Universul - Provincie, martie 1944 (Anul 61, nr. 60-90)
1944-03-01 / nr. 60
4 PARASTAS PENTRU MAREŞALUL PREZAN Implinindu-se şase luni de la pitale: general Petala, general săvârşirea din viaţă a mareşal Samsonovici, Dumitru Alimănelului Prezan, ori dimineaţă, s’aşteanu, arh. Negoescu, col. farm. oficiat la biserica „Schitul Dar- D. Ionescu, prof. Dimitriu, dr. vari”, din Capitală, un parastas Horaţiu Georgescu, prof. id. Anpentru odihna sufletului său. Ionescu, cpt magistrat C. Geor- Au fost prezenţi la pioasa Regescu, pictorul Stoica, dr. Vicremonte, membrii familiei, tutor Georgescu, precum şi monedele, d-nui general Nicolae Păroşi prieteni şi cunoscuţi ai delăngeanu, prefectul poliţiei Catinetului. Prelungirea aplicării legii impozitului excepţional 5 % pentru apărarea ţării Art. unic. — Aplicarea dispo- . ulterioare, se prelungeşte pe încă ziţiunilor legii impozitului excep- un an» adică până la 31 Martie ţional pentru apărarea ţării din 1945, 1 Aprilie 1941, cu modificările ei * Prelungirea termenului pentru reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord Monitorul oficial n- 48 din 26rabia şi Bucovina de Nord, se Februarie publică următorul de- prelungeşte cu 6 luni, începand cret-lege, dela 4 Martie 1944. Acest termen Art. unic. — Termenul prevă poate fi prelungit cu încă 6 luni aut de art. 12 din legea nr. 793 prin jurnal al Consiliului de midin 1941, pentru reglementarea niştri la propunerea ministrului cetăţeniei locuitorilor din Rasa justiţiei. Decret-lege pentru justificarea articolului 1 din decretul-lege privind masurile de excepție pentru recrutarea armatei ART UNIC — Art. I din legea Nr. 474 din1943, privind măsurile de excepție pentru recrutarea armatei, se modifică după cum urmează : ART I. — Bană la data trecerii armatei pe picior de pace, tinerii care împlinesc vârsta de 18 ani,din cursulanului când recensământul are loc, vor fi recrutaţi în următoarele condiţiuni: bi Bacalaureaţii ,absolvenţii liceelor teoretice, şcolilor normale şi seminariilor teologice, ai liceelor comerciale, şcolilor medii pericole, precum şi orice alte şcoli cu durată de şcolaritate de cel puţin 8 ani, şi echivalente cu liceul teoretic, vor fi încorporaţi şi pregătiţi a deveni ofiţeri de rezervă . b) Absolvenţii a cel puţin 4 clas® de liceu sau gimnaziu, seminar, şcoală normală, gimnaziu comercial, şcoală inferioară agricolă, precum şi orice alte şcoli similare cu durată de şcolaritate de cel puţin 4 ani, vor fi încorporaţi şi pregătiţi a deveni subofiţeri de rezervă. Absolvenţi şcolilor tehnice industriale, ciclul I, cu 6 ani de şcolaritate, vor putea deveni submaiştri militari de rezervă, cu gradul iniţial de submaistru militar clasa II-a, iar absolvenţii şcolilor tehnice industriale ciclul II, cu 8 ani de şcolaritate, vor putea deveni direct maiştri militari de rezervă, cu gradul iniţial de maistru militar clasa IIIa. Absolvenţii şcolilor tehnice industriale, de ciclul I şi II, care nu vor reuşi la examenul de admitere în şcolile de maiştri şi submaiştri militari de rezervă, precum şi acei care nu au specialităţile necesare armatei, vor fi pregătiţi pentru a deveni subofiţeri de rezervă. Tinerii din categoria prevăzută la punctul b, de mai sus, care, la vârsta de 18 ani împliniţi, nu au terminat liceul sau învăţământul secundar respectiv, vor putea fi exceptaţi de la încorporarea la această vârstă, sub condiţiunea de a nu fi întrerupt şcolaritatea timp de doi ani; tinerii cai au întrerupt şcolaritatea chiar un an, nu vor putea fi exceptaţi, dacă nu au fost promovaţi din clasa imediat precedentă. Normele de recrutare, încorporare şi de prezentare a dovezilor de studii, atât pentru tinerii de la litera a, cât şi pentru acei de la litera b, sunt acele prevăzute în legea asupra rerutării armati din 1942. . fi m \ \p p p SITHAnul al 61-lea Nr. 60 Miercuri 1 Martie 19$1 Instalarea noului protopop gr. cat de Oraviţa Oraviţa, 21 Februarie 1 Duminecă 20 Febr. c. s-a făcut instalarea noului protopop gr. cat. de Oraviţa, în persoana preaonoratului Vaier Nicola, în locul venerabilului protopop Posar Silviu, pensionat după 34 ani de păstorire. Din numeroasa asistenţă am remarcat pe d-nii: col. Th. Theodorian, prefectul judeţului, lt. col. Luca Anton, lt. col. Valeriu Dinescu cu d-na, A. Renoiu, procuror-şef, preotul rom- cat. Merssdorf, d. Deceanu, dr. Bolboca Ion Bon Aurel, dr. Iuga Valeriu şeful poliţiei, dr. Danicica, prof. Pupu Romulus, dr. Aurel Caliani, V. Tămăşdeanu, Beniamin Oprea, Ştefan Tătaru, Gh. Jianu, Fara Gh., jud. Iliescu şi Barbulovici, dr. Valeriu Corul, filv. Bălan Martin, Vinţan, înv. Anania, inc. Suciu T, dr. Gh. Stoica. Drept Sarmas Pavel, prof. V. Vărădeanu precum şi doamnele Maria Lazar, Nichita Iuliana, Iucu Aurora, Varga Iulana, Marioara Neda, Viorica Izvernaru şi d-rele Zipa Gropşaru, Lizeta Vasilescu, Bogdan Livia, Bibi Băleanu şi Sanda Căliman. Serviciul liturgic a fost oficiat de protopopii Paslar Silviu şi Vaier Nicola, preoţii Raţiu Ion , din Comorâşte, Voin Băcală din I Greeni, Coroescu Gavril din Sălaşul de jos, Copreanu Vaier şi Căiman Iosif din Ticvaniul Mare în frunte cu reverendissimul dr. Ştefan Bălan, canonic, reprezentantul episcopiei Lugojului. Răspunsurile liturgice au fost date de corul ,c. f. r., condus de d. prof. N. Sasu şi corul format din intelectualii Oraviţei, de sub conducerea d-lui prof. V. Vărădeanu După slujbă, reverendissimul dr. Ştefan Bălan, după ce a făcut elogiul celor 34 de ani de luptă puşi în slujba altarului şi Neamului de protopopul Paslal Silviu, prezintă pe noul păstor Vaier Nicola, căruia îi predă crucea, evanghelia şi cheia bisericei, cele trei simboale ale puterii învestite. C. col. Th. Theodorianu, prefectul judeţului, aduce salutul guvernului şi d-sale personal. A mai vorbit apoi d. Merssdorf, din partea bisericei rom. cat. d. A. Renoiu, în numele instanţelor judecătoreşti; av Ed Lindner în numele comunităţii germane; St. Tătaru în numele şcoalei primare din judeţ şi dr Ion Bolboca Tuturor le-a răspuns reverendissimul dr. Ştefan Bălan, care a subliniat dragostea şi devota■ mentul reprezentanţilor oficialităţii, arătată cu acest prilej. Din partea bisericei ort. s’a citit o scrisoare de regret că nu !, poarte participa la această înălţătoare solemnitate a bisericei 1. surori. La urmă s’a servit o gustare în i saloanele casei parohiale, a Merită să fie subliniată stră- dania d-nelor Bogdan Elena, Duse Aurelia, Iucu Aurora, Carii du Valeria, Emilia Schinteie, Coctârlă Ghizela, Marioara Bănuţ, I. Ancuţa Cărăbaş, Arjopa Maria şi d-şoara Timariu Victoria. Solemnitatea instalării noului protopop gr. cat. de Oraviţa a fost încă un prilej de solidaritate românească la granița de sud- vest a Banatului. de la c. f. r. Asistenţa medicală a personalului ceferist Activitatea noului spital din b-dul Mărăşti Serviciul medicel B (medic primar, dr. C. Nicolau) internaţi 300 bolnavi. Serviciul consultaţii boli de copii (medic primar d-na dr. Mateescu) 4086 consultaţii. Analize bacteriologice, serologice, făcute in Laboratorul spitalului (medic şef dr. Gh. Balmuşi, total 4165 analize. Serviciul radiologie (medici primari dr. Joan Dumitrescu şi dr. Mircea Eustaţiu) 703 radiografii şi 113 radioscopii. Serviciul de fizioterapie (dr. J. Dumitrescu) 2173 şedinţe. Serviciul de consultaţii nas, gât, urechi (dr. A Vaida Voevod) 580 consultaţii şi 119 intervenţii chirurgicale. Prosectura şi laboratorul de anatomie patologică (dr. Al. Ursu) 1349 lucrări Serviciul farmaceutic şi depozit (farmacistă şefă d-na E. Vasilescu) a activat de la înfiinţarea spitalului ,satisfăcând toate cerinţele multiplelor servicii. Este o activitate, pe care statisticele o prezintă în date impresionante, arătând cum personalul ceferist şi membrii de familie găsesc asistenţa medicală, cu totul gratuită şi depusă de doctori cu reputaţie bine stabilită dincolo de zidurile spitalului. Pentru sănătatea ceferiştilor este încă un efort pe care direcţia generală c. f. r. îl face în cadrul marilor ei preocupări de asistenţă Printre operele de asistenţă so , Serviciul medical A (medic oficială cretate pentru folosinţa permar, profesor dr. Gh. Niculescu) sonalului şi pensionarilor ceferişti. Intraţi 358 bolnavi, precum şi a membrilor lor de familie, îngrijirea sănătăţii a fost una din principalele preocupări ale conducerii căilor ferate, mai ales după primul război mondial. S’au ridicat sau amenajat multe spitale şi policlinici în ţară, în Bucureşti fiind bine cunoscutul Spital nr. 1 Witting, zis aşa după numele străzii pe care se află şi nr. 2. Acest al doilea spital bucureştean mai mic se află instalat în clădirea spitalului dr. Antoniu (şosea). Deşi mic, ca spaţiu, el a funcţionat în excelente condiţii sub direcţia d-lui dr. Bădereu (chirurgie medic primar dr. I. Bădereu, boli interne, medic primar, prof. dr. Gh. Niculescu şi radiografie, raze, etc. medic primar dr. Mircea Eustaţiu. Şi acest spital îşi are povestea lui, ca şi nr. 1. Spitalul a f. r. nr. 2, din b-dul Mârăşti, nr. 63 s-a redeschis la 7 ianuarie 1943, (după ce se închisese la „Dr. Antoniu” în urma cutremurului) în localul propriu, cumpărat de la soc. „Principele Mircea, de către direcţia generală C. f. r. Numita societate urmărea înfiinţarea unui aşezământ spitalicesc pentru copii, astfel că pavilioanele au avut nevoie de transformări radicale, în special pavilionul amenajat serviciului de chirurgie. Pentru înfăptuirea acestei opere mari, iniţiată de general T. C.Brezeanu, d-sa a avut concursul colaboratorilor săi apropiaţi printre cari nuăm îndeosebi pe d. subdirector general C. Atanasiu, în competinţa căruia cade asistenţa medicală şi pe d-nii doctori Săvescu şi Văleanu, directorul şi subdirectorul direcţiei medicale şi d. dr. V. Max Popovici, directorul spitalului. A început să funcţioneze ca spital pentru răniţi. Spitalul Z. I. 368 — cu o capacitate de 200 paturi, dând astfel contribuţia pentru îngrijirea eroilor ţării, sângeraţi pe frontul de răsărit. Ca spital militar funcţionează sub comanda medicului chirurg cpt rezervă dr. V. Max. Popovici, ■îngrijirile medicale fiind date de d-nii d-nn V. Săvescu, Max Popovici, prof. Gh Niculescu, dr. A Popovici, dr. C Nicolau şi dr. I. Hacig ad-tor al spitalului fiind ,atunci, ca şi în prezent d. loan Rădulescu. S’au internat — până la 1 Iunie1943 — 295 răniţi ofiţeri şi trupă şi s’au făcut 56 intervenţii chirurgicala In tot acest timp, d-nele Elena general Orezeanu şi Georgeta Cancicov zi de zi, s’au ocupat atât de bune gospodărie a spitalului, cât şi de starea sufletească a răniţilor, contribuind la alinarea suferinţelor cu prezenţa d-lor lor şi cu mângâierea cuvântului, înalţi oaspeţi au elogiat, în condica spitalului felul cum sunt trataţi răniţii şi cum se înfăţişează spitalul. De la 1 Iunie 1943 spitalul a rămas numai la dispoziţia ceferiştilor şi a familiilor lor. Activitatea lui în următoarele şeapte luni pe servicii, este evidenţiată de următoarele date, care vorbesc de la sine: Serviciul chirurgical (medic primar director dr. V. Săvescu, medic primar de secte din V. Mos Popovici şi Alex Popovici... medic secundar dr. Ion Hacig' 931 internet bărbaţi şi femei, cu 671 operaţii aseptice şi 180 operaţii septice . Clinica infantilă (medic primar director prof. dr. A. Rusescu, medic secundar dr. Robachi) internaţi 728 băeţi si 1150 fete. generală.-------p*o------- Măsuri pentru înlesnirea funcţionarilor publici la P.Neamţ Piatra Neamţ, 25 Febr. Zilele trecute comitetul economatului funcţionarilor publici şi pensionarilor din localitate s’a întrunit într’o şedinţă pentru a aviza asupra celor înfăptuite până în prezent şi asupra măsurilor de luat pentru înlesnirea funcţionarimii. Au participat d-nii col. Teodorescu Darie preşedinte, ad-tor financiar principal Iuliu Diac, primar cpt. rez. Lăzărescu, ing. agronom Velea director Camera agricolă şi insp. şcolar N. Roban şi A. Cirillo ad-torul economatului. S’a luat act de faptul că toate inspecţiile făcute au stabilit că acest economat este cel mai bine administrat din întreaga Moldovă, că este bine aprovizionat cu încălţăminte, stofe, coloniale şi pescărie sub preţul pieţii. S’a pus în discuţie necesitatea completării personalului cu funcţionari dela instituţiile cari încă n’au detaşat funcţionari, şi s’a emis preaviz la angajaţii salariaţi ai economatului pentru data de 1 Aprilie 1944, în acest fel reailizându-se o economie de lei 1.300.000. Cu acest prilej s’a decis să se pună în vedere tuturor funcţionarilor dela toate instituţiile, cari au ridicat bonuri de încălţăminte, dela cancelaria economatului să-şi ridice încălţămintea până la 1 Marti© crt., sau să predea bonurile, deoarece dela data de mai sus, încălţămintea rămasă va fi distribuită contra plată prin cons. judeţean la populaţia nevoiaşe. Până la data de mai sus, chiar şi funcţionarii fără a poseda bonuri, pot ridica încălţăminte la preţuri eftine. Adunarea generală a soc. „Principele Alcea“, din T. Severin T.-Severin, 24 Febr. In sala primăriei oraşului nostru, s’a ţinut adunarea generală a soc. „Principele Mircea”, în prezenţa a numeroase doamne şi domni, membri ai societăţii. D. Hermina Nistor, prezidenta societăţii, a arătat care a fost mortalitatea copiilor în trecut şi in prezent. Spune că aici, la T.Severin, s’a fixat o zi pe săptămână, Dumineca, în care sunt vizitaţi copiii de către medici. Din 220 copii înscrişi, au decedat în cursul anuilui numai 3. Spre a încuraja cât mai mult creşterea şi îngrijirea copiilor, d-sa a acordat premii mamelor cari şi-au îngrijit copiii în bune condiţiuni. Arată cantităţile de alimente şi îmbrăcăminte ce s-au acordat de Paşti şi de Crăciun. Evidenţiază sprijinul d-lui colonel Turturescu, prefectul judeţului, care pe lângă subvenţia de 100.000 lei, s-a interesat de aproape de mersul societăţii. Tot datorită d-lui prefect, spune d-sa, au luat fiinţă două filiale: la Strehaia şi Devesel. Aduce mulţumiri d-lui primar care deasemenea a acordat o subvenţie de 60.000 lei, precum şi lemne pentru birourile societăţii. Mulţumeşte d-lui medic primar Cameniţă, pentru sprijinul acordat, din punct de vedere sanitar şi material, precum şi d-nei Poroineanu pentru organizarea unui bazar cu obiecte lucrate de d-sa, al cărui rezultat material, a fost donat societăţii. Face o dare de seamă asupra încasărilor, donaţiilor şi subvenţiilor primite, precum şi a cheltuelilor efectuate în cursul anului.D. colonel Turturescu, prefectul judeţului, mulţumeşte, în numele comitetului de patronaj, d-raei Hermina Nistor, pentru strădania şi munca sa, aducând aceleaşi mulţumiri şi întregului comitet de doamne a căror muncă a fost mult apreciată. D-na Nistor, spune că împlinindu-se 2 ani de activitate a actualului comitet, conform statutului, prezintă demisia, sa şi a întregului comitet, cerând adunării să aleagă un nou comitet. D. colonel Turturescu, prefect, propune, ca faţă de activitatea ce s’a desfăşurat, actualul comitet să fie reales. Adunarea realege vechiul comitet. D-na Liceu, prezidenta subfilialei Strehaia,, arată înfăptuirile acestei organizaţiuni, înfiinţată la 11 Aprilei 1943. Face o dare de seamă asupra realizărilor, veniturilor şi cheltuelilor. D-na Ionaşcu, prezidenta subfilialei Devesel, arată şi d-sa situaţia realizărilor acestei organizaţii. Expune darea de seamă a încasărilor şi cheltuelilor. D. colonel Foltzer, primarul oraşului, spune că ia act de realizările societăţii „Principele Mircea” şi mulţumeşte, în numele oraşului, pentrutoată activitatea desfăşurată de această societate pertru protecţia oc-?1 luU.I. D. Lăsculescu, cenzor, citeşte procesul verbal al cenzorilor, arătând că gestiunea a fost regulat ţinută şi cere descărcare adunării. Citeşte apoi proectul de buget al exerciţiului actual, care se ridică la Furifa"de"499.709 lei. Adunarea aprobă bugetul şi dă descărcare comitetului de gestiunea sa. D-na Nistor propune ca membre de onoare pe d-nele general Lambru, colonel Turturescu şi colonel Foltzer. Adunarea aprobă. La propunerea d-lui primar de a se mări cotizaţiile, adunarea a aprobat acest lucru, după care şedinţă s-a sfârşit. INFORMAŢII + Pensionarele şi pensionarii Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti sunt rugaţi să treacă pe la sediul Sindicatului spre a-şi primi sporul de pensiune pe întregul an. ♦ Aşezământul „Sf-tei Fecioare Maria“ ţine adunarea generală anuală Duminică 12 Martie ora 14 la sediul său din str. Viitor 121, cu ordinea de zi stabilită. In cazul neîntrunirii numărului legal de membri, adunarea se va ţine Duminică 17 Martie cu orice număr de membri, la aceeaşi oră şi în acelaş loc. ♦ Colegiul inginerilor atrage atenţiunea membrilor săi că anul acesta neschimbându-se cărţile de membru, acestea nu pot avea valabilitate în faţa autorităţilor dacă nu poartă viza biroului Colegiului. ♦ Aşezământul „Sf-tul Stelian“ ţine adunarea generală anuală Duminică 12 Martie, ora 32 în biserica „Lucaci“ cu ordinea de zi stabilită. In cazul neintrunirii numărului legal de membri adunarea se va ţine Duminică 17 Martie, cu orice număr de membri în acelaş loc şi la aceeaşi oră. A fost sporită taxa apărării pasive, la Ploeşti 26 Februarie Ca urmare a decizei ministerului afacerilor interne, primăria municipiului nostru a dat o ordonanţă prin care se pune în vedere tuturor locuitorilor bărbaţi din Ploeşti, între vârsta de 21—60 ani împliniţi că sunt obligaţi să achite la percepţia comunală din Palatul Halelor Centrale suma de lei 2.000 (două mii drept taxă de apărare pasivă pe anul financiar curent şi aceasta cel mai târziu până la 10 Mar-Itie 1944. Sumele rezultate din această taxă vor servi pentru construirea adăposturilor publice antiaeriene din cuprinsul municipiului. Locuitorii bărbaţi, care au achitat până în prezent suma de lei 300 (trei sute) drept taxă de apărare pasivă, vor mai plăti restul de lei 1700 la percepţia comunală, prezentând recipisa cu suma plătită anterior. Funcţionarii publici, având salarii prevăzute în Codul Funcţionarilor Publici până la suma de lei 16.000 brutto exclusiv, vor plăti taxa de apărare pasivă de lei 2.000 anual, cu o reducere de 50%. Aceeaşi reducere se va face şi pentru lucrătorii manuali al căror salariu brut nu depăşeşte de lei 16.000 lunar. Proprietarii de imobile clădite nu beneficiază de această reducere. Şefii de autorităţi publice, precum şi patronii salariaţilor particulari din întreprinderile petrolifere, industriale şi comerciale din localitate, sunt obligaţi conform art. 4 din Legea nr. 630/1943, să reţină din salariul funcţionarilor şi lucrătorilor taxa de mai sus şi să o verse cu tablouri nominale la percepţia comunală, până la 10 Martie a. c. Sunt scutiţi de plata taxei pentru apărarea pasivă următorii: militarii activi, mobilizaţii şi concentraţii pentru serviciile militare mai mult de 6 luni in cursul unui an, membrii corpului diplomatic şi consular, cetăţenii străini, infirmii calificaţi ,juridiceşte ca atare şi invalizii de războia. Somaţiunea de plată nu este obligatorie. Locuitorilor care nu vor achita taxa de apărare pasivă de lei 2.000, până la 16 Martie a. c. li se vor aplica execuția silită prevăzută de codul de procedură fiscală. Cronica judiciară din Cernăuţi Cernăuţi, 22 Febr. - Tribunalul Osrnăuţi, instanţa specială de sabotaj, a pronunţat în ultimele zile următoarele sentinţe de condamnare: Eftimescu Sabin şi Cârstea Marin, proprietarii consumului „Bucureşti” din Cernăuţi, str. Flondor nr. 19, au fost condamnaţi la câte 4 luni internare într’un lagăr de muncă, pentru delictul de speculă ilicită, resp. pentru depăşirea preţurilor maximale; inculpatul Constantin Manoliu, arendaşul fabricilor ,,Incoma” din Cernăuţi, str. P. Rareş, a fost condamnat la 2 ani şi, 5 luni internare într’un lagăr de muncă, pentru depăşirea beneficiului legal;- inculpaţii Marin Andrei şi Constantin Ghimpău, dn Cernăuţi, premiul, comerciant de mezeluri, al doilea vânzător, domiciliat în str. Regele Ferdinand nr. 48, au fost condamnaţi la câte o lună lagăr de muncă şi 5.000 lei amendă pentru delictele prevăzute la art. 21 şi 23 litera c din legea sabotajului. Curtea marţială din Cernăuţi a pronunţat următoarele sentinţe de condamnare: Olaru Constantin, mecanic, de 27 ani. Cernăuţi, a fost condamnat pentru nedeclararea bunurilor statului, la 5 ani muncă silnică, 3 ani degradare civică şi 500 lei cheltueli de judecată. Au mai fost condamnate următoarele persoane pentru nerespectarea dispoziţiilor cu privire la camuflarea luminii: Peliciuc Ştefan, agricultor din Comorova-Hotiin, condamnat la 2000 lei amendă şi 500 lei cheltueli; Radeţchi Ştefan din Comorova-Hotin: 2000 lei amendă şi 500 lei cheltueli; Romanduc Gheorghe, agricultor din Şipotele Siretului: 2000 lei amendă şi 500 lei cheltueli; Cozea Aiurel, cismar din str. Mărăşeşti nr. 14: 3000 lei amendă şi 500 lei cheltueli; Iacob Lupu, agricultor din Ocniţa-Hotin: 2000 lei amendă şi 200 lei cheltueli; Ghieş Vasale, agricultor din Baloteşti-Hotin: 2000 lei amendă şi 500 lei cheltueli; Bejenaru Comoirat, agricultor din Baloteşti-Hotin: 2000 lei amendă şi 5000 lei cheltueli; Ghieş Epifan din Baloteşti-Hotin 2000 lei amendă şi 200 lei cheltueli; Mocanu Elena, hangiţă, din Storojineţ, 3000 lei amendă şi 500 lei cheltueli. Pentru înviorarea vieii, culturale a Aradului Arad, 24 Februarie Aradul a avut şi are pretenţia de a fi un oraş cultural. Şi în această direcţie, toţi foştii conducători ai treburilor publice, ca şi aceia din fruntea asociaţiilor culturale, au făcut tot ce au crezut, ei că este necesar pentru ca oraşul să merite întradevăr acest titlu şi să îndeplinească misiunea ce o comportă un asemenea titlu. Că rezultatele nu au fost întotdeauna cele scontate şi sperate, de aceasta nu totdeauna au fost vinovaţi oamenii, ci şi împrejurările. Cu toate acestea, dacă activitatea culturală preconizată prin Congresul Federaţiei Societăţilor Culturale din Arad, ţinut la 30 Ianuarie 1938, ar fi fost urmărită cu o mai mare atenţiune, atunci activitatea culturală a Aradului nu s’ar fii renimat numai la conferinţele organizate în Bala palatului cultural şi oraşul nostru nu ar fi rămas — după ce revistele „Hotarul“ şi „înnoirea“ şi-au încetat apariţia, fără nici o publicaţiune pusă exclusiv în slujba frumosului şi a culturii. (In această direcţie trebue să semnalăm însă, activitatea ce se desfăşoară zilnic în pagina a doua a ziarului „Tribuna Română“). Natural, activitatea rezumativă aşa cum am semnalat-o mai sus, nu e suficientă pentru justificarea titlului pe care şi l-a arogat Aradul. Trebue ceva mai mult. Trebue ca cineva să se ocupe mai intens de această lăture a vieţiioraşului nostru. Şi fiindcă în anul acesta — după cum s-a anunţat în urmă cu câteva luni prin „Buletinul municipiului Arad“ — postul de director va deveni vacant, prin pensionarea actualului director al palatului cultural, putem afirma că tot acum se va încheia şi un ciclu din viaţa culturală a Aradului. Actualul director al palatului cultural, om de cultură clasică, dar cu ocupaţiuni multiple, nu şi-a putut consacra întreaga putere de muncă în serviciul culturii. Noul director al palatului cultural, va trebui, deci, să fie un om, care pe lângă o cultură vastă, să-şi consacre întreaga activitate nu numai funcţiunii adminiistrative ce o implică postul sâu, ci şi aceleia de îndrumător şi conducător al vieţii culturale din Arad. Va trebui să adune în pirul său pe toţi aceia, răvăşiţi azi în toate părţile, care ar putea da, bine conduşi, un alt aspect culturii Aradului. In felul acesta s® va ajunge, poate, ca Aradul, pe lângă cele trei ziare zilnice, alte două săptămânale şi alte două bilunare, să aibă şi o revistă de cultură, o revistă consacrată frumosului. Conducătorii municipiului vor trebui să se gândească de pe acum, la împlinirea postului de director al palatului cultural, post ce va deveni vacant în cursul acestui an. CONCURS DE SKY LA ORAVIŢA Oraviţa, 24 Februarie Duminică 20 Februarie a. c. la orele 11 a avut loc pe „Dealul Mare” concursul de sky al elevilor liceului „General Drăgălina” din Oraviţa. Concursul a fost organizat şi condus de prof. de educaţie fizică al liceului, d. Petru Toi. La concurs au luat parte 80 de elevi din toate clasele. Juriul concursului s’a compus din d-nii prof. P Toi, director de concurs și cronometror, prof. I. Buzea, judecător-arbitru, elevii E Radier, starter și P. Ciurea, secretar. Medicul concursului a fost d. dr. Oana Ilie, medicul liceului. Concursul a început cu o probă de coborâre p© o pantă de aproximativ 600 metri. La această probă s’au clasificat următorii elevi: Categ. TV — 19—21 ani. — 1. Ghitero Gh. cl. VT, 2 N-vdiiu C cl VIII, 3. Tudor Gh. cl. V. Categoria III — 16—18 ani. — 1. Refca I. cl. V, 2. Koncz T cl. VII, 3. Poenariu Gh. cl. VII. Categoria II — 13—15 ani. — 1. Petrula I. cl .V, 2. Flachsel R. cl. IV, 3. Bogdanii L. cl. I. Categoria I — 10—12 ani. — 1. Retezean Gh. cl. II, 2. Tulbureanu A. Cl. I. 3. Perian L. cl. II. A urmat apoi o probă cu obstacole-slalom la care s’a obținut următoarele rezultate: Categoria IV: 1. Stoica R. cl. VIII 2. Cucu T. c. VII, 3. Kumber S. cl. VII. Categoria III: 1. Rgovan A. cl. VI, 2. Refca I. cl. V, 3. Poenariu Gh. cl. VII. Categoria II: 1. Flachsel B cl. IV, 2. Tulbureanu A. cl. I, 3. Retezan Gh. cl. II. In afară de elevii liceului, la concurs au mai asistat părinţii şi un numeros public din oraş, amatori ai sporturilor de iarnă. Concursul s’a desfăşurat într’o atmosferă de frumoasă camaraderie şi de avânt tineresc. Şedinţa Institutului de istorie din Cernăuţi Cernăuţi, 24 Febr. Institutul de istorie, de pe lângă facultatea de teologie din Cernăuţi, şi-a reluat, după vacanţele Crăciunului, seria şedinţelor,, lunare. Prima şedinţă s-a ţinut Marţi, 22 Febr., sub preşedinţia d-lui prof. univ. S. Reli, de faţă fiind un important număr de membri. D. prof. S. Reli, deschizând şedinţa arată că institutul ’11 dispune de mijloacele necesare spre a publica un buletin în care să se tipărească contribuţiile membrilor, deşi a făcut demersurile necesare pe lângă autorităţile în drept. După aceasta, directorul institutului prezintă ultimele publicaţii ale membrilor şi adresează cuvinte de comemorare pentru dispărutul Ilie Minea. Membrii păstrează câteva clipe de reculegere în amintirea celui dispărut. Se trece la comunicările membrilor. D. prof. Filaret Doboş face o comunicare despre „Românii la Kiev în anii 1917 şi 1918”. D-sa arată că acolo se stabilise un centru de colectare a românilor prizonieri, cari voiau să intre voluntari în armata română. La 1 Iulie 1917, a început să apară ziarul „România Mare”, care se trimitea în toate lagărele cu români. Prin acest centru, între August şi Decembrie 1917, au fost colectaţi şi expediaţi în ţară 8 batalioane de voluntari români, fiecare batalion numărând circa 1.500 voluntari. După ce s’a instalat şi la Kiev stăpânirea bolşevica, românii au trebuit să părăsească acest oraş şi să se strecoare în ţară. D. Leca Morariu face o comunicare despre birul cuniţei (jder) şi atrage atenţia aspra unei cărţi de P. N. Crassnov: De la drapelul imperial la cârpa roşie, care nu este în fond decât istoria Rusiei de la ţarism la bolşevism. D. prof. T. Balan atrage atenţia asupra unui raport de vreo 50—60 pagini, scris de un înalt funcţionar din Bucovina, tratând despre secularizarea mănăstirilor bucovinene din anul 1783. Raportul se păstrează în biblioteca săsească din Sibiu şi nu este cercetat de nimeni. D. N. Grămadă vorbeşte despre „Troienele din Bucovina”, cari sunt un fel de ridicători de pământ, cari au servit la apărarea locuitorilor de invazii şi apoi ca semne de demarcaţie între ogoare. Se pune întrebarea: de cine şi când au fost ridicate aceste troiene? Chestiunea nu est© tocă studiată. Rezultatele obţinute de „Şcoala familiei“, la Călăraşi Călăraşi, 27 Febr. .rinţe atractive şi cât mai apropiate de viaţa de toate zilele şi . Timp de 45 zile a funcţionat să verifice cunoştiinţele practice in localitate „Şcoala familiei“, la pe care le-au câştigat in cele 45 care au fost înscrise 20 tinere în- | zile de școală. plasă*3ton* județ2’ ^ fiee | Examenul a fost depus în fața * 'I unei comisiuni, compusă din pro-Cursurue au fost predate defesorii cari au predat cursurile medici din localitate, ingineri a din rândul cărora fac parte d-nii gronomi, profesoare de menaj şi dr. Gr. Zlota, dr. L. Bota, dr. V. lucru manual, etc.; elevele fă. Enescu, dr. V. Lupaşcu, inginer când dimineaţa practică la spital Ionescu, d-na Constantinescu sub directivele d-lui dr. Gr. Zio Scraba, d-ra Ecaterina Dumitrescu, iar după amiază la liceul incu de la liceul industrial de fete, austrial de fete, de sub direcţia etc d-nei Constantinescu-Scraba. Răspunsurile au fost urmărite Elevele au mai făcut practică de comisiunea examinatoare ca şi ş. la cantina orfelinatului din lo- de d-na şi d. colonel Leonida calitate, unde au luat masa şi Popescu, prefectul judeţului, de unde au fost găzduite tot timpul Eugen Cialîc, primarul oraşului, cat au urmat cursurile acestei ete. importante şcoli, în care tinerele in cadrul unei serbări de fine „te au avut ocazia de a se prede activitate, elevele meritoase găti, spre a deveni bune gospo- vor primi premii, constând din dine şi bune mame, cărţi d© gospodărie, obiecte de La sfârşitul cursurilor elevele menaj, etc., iar după ce vor resu fost supuse unui examen, deveni la gospodăriile lor vor fi urnit să reîmprospăteze cunoştin mărite în deaproape spre amplicele ce le-au fost predate de pro- ca astfel pe teren învăţămintele resort, cari s’au străduit să rea- obţinute în această interesan să lizeze la fiecare materie confe- şcoală. N Festivitatea sărbătorească de la fiturgiu Omagiul adus d-lui N. Bălănescu Giurgiu 25 Febr. Ca omagiu adus celui mai autentic reprezentant al vieţii culturale din oraşul şi judeţul nostru, — d-nul Nicolae Bălănescu — Duminică a fost în sala teatrului „Europa”, o grandioasă festivitate,cu participarea oficialităţii şi a vinei numeroase asistenţe. Retras în singurătatea templului de cultură, ridicat prin osârdia sa, —td. Nicolae Bălănescu continuă preocupările ce i-au călăuzit paşii în prima tinereţe, şi, prin sfaturi, îndrumări şi conferinţe, urmăreşte acelaş ideal: binele obştesc şi progresul patriei. Iluminat de un înalt spirit de patriotism, pretutindeni manifestă acelaşi robust optimism în dreptatea cauzei româneşti, care nu poate constitui obiect de tocmeală pentru nimeni, când pământul ţării este apărat cu atâtea jertfe. Sărbătorirea sa — încadrată într’o manifestare de adâncă preţuire — a constituit o adevărată revelaţie. După intonarea „Imnului Regal“, decorul şi orchestra liceului „Ion Maiorescu”, sub conducerea d-lui prof. Victor Karpis, d.it.-col. Călin Toader, primarul oraşului, a arătat că d. Nicolae Bălănescu este una dintre puţinele personalităţi care a ctitorit oraşul Giurgiu, ilustrându-se în toate demnităţile ce a ocupat sub trecutele regimuri politice, de unde a radiat o grije deosebită şi un total interes pentru progresul şi desvoltarea oraşului său natal. „Ceea ce a realizat sub aspectul cultural — spune de primar— întrece orice apreciere, pentru care toate generaţiile vor trebui să-i fie recunoscătoare, iar pentru cei de azi, ca şi pentru cei de mâine, să constitue un Îndemn, de a mări patrimoniul bunurilor spirituale, cu care a înzestrat acest oraş“. D. prof. Al. Cartojan, într’o cuvântare omagială, multilaterală şi binefăcătoare, îl arată ca pe cel mai desăvârşit personaj din vechea generaţie, cu care ţara se poate mândri. D. avocat D. Verziu, vorbeşte pentru omul de cultură alleasă care este d. Nicolae Bălănescu şi care s’a dăruit complet oraşului său, — material şi spiritual — consacrând o operă monumentală, nemuritoare pentru acest oraş. D. prof. Savin Popescu aduce omagii in numele liceului de băieţi , „Ion Maiorescu”, al cărui elev este sărbătoritul şi unde mai târziu a făcut importante donaţii. In numele tineretului şcolara adus omagiul de recunoştinţă elevul Bocârnea Constantin, dilicl. Vil-a a liceului „I. Maid*« rescu”. Tuturor Ie răspunde cf. Nicololae Bălănescu, care evidenţiază legătura sa indisolubilă cu oraşul în care s’a născut şi de care nu înţelege a se despărţi, decât altonei când providenţa, va socoti altfel. D-sa vorbeşte despre legătura ce trebuie să existe între generaţii ca să asigure continuitatea atât de necesară în tot ce se face ca operă durabilă. Mulţumeşte tuturor pentru cuvintele rostite şi pentru călduroasa manifestare ce i s-a făcut cu prilejul aniversării naşterii sale. Apoi, elevii liceului „Ion Maiorescu”, au reprezentat 2 acte din piesa: „Pupăza din tei“, prelucrare de I. Damian, relevându-se punerea în scenă, sincronizarea muzicală ca şi excelenta interpretare ce s’a dat piesei şi care se datoreşte d-lui prof. V. Karpis. Festivitatea s’a sfârşit cu Imnul „Pe-al nostru steag”. Trei falşi inspectori de speculă şi şabotaj arestaţi la Ploeşti 26 Februarie A fost atât de rodnică în ultimul timp activitatea poliţiei ploeştene, care nu numai că a dat de firul tuturor fărădelegilor, arestând pe autori, dar — cum am mai spus — a prins şi numeroşi infractori urmăriţi de poliţiile altor oraşe, încât în rândurile răufăcătorilor de toate categoriile s’a încuibat o frică superstiţioasă că nici un certat cu justiţia, nu scapă la Ploeşti. Această temere şi-a exprimat-o şi Cornel Armenoiu poate cel mai abil falsificator de acte ce rămăsese în libertate, atunci când tovarăşii săi Rohan Ion şi Georgescu I. Dumitru, au hotărît să facă în localitate un mic popas, de tranzit, între Buzău de unde veneau şi Braşov, oraşul spre care erau porniţi cu gândul unor vaste înşelăciuni. Fiindcă, toţi aceştia renunţase la identităţile lor adevărate, însuşindu-şi altele, ca şi bine precizate roluri în societate, pe cari le dovedeau cu Hârtii oficiale, întărite cu parafe ce nu lăsau loc nici unei bănueli. Astfel, Armenciut Cornel, care s’a fost născut acum 32 ani în corn. Pelişor din jud. Târnava Mare, se dădea când Papadopol Emil, când Mircea Ştefănescu, dar în importante împrejurări era „domnul” profesor Emil Puşcaru. Pe numele acesta nu avea doar legitimaţiile obişnuite, ci şi livret militar, în care se trecuse sublocotenent de rezervă. Rohanu Ion, care e în vârstă de 30 ani, fiindcă a urmat fără să le termine cursurile Şcoalei Politechnice, se recomanda „inginerul” Ion. Papacostea. La rânduri, Georgescu I. Dumitru se servea de acte falsificate pe numele Georgescu C-tin. Deşi urmărit de corpul de armată Chişinău,pentru evadare din închisoarea militară, avea totuşi livret prevăzut cu concentrările la zi. Potrivindu-se „la caracter” toţi trei au format o asociaţie, care trebuia să-şi tragă beneficiile pe seama negustorilor. Pentru aceasta Armenciu şi Rohan, purtând acte şi delegaţii ale ministerului economiei naţionale, falsificate de la număr până la semnătură colindau ţara şi se prezintau în magazine, unde procedau la un minuţios control al preţurilor. O abatere cât de mică era deajuns ca să le prilejuiască ameninţările cu lagărul şi alte sancţiuni, de teama cărora negustorul era nevoit să cadă la o transacţie, mituind pe pretinşii inspectori cu sume concordând cu gravitatea vinei. Au practicat cu succes această rentabilă afacere, în Chişinău şi alte oraşe, turneu trebuind să continue în Braşov şi mai departe, încă de la descinderea pe peronul gării, tripleta fusese semnalată, astfel că, în timp ce se afla într’un local şi-a făcut apariţia poliţia care a arestat pe Rohan şi Georgescu. Fiind cu atenţia la pândă, Armenoiu a reuşit să fugă în chiar momentul când primul agent a deschis uşa. Biroul judiciar din chestura poliţiei a fost nevoit să facă o desfăşurare impunătoare de forţe, împănând oraşul cu echipe cari să controleze orice loc, unde urmăritul s’ar fi putut ascunde şi supraveghind cu atenţie cele trei gări ale oraşului. Conducându-Se după principiul că hoţul nu esteniciodată căutat acolo unde se crede că n’ar fi prudent să meargă, Armenciu a avut cutezanţa să vină cu cel mai degajat aer să-şi ridice geamantanele de la casa de legaje, din staţia Ploeşti-Sud. Nefericirea lui a fost că exersaţii noştri poliţişti cunoşteau manevra. Arestat şi interogat împreună cu ceilalţi doi Armenciu — care era creierul conducător al organizaţiei — a făcut mărturisiri complete, declarând că el este autorul tuturor actelor falsificate Asupra lui, s’au găsit pateu rânduri de acte, pe numele arătate. El a mai fost condamnat la 3 ani închisoare pentru faL în acte pu- j b’ice. a evadat de’a centrul de instrucţ’e Sărata şi e’’a urmărit de cab. 3 instrucţia Ilfov, de mandat de arestare. Rohan Ion a fost condamnat în alte două rânduri şi era urmărit pentru evadare de sub escortă, precum şi de poliţia Braşov pentru un furt comis la Hotelul Comtimental. In geamantanele lui ArmenoUt s’au găsit ştampile, stanţe, imprimate cu entetul ministerului euonomiei naţionale, * buletine de populaţie, în alb, livrete militare necompletate, carnete de o£iteri în rezervă, şi două carnete cu procese verbale ale ministerului economiei naţionale. Ca rezervă mai aveau încă trai imprimate ale Comisariatului general al preţurilor, pentru delegaţii speciale cu controlul S’a cerut din partea d-lor comisari Alexandru Eugen, şeful biroului judiciar şi Virgil Ionescu o muncă deosebită pentru a stabili în amănunt faptele falşilor, inspectori, profesori, ingineri, etc. şi antecedentele lor, care după cum se vede , sunt extrem de bogate. Arestarea acestora este meritul întreg, al organelor poliţieneşti, care şi de data aceasta merită neprecupeţite elogii, pentru permanenta lor veghe, disciplină şi obligaţia cu care-şi fac datoria^ ---------0#0--------- | ŞEZĂTOARE LITERARĂ LA CERCUL IEŞENILOR Sâmbătă 26 Februarie, orele după amiază, a avut loc la Cercul ieşenilor a doua şezătoare literară. D. general Ion Anastasiu preşedintele cercului a prezentat auditorului amintiri din alte vremi, citind: „Un priveghiu la Iaşi’, presărat cu bine cunoscutul d-sale humor, precum şi un episod din trecutul războiul „Puterea dragostei”. A urmat apoi’ d. Emil Riegler Dinu care a făcut lectura actului 2 din drama sa , Frangipani ”, fiind urmărit cu un viu interes Şezătoarea a încheiat-o tânărul şi sensitivul poet Jean Th. Carp poeziile căruia au fost foarte mult gustate de public, şi subliniate prin vii aplauze. . Numerosul şi alesul public s’a întreţinut încă mult timp la cerc, într’o atmosferă de caldă prietetenie moldovenească. ---------p#o-------- Noua uzină de apă a oraşului Călăraşi Călăraşi, 21 Februarie ’ In cadrul cardului de conferinţe organizat de primăria oraşului Călăraşi cu concursul căminului cultural orăşenesc, de primar a ţinut în faţa unui numeros public, a treia conferinţă despre „O biruinţă edilitară. Uzina de apă a oraşului“. D-sa a făcut o amănunţită expunere a mersului acestei lucrări. Cu ajutorul unor sugestive fotografii şi planuri, care au fost proectate pe ecran, d. primar a reuşit să deştepte nu numai interesul dar şi entuziasmul cetăţenilor pentru lucrările destul de avansate al© noii urme de apă, care poate fi considerată ca o adevărată biruinţă edilitară. Vorbitorul a subliniat sprijinul masiv pe care ministerul afacerilor interne l-a acordat prin d. general D. I. Popescu, acestei lucrări, actualul ministru de interne fiind adevăratul vtitor modern al noului oraş civilizat ce se realizează cu mijloacele financiare puse la dispoziţia municipalităţii locale din fondul comun. Conferinţa d-lui Eugen Cialîc, care a reuşit să fie una diin cele mai luminoase opere de popularizare a efortului edilitar ce se depune de primăria oraşului nostru, a fost încadrată într’un frumos program muzical executat de corul „Freamătul“ de sub conducerea d-lui C. Domnişoru. Pe tot timpul stării de război să avem pre fătit în casă rezervi de apă şi hrană reciă pentru 2—3 zile. NI i