultimul pătrar. Când această pasăre vine primăvara cu oare­care întârziere, şi n’a apucat luna plină, ea aşteaptă o lună întreagă înainte de a începe să ouă, pe lună plină. Se pare că fenomenul acesta e in legătură cu o anumită activi­tate hormonală, în care luna joacă desigur un rod hotărâtor BALAUR Mic In India răsăriteană, trăeşte un roiu de şopârlă cu aripi, care din pricina pielii sale scorţoase şi strălucitoare, are înfăţişarea ha­­laurilor din basme. Dar, spre deosebire de aceştia, balaurul Indiei nu are decât o jumătate de metru lungime şi se hrăneşte numai cu gengi.­­ ANIMAL* FARA MOARTE. Moartea este un fenomen na­tural obişnuit în lumea fiinţe­lor vii. Totuşi in natură există şi ani­male care nu mor niciodată, sau care cel puţin nu mor de bătrâ­neţe sau moarte naturală, ci mâncate de alte animale. Aşa e cazul Infuzorilor. Ciclul vieţii acestor Protozoaie cuprinde, de regulă, perioada de asimilaţi© şi creştere, urmate de difuziunea celulei (înmulţire a­­sexuată). Când condiţiile de viaţă devin mai puţin prielnice, are loc o contopire a protophormei şi nucleului a câte doi infuzori (conjugare), al cărei scop este re­întinerirea substanţei vii — după care înmulţirea asexuată conti­nuă. In acest ciclu nimic nu ne a­­minteşte de moartea cunoscută la animalele superioare, care după ce s’au asigurat de urmaşi, ajung la o fază înaintată de bătrâneţe şi mor, cadavrele lor intrând în putrefacţie. Multe alte fiinţe acvatice îşi reîntregesc corpul dacă acesta a fost rupt sau tăiat din pricina vre­unui accident oarecare. Ba­zinele animale inferioare, cum e Hidra, se refac complet chiar dacă au fost tăiate în nu­meroase bucăţele. Un asemenea animal mic, a fost tăiat în 200 bucăţele şi fiecare bucăţică s’a refăcut complet, crescând până la forma şi dimensiunile animalului normal, dând astfel naştere la 200 Hidre noul. GASATORIA MIOPILOR. Se ştie că miopia este heredi­­tară. Dacă însă e vorba numai de un grad uşor de miopie, căsăto­ria se poate face fără grije, de­oarece copiii nu vor avea o mio­pie pronunţata. Dacă însă amândoi părinţii su­făr de o miopie mai accentuată (peste 3 dioptrii şi jumătate), copiii vor avea considerabile tul­burări ale vederii DE CE SLĂBEŞTE VEDEREA 7 După părerea profesorului ger­man Wegener slăbirea vederii la bătrâneţe nu e pricinuită de schimbări organice ale ochiului sau cristalinului ochiului, ci din cauza unei circulaţii mai slabe a sângelui. Aşa că cititul, scrisul şi lucrul­­ de mână nu are nici o influenţă­ în raport cu vârsta înaintată. Dimpotrivă, folosirea ochilor e foarte necesară menţinerii ve­derii, pentru că prin aceasta are loc o creştere a circulaţiei sân­gelui. Prin urmare, după acest medic german, adevărata ocro­tire a ochilor la bătrâneţe este tocmai exersarea continuă a ve­derii, ea netrebuind să fie nicio­dată neglijată. DE CE ALBESC OAMENII ? Pe măsură ce înaintăm de vârstă, părul nostru se face ce­nuşiu şi apoi alb. Această încă­­runţire şi apoi albire a părului nostru se datoreşte faptului că celulele pielii capului din care se formează firele de păr, pierd progresiv capacitatea de a pro­duce pigmentul colorant­ al păru­lui Nu se ştie încă precis de ce iu­­birea părului are loc la unii mai de­vreme. Iar la alţii mai târziu, Se pare că aici intervine here­ditates. In unele familii albirea părului începe chiar la vârsta —!• 25 ani — și, din contră, s’au vă­zut , persoane având părul încă negru, la n '*ârrtă destul de înaintată. CRONICA ŞTIINŢIFICĂ OBSERVAŢII ŞI DESCOPERIRI NOU1

Next