Universul - Capitala, martie 1944 (Anul 61, nr. 60-90)
1944-03-01 / nr. 60
Anul al 61-lea J nr. 60 Miercuri 1 Martie 1944 STÂRPIREA OMIZILOR Primi vara se apropie. Im curând pomii, podoaba curţilor şi grădinilor noastre, vor înflori şi înfrunzi. Dar, ca în toţi anii, spre osânda noastră, a oamenilor, năvala lacomă a omizilor, duşmanul cel mai neînduplecat al pomilor, va devaista frumuseţea lor şi mai mult decât atât, îi va uţţi şi de roade. Iţi vine să le plângi de milă, când, în plină primă vacă, îi vezi suind spre cer crengi schilave, roase de frunze şi flori de către omizi. Deaceea, datoria tuturor, săteni şi orăşeni, e să purceadă neîntârziat la stârpirea cuiburilor de omizi. Aloam, când vremea este frumoasă şi când muncile i-au început în câmp, e timpul cel mai potrivit pentru începerea luptei. Săteanul nu prea are ce face in timpul acesta. Şi e un lacru nu tocmai greu, mai ales că pomii nu sunt stingheriţi cu nimic, uncartul în ei fiind uşor. Mai ales că acum cu ăla de omizi pot fi Cârpite fără raniţă casnă şi pot fi văzute tot aşa de uşor. Mai târziu, când pomii vor uni tunuri şi înflori şi când omizile vor învia, atunci lupta pentru stârpire va fi cu mult mai anevoioasă, vom rupe fierile şi frunzele tinere şi nici nu vom putea ajunge la o stârpire desăvârşită oricâtă muncă am depune. Năvala lor n’ar mai putea fi Stăvilită. Şi pomii vor suferi. Scrim aceste rânduri pentru agriculterii şi oamenii cari iubesc pomii. Dar sunt şi din aceia cari nu le dau pomilor nici o importanţă. Nu rareori vedem în curţi pomi Întregi devastaţi de omizi. Pentru aceştia trebuesc aplicate măsuri drastice fiindcă ei pun în primejdie, prin lipsa lor de cel mai neînsemnat simţ gospodăresc, şi grădinile acelora care totuşi se îngrijesc cumsecade. Guvernul a dat în dese rânduri tot felul de sfaturi pentru stârpirea omizilor, dar prea puţini le-au executat, mai ales la ţară. De aceea noi propunem ca la sate, jandarmii, împreună cu agentul agricol şi cu celelalte autorităţi, cu învăţătorii, să treacă din curte in curte şi să vadă dacă pomii au curburi de omizi. Şi acolo unde întâlneşte nepăsare sau rea voinţă, să aplice amenzi, fiindcă nu e omenesc ca această avere naţională care sunt pomii şi care nu cere îngrijiri prea mari, să fie lăsată pradă omizilor şi distrugerii. Rugăm dar pe cei în drept să fi în consideraţie rândurile de mai sus şi să dea ordin jandarmilor şi tuturor autorităţilor comunale să pornească cu toată hotărîrea la lupta contra onizilor. O mică «forţare numai şi bunăvoinţă... Alfel omizile iară ne năvălesc şi ne ucid pomii. .. Obligativitatea frecventării activităţii extraşcolare Se aduce încă odată la cunoştinţa tuturor celor, interesaţi: părinţi, tutori sau patronii, că educaţia şi instrucţia extraşcolară sunt obligatoriu pentru tinerii de ambe sexe, între 12-17 ani pentru băeţi şi 12-20 ani pentru fete care nu urmează cursurile vreunei şcoli patelice, confesionale sau part»culare (art. I din legea nr. 75 din 5 octombrie 1942). Totodată se reaminteşte părinţilor ,tutorilor sau patronilor care au în grija lor astfel de tineri că art. 4 al aceleiaşi legi prevede sancţiunea amenzii In cazul nerespectării obligativităţii de a-i şi 5000 lei, trimite pe aceştia la şedinţele de educaţie extraşcolară. In ce priveşte pe ucenici, dacă ei urmează cursurile unei şcoale de ucenici, nu mai sunt obligaţi a urma şedinţele speciale de activitate extraşcolară, întrucât aceasta se va face de către direcţiile respective. Ucenicii care nu urmează cursurile şcoalelor de ucenici vor continua să frecventeze şedinţele de activitate extraşcolare, în caz contrar fiind expuşi sancţiunii legate care este amenda între 100 ŞEDINŢA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE MORALE ŞI POLITICE Joi, 24 Februarie Academiade Ştiinţe Morale şi Politice şi-a re- luat activitatea printr-o şedinţă publică prezidată de d. preşedinte prof. G. G. Mironescu. Dar după ce face elogiul Soldatului român şi arată datoria Că o au instituţiile de cultură de a lucra fără preget în aceste vremuri grele, dă citire unei scrisori prin care Universitatea din Lyon mulţumeşte Academiei pentru comemorarea ce s’a făcut marelui jurist francez care a fost Louis Josserand. D. prof. Şarban Ionescu prezintă ultima lucrare a d-lui profesor Marin Ştefanescu .Filosofia Creştină" scoţând în evidenţă" că această lucrare adresându-se unei întregi generaţii de studenţi are o deosebita valoare morală, în aceste timpuri de negativism şi ateism, ea accentuând uriaşa contribuţie morală ce creştinismul a dat-o filosofiei. D. prof. George Strat al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice anunţă apariţia celui de al IV-lea Buletin al Academiei, 1942—1943, atrăgând atenţia asupra valoroaselor comunicări ce cuprinde. D. profesor Alexandru Otetelişanu face apoii o comunicare cu titlul „Concepţia Materialistă în dreptul privat”. D-sa arată că prin concepţia materialistă nu înţelege concepţia materialistă al cărui adept nu este, ci concepţia materialistă stică, aşa cum a definit-o Haeckel, adică pornirile egoiste aia omului, desbrăcat de orice ideal moral. Prin concepţie materialistă d-sa nu înţelege nici concepţia pozitivistă în drept, cum ar fi aceea a lui Duguit, nici concepţiile sociale, care uneori pot fi străbătute de cel mai înalt ideal moral, afară concepţia socialistă extremistă. Materialismul etic, sub raportul dreptului privat, se datoreşte multor cauze. Toate acestea se pot, însă reduce la două: la puterea empirismului, care guvernează conduita omului, şi la înţelegerea greşită ce se dă dreptului privat de unii jurişti din ţările totalitare. Omul fiind înclinat să se îndrepte mai mult spre satisfacerea nevoilor lui personale, s’a crezut că întreg dreptul privat, cu toate instituţiunile lui, trebue să fie pus în slujba acestor interese meschine şi egoiste. Astfel de idei datorite empirismului, sunt eronate, după cum tot atât de eronat este a susţine, cum o fac unii jurişti naţional-socialiişti, că dreptul privat trebue să fie suprimat şi integrat fie în dreptul public (dreptul persoanelor, al familiei al succesiunilor), fie în dreptul economic (proprietatea, bunurile, obligaţiunile, garanţiile, etc.). In partea a doua a conferinţei sale, d. prof. Otetelişanu arată că dreptul privat, departe de a fi dominat de o concepţie materialistă etică, a fost şi va fi străbătut de tmn înalt idealism, pe baza regulilor lui strajuind permanent principiile morale. INSEMNĂRI ARDELENE BIBLIOTECA FRĂŢIEI ORTODOXE Acum 11 ani s-a înfiinţat la Cluj, Frăţia ortodoxă română, o asociaţie a mirenilor, menită să sprijine biserica în misiunea ei creştină şi mai ales, să desvolte solidaritatea morală şi interesul activ în sânul credincioşilor acestei biserici. Iniţiativa pornea din cetatea universitară, de la cei mai reputaţi oameni de ştiinţă ai Ardealului şi ecourile ei au fost dintre cele mai puternice, angajând intelectualitatea noastră la o mişcare serioasă şi bine organizată. Activitatea Frăţiei, începând din primăvara anului 1933 şi până la ocuparea Ardealului este destul de bine cunoscută, aşa că nu vom reveni asupra el Câteva menţiuni vom face în legătură cu preocupările asociaţiei în cei trei arc de pribegie. Spiritul ei animator de profesor I. Matei n’a încetat săi asigure Frăţiei aceeaşi existenţă rodnică, să-i lărgească influenţa şi contactul, fie în straturile intelectuate sau ale poporului şi să facă din ea un instrument de autoritate spirituală în opera educativă. In deosebi, merită să acordăm o atenţiune particulară bibliotecii pe care Frăţia o editează. Printr-o serie de broşuri, tipărite cu multă îngrijire, din contribuţii generoase, publicul are posibilitatea să aibă la îndemână o enciclopedie de valori extrem de folosittoare .Fireşte, scopul esenţial al bibliotecii este de a lămuri doctrina ortodoxiei, semnificaţia ei creştină şi rolul avut în trecutul poporului român. Dar spunând despre ea numai atât, este prea puţin. In cuprinsul broşurilor de popularizare cititorul va găsi un material bogat, din toate disciplinele care tind să promoveze spiritul pe înălţimi etice şi naţionale, astfel că profesorului Matei i-a reuşit să facă din ele o lectură interesantă pentru toate caegoriile de cititori şi demnă de a nu lipsi din nici o casă. De când se află în pribegie, Frăţia a scos biblioteca în continuare de la numărul 22 până la 31, fiecare lucrare păstrând semnătura unui cărturar consacrat şi tratând un subiect mâezois. Seria refugiului este deschisă de părintele D. Stăniloaie, rectorul Academiei teologice din Sibiu cu „Biserica Românească”. D-sa precizează rosturile ortodoxiei în comunitatea etnică, arătând că ea nu desbracă pe vnsul religios de etaicitate şi de conţinuţii statului, după cum din intimitatea în care a trăit cu poporul s’a născut o cultură creştină românească de o bogăţie extraordinară. A doua lucrare este semnată de d. profesor Grigore Popa, secretarul general al Frăţiei ortodoxe şi are titlul „In duhul ortodoxiei naţionale", în care autorul arată că faţă de orgoliul imperiallist al vecinilor noştri, poporul român opune idealul panromânismului cu vădita lui acoperie etnică, istorică şi morală. D. dr. E. Nicoară, preşedintele forului din Reghin, tratează tartr’o broşură. „Doctorul operează, Dumnezeu vindecă” neputinţa umanei în faţa măriilor orânduiri ale divinităţii, cerând în concluzie mai multă învăţătură religioasă în şcoli. In numărul 25 s’a tipărit o colecţie de meditaţii religioase ţinute In biserica din Braşov- Cetate, de către preoţii Vasile Coman, Iuliu Işa, profesorul Ion Moşoiu şi protopopul Aurel Nistor. Broşura a apărut sub titlul „Uiistos şi tineretul “, profesor I. Matei a publicat trei lucrări preţioase „Educaţia religioasă a studenţimii noastre", ,ţmagina şi restaurarea mitropoliei Transilvane’ ’, şi „Opera şcolară a Mitropolitului Şaguna”. In prima lucrare, cărturarul ardelean lămureşte că biserica şi credinţa religioasă au suprema valoare de a ajuta formarea personalităţii umane, iar în celelalte două, d-sa aduce istoriografiei româneşti din Transilvania o contribuţie de seamă ,în ce priveşte cunoaşterea personalităţii şi a concepţiei mitropolitului Şaguna. D. profesor I. Matei mai semnează două broşuri, una intitulată „Program de muncă’’, în care expune rostul Frăţiei ortodoxe şi alta „Biserica în concepţia statului de azi”, în care înfăţişează noul spirit al statului român privitor la biserică şi perspectivele fericite ale acestui spirit, care duce la reîntregire, prin credinţă. Editorii au publicat apoi o Colecţie de articole interesante ale d-lui profesor Aurel Popa, secretar general la Ministerul Cultelor şi Artelor, articole pătrunse de concluzia că unitatea spirituală a românilor n’a suferit niciodată vreo ştirbire şi că ea nu se va putea stinge nici în viitor. Cu multă atenţie trebuie reţinut studiul profesorului Iiviu Stan de la Academia teologică din Sibiu, tratând despre „Dreptul in gândirea românească" Disa a realizat o lucrare de sinteză etică definind dreptul ca o stare în strânsă dependenţă de bine şi, ordinea morală. In gândirea românească, dreptul nu i decât o funcţie a binelui aplica faptelor şi relaţiilor libere , conştiente externe şi sociale ale vieţii româneşti Neamul românesc are o concepţie biine rotunjită despre drept, cuprinzând întreaga lui realitate. V. M. regrijra twmstetor din ciutiele Capitalei . Un comunicat al primăriei municipiului Primarul General al Capitalei, făcând, cu mâhnire, constatarea că în cimitirele Şerban-Vodă (Bellu), Sft. Vineri şi Ghencea, o parte din morminte, cavouri şi cepele sunt degradate sau chiar total părăsite, a adus la cunoştinţa opiniei publice a Capitalei că o tradiţie sfântă moştenită nucă de la primele începuturi ale creştinăftăţei noastre, impună oricărui bun creştin să aibă grijă şi să nu lase în părăsire lăcaşul ce adăposteşte pentru veşnicie rămăşiţele pământeşti ale, unei fiinţe ce la viaţă i-a fost apropiat şi scump. Se pare că acel comunicat e fost greşit înţeles, fiindcă recomandările ca s'au făcut prin comunicatul dat anterior cu privire la îndatoririle ce le au unii cetăţeni de a îngriji de mormintele rudelor lor, nu privesc toate mormintele, cari în majoritatea lor sunt frumos îngrijite, ci numai acelea complet aparărita şi date uitărei ani dearândul. Pe acestea, cu părere de rău, le putem numi, mormintele nimănui, fiindcă nimeni nu se îngrijeşte de ele. Respectul ce-l datorăm morţilor noştri ar fi trebuit să nu dea loc la asemenea delăsări, pe cari le socotim neomeneşti şi cu totul necreştineşti. Proprietarii sau moştenitorii acestor morminte nu ar fi trebuit să aştepte chemare® la datorie a Primarului Capitalei ca să se îngrijească de ei Ei nu simt oare mustrarea ce vine din fundul mormânului a pumnului de ţărână ce a însemnat odată o fiinţă cu care au împărţit şi necazuri şi veselii acum este dat părăsirii . Este deci de datoria noastă a nu lăsa să meargă mai departe această stare de lucruri. Proprietarii sau moştenitorii mormintelor părăsite şi degradate din cimitirele mai sus pomenite au obligaţia de a veni sfi declare locului în drept că le aparţii acele morminte şi el se vor îngriji de înfrumuseţarea lor.Lucrările de reparaţii şi îngrijire ce vor trebui făcute numai la această categorie de morminte, urmează a se începe de îndată ce timpul favorabil all primăverii va îngădui. Totodată se mai aduce la cunoştinţa publică, că d. General casa speculă ce se face de anumiţi indivizi cu îngrijirea mormintelor, a dat dispoziţiuni ca nemernicii cari o practică să fie sever sancţionaţi.Dealtfel problema îngrijirii, în general, a mormintelor, va fi în curând reglementată, prin stabilirea unor tarife ce vor fi afişate în cimitire. Făcând aceste precizări şi călăuzit de o înălţătoare şi creştinească idee, Generalul Răşeanu ţine să facă mărturisirea sa de credinţă marelui public, că, mormintele celor ce ne-au fost apropiaţi şi dragi în viaţă, precum şi mormintele tuturor fraţilor noştri români, preserate în toate cimitirele de pe întreg cuprinsul ţării trebuesc îngrijite şi frumos întreţinute, ele oferindu-ne în clipete libere loc de reculegere şi încuinaţi în faţa lor vom simţi acea legătură tainică ce există între ei, cei placaţi dincolo de hotarele vieţii şi noi cei rămaşi, legătură nemărturisită dar înţeleasă ce face chezăşia existenţei şi permanenţei noastre pe aceste pământuri de 2000 de ani româneşti. ACTIVITATEA COMISARIATULUI GENERAL AL REFUGIAŢILOR DIN TRANSILVANIA DE NORD Zilele trecute s-a ţinut o şedinţă a Comitetului de d-riri de pe lângă Comisariatul general al refugiaţilor din Transilvania de Nord, sub preşedinţia d-nei Maria Mareşal Antonescu, la care au participat toate membrele din Comitetul de conducere. Cu acest prilej, a vorbit d-na Cantacuzino, relevând activitatea desfăşurată mai bine de un an, de către d. prof. Gr. Forţu la Comisariatul general al refugiaţilor, unde a dat o permanentă atenţie tuturor problemelor in legătură cu actuala situaţie a Transilvaniei. In acest sens a vorbit şi d. dr. Leon Scridon, Comisarul general al refugiaţilor, care a stăruit în mod special asupra operei de ariltorare Întreprinsă de d. Gr. Forţa şi a nouliui ritm ce d-sa l-a imprimat mişcării transilvane. Sau discutat apoi diferite probleme de viitor, după care d-na Cornelia prof. Forţu a citit raportul de activitate. Prin acest raport din care spicuim realizările mai importante se arată că de la începutul acţiunili sale, Comitetul de d-ne a fost preocupat de 4 mari probleme în asistenţa refugiaţilor şi anume: Asistenţa familiei şi a copilului; asistenţa tineretului; asistenţa individuală şi asistenţa instituţională Pentru rezolvarea acestor importante probleme s’au organizat mai multe secţiuni a căror activitate s’a desvoltat pe măsura nevoilor Urgente. Prima urgenţă a fost asistenta familiei cu eopii numeroşi. D-nele din Comitet s’au îngrijit în mod special de 20 de familii. S’au împărţit, daruri la familii şi copii cu ocazia Sfintelor Sărbători. Din cauza crizei de locuinţe, acolo unde s’a socotit necesar au fost luaţi copiii spre a uşura familia şi au fost plasaţi la Preventoriile Consiliului de Patronaj, Leagănul ,,Sf. Ecaterina” căminele şi dispensarele „Principelui Mircea" şi în special la căminul din str. Anton Pan al ministerului muncii. Comitetul de di-ne a luat Iniţiativa de a boteza un număr de copii. D. Mareşed Antonescu a donat casa sa părintească din calea Călăraşi pentru adăpostirea a cinici familii cu copiii numeroşi. Raportul se ocupă apoi de a*1*' tenta tineretului, care a fost organizat în trei grupe: şcolar, universitar şi muncitoresc. Mai departe se arată modul cum s’a desfăşurat aplicarea planului educativ, social şi naţional, reuşindu-se să se creeze în ceea ce priveşte Înfiinţarea taberelor de vară pentru vacanţă, o atmosferă de adevărat cămin părintesc. Conducătorii au arătat elevilor dragoste şi înţelegere, între ei, elevii s’au purtat frăţeşte. Pentru ocrotirea tinerelor studente, sosite la Bucureşti, Comisariatul a Înfiinţat un cămin special , „Andrei Şaguna” din Capitală, sfer. Gramont nr. 25. In acest cămin, viaţa e întemeiată pe o disciplină istorită din convingere şi adâncă înţelegere. In ceea ce priveşte pe ucenicii refugiaţi, ei au fost grupaţi la căminul , Octavian Goga”, unde 11 se dă Îmbrăcăminte, încălţăminte, hrană, disciplină morală şi sufletească. Mai departe raportul se ocupă de asistenţa copiilor refugiaţi fără părinţi, cari au fost luaţi sub supravegherea şi ocrotirea Comisariatului, de asistenţa instituţională şi subliniază colaborarea cu societăţile de asistenţă şi ocrotire socială şi, în special de sprijinul dat de Consiliul de patronat şi societatea ortodoxă a femeilor române. După aceea raportul menţionează activitatea desfăşurată in provincie, in toate centrele importante de refugiaţi: Turda, Alba-Iulia, Beiuş, Braşov Arad, Timişoara, Sibiu, Piatra Neamţ, Vatra Dornei, Cernăuţi. In incheere, se exprimă mulţumiri tuturor persoanelor cari au sprijinit opera Comisariatului General al refugiaţilor. -------0*0------ Serbarea patronului Becului „Gh. Şincai“ din Bucureşti Liceul „Gh Sincai” şi-o sârbă , după Paganini teritorii. Luni, patronul cu un fast D, director al deosebit. . In sala de festivităţi a liceului s’a desfăşurat în faţa unui numeros public un bogat program muzical şi artistic. Din partea ministerului culturii naţionale a participat prof. univ Vintofi Mihăilescu, secretar general şi prof. C. Gerota, directorul general al învăţământului secundar, însoţiţi de d-nii inspectori generali Lungu şi Gh. Guţu, D. I. Perieţeanu şi Vladimir Străinu, de la Oficiul Educaţiei Tineretului precum şi numeroşi directori ai liceelor din Capitală. Prima parte a programului constituie o împletire armonică de coruri şi de recitări, în care poeziile alese, rostite de elevii Mărăcine, Luca Vasiiu, Rângheanu şi Ooancea au servit de introducere corurilor ce le-au urmat. Corul a fost condus de d. prof. Ferdinand Agopian. . Tânărul Gheorghiu Valentin, elev __r„ ______ particular al liiceului, a executat la Răşcanu fiind informat de poli pian 2 bucăţi de Liszt, armonizări liceului, Virgiliu P Arbore, a rostit o cuvântare relevând semnificaţia sărbătoririi, evocând spiritul de afirmare şi creaţie românească al lui Gheorghe Şincai, pe care generaţiile ce urcă treptele culturii in liceul ce-i poartă numele, îl au mereu înainte ca cel mai preţios îndemn. D. director Arbore mulţumeşte tuturor celor pe care dragostea de şcoală îi adună in fiecare an la serbarea patronului liceului. Partea a doua a serbării, a înăcriţt de altădată un meritat succes cu o reprezentare dramatică originală a principalelor momente din viaţa lui Gheorghe Şincai. Textul a fost scris de câţiva elevi ai liceului: Stama Tiberiu, Demischiotu Const. Băleanu Petre şi Săruteanu Emil, sub conducerea d-lui profesor Barbu Sluşanechi, care a revizuit şi desăvârşit conducerea artistică a reprezentării. D. D. Mocdomiţă, preşedintei« comitetului şcolar » liceului, a răsplătit pe fiecare din autori şi interpreţi cu suma de 10.000 lei T UNIVERSAE Concursul pentru planuri de dispensare rurale Ministerul sănătăţii a publicat un concurs printre arhitecţi, pentru întocmirea proecteelor de cometruicţie a dispensarelor rurale care trebuesc să fie adevărate case de sănătate şi de ocrotire pentru satele noastre. Condiţiile concursuluii sunt anuretate l« ministerul sănătăţii unde arhitecţii pot lua cunoştinţă da ele. Predarea proectelor se va face cel mai târziu până la 15 Aprilie 1944 Ministerul sănătăţii a fixat următoarele premii pentru cel mai bun proect: Premiul I în valoare de 300.900 lei.Premiul III« vetoar» de 160.000 lei.Premiul III în valoare de lei 100.000. Două menţiuni în valoare de 20.000 lei. Autorii proectelor cari se vor construi vor putea fi angajaţi de ministerul sănătăţii cu un onorariu de 2%, pentru a face devizele şi a controla execuţie lucrărilor. Proectele cari vor fi acceptate de minister, vor fi construite în campania de lucru a anului UM4. D-nii arhitecţi sunt insi«rt«ni rugaţi să ia parte la acest concurs, întrucât prin a ceasta vor aduce o valoroasă contribuţie personală la promovarea organizaţiei sanitare în mediul rural. Respingeţi cu voinicie şi seriozitate din jurul cetăţii conştiinţei voastre pe duşmanul furişat in şoaptă neliniştitoare şi în insinuarea vicleană ! RADU iefteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei 410 americă 80. cm. lat. Lei 465 Prosoape ~r 5 Aură Mrtat- «•* N ^ Antiuu pentru cămăşi „ 647 Sifon 80 era. lot Lei2093 americă groasa bum. cu cânepă 15® cm. lat. Lei 729 Santung VIIS „ 703 Inism«, „ 863 Bemberg ££ Lei2072 Sifon pt. cearşafuri 150 cm. lat. Lei 2067 Broche Lei2629 Sifon pt. cearşafuri 220 cm. lat. ŢĂRANI şi LUCRĂTORI Găsesc: AMERICĂ, ATICA, STAMBĂ şi alte mărfuri necesare Reg. Corn. 908/933 395 ■ . . . .. ....... Carmen Buricescu Valeriu Mihai Căsătoriţi 27 Februarie 1644 Bucureşti Str. Titus, 2142 COLMAN'S renumitul albastru de rufe ZEBRA-RECKITI negreală pentru lustruit sobele Depozit general nume la METALOTECHNICA s. a. Str. Decebal Nr. 20-22 parter Telefon: 5.46.26 — 5.46.27 Evitaţi produsele falsificate. SW/133 4006 A Teatrul COMEDIA director SICA ALEXANDRESCU ELISABETA ZAHARIA D. DUMiTRESOU - JELEA Logodiţi MINISTERUL PROPAGANDEI NAŢIONALE Administraţia Comercială Oficiul Naţional Cinematografic Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că O. N. C. va ţine licitaţie publică, cu oferte închise, în ziua de 4 Martie 1944, ora 11, în localul Ministerului Propagandei din Str. Wilson No. 8, etaj II, pentru vânzarea deșeurilor de filme. Caietul de sarcini se poate vedea în fiecare zi de lucru în orele de birou. 244 Viitoarea premieră O ZI FARA MINCIUNI In regia D-lui Sică Alexandrescu cuVasiliu Birlic, Mișu Fotino ______şi Ion Talianu ‘11 Aparatul dv. Ce Radio va funcţiona ca nou anunţând telefonic 1.28.12 Serviciul de reparaţii RADIO ROMAN remediază orice defect şi-l pune perfect la punct, chiar la domiciliul dv. R. C. 2085/943 4007 + 44444 4 + 444444444 + 4444 4 Voiajori TEXTILE cu abonament pentru provincie, caută firma „SAGECO“ Academiei 6. Et I.0-0+++0 0 + 0 + 0 0 + 0 4 ♦♦ 0 + ♦♦♦♦ CASA loan Baloc~Galaţi Râmi Mărăcine 41. Tel. 3.77.40 anunţă onor clientelă că a primit colecţia de modele de rochii, taloare şi mantouri exclusiv originale. Angajează lucrători, ajutoare perfecte și ucenice externe. R. C. 1951/42. 4011 ^ In fiecare seară ^ localizarea de nare succes TEATRUL a maestrului mvhicâIi PAUL GUSTI KYZ Cumpăna Inimii Comedie In 3 acte, cu AL Giugaru In reprezentaţie si GEO BARTON. IRINA RACHIŢEANU. NELLI NICOLAU, N. Ştefănescu, “Cos- || Un IHescu, C. || Vitencu, M. Ma- rinescu, L Necșulereu, C. Nego- MM. N Ene etc. WmmSMmr | 988 Ifllili Aur, Agint, Duble „PAX“ Sebastian Samovici GRI VITEI 107 9 Mai eftin ca ori unde^ R.C. 711940 0 ■+444440040-1 M lu de 1 S’a pierdut, Sâmbătă 26 Februarie, la concertul care a avut loc în sala „Dales“ între orele ZVî—5, o punguliță neagră cu un ceas de aur pe care scria Merne. Găsitorul este rugat să-l aducă la ziarul „Timpul“, str. Sărindar 15, contra bună recompensă. 26 4"f 4 + 4 4 4044 »+- -r-r-o-r o o o nr» Ml! SLIIiiil! Tel 5.95.45 Mâine 1 Martie ora 7.30 precis NORA I’IACENTINI MARCEL ANGHELESCU şi RADU BELIGAN joacă şi prezintă vil MARIA MOHOR NINETA GUSTI VASILE BREZEANU N. TOMAZOGLU O. IORDANESCU I. CASMAGIAN si MIRCEA ŞEPTILICI ui. neg. com. 310/939. 4+44+4+++♦ +++4-4 4--44 4-4-4+4 4 44444-444+44 4-4 + 44444 4-44440 , »♦»♦♦♦♦♦ + RADIO IN RATE LUNARE Mărci mondiale bogat asortiment şi Pick-up-uri, curs preţuri de fabrici la FARET Ing. IULIU HALPERN Str. Pătraşcu-Vodă 16. Tel. 4.82.34 (la stânga bisericii Sf. Gheorghe) Noul super german, toate posturile numai lei 18.090 SCHIMB DE APARATE RADIO REPARAŢIUNI garantate execută inginer diplomat specialist R. C. 7291/932 .04 STABILA lOO HP, stare perfectă, complect cu casa®. MOTOR DIESEL DEUTZ vertical 5 HP., absolut nou, vând. Oferte scrise transmite „Publicom”, Pasajul Comedia 6, sub „Stabilă“. 400B STINGAT©ARE DELA LEI 1.515.0 BUC. si alte materiale contra Enoendiilor TARCI METALICE 3 — a* 7 5 pliante, cu plasă de sârmă dublată la mijloc, tf Lel 4.SOO.—bucata . In provincie se expediază contra ramburs. SANITARA ROMANĂ s. a. r. „ Bulevardul Elisabeta 10, București Telefon 4.20.14 TRANSPORTURI cu AUTOCAMIOANE Șî FURNITURI de NISIP şi PIETRIŞ , execută în toată Ţara „VULTURUL“ , Str. Şelari Nr. 2, etaj 18. Telefon 4.30.18 Vine Primăvara ! FOTOGRAFII PROFESIONIŞTI ŞI AMATORI’ SE APROVIZIONEAZĂ DE LA Foto-Mmzei Piaţa Amzei 5 — Tel. 4.50.94 Bd. Elisabeta 20 — Tel. 3.64.82unde găsesc în permanenţă orice materiale, articole, aparate şi accesorii fotografice Execută orice fel de lucrări de amatori, fotocopii şi reproduceri de tablouri ! Rog. Com. 2817/938 OPTICA MEDICALA OCHELARI MEDICALI SI DE SOARE După prescripţii medicale cu lentile „ZEISS, BUSH, R0DENST0K“ Cel mai mare Magazin de Optică din Ţară Laborator propriu CENTRALA LABORATOARELOR" »7 A. D. IONESCU & Co. Str. Academiei No. 1 — Telefon 4.13.88 — 5.82.91 — 3600»♦»»♦O ♦+♦♦♦♦♦♦ 4 »»+ + „DENY” ULEIURI pentru FĂCUT, APE DE COLONIA, PARFUMURI, LOŢIUNI TOATE MIROSURILE EXISTENTE. ESENȚE pentru: ROM, VERMOUTH, LIQUERURI etc. CULORI. DEPOZIT: „OPAC” Str. Doamnei 7 (Galeriile Blanduziei) etaj București, Telefon 4.28.60 2500 Suferinzi de epilepsie „Conform certificatului eliberat de renumita clinică a profesorului Dr. Wagner Jauregg din Viena, preparatul american „Donhide” cu reputaţie mondială a dat rezultate excelente chiar şi în cezurile unde alte medicamente au rămas „iiră efect”. Cereţi „Donhide” contra cost de Lei 513 sticla mare şi Lei 296 sticla mică, in provincie plus porto, de la Farmacia Hanes (fost Thoiss) Calea Victoriei 124 București 1900 Reg. Com. 408/940 Irevocabil Ultima Săptămână rnnvn Ann 130 Un singur matineu ilOluUlul Duminică ora 3,30 Extraordinara comedie TOPAZE cu Vasiliu Birlic, Puia Ionăscu, Angela Mateescu, Paula Tudor, Coty Hociung, George Voinescu, Ion Stănescu și Ion Talianu Regia Sică Alexandrescu &I1 edit .fcENy. w*. 4010 m l y