Universul - Capitala, martie 1944 (Anul 61, nr. 60-90)

1944-03-01 / nr. 60

Anul al 61-lea J nr. 60 Miercuri 1 Martie 1944 STÂRPIREA OMIZILOR Primi vara se apropie. Im cu­rând pomii, podoaba curţilor şi grădinilor noastre, vor înflori şi înfrunzi. Dar, ca în toţi anii, spre osânda noastră, a oamenilor, nă­vala lacomă a omizilor, duşma­nul cel mai neînduplecat al pomi­lor, va devaista frumuseţea lor şi mai mult decât atât, îi va u­ţţi şi de roade. Iţi vine să le plângi de milă, când, în plină primă vacă, îi vezi suind spre cer crengi schilave­, roase de frunze şi flori de către omizi. Deaceea, datoria tuturor, săteni şi orăşeni, e să purceadă neîntâr­ziat la stârpi­rea cuiburilor de o­­mizi. Aloam, când vremea este frumoasă şi când muncile i-au început în câmp, e timpul cel mai potrivit pentru începerea luptei. Săteanul nu prea are ce face in timpul acesta. Şi e un lacru nu tocmai greu, mai ales că pomii nu sunt stingheriţi cu nimic, uncartul în ei fiind uşor. Mai ales că acum cu ăla de omizi pot fi Cârpite fără raniţă casnă şi pot fi văzute tot aşa de uşor. Mai târziu, când pomii vor un­­i tunuri şi înflori şi când omizile vor învia, atunci lupta pentru stârpire va fi cu mult mai ane­voioasă, vom rupe fierile şi frun­zele tinere şi nici nu vom putea ajunge la o stârpire desăvârşită oricâtă muncă am depune. Nă­vala lor n’ar mai putea fi Stăvilită. Şi pomii vor suferi. Scrim aceste rânduri pentru a­griculterii şi oamenii cari iubesc pomii. Dar sunt şi din aceia cari nu le dau pomilor nici o impor­tanţă. Nu rareori vedem în curţi pomi Întregi devastaţi de omizi. Pentru aceştia trebue­sc aplicate măsuri drastice fiindcă ei pun în primejdie, prin lipsa lor de cel mai neînsemnat simţ gospodăresc, şi grădinile acelora care totuşi se îngrijesc cumsecade. Guvernul a dat în dese rân­duri tot felul de sfaturi pentru stârpirea omizilor, dar prea pu­ţini le-au executat, mai ales la ţară. De aceea noi propunem ca la sate, jandarmii, împreună cu a­­gentul agricol şi cu celelalte au­torităţi, cu învăţătorii, să treacă din curte in curte şi să vadă dacă pomii au curburi de omizi. Şi acolo unde întâlneşte nepă­sare sau rea voinţă, să aplice amenzi, fiindcă nu e omenesc ca această avere naţională care sunt pomii şi care nu cere îngrijiri prea mari, să fie lăsată pradă o­­mizilor şi distrugerii. Rugăm dar pe cei în drept să fi în consideraţie rândurile de mai sus şi să dea ordin jandar­milor şi tuturor autorităţilor co­munale să pornească cu toată ho­­tărîrea la lupta contra onizilor. O mică «forţare numai şi bună­voinţă... Alfel omizile iară ne nă­vălesc şi ne ucid pomii. .. Obligativitatea frecventării activităţii extraşcolare Se aduce încă odată la cunoş­tinţa tuturor cel­or, interesaţi: pă­rinţi, tutori sau patronii, că edu­caţia şi instrucţia extraşcolară sunt obligatoriu pentru tinerii de ambe sexe, între 12-17 ani pentru băeţi şi 12-20­ ani pentru fete care nu urmează cursurile vreunei şcoli patelice, confesionale sau part»culare (art. I din legea nr. 75­ din 5 octombrie 1942). Totodată se reaminteşte părin­ţilor ,tutorilor sau patronilor care au în grija lor astfel de tineri că art. 4 al aceleiaşi legi prevede sancţiunea amenzii In cazul ne­respectării obligativităţii de a-i şi 5000 lei, trimite pe aceştia la şedinţele de educaţie extraşcolară. In ce priveşte pe ucenici, dacă ei urmează cursurile unei şcoale de ucenici, nu mai sunt obligaţi a urma şedinţele speciale de acti­vitate extraşcolară, întrucât a­­c­easta se va face de către direc­ţiile respective. Ucenicii care nu urmează cursu­rile şcoalelor de ucenici vor con­tinua să frecventeze şedinţele de activitate extraşcolare, în caz contrar fiind expuşi sancţiunii legate care este amenda între 100 ŞEDINŢA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE MORALE ŞI POLITICE Joi, 24 Februarie Academia­­de Ştiinţe Morale şi Politice şi-a re-­­ luat activitatea printr-o şedinţă publică prezidată de d. preşedinte prof. G. G. Mironescu. D­ar după ce face elogiul Soldatului român şi arată datoria Că o au instituţiile de cultură de a lucra fără­ preget în aceste vremuri grele, dă citire unei scrisori prin care Universita­tea din Lyon mulţumeşte Acade­­miei pentru comemorarea ce s’a făcut marelui jurist francez care a fost Louis Josserand. D. prof. Şarban Ionescu prezintă ultima lucrare a d-lui profesor Ma­rin Ştefanescu­ .Filosofia Creştină" scoţând în evidenţă" că această lu­crare adresându-se unei întregi generaţii de studenţi are o deose­bita valoare morală, în aceste timpuri de negativism şi ateism, ea accentuând uriaşa contribuţie morală ce creştinismul a dat-o fi­­losofiei. D. prof. George Strat al Acade­miei de Ştiinţe Morale şi Politice anunţă apariţia celui de al IV-lea Buletin al Academiei, 1942—1943, atrăgând atenţia asupra valoroase­lor comunicări ce cuprinde. D. profesor Alexandru Oteteli­­şanu face apoii o comunicare cu titlul­ „Concepţia Materialistă în dreptul privat”. D-sa arată că prin concepţia materialistă nu înţelege concepţia materialistă al cărui adept nu este, ci concepţia mate­rialistă stică, aşa cum a definit-o Haeck­el, adică pornirile egoiste aia omului, desbrăcat de orice ideal moral. Prin concepţie mate­rialistă d-sa nu înţelege nici con­cepţia pozitivistă în drept, cum ar fi aceea a lui Duguit, nici concep­ţiile sociale, care uneori pot fi străbătute de cel mai înalt ideal moral, afară concepţia socia­listă extremistă. Materialismul etic, sub raportul dreptului privat, se datoreşte mul­tor cauze. Toate acestea se pot, însă reduce la două: la puterea empirismului, care guvernează conduita omului, şi la înţelegerea greşită ce se dă dreptului privat de unii jurişti din ţările totalitare. Omul fiind înclinat să se îndrepte mai mult spre satisfacerea nevoi­lor lui personale, s’a crezut că în­treg dreptul privat, cu toate insti­­tuţiunile lui, trebue să fie pus în slujba acestor interese meschine şi egoiste. Astfel de idei datorite em­pirismului, sunt eronate, după cum tot atât de eronat este a susţine, cum o fac unii jurişti na­ţional-so­­cialiişti, că dreptul privat trebue să fie suprimat şi integrat fie în drep­tul public (dreptul persoanelor, al familiei al succesiunilor), fie în dreptul economic (proprietatea, bunurile, obligaţiunile, garanţiile, etc.). In partea a doua a conferinţei sale, d. prof. Otetelişanu arată că dreptul privat, departe de a fi do­minat de o concepţie materialistă etică, a fost şi va fi străbătut de tmn înalt idealism, pe baza reguli­lor lui strajuind permanent prin­cipiile morale. INSEMNĂRI ARDELENE BIBLIOTECA FRĂŢIEI ORTODOXE Acum 11 ani s-a înfiinţat la Cluj, Frăţia ortodoxă română, o asociaţie a mirenilor, menită să sprijine biserica în misiunea ei creştină şi mai ales, să desvolte solidaritatea morală şi interesul activ în sânul credincioşilor a­­cestei biserici. Iniţiativa pornea din cetatea universitară, de la cei mai reputaţi oameni de ştiinţă ai Ardealului şi ecourile ei au fost dintre cele mai puternice, anga­jând intelectualitatea noastră la o mişcare serioasă şi bine orga­nizată. Activitatea Frăţiei, începând din primăvara anului 1933 şi pâ­nă la ocuparea Ardealului este destul de bine cunoscută, aşa că nu vom reveni asupra el Câte­va menţiuni vom face în­ legătu­ră cu preocupările asociaţiei în cei trei arc de pribegie. Spiritul ei animator de profesor I. Matei n’a încetat săi asigure Frăţiei a­­ceeaşi existenţă rodnică, să-i lărgească influenţa şi contactul, fie în straturile intelectuate sau ale poporului şi să facă din ea un instrument de autoritate spi­rituală în opera educativă. In deosebi, merită să acordăm o a­­tenţiune particulară bibliotecii pe care Frăţia o editează. Printr-o serie de broşuri, tipă­rite cu multă îngrijire, din con­tribuţii generoase, publicul are posibilitatea să aibă la îndemână o enciclopedie de valori extrem de fol­osittoare .Fireşte, scopul e­­senţial al­ bibliotecii este de a lămuri doctrina ortodoxiei, sem­nificaţia ei creştină şi rolul avut în trecutul poporului român. Dar spunând despre ea numai atât, este prea puţin. In cuprinsul broşurilor de popularizare citi­torul va găsi un material bogat, din toa­te disciplinele care tind să promoveze spiritul pe înăl­ţimi etice şi naţionale, astfel că profesorului Matei i-a reuşit să facă din ele o lectură interesan­tă pentru toate caegoriile de ci­titori şi demnă de a nu lipsi din nici o casă. De când se află în pribegie, Frăţia a scos biblioteca în con­tinuare de la numărul 22 până la 31, fiecare lucrare păstrând sem­nătura unui cărturar consacrat şi tratând un subiect mâezois. Seria refugiului este deschisă de părintele D. Stăniloaie, rec­torul Academiei teologice din Si­biu cu „Biserica Românească”. D-sa precizează rosturile ortodo­xiei în comunitatea etnică, ară­tând că ea nu desbracă pe vnsul religios de etaicitate şi de conţi­nuţii­ statului, după cum din in­timitatea în care a trăit cu po­porul s’a născut o cultură creş­tină românească de o bogăţie extraordinară. A doua lucrare este semnată de d. profesor Grigore Popa, se­cretarul general al Frăţiei orto­doxe şi are titlul „In duhul orto­doxiei naţionale", în care auto­rul arată că faţă de orgoliul im­periallist al vecinilor noştri, po­porul român opune idealul pan­­românismului cu vădita lui a­­coperie etnică, istorică şi mo­rală. D. dr. E. Nicoară, preşedintele forului din Reghin, tratează tar­­tr’o broşură. „Doctorul operează, Dumnezeu vindecă” neputinţa u­­manei în faţa măriilor orânduiri ale divinităţii, cerând în conclu­zie mai multă învăţătură reli­­gioasă în şcoli. In numărul 25 s’a tipărit o colecţie de meditaţii religioase ţinute In biserica din Braşov- Cetate, de către preoţii Vasile Coman, Iuliu Işa, profesorul Ion Moşoiu şi protopopul Aurel Nis­­tor. Broşura a apărut sub titlul „Uiistos şi tineretul “, profesor I. Matei a publicat trei lucrări preţioase „Educaţia religioasă a studenţimii noastre", ,ţmagina şi restaurarea mitropo­liei Transilvane’ ’, şi „Opera şco­lară a Mitropolitului Şaguna”. In prima lucrare, cărturarul arde­lean lămureşte că biserica şi cre­dinţa religioasă au suprema va­loare de a ajuta formarea per­sonalităţii umane, iar în celelal­te două, d-sa aduce istoriogra­fiei româneşti din Transilvania o contribuţie de seamă ,în ce pri­veşte cunoaşterea personalităţii şi a concepţiei mitropolitului Şa­­guna. D. profesor I. Matei mai sem­nează două broşuri, una intitula­tă „Program de muncă’’, în care expune rostul Frăţiei ortodoxe şi alta „Biserica în concepţia sta­tului de azi”, în care înfăţişează noul spirit al­ statului român privitor la biserică şi perspec­tivele fericite ale aces­tui spirit, care duce la reîntregire, prin credinţă. Editorii au publicat apoi o Co­lecţie de articole interesante ale d-lui profesor Aurel Popa, secre­tar general la Ministerul Culte­lor şi Artelor, articole pătrunse de concluzia că unitatea spiri­tuală a românilor n’a suferit niciodată vreo ştirbire şi că ea nu se va putea stinge nici în viitor. Cu multă atenţie trebuie reţi­nut studiul profesorului Ii­viu Stan de la Academia teologică din Sibiu, tratând despre „Drep­tul in gândirea românească" D­isa a realizat o lucrare de sin­teză etică definind dreptul ca o stare în strânsă dependenţă de bine şi, ordinea morală. In gân­direa românească, dreptul nu­ i decât o funcţie a binelui aplica faptelor şi relaţiilor libere , conştiente externe şi sociale ale vieţii româneşti Neamul româ­nesc are o concepţie biine rotun­jită despre drept, cuprinzând în­treaga lui realitate. V. M. regrijra twmstetor din ciu­tiele Capitalei . Un comunicat al primăriei municipiului Primarul General al Capitalei, făcând, cu mâhnire, constatarea că în cimitirele Şerban-Vodă (Bellu), Sft. Vineri şi Ghencea, o parte din morminte, cavouri şi cepele sunt degradate sau chiar total părăsite, a adus la cunoş­tinţa opiniei publ­ice a Capitalei că o tradiţie sfântă moştenită nu­că de l­a primel­e începu­turi ale creştinăftăţei noastre, impună ori­cărui bun creştin să aibă­ gri­jă şi să nu lase în părăsire lă­caşul ce adăposteşte pentru veşnicie ră­măşiţele pământeşti ale, unei fiinţe ce la viaţă i-a fost apro­piat şi scump. Se pare că acel comunicat e fost greşit înţeles, fiindcă re­comandările ca s'au făcut prin comunicatul dat anterior cu pri­vire la îndatoririle ce le au unii cetăţeni de a îngriji de mormin­tele rudelor lor, nu privesc toate mormintele, cari în majoritatea lor sunt frumos îngrijite, ci nu­mai acelea complet a­pa­rărit­a şi date uitărei ani dearândul. Pe acestea, cu părere de rău, le putem numi, mormintele ni­mănui, fiindcă nimeni nu se în­grijeşte de ele. Respectul ce-l datorăm mor­ţilor noştri ar fi trebuit să nu dea loc la asemenea delăsări, pe cari le socotim neomeneşti şi cu totul necreştineşti. Proprietarii sau moştenitorii a­­cestor morminte nu ar fi tre­buit să aştepte chemare® la da­torie a Primarului Capitalei ca să se îngrijească de ei Ei nu simt oare mustrarea ce vine din fundul mormânului a pumnului de ţărână ce a însem­nat odată o fiinţă cu care au împărţit şi necazuri şi veselii acum este dat părăsirii . Este deci de datoria noastă a nu lăsa să meargă mai departe această stare de lucruri. Proprietarii s­a­u m­oştenitorii mormintelor părăsite şi degra­date din cimitirele mai sus po­­menite au obligaţia de a veni sfi declare locului în drept că le a­­parţii acele morminte şi el se vor îngriji de înfrumuseţarea lor.Lucrările de reparaţii şi îngri­jire ce vor trebui făcute numai la această categorie de morminte, urmează a se începe de îndată ce timpul favorabil all primăverii va îngădui. Totodată se mai aduce la cu­noştinţa publică, că d. General casa speculă ce se face de anu­miţi indivizi cu îngrijirea mor­mintelor, a dat dispoziţiuni ca ne­mernicii cari o practică să fie sever sancţionaţi.Dealtfel problema îngrijirii, în general, a mormintelor, va fi în curând reglementată, prin stabi­lirea unor tarife ce vor fi afişate în cimitire. Făcând aceste precizări şi că­lăuzit de o înălţătoare şi creş­tinească idee, Generalul Răşeanu ţine să facă mărturisirea sa de credinţă marelui public, că, mor­mintele celor ce ne-au fost apro­piaţi şi dragi în viaţă, precum şi mormintele tuturor fraţilor noştri români, preserate în toate cimi­tirele de pe întreg cuprinsul ţării trebuesc îngrijite şi frumos în­treţinute, ele oferindu-ne în cli­pete libere loc de reculegere şi încu­inaţi în faţa lor vom simţi acea legătură tainică ce există între ei, cei placaţi dincolo de hotarele vieţii şi noi cei rămaşi, legătură nemărturisită d­ar înţe­leasă ce face chezăşia existenţei şi permanenţei noastre pe aceste pământuri de 2000 de ani româ­neşti. ACTIVITATEA COMISARIATULUI GENERAL AL REFUGIAŢILOR DIN TRANSILVANIA DE NORD Zilele trecute s-a ţinut o şedinţă a Comitetului de d-riri de pe lân­gă Comisariatul general al refu­giaţilor din Transilvania de Nord, sub preşedinţia d-nei Maria Mare­şal Antonescu, la care au partici­pat toate membrele din Comitetul de conducere. Cu acest prilej, a vorbit d-na Cantacuzino, relevând activitatea desfăşurată mai bine de un an, de către d. prof. Gr. Forţu la Comi­sariatul general al refugiaţilor, unde a dat o permanentă atenţie tuturor problemelor in legătură cu actuala situaţie a Transilvaniei. In acest sens a vorbit şi d. dr. Leon Scridon, Comisarul general al refugiaţilor, care a stăruit în mod special asupra operei de a­­riltorare Întreprinsă de d. Gr. For­ţa şi a nouliui ritm ce d-sa l-a imprimat mişcării transilvane. Sau discutat apoi diferite pro­bleme de viitor, după care d-na Cornelia prof. Forţu a citit rapor­tul de activitate. Prin acest raport din care spicuim realizările mai importante se arată că de la începutul acţiunili sale, Comitetul de d-ne a fost preocupat de 4 mari probleme în asistenţa refugiaţilor şi anume: Asistenţa familiei şi a copilului; asistenţa tineretului; asistenţa in­­dividuală şi asistenţa instituţio­nală Pentru rezolvarea acestor importante probleme s’au organi­zat mai multe secţiuni a căror ac­tivitate s’a desvoltat pe măsura nevoilor Urgente. Prima urgenţă a fost asistenta familiei cu eopii nu­meroşi. D-nele din Comitet s’au îngrijit în mod special de 20 de familii. S’au împărţit, daruri la fa­milii şi copii cu ocazia Sfintelor Sărbători. Din cauza crizei de locuinţe, acolo unde s’a socotit necesar au fost luaţi copiii spre a uşura fa­milia şi au fost plasaţi la Preven­­toriile Consiliului de Patronaj, Leagănul ,,Sf. Ecaterina” cămi­nele şi dispensarele „Principelui Mircea" şi în special la căminul din str. Anton Pan al ministerului muncii. Comitetul de di-ne a luat Iniţia­tiva de a boteza un număr de co­­pii. D. Mareşed Antonescu a donat casa sa părintească din calea Că­lăraşi pentru adăposti­rea a cinici familii cu copiii numeroşi. Raportul se ocupă apoi de a*1*' tenta tineretului, care a fost or­ganizat în trei grupe: şcolar, uni­versitar şi muncitoresc. Mai departe se arată modul cum s’a desfăşurat­­ aplicarea planului educativ, social şi naţional, reu­­şindu-se să se creeze în ceea ce priveşte Înfiinţarea taberelor de vară pentru vacanţă, o atmos­feră de adevărat cămin părintesc. Conducătorii au arătat elevilor dragoste şi înţelegere, între ei, elevii s’au pur­tat frăţeşte. Pentru ocrotirea tinerelor stu­dente, sosite la Bucureşti, Comi­sariatul a Înfiinţat un cămin spe­cial , „Andrei Şaguna” din Capi­tală, sfer. Gramont nr. 25. In acest cămin, viaţa e întemeiată pe o disciplină istorită din convingere şi adâncă înţelegere. In ceea ce priveşte pe ucenicii refugiaţi, ei au fost grupaţi la că­minul , Oct­avian Goga”, unde 11 se dă Îmbrăcăminte, încălţăminte, hrană, disciplină morală şi sufle­tească. Mai departe raportul se ocupă de asistenţa copiilor refugiaţi fără părinţi, cari au fost luaţi sub su­pravegherea şi ocrotirea Comisa­riatului, de asistenţa instituţională şi subliniază colaborarea cu socie­tăţile de asistenţă şi ocrotire so­cială şi, în special de sprijinul dat de Consiliul de patronat şi socie­tatea ortodoxă a femeilor române. După aceea raportul menţionea­ză activitatea desfăşurată in pro­vincie, in toate centrele importan­te de refugiaţi: Turda, Alba-Iulia, Beiuş, Braşov Arad, Timişoara, Sibiu, Piatra Neamţ, Vatra Dornei, Cernăuţi. In incheere, se exprimă mulţu­miri tuturor persoanelor cari au sprijinit opera Comisariatului Ge­neral al refugiaţilor. -------0*0------­ Serbarea patronului Becului „Gh. Şincai“ din Bucureşti Liceul „Gh Sincai” şi-o sârbă­ , după Paganini terit­orii. Luni, patronul cu un fast D, director al deosebit. . In sala de festivităţi a liceului s’a desfăşurat în faţa unui nume­ros public un bogat program mu­zical şi artistic. Din partea ministerului culturii naţionale a participat prof. univ Vintofi Mihăilescu, secretar gene­ral şi prof. C. Gerota, directorul general al învăţământului secun­dar, însoţiţi de d-nii inspectori ge­nerali Lungu şi Gh. Guţu, D. I. Perieţeanu şi Vladimir Străinu, de la Oficiul Educaţiei Tineretului precum şi numeroşi directori ai li­ceelor din Capitală. Prima parte a programului con­stituie o împletire armonică de co­ruri şi de recitări, în care poeziile alese, rostite de elevii Mărăcine, Luca Vasi­iu, Rângheanu şi Ooan­­cea au servit de introducere coru­rilor ce le-au urmat. Corul a fost condus de d. prof. Ferdinand Agopian. . Tânărul Gheorghiu Valentin, elev __r„ ______ particular al liiceului, a executat la Răşcanu fiind informat de poli­ pian 2 bucăţi de Liszt, armonizări liceului, Virgiliu P Arbore, a rostit o cuvântare relevând semnificaţia sărbătoririi, evocând spiritul de afirmare şi creaţie românească al lui Gheor­ghe Şincai, pe care generaţiile ce urcă treptele culturii in liceul ce-i poartă numele, îl au mereu înainte ca cel mai preţios îndemn. D. director Arbore mulţumeşte tuturor celor pe care dragostea de şcoală îi adună in fiecare an la serbarea patronului liceului. Partea a doua a serbării, a în­ăcriţt de altădată un meritat succes cu o reprezentare dramatică origi­nală a principalelor momente din viaţa lui Gheorghe Şincai. Textul a fost scris de câţiva elevi ai liceului: Stama Tiberiu, Demischiotu Const. Băleanu Petre şi Săruteanu Emil, sub conducerea d-l­ui profesor Barbu Sluşanechi, care a revizuit şi desăvârşit con­ducerea artistică a reprezentării. D. D. Mocdomiţă, preşedintei« comitetului şcolar »­ liceului, a răsplătit pe fiecare din autori şi interpreţi cu suma de 10.000 lei T UNIVERSAE Concursul pentru planuri de dispensare rurale Ministerul sănătăţii a publicat un concurs printre arhitecţi, pen­tru întocmirea proecteelor de cometruicţie a dispensarelor ru­rale care trebuesc să fie adevă­rate case de sănătate şi de o­­crotire pentru satele noastre. Condiţiile concursuluii sunt a­­nuretate l« ministerul sănătăţii unde arhitecţii pot lua cunoştinţă da ele. Predarea proectelor se va face cel mai târziu până la 15 Aprilie 1944 Ministerul sănătăţii a fixat ur­mătoarele premii pentru cel mai bun proect: Premiul I în valoare de 300.900 lei.Premiu­l II­I« vetoar» de 160.000 lei.Premiul III în valoare de lei 100.000. Două menţiuni în valoare de 20.000 lei. Autorii proectelor cari se vor construi vor putea fi angajaţi de ministerul sănătăţii cu un ono­rariu de 2%, pentru a face de­vizele şi a controla execuţie lu­crărilor. Proectele cari vor fi acceptate de minister, vor fi construite în campania de lucru a anului UM4. D-nii arhitecţi sunt insi«rt«ni rugaţi să ia parte la acest con­curs, întrucât prin a ceasta vor a­duce o valoroasă contribuţie per­sonală la promovarea organiza­ţiei sanitare în mediul rural. Respingeţi cu voini­­cie şi seriozitate din jurul cetăţii conştiin­ţei voastre pe duşma­nul furişat in şoaptă neliniştitoare şi în in­sinuarea vicleană ! RADU iefteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei 410 americă 80. cm. lat. Lei 465 Prosoape ~r 5 Au­ră Mrt­at- «•* N­ ^ A­­ntiuu pentru cămăşi „ 647 Sifon 80 era. lot Lei2093 americă groasa bum. cu cânepă 15® cm. lat. Lei 729 Santung VIIS „ 703 Inism­«, „ 863 Bemberg ££ Lei2072 Sif­on pt. cearşafuri 150 cm. lat. Lei 2067 Broche Lei2629 Sif­on pt. cearşafuri 220 cm. lat. ŢĂRANI şi LUCRĂTORI Găsesc: AMERICĂ, ATICA, STAMBĂ şi alte mărfuri necesare Reg. Corn. 908/933 395 ■ . . . .. ....... Carmen Buricescu Valeriu Mihai Căsătoriţi 27 Februarie 1644 Bucureşti Str. Titus, 2142 COLMAN'S renumitul albastru de rufe ZEBRA-RECKITI negreală pentru lustruit sobele Depozit general nume­ la METALOTECHNICA s. a. Str. Decebal Nr. 20-22 parter Telefon: 5.46.26 — 5.46.27 Evitaţi produsele falsificate. SW/133 4006 A Teatrul COMEDIA director SICA ALEXANDRESCU ELISABETA ZAHARIA D. DUMiTRESOU - JELEA Logodiţi MINISTERUL PROPAGANDEI NAŢIONALE Administraţia Comercială Oficiul Naţional Cinematografic Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că O. N. C. va ţine licitaţie pu­blică, cu oferte închise, în ziua de 4 Martie 1944, ora 11, în loca­lul Ministerului Propagandei din Str. Wilson No. 8, etaj II, pentru vânzarea deșeurilor de filme. Caietul de sarcini se poate ve­dea în fiecare zi de lucru în orele de birou. 244 Viitoarea premieră O ZI FARA MINCIUNI In regia D-lui Sică Alexandrescu cuVasiliu Birlic, Mișu Fotino ______şi Ion Talianu ‘11 Aparatul dv. Ce Radio va funcţiona ca nou anunţând telefonic 1.28.12 Serviciul de reparaţii RADIO ROMAN remediază orice defect şi-l pune perfect la punct, chiar la domiciliul d­v. R. C. 2085/943 4007 + 4­4444 4 + 4444444­44 + 4444 4 Voiajori TEXTILE cu abonament pentru provincie, caută firma „SAGECO“ Academiei 6. Et I.­­0-0+++0 0 + 0 + 0 0 + 0 4 ♦♦ 0 + ♦♦♦♦ CASA loan Baloc~Galaţi Râmi Mărăcine 41. Tel. 3.77.40 anunţă onor clientelă că a primit colecţia de modele de rochii, ta­­loare şi mantouri exclusiv origi­nale. Angajează lucrători, aju­toare perfecte și ucenice externe. R. C. 1951/42. 4011 ^ In fiecare seară ^ localizarea de nare succes TEATRUL a m­aestru­lui mvhicâIi PAUL GUSTI KYZ Cumpăna Inimii Comedie In 3 acte, cu AL Giugaru In reprezentaţie si GEO BARTON. IRINA RACHI­­ŢEANU. NELLI NICOLAU, N. Ştefănescu, “Cos- || Un IHescu, C. || Vitencu, M. Ma-­­ rinescu, L Nec­­șulereu, C. Nego- MM. N Ene etc. WmmSMmr | 988 Ifllili Aur, Agint, Duble „PAX“ Sebastian Samovici GRI VITEI 107 9 Mai eftin ca ori unde^ R.C. 711940 0 ■+444440040-1 M lu de 1 S’a pierdut, Sâmbătă 26 Fe­bruarie, la concertul care a avut loc în sala „Dales“ între orele ZVî—5, o punguliță neagră cu un ceas de aur pe care scria Merne. Găsitorul este rugat să-l aducă la ziarul „Timpul“, str. Sărindar 15, contra bună recompensă. 26 4"f 4 + 4 4 4044 »+- -r-r-o-r o o o nr» Ml! SLIIiiil! Tel 5.95.45 Mâine 1 Martie ora 7.30 precis NORA I’IACENTINI MARCEL ANGHELESCU şi RADU BELIGAN joacă şi prezintă vil MARIA MOHOR NINETA GUSTI VASILE BREZEANU N. TOMAZOGLU O. IORDANESCU I. CASMAGIAN si MIRCEA ŞEPTILICI ui. neg. com. 310/939. 4+44+4+++♦ +++4-4 4--44 4-4-4+4 4 44444-444+44 4-4 + 44444 4-44440 , »♦»♦♦♦♦♦ + RADIO IN RATE LUNARE Mărci mondiale bogat asortiment şi Pick-up-uri, cu­rs preţuri de fabrici la F­ARET Ing. IULIU HALPERN Str. Pătraşcu-Vodă 16. Tel. 4.82.34 (la stânga bisericii Sf. Gheorghe) Noul super german, toate posturile numai lei 18.090 SCHIMB DE APARATE RADIO REPARAŢIUNI garantate execută inginer diplomat specialist R. C. 7291/932 .04 STABILA lOO HP, stare perfectă, complect cu casa®. MOTOR DIESEL DEUTZ vertical 5 HP., absolut nou, vând. Oferte scrise trans­mite „Publicom”, Pasajul Comedia 6, sub „Stabilă“. 400B STINGAT©ARE DELA LEI 1.515.0 BUC. si alte materiale contra Enoendiilor TARCI METALICE 3 — a* 7 5 pliante, cu plasă de sârmă dublată la mijloc, tf Lel 4.SOO.—bucata . In provincie se expediază contra ramburs. SANITARA ROMANĂ s. a. r. „ Bulevardul Elisabeta 10, București Telefon 4.20.14 TRANSPORTURI cu AUTOCAMIOANE­ Șî­­ FURNITURI de NISIP şi PIETRIŞ , execută în toată Ţara­­ „VULTURUL“ , Str. Şelari Nr. 2, etaj 18. Telefon 4.30.18 Vine Primăvara ! FOTOGRAFII PROFESIONIŞTI ŞI AMATORI’ SE APROVIZIONEAZĂ DE LA Foto-Mmzei Piaţa Amzei 5 — Tel. 4.50.94 Bd. Elisabeta 20 — Tel. 3.64.82­­unde găsesc în permanenţă orice materiale, arti­cole, aparate şi accesorii fotografice Execută orice fel de lucrări de amatori, fotocopii şi reproduceri de tablouri ! Rog. Com. 2817/938 OPTICA MEDICALA OCHELARI MEDICALI SI DE SOARE După prescripţii medicale cu lentile „ZEISS, BUSH, R0DENST0K“ Cel mai mare Magazin de Optică din Ţară Laborator propriu CENTRALA LABORATOARELOR" »7 A. D. IONESCU & Co. Str. Academiei No. 1 — Telefon 4.13.88 — 5.82.91 — 3600­­»♦»»♦O ♦+♦♦♦♦♦♦ 4 »»+ + „DENY” ULEIURI pentru FĂCUT, APE DE CO­LONIA, PARFUM­URI, LOŢIUNI TOATE MIRO­SURILE EXISTENTE. ESENȚE pentru: ROM, VERMOUTH, LIQUERURI etc. CULORI. DEPOZIT: „OPAC” Str. Doamnei 7 (Galeriile Blanduziei) etaj București, Telefon 4.28.60 2500 Suferinzi de epilepsie „Conform certificatului eliberat de renumita clinică a profesorului Dr. Wagner­ Jauregg din Viena, preparatul american „Donhide” cu reputaţie mondială a dat rezultate excelente chiar şi în cezurile unde alte medicamente au rămas „iiră efect”. Cereţi „Donhide” contra cost de Lei 513 sticla mare şi Lei 296 sticla mică, in provincie plus porto, de la Farmacia Hanes (fost Thoiss) Ca­lea Victoriei 124 București 1900 Reg. Com. 408/940 Irevocabil Ultima Săptămână rnnvn Ann 130 Un singur matineu ilOluUlul Duminică ora 3,30 Extraordinara comedie TOPAZE cu Vasiliu Birlic, Puia Io­­născu, Angela Mateescu, Paula Tudor, Coty Hociung, George Voinescu, Ion Stă­­nescu și Ion Talianu Regia Sică Alexandrescu &I1 edit .fcENy. w*. 4010 m l y

Next