Universul - Provincie, martie 1944 (Anul 61, nr. 60-90)

1944-03-01 / nr. 60

Anul al 61-lea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UN­I­VERSUL"* S.A. înscris sub Nr. 160 Trib Ilfov 120 SOLIDARITATEA DE MÂINE Am subliniat, cu alt prilej, greutăţile pe cari trebue să le înfrunte şi să le solu­ţioneze statele cari au a­­d­optat de la începutul războiu­lui o atitudine de neutra­litate. Aceste greutăţi nu se ivesc numai în domeniile mi­litar şi politic ci şi în cel eco­nomic, care este supraveghiat de beligeranţi, bănuit şi une­ori sabotat după criteriul in­tereselor lor respective şi în desconsiderarea intereselor vitale ale statului neutru,, în ciuda sforţărilor acestuia pen­tru menţinerea unei politici economice de just echilibru. Este evident că neutralitatea, în mijlocul unei lupte uriaşe pe viaţă şi pe moarte, nu este uşoară şi ea comportă multe primejdii. Guvernele care au adoptat-o îşi dau desigur sea­ma de greaua răspundere ce şi-au luat o răspundere poli­tică faţă de toţi beligeranţii, răspundere morală faţă de naţiunea lor respectivă căreia trebue totuşi să-i asigure li­niştea, hrana şi lucrul. Pe de altă parte, neutralita­tea nu asigură prin ea­­nsăşi viitorul. Ea nu comportă drepturi viitoare şi nu impli­că recunoştinţe din partea be­ligeranţilor în ziua încetării ostilităţilor. De aceea guverne­le ţărilor neutre nu pot ră­mâne pasive, indiferente faţă de cele ce se petrec în lume,­­ nepăsătoare faţă de durerile şi dezastrele pe care le îndu­ră milioane de oameni, absen­te la grija refacerii de mâi­ne sau nepregătite pentru contribuţia lor efectivă la a­­ceastă refacere. Aşa se şi ex­plică de ce în mai toate ţări­le neutre problemele grele pe cari le va aduce pacea, pro­bleme economice, financiare, politice şi mai ales sociale, alcătuesc obiectul unor studii serioase şi preocupă un cel mai înalt grad atât guvernele cât şi pe economiştii şi socio­logii cei mai de seamă. O telegramă din Berna ne-a adus ştirea că în şedinţa de la 25 Februarie Consiliul federal a luat cunoştinţă de­spre un proect asupra atitu­dinii Elveţiei faţă de acţiu­nea de ajutor şi reconstrucţie pentru vremea de după răz­boi şi a aprobat toate mijloa­cele de ajutorare pentru acest scop. Această hotărîre a Con­siliului federal dovedeşte so­lidaritatea pe care conştiinţa o impune tuturor în vederea refacerii de mâine. Ea dove­deşte că prin neutralitate nu se înţelege nici absenteism de la obligaţiile umanitare şi că atunci când sângele va înceta să curgă, şi cei cari l-au văr­sat şi cei cari au fost feriţi de acest suprem sacrificiu vor trebui împreună să contribue la reclădirea lumii pe teme­iuri mai drepte, mai solide, mai corespunzătoare menirii omului pe pământ. Vor fi în prima perioadă de după război nevoi urgente de îndeplinit, nevoi cari nu vor suferi amâ­nări. Acestora va trebui să li se facă faţă fără prea multe socoteli, ci cu spontaneitatea pe care sentimentul de solida­ritate umană o impune. Con­siliul federal elveţian, conş­tient de această îndatorire, a examinat tocmai mijloacele pentru realizarea acestor a­­jutoare post­belice în ritmul cel mai viu. Este suficient să ne gândim la ajutoarele de care vor avea nevoe popoare­le pentru reconstruirea case­lor dărâmate de bombarda­mente, pentru ca să ne dăm seama cât de urgent va trebui să sosească acest sprijin de pretutindeni. Dacă, deci, în domeniul po­litic şi economic, ziua de mâine va urmări găsirea unei soluţiuni întemeiată pe înţe­legere şi colaborare între po­poare , este incontestabil că prima manifestare a acestei înţelegeri internaţionale va trebui să fie contribuţia tu­turor, fără precugetare şi fără şovăire, la acea operă de refa­cere şi de reclădire, pentru ca dezastrele produse de război să nu rămână vreme prea în­delungată mărturii triste ale rătăcirii spiritului omenesc. ECONOMIA ELVEŢIANĂ IN 1943 Al patrulea an de război, în timpul căruia războiul economic a crescut în intensitate, nu a cruţat Elveţia, mica ţară neu­tră aşezată în mijlocul unei Eu­rope din ce în ce mai devastată. Blocada şi contrablocada au stânjenit tot mai mult comerţul­ui exterior şi au oprit, în mare măsură, comerţul cu ţările de peste ocean. In timp ce, în 1942, flota elveţiană era prea mică pentru a transporta peste ocean toate mărfurile destinate Elve­ţiei, în 1943, aceeaşi flotă era inactivă în anumite epoci. Pe de altă parte, tranza­cţiunile Elve­ţiei cu vecinii ei mai mari au avut de suferit restricţii impor­tante. In aceste împrejurări, in­tensificarea relaţiilor comerciale dintre Elveţia şi anumite ţări ca Suedia, Egiptul, Portugalia şi ţările balcanice a dat rezultate foarte satisfăcătoare. Cifrele comerţului exterior pentru anul 1943 exprimă greu­tăţile de tot felul cărora Elve­­ţia trebue să le facă faţă în do­­meniul schimburilor sale cu ţă­rile străine.* Dacă se compară rezultatele comerţului exterior din lunile Ianuarie până în No­­embrie 1943 cu acelea din aceeaşi perioadă din 1942, se constată la import o scădere cantitativă de 8,2% şi una calitativă de 15,1% In acelaş interval, exportul pre­zintă o scădere cantitativă de 12,6 faţă de o urcare de 1% în valoare. Soldul pasiv al schim­burilor Elveţiei cu străinătatea în primele 11 luni ale anului 1943 a scăzut cu aproximativ 300 milioane franci, faţă de perioada corespunzătoare din anul prece­dent. El s-a stabilit astfel la 187 milioane de franci, ceea ce re­prezintă un nivel foarte coborît, faţă de anii precedenţi. Până acum, economia indi­genă nu a suferit prea mult în urma acestei situaţii, datorită prevederii şi bunei administra­­ţiuni a autorităţilor şi spiritului de iniţiativă al industriaşilor şi comercianţilor. Totuşi, activitatea industrială, cu toate că a continuat să fie satisfăcătoare, a scăz­ut paralel cu scăderea importaţiunilor şi a puterii de absorbire a pieţii in­terne. Lipsa de materii prime a fost resimţită în cea mai mare mă­sură de industria textilă. Capa­citatea filaturilor de bumbac nu a mai fost utilizată decât în pro­porţie de 15—30%, iar aceea a ţesătoriilor a atins, respectiv a depăşit 50%, cel puţin în pri­mul semestru. Dacă aceste în­treprinderi mai lucrează, aceasta se datoreşte celofibrei. Situaţia filaturilor s-a mai agravat în cursul celui de al doilea semes­tru, din cauza încetării aproape complete a importului de pro­duse semi-fabricate şi a scăderii vânzărilor pe piaţa internă. A­­celaş fenomen s’a produs şi la ţesăturile de mătase. Situaţia broderiilor şi a împletiturilor de paie era încă acceptabilă în (Continuare in pag. 2-a) EXEMPLARUL 7 LEI taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir .­Io P. T. T. Nr. 14464/939 URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23.25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Captură de la sovietei Obuziere ruseşti capturate de ostaşii noştri, sunt repuse în funcţiune (SJY1.P.) PE NIPRUL INFERIOR S’AU DAT LUPTE GRELE Obiectivul atacului in stil mare dat de sovietici, n a putut fi atins Berlin, 27 (Rador). — Relativ , luptele dela aripa de sud a frontului de răsărit se dau urmă­toarele precizări: Pe Niprul inferior, Sovietele, care au strâns acolo de mai multe zile o forţă de circa 8 divizii de trăgători, pe malul de est, au des­­lânţuit un atac în stil mare în direcţia vest, tinzând să ia o de­cisivă, plecând de la capul de pod format acolo de mai mult timp. Sovietele au aruncat în luptă, in acest scop, în afară de masse considerabile de artilerie, şi im­portante forţe de avioane de asalt, ale căror atacuri s’au în­dreptat în special împotriva li­niilor ocupate de infanteria ger­mană şi a poziţiilor bateriilor germane, care sprijină rezistenţa germană. INAMICUL RESPINS CU PIERDERI MARI­­­ Din primele ore ale dimineţii şi până noaptea s’au dat lupte foarte grele, în cursul cărora so­vieticii au putut să pătrundă temporar în primele linii ale sis­temului german defensiv. Totuşi prin aruncarea în luptă a forţelor locale şi a rezervelor operative, repede aduse, trupele sovietice au fost respinse, cu pierderi sân­geroase şi excepţional de mari, din toate breşele pe care le făcu­seră. Sovieticii au pierdut, în cursul contraatacurilor germane, încununate de succes, un total de circa 700 prizonieri, precum şi 18 tunuri de asalt, 13 obuziere grele şi numeroase arme automate de toate categoriile. Obiectivul acestui atac în stil mare, care era de a tăia de bazele lor, printr’o străpungere în adân­cime ,formaţiunile germane, care operează la vest de Nipru,­­ pe aripa dela sud a frontului orien­tal nu a putut să fie atins, cu toate că sovieticii au dat puter­nice atacuri în acelaş timp in re­giunile de la sud, de la sud-vest şi nord-vest de Crivoirog, atacuri în care au intervenit mai multe formaţii blindate sovietice. Cu tot caracterul lor puternic, aceste atacuri nu au avut aspectul decât al unor acţiuni de tatonare. Toate aceste atacuri au fost însă totuşi respinse, iar micile pătrunderi locale au fost curăţite. Sovieticii au fost respinşi pe poziţiile lor de plecare, pe toată linia. SUCCESE GERMANE IN SECTORUL LUDSK In zona de la vest şi de la nord de Ludsk, forţele germane de aco­perire au dat lupte încununate de succes cu importante formaţii de blindate sovietice. In cursul aces­tor lupte 6 care sovietice au fost distruse şi alte 11 au fost imobi­lizate. In celelalte sectoare ale aripei de la sud nu se semnalează ac­ţiuni importante. In regiunea de la nord de Cri­­meia a fost observată o concen­trare de formaţii sovietice destul de importante, aduse din interior, astfel încât se poate aştepta la o reluare a luptelor pentru istmul dela Perekop şi în regiunea în­conjurătoare. In regiunea dela Svenigorodka sovieticii au trimes deasemeni spre front formaţiuni de trăgători şi care blindate destul de impor­tante. IN SECTORUL CENTRAL Berlin, 27 (Rador). — Cu pri­vire la luptele din sectorul cen­tral al frontului de răsărit se dau următoarele amănunte: La sud de Dobruisk, forţele sovietice au continuat fără răgaz, în tot cursul zilei, încercările lor de străpungere puternice, spriji­nite fiind de forţe de infanterie masate în direcţia oraşului. Toate atacurile au fost spriji­nite de un foc puternic de artile­rie obuziere, precum şi de sute de care blindate, însă ele au dat totuşi greş în faţa liniilor princi­pale germane, soldându-se cu pierderi extrem de grele şi sân­geroase pentru inamic. Acolo unde sovieticii reuşiseră să facă câteva străpungeri fo­­­cale, ei au fost respinşi imediat prin contraatacuri. Luptele de em­ pot fi calificate cu drept cu­vânt drept o nouă victorie com­pletă defensivă a armatelor germane. In sectorul Rogacev, trupele sovietice nu au fost în stare să continue atacurile lor, în aceiaş măsură ca în zilele precedente, din cauza pierderilor lor simţi­toare. Numai într’un singur sector mic sovieticii au reuşit să pă­trundă, în cursul nopţii, tempo­rar, în linia principală de luptă a germanilor ,cu forţe importante. Totuşi, până în zori, străpungerea a fost zăvorită complet. Alte atacuri, date prin mici spărturi şi care erau susţinute de care blindate, au fost nimicite în cursul zilei de eri. Cu această ocazie, 9 care blindate au fost dis­truse sau scoase din funcţiune. In acelaş sector, contraatacul dat de infanteria germană a reuş I­­­şit să cureţe în mod complet o breşă făcută în ajun, după lupte crâncene. In cursul acestor lupte au fost nimicite până la ultimul I om două batalioane sovietice de I­­­trăgători. Cu toate contraatacu­rile puternice şi repetate, date de sovietici, linia de luptă prin­cipală recâştigată a putut fi men­ţinută complet. IN REGIUNEA VITEBSK In sectorul Vitebsk, s’au dat numai lupte locale de mică im­portanţă. Atacurile sovietice au fost respinse în faţa liniilor fron­tului german, după ce fuseseră distruse 5 care blindate sovietice. O veche breşă a putut să fie în mod complet curățită de inamic în cursul unui contraatac. Cu a­­ceastă ocazie, un mare număr de materiale de război a rămas în mâinile forțelor germane. Zburătorii noştri Un grup de zburatori români dintr’o formaţie de vânătoare (S.M.P.) In sectorul nordic Berlin, 27 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele din sectorul de nord al frontului de răsărit: Mişcările de desprindere ger­­­mane la sud-vest şi vest de lacul Ilmen s’au efectuat şi Sâmbătă conform planului, fără ca bol­şevicii să fi fost în stare să stin­gherească într’o măsură însem­­­nată concentrările de forţe ger­mane. încercări izolate întreprinse cu forţe slabe de a izbi în mişcă­rile de desprindere germane au fost respinse de trupele de sigu­ranţă germane. La vest de Loknja, bolşevicii au efectuat o singură înaintare cu formaţii mai puternice, spri­jinite de tancuri şi de mortiere grele. Trupele germane de ariergardă au putut totuşi respinge şi acest atac, mai ales că sovieticii în cursul înaintării lor împotriva zonelor de siguranţă germane au suferit în câmpurile de mine ger­mane pierderi considerabile în oameni şi material. Şi la răsărit de lacul Peipus, formaţiile bolşevice au urmărit în mod şovăelnic în general mişcă­rile germane, lucru care poate fi pus pe seama atât a neîncetatei distrugeri a căilor de comunicaţie şi a minării pe o foarte mare scară a întregii zone de marş, cât­­ şi a considerabilelor dificultăţi de­­ aprovizionare.­­ Numai în imediata apropiere a malului răsăritean a lacului Pei­pus, bolşevicii au concentrat for­maţii mai puternice pentru a pătrunde pe aci până la Pleşcau. Şi această încercare a fost res­pinsă cu mari pierderi sânge­roase. S’a scufundat un vapor chilian Lisabona, 27 (Rador). — După cum anunţă serviciul britanic de informaţiuni din Santiago de Chile, cargobotu­l chilian „Toqui”, având o deplasare de 500 tone, s’a scufundat ma departe de Gua­­colla în faţa portului Hasco. Au pierit 17 călători şi mem­bri ai echipaj­ului. Nr. 60 Miercuri 1 Martie 1944 8 Pagini DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU PENTRU COMBATEREA UNEI PLĂGI SOCIALE de N. BATZARIA Primăria Municipiului Bucu­reşti a dat dispoziţie, prin Direc­ţia mişcării culturale, ca Dumini­că 27 Februarie, la toate Ateneele populare din Capitală, subiectul conferinţelor să fie necesitatea de combatere a alcoolismului, a­­ceastă cumplită plagă socială ale cărei ravagii sunt cu adevărat dezastroase. Stoarce sănătatea fizică a neamului şi atacă sănă­tatea lui morală. Şi cum să nu fie aşa când nu­mărul cârciumilor din ţară este mai mare decât numărul biseri­cilor şi decât numărul şcolilor ? Iată, în darea de seamă a Ligii „Temperanţa”, găsim, pentru a­­nul 1942—1943, cifrele ce urmea­ză : a fost în toată ţara un nu­măr de 24.321 cârciumi, faţă de 17.300 de biserici şi 16.633 de şcoli de toate categoriile şi de toate gradele, inclusiv şcolile confesionale. Raportându-se nu­mărul de cârciumi la populaţia totală a ţării, se constată — iar constatarea este dureroasă — că avem o cârciumă la 690 de locui­tori. Cât despre situaţia în această privinţă în Capitala ţării, tot ci­frele ne arată că ea este şi mai întristătoare. In adevăr, din nu­mărul total de cârciumi, 13.234 sunt la oraşe şi 11.007 la sate. Din numărul de cârciumi dela oraşe, Bucureştii cu suburbanele n’aveau pe anul 1942—1943 mai puţin de 3.644 de astfel de loca­luri. Socotind populaţia la un milion, vedem că vine o cârciu­mă la fiecare­­grup de 275 de lo­cuitori. Aşa­dar, locuitorii Bucu­reştilor şi ai suburbanelor bat recordul, numai că este un re­cord de care n’avem nici un mo­tiv să fim mândri. Cu totul dim­potrivă. Socotim că nu este de prisos să se cunoască şi următoarele detalii, cari oglindesc starea de lucruri din Capitală. Pe Calea Moşilor, dela Piaţa Sf. Anton până la Şoseaua Şte­fan cel Mare (Bariera Moşilor), sunt 42 de cârciumi. Pe calea Rahovei ,de la Palatul de Justiţie până la Piaţa Rahova, sunt 83, iar din Calea Victoriei (Ministe­rul de Finanţe) până la pasagiul de nivel de la linia Constanţa, sunt... 96 de cârciumi. Cred că nu este cazul să spu­nem : cele multe înainte. ...Dar să mai dăm cifre preci­se. In anul de care am pomenit, s’au consumat în ţară băuturi alcoolice şi alcoolizate în canti­tate de 553.363.400 litri. In a­­ceastă cantitate, care numai mi­că nu este, locul întâi îl ocupă vinul de 410 milioane litri, apoi berea cu 100 şi ceva de milioane de litri, iar ţuica şi diferitele ra­chiuri, cu 40 de milioane de litri. Nu este vreun motiv să se crea­dă, că, de atunci, consumaţia a­­cestor băuturi ar fi scăzut. E drept că acolo unde Liga „Tem­peranţa“ a putut câştiga, pentru cauza în slujba căreia este pusă, un număr mai mare de membri şi a putut deci activa mai ener­gic, s’a ajuns la o scădere a nu­mărului de cârciumi. Ba chiar în unele comune rurale din Ba­nat — foarte puţine la număr — s’a reuşit să se închidă complet cârciumile. Insă aceste mici succese par­ţiale nu trag mult în cumpănă şi nu influenţează într’o măsură cât de cât simţită asupra ansam­blului situaţiei, care continuă a nu fi mulţumitoare. Alcoolis­mul este departe de a fi, nu stâr­­pit, ci măcar stăvilit. Recunoaştem că lupta ce e de dus împotriva lui este nespus de grea şi ingrată. Aşa, Liga „Tem­peranţa“ cu cele peste o mie de filiale ce a reuşit să înfiinţeze în ţară are de luptat ,pe de o parte, cu ignoranţa oamenilor, pe de altă parte, cu lipsa de interes ce arată cei ce recunosc urmările nenorocite ale patimei beţiei, dar se mărginesc cu simple consta­tări şi nu pun şi ei umărul la combaterea mai energică a aces­tui flagel social şi naţional. Şi mai este de luptat cu inte­resele financiare ale Statului, care din vânzarea produselor al­coolice monopolizate, din taxele de consumaţie şi din impozitele pe culturi încasează în jurul su­mei de 10 miliarde de lei anual. E adevărat, guvernul a luat acum doi ani măsura ca toată producţia de vin din viile de hi­brizi să fie blocată şi destinată fabricilor de alcool, precum şi pentru nevoile de război. In mo­dul acesta, a fost sustrasă din consumaţie o băutură vătămă­toare şi care în unele regiuni ale ţării era folosită de adolescenţi şi chiar de copii. Insă această măsură trebue întregită printr’o serie de măsuri energice şi prin o propagandă cât mai susţinută. SITUAŢIA POLITICA DIN ARGENTINA lisabona, 27 (Rador). — După cum anunţă serviciul Britanic de informaţiuni, generalul Farrell, care îndeplineşte actualmente funcţiunile de preşedinte al sta­tului, a declarat că durata pre­­­şedinţiei sale este nesigură întru­cât d. Ramirez rămâne mai de­parte preşedinte. Din aceeaşi sur­să se anunţă din Buenos Aires că generalul Farrell a declarat că nu vrea să dea precizări cu pri­vire la ce va face sau ce nu va face, dar a subliniat voinţa sa de a servi interesele naţionale. ❖ Geneva. 27 (Rador).— Serviciul britaniic de Informaţiuni anunţă din Buenos Aires că fostul mi­nistru al muncii, colonelul Pe­ron, a fost numit ministru-ad­­junct al războiului în guvernul prezidat de d. Farrett. NOUL MINISTRU DE EXTERNE AL ARGENTINEI Lisabona, 27 (Rador). — După cum anunţă serviciul britanic de informaţiuni, la­ Buenos Aires s-a anunțat oficial că generalul Diego Mason a fost numit ministrul al afacerilor străine iar generalul Juan Pistarini a fost numit mi­nistru adjunct al marinei. Fost ministru francez acuzat de trădare de gaullist, Lisabona, 27 (Rador). — Du­pă cum află din­ Alger Serviciul bri­tanic de informaţiuni, fostul mi­nistru de interne francez Pierre Pucheu este acuzat de trădare de către autorităţile gaulliste. Procesul urmează să înceapă ziua de 4 Martie MARI INUNDAŢII IN SPANIA Câmpii şi cartiere întregi sub apă. — Numeroase victime Madrid, 27 (Rador).—După 8 săptămâni de secetă in Ca­talonia, in ultimele 24 de ore au căzut deasupra oraşului Barcelona peste 9 milioane tone de apă de ploaie, adică 185 litri pe metru pătrat, fiind, cantitatea cea mai mare ce a fost înregistrată în ul­timii 50 de ani. La nord de Barcelona, la Monseny, zăpada a atins o înălţime de 1,75 m. întreaga circulaţie în Ca­talonia a fost îmreruptă. Câm­piile, cartierele industriale şi cartierele de locuinţe au fost inundate. Sute­­de persoane au rămas fără adăpost. La Huriguera apele au cres­cut considerabil, rupând digu­rile și inundând o vastă re­giune. Prin prăbușirea caselor s-au înregistrat numeroase victime. UN NOU AT­AC AERIAN ÎMPOTRIVA ORAŞULUI HELSINKI Helsinki, 27 (Rador). — In noaptea de Sâmbătă spre Dumi­nică, la ora 3, s-a transmis ur­mătorul comunicat oficial : Inamicul a întreprins în cursul nopţii trecute, cu mai multe sute de avioane, un nou şi violent atac aerian împotriva oraşului Helsinki. Bombele explozive şi incen­diare aruncate asupra diferitelor cartiere ale oraşului au prici­nuit stricăciuni considerabile clădirilor şi au provocat nume­roase incendii. Populaţia civilă a avut câteva pierderi. Atacul a început la ora 19 şi a durat până aproape de ora 7 dimineața. Artileria antiaeriană a dobo­­rît mai multe avioane sovietice LUPTE AERIENE DEASUPRA ALPILOR Berlin. 27 (Rador). — In cursul luptelor aeriene date deasupra Alpilor în zilele de 24 și 25 Fe­bruarie, s’au prăbuşit în văgău­nile și prăpăstiile Alpilor de răsă­rit cu mult peste 1000 de aviatori nord-americani, ce au încercat să se salveze din avioanele lor ce fuseseră doborîte în flăcări. Pe această vreme de iarnă nu există nici o posibilitate de sal­vare pentru aviatorii inamici ce s’au prăbuşit în regiuni inaccesi­bile. Ei sunt sortiţi să piară din cauza îngheţului. Berlin, 27 (Rador). — încer­cările germane de a salva pi­loţii nordamericani cari au sărit cu paraşutele în regiunea masi­vilor Alpilor Orientali, atingând înălţimi de 3.000—4.000 metri, au rămas până acum fără succes. Zăpada înaltă de mai mulţi me­tri şi condiţiile de teren care fac ca accesul în aceste grupuri de munţi să fie imposibil au hă­răzit insuccesului toate încercă­rile întreprinse de vânătorii de munte germani şi de călăuzele din regiune. Coloanele de salvare au înain­tat cu mare greutate adesea înză­pezită până la piept timp de mai multe zile pentru a da peste a­­viatorii nordamericani prăbuşiţi în cele mai adânci prăpăstii ale piscurilor muntoase, fără însă ca să fi reuşit să-i descopere. Piloţii nordamericani s’au răs­pândit cu paraşutele pe o regiu­ne imensă din cauza violenţelor viscole ce bântui în Alpii Orien­tali. Până acum au fost identificaţi 114 piloţi hărăziţi morţii. Este insă sigur că această cifră re­prezintă doar o parte din aviato­rii nordamericani aterizaţi în Alpi, ce au fost descoperiţi. O mare parte dintre ei şi-au găsit moartea cu prilejul prăbu­şirilor pe gheţari şi pe stânci. Supravieţuitorii încearcă în parte să dea semnale de ajutor folosindu-se de cartușe trasoare. In regiunile despre care este vorba, sunt în momentul de față temperaturi variind între 20—30 grade sub zero. ❖ Lupta împotriva partizanilor Vânători de munte bine camuflaţi, care acţionează împotriva partizanilor (S.M.P.)

Next