Universul - Provincie, martie 1944 (Anul 61, nr. 60-90)

1944-03-01 / nr. 60

4 PARASTAS PENTRU MAREŞALUL PREZAN Implinindu-se şase luni de la pi­tale:­ general Petala, general săvârşirea din viaţă a mareşal Samsonovici, Dumitru Alimăne­­lului Prezan, ori dimineaţă, s’a­şteanu, arh. Negoescu, col. farm. oficiat la biserica „Schitul Dar- D. Ionescu, prof. Dimitr­iu, dr. vari”, din Capitală, un parastas Horaţiu Georgescu, prof. id. An­­pentru odihna sufletului său. Ionescu, cpt magistrat C. Geor- Au fost prezenţi la pioasa Re­­gescu, pictorul Stoica, dr. Vic­­remonte, membrii familiei, tu­­tor Georgescu, precum şi mone­dele, d-nui general Nicolae Pă­­roşi prieteni şi cunoscuţi ai de­­lăngeanu, prefectul poliţiei Ca­­tinetului. Prelungirea aplicării legii impozitului excepţional 5 % pentru apărarea ţării Art. unic. — Aplicarea dispo- . ulterioare, se prelungeşte pe încă ziţiunilor legii impozitului excep- un an» adică până­ la 31 Martie ţional pentru apărarea ţării din 1945, 1 Aprilie 1941, cu modificările ei * Prelungirea termenului pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord Monitorul oficial n-­ 48 din 26­rabia şi Bucovina de Nord, se Februarie publică următorul de- prelungeşte cu 6 luni, începand cret-lege, dela 4 Martie 1944. Acest termen Art. unic. — Termenul prevă­ poate fi prelungit cu încă 6 luni aut de art. 12 din legea nr. 793 prin jurnal al Consiliului de mi­din 1941, pentru reglementarea niştri la propunerea ministrului cetăţeniei locuitorilor din Rasa­ justiţiei. Decre­t-l­ege pentru justificarea articolului 1 din decretul-lege privind masurile de excepție pentru recrutarea armatei ART UNIC­ — Art. I din legea Nr. 474 din­­1943, privind măsu­rile de excepție pentru recruta­rea armatei, se modifică după cum urmează : ART I. — Bană la data trece­rii armatei pe­ picior de pace, ti­nerii care împlinesc vârsta de 18 ani,d­in cursul­­anului când recen­sământul are loc, vor fi recrutaţi în următoarele condiţiuni: bi Bacalaureaţii ,absolvenţii li­ceelor teoretice, şcolilor normale şi seminariilor teologice, ai li­ceelor comerciale, şcolilor medii pericole, precum şi orice alte şcoli cu durată de şcolaritate de cel puţin 8 ani, şi echivalente cu liceul teoretic, vor fi încorporaţi şi pregătiţi a deveni ofiţeri de rezervă . b) Absolvenţii a cel puţin 4 clas® de liceu sau gimnaziu, se­minar, şcoală normală, gimnaziu comercial, şcoală inferioară agri­colă, precum şi orice alte şcoli similare cu durată de şcolaritate de cel puţin 4 ani, vor fi încor­poraţi şi pregătiţi a deveni sub­ofiţeri de rezervă. Absolvenţi şcolilor tehnice in­dustriale, ciclul I, cu 6 ani de şcolaritate, vor putea deveni submaiştri militari de rezervă, cu gradul iniţial de submaistru mi­litar clasa I­I-a, iar absolvenţii şcolilor tehnice industriale ciclul II, cu 8 ani de şcolaritate, vor putea deveni direct maiştri mi­litari de rezervă, cu gradul ini­ţial de maistru militar clasa IIIa. Absolvenţii şcolilor tehnice in­dustriale, de ciclul I şi II, care nu vor reuşi la examenul de ad­mitere în şcolile de maiştri şi submaiştri militari de rezervă, precum şi acei care nu au spe­cialităţile necesare armatei, vor fi pregătiţi pentru a deveni sub­ofiţeri de rezervă. Tinerii din categoria prevăzută la punctul b, de mai sus, care, la vârsta de 18 ani împliniţi, nu au terminat liceul sau învăţă­mântul secundar respectiv, vor putea fi exceptaţi de la încorpo­rarea la această vârstă, sub con­­diţiunea de a nu fi întrerupt şco­laritatea timp de doi ani; tinerii cai au întrerupt şcolaritatea chiar un an, nu vor putea­ fi ex­ceptaţi, dacă nu au fost promo­vaţi din clasa imediat prece­dentă. Normele de recrutare, încor­porare şi de prezentare a dovezi­lor de studii, atât pentru tinerii de la litera a, cât şi pentru acei de la litera b, sunt acele prevă­zute în legea asupra rerutării armati din 1942. . fi m­­ \ \p p p S­ITHAnul al 61-lea Nr. 60 Miercuri 1 Martie 19$1 Instalarea noului proto­pop gr. cat de Oraviţa Oraviţa, 21 Februarie 1 Duminecă 20 Febr. c. s-a făcut instalarea noului protopop gr. cat. de Oraviţa, în persoana prea­­onoratului Vaier Nicola, în lo­cul venerabilului protopop Posar Silviu, pensionat după 34 ani de păstorire. Din numeroasa asistenţă am remarcat pe d-nii: col. Th. Theo­­dorian, prefectul judeţului, lt. col. Luca Anton, lt. col. Valeriu Dinescu cu d-na, A. Renoiu, pro­­­curor-şef, preotul rom- cat. Merssdorf, d. Deceanu, dr. Bol­­boca Ion Bon Aurel, dr. Iuga Valeriu şeful poliţiei, dr. Dani­­cica, prof. Pupu Romulus, dr. Aurel Caliani, V. Tămăşdeanu, Beniamin Oprea, Ştefan Tătaru­, Gh. Jianu, Fara Gh., jud. Iliescu şi Barbulovici, dr. Valeriu Corul, filv. Bălan Martin, Vinţan, înv. Anania, inc. Suciu T­, dr. Gh. Stoica. Drept Sarmas Pavel, prof. V. Vărădeanu precum şi doam­nele Maria Lazar, Nichita Iulia­­na, Iucu Aurora, Varga Iulana, Marioara Neda, Viorica Izver­­naru şi d-rele Zipa Gropşaru, Lizeta Vasil­escu, Bogdan Livia, Bibi Băleanu şi Sanda Căliman. Serviciul liturgic a fost oficiat de protopopii Paslar Silviu şi Vaier Nicola, preoţii Raţiu Ion , din Comorâşte, Voin Băcală din I Greeni, Coroescu Ga­vril din Să­­­­laşul de jos, Copreanu Vaier şi Căiman Iosif din Tic­vani­ul­ Mare în frunte cu reverendissimul dr. Ştefan Bălan, canonic, reprezen­tantul episcopiei Lugojului. Răs­punsurile liturgice au fost date de corul ,c. f. r., condus de d. prof. N. Sasu şi corul format din intelectualii Oraviţei, de sub­­ conducerea d-lui prof. V. Vără­deanu­ După slujbă, reverendissimul dr. Ştefan Bălan, după ce a fă­cut elogiul celor 34 de ani de luptă puşi în slujba altarului şi Neamului de protopopul Paslal Silviu, prezintă pe noul păstor Vaier Nicola, căruia îi predă crucea, evanghelia şi cheia bi­sericei, cele trei simboale ale puterii învestite. C. col. Th. Theodorianu, pre­fectul judeţului, aduce salutul guvernului şi d-sale personal. A mai vorbit apoi d. Merss­dorf, din partea bisericei rom. cat. d. A. Renoiu, în numele in­stanţelor judecătoreşti; av Ed­ Lindner în numele comunităţii germane; St. Tătaru în numele şcoalei primare din judeţ şi dr Ion Bolboca­ Tuturor le-a răspuns reveren­­dissimul dr. Ştefan Bălan, care a subliniat dragostea şi devota­­■ mentul reprezentanţilor oficiali­tăţii, arătată cu acest prilej. Din partea bisericei ort. s’a­­ citit o scrisoare de regret că nu !, poarte participa la această înăl­­­­ţătoare solemnitate a bisericei 1. surori.­­ La urmă s’a servit o gustare în i­ saloanele casei parohiale, a Merită să fie subliniată stră-­­ dania d-nelor Bogdan Elena,­­ Duse Aurelia, Iucu Aurora, Car­ii du Valeria, Emilia Schinteie, Co­­c­târlă Ghizela, Marioara Bănuţ, I. Ancuţa Cărăbaş, Arjopa Maria­­ şi d-şoara Timariu Victoria. Solemnitatea instalării noului protopop gr. cat. de Oraviţa a fost încă un prilej de solidaritate­­ românească la granița de sud-­­ vest a Banatului. de la c. f. r. Asistenţa medicală a personalului ceferist Activitatea noului spital din b-dul Mărăşti Serviciul medicel B (medic pri­mar, dr. C. Nicolau) internaţi 300 bolnavi. Serviciul consultaţii boli de co­pii (medic primar d-na dr. Matee­­scu) 4086 consultaţii. Analize bacteriologice, serologi­­ce, făcute in Laboratorul spitalului (medic şef dr. Gh. Balmuşi, total 4165 analize. Serviciul radiologie (medici pri­­­mari dr. Joan Dumitrescu şi dr. Mircea Eustaţiu) 703 radiografii şi 113 radioscopii. Serviciul de fizioterapie (dr. J. Dumitrescu) 2173 şedinţe. Serviciul de consultaţii nas, gât, urechi (dr. A Vaida Voevod) 580 consultaţii şi 119 intervenţii chi­rurgicale. Prosectura şi laboratorul de a­­natomie patologică (dr. Al. Ursu) 1349 lucrări Serviciul farmaceutic şi depozit (farmacistă şefă d-na E. Vasile­­scu) a activat de la înfiinţarea spi­talului ,satisfăcând toate cerinţele multiplelor servicii. Este o activitate, pe care statis­ticele o prezintă în date impre­sionante, arătând cum personalul ceferist şi membrii de familie gă­sesc asistenţa medicală, cu totul gratuită şi depusă de doctori cu reputaţie bine stabilită dincolo de zidurile spitalului. Pentru sănătatea ceferiştilor este încă un efort pe care direcţia ge­nerală c. f. r. îl face în cadrul marilor ei preocupări de asistenţă Printre operele de asistenţă so­ , Serviciul medical A (medic ofi­­cială cretate pentru folosinţa per­­mar, profesor dr. Gh. Niculescu) sonalului şi pensionarilor ceferişti. Intraţi 358 bolnavi, precum şi a membrilor lor de fa­­­­milie, îngrijirea sănătăţii a fost una din principalele preocupări ale conducerii căilor ferate, mai ales după primul război mondial. S’au ridicat sau amenajat multe spitale şi policlinici în ţară, în Bucureşti fiind bine cunoscutul Spital nr. 1 W­itting, zis aşa după numele străzii pe care se află şi nr. 2. Acest al doilea spital bucu­­reştean mai mic se află instalat în clădirea spitalului dr. Antoniu (şosea). Deşi mic, ca spaţiu, el a func­ţionat în excelente condiţii sub direcţia d-lui dr. Bădereu (chirur­gie medic primar dr. I. Bădereu, boli interne, medic primar, prof. dr. Gh. Niculescu şi radiografie, raze, etc. medic primar dr. Mircea Eustaţiu. Şi acest spital îşi are povestea lui, ca şi nr. 1. Spitalul a f. r. nr. 2, din b-dul Mârăşti, nr. 63 s-a redeschis la 7 ianuarie 1943, (după ce se închi­sese la „Dr. Antoniu” în urma cu­tremurului) în localul propriu, cumpărat de la soc. „Principele Mircea, de către direcţia generală C. f. r. Numita societate urmărea înfiin­ţarea unui aşezământ spitalicesc pentru copii, astfel că pavilioa­nele au avut nevoie de transfor­mări radicale, în special pavilio­nul amenajat serviciului de chi­rurgie. Pentru înfăptuirea acestei opere mari, iniţiată de­­ general T. C.­­Brezeanu, d-sa a avut concursul colaboratorilor săi apropiaţi prin­tre cari nuăm îndeosebi pe d. sub­director general C. Atanasiu, în competinţa căruia cade asistenţa medicală şi pe d-nii doctori Să­vescu şi Văleanu, directorul şi subdirectorul direcţiei medicale şi d. dr. V. Max Popovici, directorul spitalului. A început să funcţioneze ca spi­tal pentru răniţi. Spitalul Z. I. 368 — cu o capacitate de 200 pa­turi, dând astfel contribuţia pen­tru îngrijirea eroilor ţării, sânge­raţi pe frontul de răsărit. Ca spital militar funcţionează sub comanda medicului chirurg cpt rezervă dr. V. Max. Popovici, ■îngrijirile medicale fiind date de d-nii d-nn V. Săvescu, Max Popo­vici, prof. Gh Niculescu, dr. A Popovici, dr. C Nicolau şi dr. I. Hacig ad-tor al spitalului fiind ,atunci, ca şi în prezent d. loan Rădulescu. S’au internat — până la 1 Iunie­­1943 — 295 răniţi ofiţeri şi trupă şi s’au făcut 56 intervenţii chirur­gicala In tot acest timp, d-nele Elena general Orezeanu şi Geor­­­­geta Cancicov zi de zi, s’au ocu­pat­ atât de bune gospodărie a spitalului, cât şi de starea sufle­tească a răniţilor, contribuind la alinarea suferinţelor cu prezenţa d-lor lor şi cu mângâierea cuvân­tului, înalţi oaspeţi au elogiat, în con­dica spitalului felul cum sunt trataţi răniţii şi cum se înfăţişea­ză spitalul. De la 1 Iunie 1943 spitalul a ră­mas numai la dispoziţia ceferişti­lor şi a familiilor lor. Activitatea lui în următoarele şeapte luni pe servicii, este evidenţiată de urmă­toarele date, care vorbesc de la sine: Serviciul chirurgical (medic pri­mar director dr. V. Săvescu, me­dic primar de sect­e d­in V. Mos Popovici şi Alex Popovici... medic secundar dr. Ion Hacig' 931 inter­net­ bărbaţi şi femei, cu 671 ope­raţii aseptice şi 180 operaţii sep­tice . Clinica infantilă (medic primar director prof. dr. A. Rusescu, me­dic secundar dr. Robachi) inter­naţi 728 băeţi si 1150 fete. generală.-------p*o-------­ Măsuri pentru înlesnirea funcţionarilor publici la P.­Neamţ Piatra Neamţ, 25 Febr. Zilele trecute comitetul econo­­matului funcţionarilor publici şi pensionarilor din localitate s’a întrunit într’o şedinţă pentru a aviza asupra celor înfăptuite până în prezent şi asupra măsu­rilor de luat pentru înlesnirea funcţionarimii. Au participat d-nii col. Teo­­dorescu Darie preşedinte, ad-tor financiar principal Iuliu Diac, primar cpt. rez. Lăzărescu, ing. agronom Velea director Camera agricolă şi insp. şcolar N. Roban şi A. Cirillo ad-torul economa­­tului. S’a luat act de faptul că toate inspecţiile făcute au stabilit că acest economat este cel mai bine administrat din întreaga Moldo­vă, că este bine aprovizionat cu încălţăminte, stofe, coloniale şi pescărie sub preţul pieţii. S’a pus în discuţie necesitatea completării personalului cu func­ţionari dela instituţiile cari încă n’au detaşat funcţionari, şi s’a emis preaviz la angajaţii sala­riaţi ai economatului pentru data de 1 Aprilie 1944, în acest fel reailizându-se o economie de lei 1.300.000. Cu acest prilej s’a decis să se pună în vedere tuturor funcţio­narilor dela toate instituţiile, cari au ridicat bonuri de încăl­ţăminte, dela cancelaria econo­­matului să-şi ridice încălţămin­tea până la 1 Marti© crt., sau să predea bonurile, deoarece dela data de mai sus, încălţămintea rămasă va fi distribuită contra plată prin cons. judeţean la populaţia nevoiaşe. Până la data de mai sus, chiar şi funcţionarii fără a poseda bonuri, pot ridica încălţăminte la preţuri eftine. Adunarea generală a soc. „Principele Alcea“, din T.­ Severin T.-Severin, 24 Febr. In sala primăriei oraşului nos­tru, s’a ţinut adunarea generală a soc. „Principele Mircea”, în pre­zenţa a numeroase doamne şi domni, membri ai societăţii. D. Hermina Nistor, prezidenta societăţii, a arătat care a fost mortalitatea copiilor în trecut şi in prezent. Spune că aici, la T.­Severin, s’a fixat o zi pe săptămână, Dumine­ca, în care sunt vizitaţi copiii de către medici. Din 220 copii în­scrişi, au decedat în cursul­ a­­nuilui numai 3. Spre a încuraja câ­t mai mult creşterea şi îngri­jirea copiilor, d-sa a acordat pre­mii mamelor cari şi-au îngrijit copiii în bune condiţiuni. Arată cantităţile de alimente şi îmbră­căminte ce s-au acordat de Paşti şi de Crăciun. Evidenţiază spri­jinul d-lui colonel Turturescu, prefectul judeţului, care pe lângă subvenţia de 100.000 lei, s-a inte­resat de aproape de mersul socie­tăţii. Tot datorită d-lui prefect, spu­ne d-sa, au luat fiinţă două fi­liale: la Strehaia şi Devesel. A­­duce mulţumiri d-lui primar care deasemenea a acordat o subvenţie de 60.000 lei, precum şi lemne pentru birourile societăţii. Mulţumeşte d-lui medic primar Cameniţă, pentru sprijinul acor­dat, din punct de vedere sanitar şi material, precum şi­ d-nei Po­­roineanu pentru organizarea unui bazar cu obiecte lucrate de d-sa, al cărui rezultat material, a­ fost donat societăţii. Face o dare d­e seamă asupra încasărilor, donaţiilor şi subven­ţiilor primite, precum şi a chel­­tuelilor efectuate în cursul anu­lui.D. colonel Turturescu, prefec­tul judeţului, mulţumeşte, în nu­mele comitetului de patronaj, d-raei Hermina Nistor, pentru strădania şi munca sa, aducând aceleaşi mulţumiri şi întregului comitet de doamne a căror muncă a fost mult apreciată. D-na Nistor, spune că împli­­nindu-se 2 ani de activitate a ac­tualului comitet, conform statu­tului, prezintă demisia, sa şi a întregului comitet, cerând adu­nării să aleagă un nou comitet. D. colonel Turturescu, prefect, propune, ca faţă de activitatea ce s’a desfăşurat, actualul comitet să fie reales. Adunarea realege vechiul co­mitet. D-na Liceu, prezidenta subfili­alei Strehaia,, arată înfăptuirile acestei organizaţiuni, înfiinţată la 11 Aprilei 1943. Face o dare de seamă asupra realizărilor, veniturilor şi cheltu­­elilor. D-na Ionaşcu, prezidenta sub­filialei Devesel, arată şi d-sa si­tuaţia realizărilor acestei organi­zaţii. Expune darea de seamă a în­casărilor şi cheltuelilor. D. colonel Foltzer, primarul o­­raşului, spune că ia act de reali­zările societăţii „Principele Mir­cea” şi mulţumeşte, în numele o­­raşului, pentru­­toată activitatea desfăşurată de această societate per­tru protecţia oc-?1 luU.I. D. Lăsculescu, cenzor, citeşte procesul verbal al cenzorilor, ară­tând­ că gestiunea a fost regulat ţinută şi cere descărcare adu­nării. Citeşte apoi proectul de buget al exerciţiului actual, care se ri­­­­dică la­ Furifa"de"499.709 lei. Adunarea aprobă bugetul şi dă descărcare comitetului de gestiu­nea sa. D-na Nistor propune ca mem­bre de onoare pe d-nele general Lambru, colonel Turturescu şi colonel Foltzer. Adunarea aprobă. La propunerea d-lui primar de a se mări cotizaţiile, adunarea a aprobat acest lucru, după care şe­dinţă s-a sfârşit. INFORMAŢII + Pensionarele şi pensionarii Sindicatului Ziariştilor din Bucu­reşti sunt rugaţi să treacă pe la sediul Sindicatului spre a-şi primi sporul de pensiune pe întregul an. ♦ Aşezământul „Sf-tei Fecioare Maria“ ţine adunarea generală a­­nuală Duminică 12 Martie ora 14 la sediul său din str. Viitor 121, cu ordinea de zi stabilită. In cazul neîntrunirii număru­lui legal de membri, adunarea se va ţine Duminică 17 Martie cu orice număr de membri, la aceeaşi oră şi în acelaş loc. ♦ Colegiul inginerilor atrage atenţiunea membrilor săi că a­­nul acesta neschimbând­u-se căr­ţile de membru, acestea nu pot avea valabilitate în faţa autori­tăţilor dacă nu poartă viza bi­roului Colegiului. ♦ Aşezământul „Sf-tul Ste­lian“ ţine adunarea generală a­­nuală Duminică 12 Martie, ora 32 în biserica „Lucaci“ cu ordi­nea de zi stabilită. In cazul nein­trunirii numărului legal de mem­bri adunarea se va ţine Duminică 17 Martie, cu orice număr de membri în acelaş loc şi la aceeaşi oră. A fost sporită taxa apărării pasive, la Ploeşti 26 Februarie Ca urmare a decizei ministe­rului afacerilor interne, primă­ria municipiului nostru a dat o ordonanţă prin care se pune în vedere tuturor locuitorilor băr­baţi din Ploeşti, între vârsta de 21—60 ani împliniţi că sunt o­­bligaţi să achite la percepţia co­munală din Palatul Halelor Cen­trale suma de lei 2.000 (două mii drept taxă de apăra­re pasivă pe anul financiar curent şi aceasta cel mai târziu până la 10 Mar-I­tie 1944. Sumele rezultate din această taxă vor servi pentru construi­rea adăposturilor publice anti­aeriene din cuprinsul municipiu­lui. Locuitorii bărbaţi, care au a­chitat până în prezent suma de lei 300 (trei sute) drept taxă de apărare pasivă, vor mai plăti restul de lei 1700 la percepţia comunală, prezentând recipisa cu suma plătită anterior. Funcţionarii publici, având salarii prevăzute în Codul Func­ţionarilor Publici până la suma de lei 16.000 brutto exclusiv, vor plăti taxa de apărare pasivă de lei 2.000 anual, cu o reducere de 50%. Aceeaşi reducere se va face şi pentru lucrătorii manuali al căror salariu brut nu depă­şeşte de lei 16.000 lunar. Proprietarii de­ imobile clădite nu beneficiază de această re­ducere. Şefii de autorităţi publice, precum şi patronii salariaţilor particulari din întreprinderile petrolifere, industriale şi comer­ciale din localitate, sunt obligaţi conform art. 4 din Legea nr. 630/1943, să reţină din salariul funcţionarilor şi lucrătorilor taxa de mai sus şi să o verse cu tablouri nominale la percepţia comunală, până la 10 Martie a. c. Sunt scutiţi de plata taxei pentru apărarea pasivă urmă­torii: militarii activi, mobiliza­ţii şi concentraţii pentru servi­ciile militare mai mult de 6 luni in cursul unui an, membrii corpului diplomatic şi consular, cetăţenii străini, infirmii califi­caţi ,juridiceşte ca atare şi inva­lizii de războia. Somaţiunea de plată nu es­te obligatorie. Locuitorilor care nu vor achita taxa de apărare pasivă de lei 2.000, până la 16 Martie a. c. li se vor aplica execuția silită pre­văzută de codul de procedură fiscală. Cronica judiciară din Cernăuţi Cernăuţi, 22 Febr. - Tribunalul Osrnăuţi, instanţa specială de sabotaj, a pronunţat în ultimele zile următoarele sen­tinţe de condamnare: Eftimescu Sabin şi Cârstea Marin, proprietarii consumului „Bucureşti” din Cernăuţi, str. Flondor nr. 19, au fost condam­naţi la câte 4 luni internare în­­tr’un lagăr de muncă, pentru delictul de speculă ilicită, resp. pentru depăşirea preţurilor ma­ximale; inculpatul Constantin Manoliu, arendaşul fabricilor ,,Incoma” din Cernăuţi, str. P. Rareş, a fost condamnat la 2 ani şi, 5 luni internare într’un lagăr de muncă, pentru­ depăşirea be­neficiului legal;- inculpaţii Marin Andrei şi Constantin Ghimpău, dn Cernăuţi, premiul, comerciant de mezeluri, al doilea vânzător, domiciliat în str. Regele Ferdi­nand nr. 48, au fost condamnaţi la câte o lună lagăr de muncă şi 5.000 lei amendă pentru delictele prevăzute la art. 21 şi 23 litera c din legea sabotajului. Curtea marţială din Cernăuţi a pronunţat următoarele sentin­ţe de condamnare: Olaru Cons­tantin, mecanic, de 27 ani. Cer­năuţi, a fost condamnat pentru nedeclararea bunurilor statului, la 5 ani muncă silnică, 3 ani de­gradare civică şi 500 lei chel­­tueli de judecată. Au mai fost condamnate ur­mătoarele persoane pentru neres­­pectarea dispoziţiilor cu privire la camuflarea luminii: Peliciuc Ştefan, agricultor din Comorova-Hotiin, condamnat la 2000 lei amendă şi 500 lei chel­­tueli; Radeţchi Ştefan din Co­moro­va-Hotin: 2000 lei amendă şi 500 lei cheltueli; Romanduc Gheorghe, agricultor din Şipotele Siretului: 2000 lei amendă şi 500 lei cheltueli; Cozea Aiurel, cismar din str. Mărăşeşti nr. 14: 3000 lei­ amendă şi 500 lei cheltueli; Iacob Lupu, agricultor din Oc­­niţa-Hotin: 2000 lei amendă şi 200 lei cheltueli; Ghieş Vasale, agricultor din Baloteşti-Hotin: 2000 lei amendă şi 500 lei chel­tueli; Bejenaru Comoirat, agri­­cultor din Baloteşti-Hotin: 2000 lei amendă şi 5000 lei cheltueli; Ghieş Epifan din Baloteşti-Hotin 2000 lei amendă şi 200 lei chel­tueli; Mocanu Elena, hangiţă, din Storojineţ, 3000 lei amendă şi 500 lei cheltueli. Pentru înviorarea vieii, culturale a Aradului Arad, 24 Februarie Aradul a avut şi are preten­ţia de a fi un oraş cultural. Şi în această direcţie, toţi foştii conducători ai treburilor publice, ca şi aceia din fruntea asociaţii­­lor culturale, au făcut tot ce au crezut, ei că este necesar pentru ca oraşul să merite întradevăr acest titlu şi să îndeplinească misiunea ce o comportă un ase­menea titlu. Că rezultatele nu a­u fost întotdeauna cele scontate şi sperate, de aceasta nu totdeauna au fost vinovaţi oamenii, ci şi împrejurările. Cu toate acestea, dacă activitatea culturală preco­nizată prin Congresul Federaţiei Societăţilor Culturale din Arad, ţinut la 30 Ianuarie 1938, ar fi fost urmărită cu o mai mare a­­tenţiune, atunci activitatea cul­turală a Aradului nu s’ar fii re­­nimat numai la conferinţele or­ganizate în Bala palatului cultu­ral şi oraşul nostru nu ar fi ră­mas — după ce revistele „Hota­rul“ şi „înnoirea“ şi-au încetat apariţia, fără nici o publicaţiune pusă exclusiv în slujba frumo­sului şi a culturii. (In această direcţie trebue să semnalăm însă, activitatea ce se desfăşoară zilnic în pagina a doua a ziaru­lui „Tribuna Română“). Natural, activitatea rezuma­tivă aşa cum am semnalat-o mai sus, nu e suficientă pentru justificarea titlului pe care şi l-a arogat Aradul. Trebue ceva mai mult. Trebue ca cineva să se ocupe mai intens de această lăture a vieţii­­oraşului nostru. Şi fiindcă în anul acesta — după cum s-a anunţat în urmă cu câteva luni prin „Buletinul municipiului Arad“ — postul de director va deveni vacant, prin­ pensionarea actualului director al palatului cultural, putem a­­firma că tot acum se va încheia şi un ciclu din viaţa culturală a Aradului. Actualul director al palatului cultural, om de cultură clasică, dar cu ocupaţiuni multiple, nu şi-a putut consacra întreaga pu­tere de muncă în serviciul cul­turii. Noul director al palatului cul­tural, va trebui, deci, să fie un om, care pe lângă o cultură va­stă, să-şi consacre întreaga ac­tivitate nu numai funcţiunii ad­­miniistrative ce o implică postul sâu, ci şi aceleia de îndrumător şi conducător al vieţii culturale din Arad. Va trebui să adune în pirul său pe toţi aceia, răvăşiţi azi în toate­­ părţile, care ar pu­tea da, bine conduşi, un alt as­pect culturii Aradului. In felul acesta s® va ajunge, poate, ca Aradul, pe lângă cele trei ziare zilnice, alte două săp­tămânale şi alte două bilunare, să aibă şi o revistă de cultură, o revistă consacrată frumosului. Conducătorii municipiului vor trebui să se gândească de pe a­­cum, la împlinirea postului de director al palatului­ cultural, post ce va deveni vacant în­­ cursul acestui an. CONCURS DE SKY LA ORAVIŢA Oraviţa, 24 Februarie Duminică 20 Februarie a. c. la orele 11 a avut loc pe „Dealul Mare” concursul de sky al elevilor liceului „General Drăgălina” din Oraviţa. Concursul a fost organizat şi condus de prof. de educaţie fizică al liceului, d. Petru Toi. La concurs au luat parte 80 de elevi din toate clasele. Juriul concursului s’a compus din d-nii prof. P Toi, director de concurs și cronometror, prof. I. Buzea, judecător-arbitru, elevii E Radier, starter și P. Ciurea, se­cretar. Medicul concursului a fost d. dr. Oana Ilie, medicul liceului. Concursul a început cu o probă de coborâre p© o pantă de aproxi­mativ 600 metri. La această probă s’au clasificat următorii elevi: Categ. TV — 19—21 ani. — 1. Ghitero Gh. cl. VT, 2 N-vdiiu C cl VIII, 3. Tudor Gh. cl. V. Categoria III — 16—18 ani. — 1. Refca I. cl. V, 2. Koncz T cl. VII, 3. Poenariu Gh. cl. VII. Categoria II — 13—15 ani. — 1. Petru­la I. cl .V, 2. Flachsel R. cl. IV, 3. Bogdanii L. cl. I. Categoria I — 10—12 ani. — 1. Retezean Gh. cl. II, 2. Tulburea­­nu A. Cl. I. 3. Perian L. cl. II. A urmat apoi o probă cu obsta­­cole-slalom la care s’a obținut ur­mătoarele rezultate: Categoria IV: 1. Stoica R. cl. VIII 2. Cucu T. c.­ VII, 3. Kumber S. cl. VII. Categoria III: 1. Rgovan A. cl. VI, 2. Refca I. cl. V, 3. Poenariu Gh. cl. VII. Categoria II: 1. Flachsel B cl. IV, 2. Tulbureanu A. cl. I, 3. Re­­tezan Gh. cl. II. In afară de elevii liceului, la concurs au mai asistat părinţii şi un numeros public din oraş, ama­tori ai sporturilor de­ iarnă. Concursul s’a desfăşurat într’o atmosferă de frumoasă camarade­rie şi de avânt tineresc. Şedinţa Institutului de istorie din Cernăuţi Cernăuţi, 24 Febr. Institutul de istorie, de pe lângă facultatea de teologie din Cernăuţi, şi-a reluat, după va­canţele Crăciunului, seria şedin­ţelor,, lunare. Prima şedinţă s-a ţinut Marţi, 22 Febr., sub preşe­dinţia d-lui prof. univ. S. Reli, de faţă fiind un important nu­măr de membri. D. prof. S. Reli, deschizând şedinţa arată că institutul ’11 dispune de mijloacele necesare spre a publica un buletin în care să se tipărească contribu­ţiile membrilor, deşi a făcut de­mersurile necesare pe lângă au­torităţile în drept. După aceasta, directorul institutului prezintă ultimele publicaţii ale membrilor şi adresează cuvinte de come­morare pentru dispărutul Ilie Minea. Membrii păstrează câte­va clipe de reculegere în amin­tirea celui dispărut. Se trece la comunicările mem­brilor. D. prof. Filaret Doboş face o comunicare despre „Românii la Kiev în anii 1917 şi 1918”. D-sa arată că acolo se stabilise un centru de colectare a românilor prizonieri, cari voiau să intre voluntari în armata română. La 1 Iulie 1917, a început să apară ziarul „România Mare”, care se trimitea în toate lagărele cu români. Prin acest centru, între August şi Decembrie 1917, au fost colectaţi şi expediaţi în ţară 8 batalioane de voluntari ro­mâni, fiecare batalion numă­rând circa 1.500 voluntari. Du­pă ce s’a instalat şi la Kiev stă­pânirea bolşevica, românii au trebuit să părăsească acest oraş şi să se strecoare în ţară. D. Leca Morariu face o comu­nicare despre birul cuniţei (jder) şi atrage atenţia a­spra unei cărţi de P. N. Crassnov: De la drapelul imperial la cârpa roşie, care nu este în fond decât istoria Rusiei de la ţarism la bolşevism. D. prof. T. Balan atrage aten­ţia asupra un­ui raport de vreo 50—60 pagini, scris de un înalt funcţionar din Bucovina, tra­tând despre secularizarea mă­năstirilor bucovinene din anul 1783. Raportul se păstrează în biblioteca săsească din Sibiu şi nu este cercetat de nimeni. D. N. Grămadă vorbeşte des­pre „Troienele din Bucovina”, cari sunt un fel de ridicători de pămân­t, cari au servit la apă­rarea locuitorilor de invazii­­ şi apoi ca semne de demarcaţie în­tre ogoare. Se pune întrebarea: de cine şi când au fost ridicate aceste troiene? Chestiunea nu est© tocă studiată. Rezultatele obţinute de „Şcoala familiei“, la Călăraşi Călăraşi, 27 Febr. .­rinţe atractive şi cât mai apro­­­­piate de viaţa de toate zilele şi . Timp de 45 zile a funcţionat să verifice cunoştiinţele practice in localitate „Şcoala fa­miliei“, la pe care le-au câştigat in cele 45 care au fost înscrise 20 tinere în- | zile de școală. plasă*3ton* județ2’ ^ fiee | Examenul a fost depus în fața * 'I unei comisiuni, compusă din pro-Cursurue au fost predate de­fesorii cari au predat cursurile medici din localitate, ingineri a­ din rândul cărora fac parte d-nii gronomi, profesoare de menaj şi dr. Gr. Zlota, dr. L. Bota, dr. V. lucru manual, etc.; elevele fă­. Enescu, dr. V. Lupaşcu, inginer când dimineaţa practică la spital Ionescu, d-na Constantinescu sub directivele d-lui dr. Gr. Zio­ Scraba, d-ra Ecaterina Dumitres­­cu, iar după amiază la liceul in­­cu de la liceul industrial de fete, austrial de fete, de su­b direcţia etc d-nei Constantinescu-Scraba.­­ Răspunsurile au fost urmărite Elevele au mai făcut practică de comisiunea examinatoare ca şi ş. la cantina orfelinatului din lo- de d-na şi d. colonel Leonida calitate, unde au luat masa şi Popescu, prefectul judeţului, de unde au fost găzduite tot timpul Eugen Cialîc, primarul oraşului, cat au urmat cursurile acestei ete. importante şcoli, în care tinerele in cadrul unei serbări de fine „te au avut ocazia de a se pre­­de activitate, elevele meritoase găti, spre a deveni bune gospo- vor primi premii, constând din dine şi bune mame, cărţi d© gospodărie, obiecte de La sfârşitul cursurilor elevele menaj, etc., iar după ce vor re­­su fost supuse unui examen, de­­veni la gospodăriile lor vor fi ur­nit să reîmprospăteze cunoşti­n­ mărite în deaproape spre a­mpli­­cele ce­ le-au fost predate de pro- ca astfel pe teren învăţămintele resort, cari s’au străduit să rea- obţinute în această interesan să lizeze la fiecare materie confe- şcoală. N Festivitatea sărbătorească de la fiturgiu Omagiul adus d-lui N. Bălănescu Giurgiu 25 Febr. Ca omagiu adus celui mai au­tentic reprezentant al vieţii cul­turale din oraşul şi judeţul nos­tru, — d-nul Nicolae Bălănescu — Duminică a fost în sala tea­trului „Europa”, o grandioasă festivitate,cu participarea ofi­cialităţii şi a vinei numeroase a­­sistenţe. Retras în singurătatea tem­plului de cultură, ridicat prin osârdia sa, —­td. Nicolae Bălă­nescu continuă­ preocupările ce i-au călăuzit paşii în prima ti­nereţe, şi, prin sfaturi, îndru­mări şi conferinţe, urmăreşte acelaş ideal: binele obştesc şi progresul patriei. Iluminat de un înalt spirit de patriotism, pretutindeni mani­festă acelaşi robust optimism în dreptatea cauzei româneşti, care nu poate constitui obiect de toc­meală pentru nimeni, când pă­mântul ţării este apărat cu a­­tâtea jertfe. Sărbătorirea sa — încadrată într’o manifestare de adâncă preţuire — a constituit o adevă­rată revelaţie. După­­ intonarea „Imnului Re­gal“, de­corul şi orchestra liceu­lui „Ion Maiorescu”, sub condu­cerea d-lui prof. Victor Karpis, d.­it.-col. Călin Toader, primarul oraşului, a arătat că d. Nicolae Bălănescu este una dintre puţi­nele personalităţi care a ctitorit oraşul Giurgiu, ilustrându-se în toate demnităţile ce a ocupat sub trecutele regimuri politice, de unde a radiat o grije deosebită şi un total interes pentru pro­gresul şi desvoltarea oraşului său natal. „Ceea ce a realizat sub aspec­tul cultural — spune de primar— întrece orice apreciere, pentru care toate generaţiile vor trebui să-i fie recunoscătoare, iar pen­tru cei de azi, ca şi pentru cei de mâine, să constitue un Îndemn, de a mări patrimoniul bunurilor spirituale, cu­­ care a înzestrat acest oraş“. D. prof. Al. Cartojan, într’o cuvântare omagială, multilate­rală şi binefăcătoare, îl arată ca­ pe cel mai desăvârşit personaj din vechea generaţie, cu care ţara se poate mândri. D. avocat D. Verziu,­­ vor­beşte pentru omul de cultură al­leasă care este d. Nicolae Bălă­nescu şi care s’a dăruit complet oraşului său, — material şi spi­ritual — consacrând o operă mo­numentală, nemuritoare pentru acest oraş. D. prof. Savin Popescu aduce omagii in numele liceului de băieţi , „Ion Maiorescu”, al cărui elev este sărbătoritul şi unde mai târziu a făcut importante do­naţii. In numele tineretului şcolar­­a adus omagiul de recunoştinţă e­­levul Bocârnea Constantin, dili­cl. Vil-a a liceului „I. Maid*« rescu”. Tuturor Ie răspunde cf. Nicolo­lae Bălănescu, care evidenţiază­ legătura sa indisolubilă cu oraşul în care s’a născut şi de care nu­­ înţelege a se despărţi, decât al­tonei când providenţa, va socoti altfel. D-sa vorbeşte despre legătura ce trebuie să existe între gene­raţii ca să asigure continuitatea atât de necesară în tot ce se face ca operă durabilă. Mulţumeşte tuturor pentru cu­vintele rostite şi pentru căldu­roasa manifestare ce i s-a făcut cu prilejul aniversării naşterii sale. Apoi, elevii liceului „Ion Maio­­rescu”, au reprezentat 2 acte d­in piesa: „Pupăza din tei“, prelu­crare de I. Damian, relevând­u-se punerea în scenă, sincronizarea muzicală ca şi excelenta inter­pretare ce s’a dat piesei şi care se datoreşte d-lui prof. V. Kar­pis. F­estivitatea s’a sfârşit cu Im­nul „Pe-al nostru steag”. Trei falşi inspectori de speculă şi şabotaj arestaţi la Ploeşti 26 Februarie A fost atât de rodnică în ul­timul timp activitatea poliţiei ploeştene, care nu numai că a dat de firul tuturor fărădelegilor, arestând pe autori, dar — cum am mai spus — a prins şi nu­meroşi infractori urmăriţi de po­liţiile altor oraşe, încât în rân­durile răufăcătorilor de toate ca­tegoriile s’a încuibat o frică su­perstiţioasă că nici un certat cu justiţia, nu scapă la Ploeşti. Această temere şi-a exprimat-o şi Cornel Armenoiu poate cel mai abil falsificator de acte ce rămăsese în libertate, atunci când tovarăşii săi Rohan Ion şi Geor­­gescu I. Dumitru, au hotărît să facă în localitate un mic popas, de tranzit, între Buzău de unde veneau şi Braşov, oraşul spre care erau porniţi cu gândul unor vaste înşelăciuni. Fiindcă, toţi aceştia renunţase la identităţile lor adevărate, în­­suşindu-şi altele, ca şi bine pre­cizate roluri în societate, pe cari le dovedeau cu Hârtii oficiale, în­tărite cu parafe ce nu lăsau loc nici unei bănueli. Astfel, Armenciut Cornel, care s’a fost născut acum 32 ani în corn. Pelişor din jud. Târnava Mare, se dădea când Papadopol Emil, când Mircea Ştefănescu, dar în importante împrejurări era „domnul” profesor Emil Puşca­­ru. Pe numele acesta nu avea doar legitimaţiile obişnuite, ci şi livret militar, în care se trecuse sublocotenent de rezervă. Rohanu Ion, care e în vârstă de 30 ani, fiindcă a urmat fără să le termine cursurile Şcoalei Politechnice, se recomanda „in­­­ginerul” Ion. Papacostea. La rân­duri, Georgescu I. Dumitru se servea de acte falsificate pe nu­mele Georgescu C-tin. Deşi ur­mărit de corpul de armată Chi­şinău,­­pentru evadare din în­chisoarea militară, avea totuşi livret prevăzut cu concentrările la zi. Potrivindu-se „la caracter” toţi trei au format o asociaţie, care trebuia să-şi tragă benefi­ciile pe seama negustorilor. Pen­tru aceasta Armenciu şi Rohan, purtând acte şi delegaţii ale mi­nisterului economiei naţionale, falsificate de la număr până la semnătură colindau ţara şi se pre­­zintau în magazine, unde proce­dau la un minuţios control al preţurilor. O abatere cât de mică era deajuns ca să le prilejuiască ameninţările cu lagărul şi alte sancţiuni, de teama cărora ne­gustorul era nevoit să cadă la o transacţie, mituind pe pretinşii inspectori cu sume concordând cu gravitatea vinei. Au practicat cu succes această rentabilă afa­cere, în Chişinău şi alte oraşe, turneu trebuind să continue în Braşov şi mai departe, încă de la descinderea pe pe­ronul­ gării, tripleta fusese sem­nalată, astfel că, în timp ce se afla într’un local şi-a făcut apa­riţia poliţia care a arestat pe Ro­han şi Georgescu. Fiind cu atenţia la pândă, Armenoiu a reuşit să fugă în chiar momentul când pri­mul agent a deschis uşa. Biroul judiciar din chestura poliţiei a fost nevoit să facă o desfăşurare impunătoare de forţe, împănând oraşul cu echipe cari să contro­leze orice loc, unde urmăritul s’ar fi putut ascunde şi supraveghind cu atenţie cele trei gări ale ora­şului. Conducându-Se după prin­cipiul că hoţul nu este­­niciodată căutat acolo unde se crede că n’ar fi prudent să meargă, Armenciu a avut cutezanţa să vină cu cel mai degajat aer să-şi ridice gea­mantanele de la casa de legaje, din staţia Ploeşti-Sud. Nefericirea lui a fost că exersaţii noştri po­liţişti cunoşteau manevra. Arestat şi interogat împreună cu ceilalţi doi Armenciu — care era creierul conducător al orga­nizaţiei — a făcut mărturisiri complete, declarând că el este au­torul tuturor actelor falsificate Asupra lui, s’au găsit pateu rân­duri de acte, pe numele arătate. El a mai fost condamnat la 3 ani închisoare pentru faL în acte pu- j b’ice. a evadat de’a centrul de instrucţ’e Sărata şi e’’a urmărit de cab. 3 instrucţia Ilfov, de mandat de arestare. Rohan Ion a fost condamnat în alte două rânduri şi era urmărit pentru evadare de sub escortă, precum şi de poliţia Braşov pen­­tru un furt comis la Hotelul Com­timental. In geamantanele lui Armeno­Ut s’au găsit ştampile, stanţe, impri­mate cu entetul ministerului eu­­onomiei naţionale, * buletine de populaţie, în alb, livrete milita­­re necompletate, carnete de o£i­­teri în rezervă, şi două carnete cu procese verbale ale ministeru­lui economiei naţionale. Ca re­­zervă mai aveau încă trai impri­mate ale Comisariatului general al preţurilor, pentru delegaţii speciale cu controlul S’a cerut din partea d-lor co­­misari Alexandru Eugen, şeful biroului judiciar şi Virgil Ionescu o muncă deosebită pentru a sta­­bili în amănunt faptele falşilor, inspectori, profesori, ingineri, etc. şi antecedentele lor, care după cum se vede , sunt ex­trem de bogate. Arestarea acestora este meritul întreg, al organelor poliţieneşti­, care şi de data aceasta merită neprecupeţite elogii, pentru per­manenta lor veghe, disciplină şi obligaţia cu care-şi fac datoria^ ---------0#0--------- | ŞEZĂTOARE LITERARĂ LA CERCUL IEŞENILOR Sâmbătă 26 Februarie, orele­­ după amiază, a avut loc la Cercul ieşenilor a doua şezătoare lite­rară. D. general Ion Anastasiu preşe­dintele cercului a prezentat audi­torului amintiri din alte vremi, citind: „Un priveghiu la Iaşi’, presărat cu bine cunoscutul d-sale humor, precum şi un episod din trecutul războiu­l „Puterea dra­gostei”. A urmat apoi’ d. Emil Riegler Dinu care a făcut lectura actului 2 din drama sa , Frangipani ”, fiind urmărit cu un viu interes Şezătoarea a încheiat-o tânărul şi sensitivul poet Jean Th. Carp poeziile căruia au fost foarte mult gustate de public, şi subliniate prin vii aplauze. . Numerosul şi alesul public s’a întreţinut încă mult timp la cerc, într’o atmosferă de caldă priete­­tenie moldovenească. ---------p#o--------­ Noua uzină de apă a oraşului Călăraşi Călăraşi, 21 Februarie ’ In cadrul cardului de conferinţe organizat de primăria oraşului Călăraşi cu concursul căminului cultural orăşenesc, de primar­ a ţi­nut în faţa unui numeros public, a treia conferinţă despre „O bi­ruinţă edilitară. Uzina de apă a oraşului“. D-sa a făcut o amănunţită ex­punere a mersului acestei lucrări. Cu ajutorul unor sugestive fo­tografii şi planuri, care au fost proectate pe ecran, d. primar a reuşit să deştepte nu numai in­teresul dar şi entuziasmul cetăţe­nilor pentru lucrările destul de avansate al© noii urm­e de apă, care poate fi considerată ca o adevărată biruinţă edilitară. Vorbitorul a subliniat sprijinul masiv pe care ministerul afaceri­­lor interne l-a acordat prin d. general D. I. Popescu, acestei lu­crări, actualul ministru de in­terne fiind adevăratul vtitor mo­dern al noului oraş civilizat ce se realizează cu mijloacele fi­nanciare puse la dispoziţia mu­nicipalităţii locale din fondul comun. Conferinţa d-lui Eugen Cialîc, care a reuşit să fie una diin cele mai luminoase opere de populari­zare a efortului edilitar ce se de­pune de primăria oraşului nostru, a fost încadrată într’un frumos program muzical executat de co­rul „Freamătul“ de sub conduce­rea d-lui C. Domnişoru. Pe tot timpul stării de război să avem pre­ f­ătit în casă rezervi de apă şi hrană reciă pentru 2—3 zile. N­I i

Next