Universul - Capitala, aprilie 1944 (Anul 61, nr. 91-117)

1944-04-01 / nr. 91

2 Abonaţii Ziarului „UNIVERSUL” cari doresc să primească PREMIUL PE ANUL 1944 — LN­ 6000 LEI D­IN 12 SFERTURI DE LOZ ALE LOTERIEI STATULUI servite gratuit timp de un an vor trimite S. A. R. „FRANCO-ROMANA», Bucureşti, Calea Griviţei 23, eticheta cu care primesc ziarul, lipită pe o carte poştală. Se va nota vârsta abonatului, numele soţiei şi ale copiilor, pentru a li se expedia poliţa pro­vizorie cu drept de participare gratuită la o tragere a Societăţii şi instruc­ţiunile cu privire la beneficierea de premiul de mai sus. Vând teren 3000—10.000 m. p. plasament minunat pentru Industrie etc. L. PETRESCU Tel. 5.10.78 orele 8-9 % 2%-4 549 w. , ȚT;,;* .T TȚ T TŢŢ T Hârtie de CALC şi MILIMETRICĂ Cartoane pt. fotografii, Jucării şi Păpuşi găsiţi la GERMANIMPORT Reg. Com. 1613/42—Telex. 6.26.78 68 GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECŢIA I-a CC EXTRAS Nr. 13.387 din 28 Martie 1944 Conform art. 93 din legea persoanelor juridice, se pu­­­blică : Prin sentința Nr. 17/944,­­ persoană juridică, s-a aprobat modificările aduse statutelor Casei­­de Pensiuni și Ajutora­­re a Personalului Societății Civile de Credit Funciar Ur­ban din București, cu sediul în București, in adunarea ge­nerală extraordinară din 5 Noembrie 1943, astfel cum sunt prevăzute In actul aut. la No. 33.580/943 de Trib. Ilfov S. Notariat. S’a făcut men­țiune despre această modifi­care In registrul de persoane­­,art.44ctl Tatet« -22/938 sub care se află Înscrisă asociaţia. Prezentul extras V. Va­­­u­­blica In ziarul „Universul“. Prim grefier, Al. Şerbănescu Dosar No. 2167/938. 39 CORPUL I ARMATA Serv. Intendenţei — Craiova — PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală, că in ziua de 13 Aprilie 1944, orele 10 a. m., se ţine o licitaţie publi­că cu strigări orale conform art. 96 din L.C.P., in localul Corpului I Armată Serv. intendenţei biroul 2 echipament, str. Nicolaid (fosta Sft. Mina) Nr. 22 , pentru vân­zarea a: 300 (trei sute) juguri piele in stare bună. Aceste juguri se găsesc depozi­tate in localul batalionului I ad­ministrativ — Depozitul de harna­­şament al C. I. A., cari se pot ve­dea în fiecare zi, dela orele 8-12 şi dela 17-19. Licitaţia se ţine în conformita­te cu dispoziţiunile art. 88-110 inclu­siv din L.C.P. şi cu regulamentul O.C.NI. publicate In Monitorul Ofi­cial Nr 127/931 şi cu legea pentru apărarea patrimoniului public. Ofertele vor fi însoţite de o ga­ranţie provizorie de 5% asupra va­loarei din ofertă, în numerar sau oferte (titluri) garantate de Stat. Nr. 359.073 din 25 Martie 1944. 1500 -»4 ♦■♦♦♦ ♦ Regia Autonomă C.F.R. 64.845 Vineri 14 Aprilie 1944, ora 9, se va ţine licitaţie publică la Direcţiunea Economa­tului, strada Edgar Quin­et nr 8, etaj IV, camera nr. 43, pen­tru : 100 KG. COMPRESE DE SCHIMB FEMA“ 10.000 BUCĂŢI PANSAMENTE „FEMIA“ MARI 10.000 BUCĂŢI PANSAMENTE „FEMA» MIJLOCII 1.000 KG. SOLUŢIE „FEMA» Orice informaţiuni privind această furnitură se pot lua în fiecare zi lu­crătoare Intre orele 12.30—13.30 la Direcţiunea Economatului, strada Ed­gar Quinet nr. 8 etaj iv, camera nr. 6. 12078 PUBLICAŢIE Subsemnatul Ion N. Iorgulescu din Mihăeşti (Muscel) am dat în depozit d-lui avocat Dumitru Po­­povici din Bucureşti, strada Gri­­gore Ţăranu 7, trei poliţe a câte cinci sute mii lei fiecare, şi cum d-sa se află acum pe front, le decw •'’de în mâinile oricui s’ar găsi. ION N. IORitulescu 73 'am De la „Asociaţia Amicii Colegiului militar N. Floescu“ de la Mănăstirea Dealu In adua­l1© 2* Martie a. c. ora 10, a avut loc adunarea generală ordi­nară a asociaţiei, în una din să­lile Cercului Militar Bucureşti, înotate de a se trece la ordinea de şi, întreaga asistenţă, în picioare, a păstrat un moment de reculegere pentru cinstirea memoriei foştilor profesori, ofiţeri şi elevi căzuţi pen­tru ţară. După aceasta, s-a trecut la desba­­terea ordinar de zi. Domnul lt.-colonel Hie Dumitrescu, a dat cetire dărei de seamă a aso­ciaţiei din care extragem. Grija asociaţiei de a menţine cât mai strâns contactul între membrii ei şi dintre aceştia şi colegiul „Ni­­colae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. In acest cadru trebuesc privite Întrunirile, la şcoală. In ultimul an, a promoţiei 7-a, 8-a şi 9-a,­ cu care ocazie, promoţiile 8-a şi 9-a au do­nat, pentru diferite premii respec­tiv, 100.000 şi 150.000, iar d. inginer C. Luculescu a donat 100.000 lei. Exemplul a fost urmat şi de alţi foşti elevi. Dar faptul cel mai meritoriu, al asociaţiei este că, a stăruit pentru formarea unui comitet pentru re­construcţia­­Colegiului Militar „Ni­­colae Filipescu" ‘ de la mănăstirea Dealu, grav avariat în urma cutre­murului din Noembrie 1940. In fruntea acestui comitet, ca preşedinte de onoare este doamna Mana Nicolae Filipescu, iar ca pre­şedinte activ este domnul general adjutant Alexandru Manolescu, aju­tat de o mână de foşti profesori şi foşti elevi mânăstireni. Misiunea acestui comitet este din­tre cele mai importante, iar răs­punderea pe care şi-a asumat-o dintre cele mai grele, iar toţi mem­brii comitetului lucrează fără de nici un interes material. O contribuţie largă, pentru asigu­rarea fondurilor reconstrucţiei şcoa­­lei, a adus d. Eugen Demetrescu, fost elev al Colegiului, azi secretar ge­neral al ministerului de finanţe. S’a adus mulţumiri d-lor miniştri de război, înzestrare şi economia naţională, precum şi d-lui general şef al M. St. M. pentru sprijinul pe care l-au dat In asigurarea mânei de lucru şi materialelor necesara construcţiei. Deasemenea s’au adus mulţumiri doamnei Maria Nicolae Filipescu, care a venit in ajutorul Colegiului, oridecâteori nevoia a cerut. S'a arătat modul cum asociaţia în­ţelege să adâncească legăturile su­fleteşti între foştii mânăstireni şi şcoală, cu care ocazie s’a adus mul­ţumiri comandantului Colegiului, general adjutant Radu şi colabora­torilor săi, profesori şi ofiţeri. Se propune ca d. Mareşal Ion An­­timescu să fie proclamat preşedinte de onoare al asociaţiei, pentru între­gul­ sprijin şi încrederea nelimitată, pe care le-a acordat în acţiunea da reconstrucţie a Colegiului. Apoi s’a procedat la descărcarea bugetului şi votarea celui nou, pe anul 1944/1945, care se ridică la su­ma de lei 789.860. Deasemenea s'au votat noile sta­tute şi s’a fixat cotizaţia anuală, de 1000 Iei, către asociaţie, membrii piltana să o plătească, direct, la cec cont Nr. 6844. D. It.-colonel Iile Dumitrescu face următoarele propuneri: a) Tipărirea unui anuar al foşti­lor elevi, în care să se treacă pro­fesiunea lor, unde activeaza, seria din care fac parte etc., în care scop adresele se vor trimite la sediul a­­sociaţiei, în Strada Jules Michelet nr. 23 Bucureşti,. b) Să se facă toate eforturile pen­tru ca să se achiziţioneze un teren pe care să se ridice un local pro­priu al asociaţiei, unde să existe o, bibliotecă, teren sportiv, etc. e) In cursul fiecărei Luni să se ţină în cadrul asociaţiei, o serie de conferinţe, în Bucureşti, de că­tre foştii elevi, profesori şi ofiţeri, pe linia naţionalistă a neamului ro­mânesc. d) Pentru stimularea încrederei şi mândriei elevilor de la Colegiu, în menirea şcolii lor, dintre foştii mâ­năstireni, să se ţină acestora, con­ferinţe în cadrul general al cultural. e) Promoţiile care au absolvit şcoala, să menţină strâns contactul cu aceasta, prin întruniri ocazionale. f) Să se retipărească broşura, as­tăzi epuizată, despre Nicolae Fili­pescu, scrisă de Robert de Fler». g) Insigna asociaţiei să fie purta­tă de către toţi foştii mânăstireni. h) Membrii asociaţiei, să se întru­nească, în Bucureşti,­­la o agapă, în prima joi, a fiecărei lunii, în sala de jos a restaurantului „Cărui cu Bere” la ora 20. Pentru luna viitoare această agapă va fi la 6 Aprilie. D. căpitan Pajură propune ca a­­sociaţia, de acord cu comandamen­tul Colegiului, să editeze o revistă în care să scrie actualii şi foştii elevi, profesori şi ofiţeri ai Colegi­ului, stabilind astfel o tribună in cadrul căreia spiritul mânăstirean să se poată releva mai bine. Apoi s’a eles noul comitet. In Apoi s’a ales noul comitet, un profesor universitar Nicolae Bănes­­cu, fost prim director de studii al liceului, general adjutant Alexan­dru Manolescu, profesor universitar Octav Onicescu, general adjutant Teodor Radu, etc. D. Macici, părintele unui elev, propune ca asociaţia să aibă un bi­rou permanent pentru încasări şi o­­peraţii administrative. D. inginer Luculescu, constructo­rul Colegiului, la cererea adunării generale, a făcut o documentată dare de seamă asupra mersului lu­crărilor pentru reconstrucţia Cole­giului Militar „N. F.“ de la mănăsti­rea Dealu. Ordinea de zi fiind epuizată, adu­narea generală a fost declarată în­chisă. Numai leneşul amână... Cetăţeanul conştient îşi face din timp provizii Fă­­ceţi-vă din vreme provizii de apă proaspătă și de ali­mente care nu se alterează. M, JL A A <|1A Aă Alt ăaAAAAAAA^ăA Manevrele corpurilor de „vânători liberi“ in Suedia Stockholm, 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. R. transmite : Instruirea de corpuri de „vâ­nători liberi”, de către armata suedeză, continuă încă de mult timp, după metode complet mo­derne, anunţă o ştire dată de a­­genţia telegrafică suedeză. La manevrele acestor corpuri de vânători liberi, care au avut loc timp de şase zile în regiunea Vaermland, au participat şi for­maţiuni de ale miliţiei. Miliţie­nii au primit ordin de a purta arme şi în timpul lucrului. 4* ,v­t "■>" Icererea] generală in urma marelui succes C. Tănase şi întreg ansamblul de revistă al Companiei CĂRĂBUŞ prezintă la Teatrul SAVOY Revista de mare montare Nu te lăsa Tănase In MATINEUR! Mâine SÂMBĂTĂ ora 3­/2 DUMINICĂ ora W/7 şi ora 7Vz cu întreg ansamblul şi montarea de la Premieră 11 CALENDAR VINERI, 31 MARTIE 1944 Ortodox : sf. Ipatie (Denie). Catolic: Bolbina, Mar. Egipt. Prot.­­ TrangoM. Răs. soarelui 5.59. Ap. soarelui 18.40 FASOLE BUNEI 31. Răsărit 10 h. 50 m. Apus X h. 28 m. CALENDAR ISTORIC VINERI, 31 MARTIE 1241. D­in toiul mare­ invazii a tăta­rilor în țările românilor, o armată mongolă sdrobeşte oastea Voevodului Ardealului în Ţara Bârsei, şi o alta cucereşte în aceeaş zi în munţii răsă­­riteni bogată cetate a Rodnei. 1859. — Domnitorul Alexandru Ion Cuza adoptă alte grade pentru oşti­rea românească. 1888. — Căderea ministerului Ion Bră­tianu, după o guvernare de 12 ani. RADIO VINERI 31 MARTIE 1944 RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55 1 8.00: ORA DIMINEŢII. Des­chiderea emisiunii. Radio-jurnal (in­formativ, agricol şi cultural). 13.00: ORA OSTĂŞEASCA ROMA­­NO-GERMANA. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.58: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-Jurnal. 14.30: ORA RANI­ŢILOR: Orches­tra Soc. de Editură-voce: Florentin Delmar. RADIO ROMANIA ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.10: Emisiune specială în limba 15.30 16.10 rusă, rusă. 16.30 16.30: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.57: Deschiderea emisiunii. 18.00: Curs de limba germană. RADIO ROMANIA U.U: Jurnal in limba turcă. RADIO BUCUREŞTI IMSI Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30: Concert spiritual de mu­zică apuseană (discuri). 18.55 : V. Mihordea: 200 de ani de la moartea lui Antioh Cantemir. 19.10: SEARA DE OPERA: „LAR­ME“ operă In 3 acte de Delibes (Transmisie de la Opera Română). Conducerea muzicală: Jean Bo­­bescu. in pauza I-a (20.00—20.15). Radio­jurnal. In pauza Il-a (21.15—21.35). UNI­VERSITATEA RADIO. „Din istoria naţionalismului românesc“ Emanoil Bucuţa: Naţionalismul cărturarilor latinişti. 22.05: Radio-Jurnal. Sport. 22.25 : Muzică variată uşoară (disc.) 23.30: închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. 21.40: Jurnal in limba italiană: Muzică-22.00: Emisiune In limba germană: Muzică. JZ.J»! Emis litre ia limba italiană: Muzică­^ 22.40: Emisiune în limba franceză: 22.50— 23.00: Emisiune în limba en­gleză. SAMBATA I APRILIE 1944 6.55— 8.00: ORA DIMINETII: Des­chiderea emisiunii. Radio-Jurnal; Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45: Deschiderea emisiunii; Radio­jurnal (informativ agricol şi cultu­ral). 13.00: ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50: ştirile serviciului german. 14.00: Radio-Jurnal. 14.30: ORA RĂNIŢILOR. RADIO ROMANIA ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.10: Emisiune specială în limba rusă. 16.30: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.57: Deschiderea emisiunii. 18.00: Curs de limba franceză RADIO ROMANIA 18.15: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30: Concert la două piane: Th. Sibiceanu şi Jean Lucaci. 19.00: Anton Golopenţia: Viaţa so­cială a Banatului. 19.15: Muzică bănăţeană. Taraful Ion Luca Bănăţeanu-voce; Estera Bolosi­­nescu : Doine şi jocuri de pe valea Almajului; Doine şi jocuri de pe va­lea Bistriţei. 19.50: Radio-Jurnal. 19.15: Familia cu unitate biologică de prof. Iuliu Moldovanu. 20.15 : Din albul romanţe­i Elena Zamora şi G. Sakarzian. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO : „Formele creaţiei populare româ­neşti“; Mihail Sadoveanu: Poezia. 21.00: Orchestra Luceafărul. 22.00: Radio-Jurnal; Sport. 22.20: Muzică variată uşoară­­(risc.). 23.30:: închiderea emisiunii RADIO MOLDOVA pe 280,9 m. POSTUL ,MOLDO­VIŢA“ pe 48 m. 12.80: Deschiderea emisiunii: învăţă­tura zilei. Muzică pentru masă (dis­curi). 13.30: Radio-Jurnal (I). 13.45: Orchestra Mihai Bănică. 14.30: închiderea emisiunii de prânz. RADIO .MOLDOVIŢA“ pe unda scurtă în bvadă de 48 m. 17.00: Deschiderea emisiunii. Muzi­că variată (discuri). RADIO MOLDOVA ŞI RADIO MOLDOVIŢA 18.30 : Muzică românească (discuri). 19.00: CRONICA RĂZBOIULUI — D. Lt.-colonel Const. Mihăescu. 19.15: Marşuri (discuri). 19.30: Concert de valsuri (discuri). 20.00: Prezentare muzicală — „1 A­­prilie“ de d. Const. Moruzan. 20.45: piese ușoare pentru pian (discuri). 21.00: Radio-Jurnal (II). 21.15: D. Const. Repta-flaut. 21.30: Muzică modernă (discuri) RADIO „MOLDOVIȚA“ pe unda scurtă în bandă de 48 m. 22.30: Muzică variată (discuri). 24.00: închiderea emisiunii. DACIA ROMANIA 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. 21.40: Jurnal în limba italiană: Muzică. 22.00: Emisiune in limba germană : Muzică. 22.20: Emisiune în limba italiană: Muzică. 22.40: Emisiune in limba franceză. 22.50— 23.00: Emisiune în limba en­gleză italiană. TEATRUL MIC: Iluzia fericirii. COLORADO: Nu mai mint. CONCERTE ATENEUL ROMAN, ora 20. Concert al orchestrei de cameră al A. C. T. sub conducerea maestrului Mihail Jora. Cinematografe ARO: Harlem. SCALA: Femeia neînţeleasă şi jurnal. CAPITOL: Amanţii şi jurnal nou. FANTASIO: Capriciile în­ mii şi Jur­nal. TRIANON: Un vals cu tine şi jurnal, EXCELSIOR ! Cine a ucis pe Moş Crăciun. REGAL: Prizonierele Destinului şi jurnal nou. FEMINA I Veninul. SELECT: femei in lanţuri. A.R.P.A. : In vâltoarea vieţii şi Jur­nal nou. CASANDRA: (Str. Carol 9): Legea ini­mei şi jurnal. BULEVARD PALAS : Venera oarbă şi Jurnal. ELYSEE : Venera oarbă, Jurnal şi revistă. OMNIA: Parada notelor, jurnal şi trupă da reviste. NISSA: Casa păcatelor Jurnal şi tru­pă de reviste. CORSO: Documentul 7. 3, şi jurnal 107. FRANKLIN: (Ateneul Român): Adio tinereţe şi jurnal de răsboi. AIDA: Actele vă rog, trupă de revis­te şi jurnal de război Nr. 107. ALCAZAR: Fatalitate, Jurnal şi re­vistă. ASTORIA Tragic« răzbunare, Jurnal şi revistă AMERICAN: Visul alb, Jurnal şi re­vistă. BARCELONA: violete în bucle, Jur­nal 101 şi revistă. COTROCENI: Macarie la tribunal, Jurnal de război O. N. C şi U. F. A. CRANGAŞI: Lala şi Jurnal. CARMEN: Maitiu şi Jurnal de război. CLASIC : şapte ani de noroc şi Jur­nal. DACIA : Paradisul pierdut şi Jurnal de război nr. 106. DICHIU: Singură pe lume Jurnal şi trupă de reviste. DIANA: Hanul groazei, Jurnal şi revistă. ELDORADO: Pat şi Patachon la ca­valerii veseli, trupă de revistă şi Jurnal. FLORIDA: Cântaţi cu mine, trupă de reviste şi jurnal. GLORIA: Conflict şi Jurnal. ILEANA: Noaptea fantastică, jurnal de răsboi 106 şi trupă de reviste. IZBANDA: S’au întâlnit şi s’au iu­bit, şi jurnal 107. LIA: Neapole sub sărutul focului şi jurnal 107. MARCONI: Casa cu fantome şi trupă de reviste. MARNA: Bestia umană, jurnal şi trupă de reviste. MIORIŢA : Cărări întunecoase şi jur­nal. MODEL:­­Pantera Neagră, jurnal şi trupa de reviste. NERG: Abuz de încredere al Jur­nal 104. NONI: (Joi, Sâmbătă, Duminică) : Prima femee care trece şi Jurnal ODEON: Leul din Damasc şi jurnal 108. PICOLLO: Nevasta brutarului, jur­nal şi trupei de reviste. FACHE: Din lacrămi s’a născut iu­birea, revistă şi jurnal 107 PARIS: Cartacal­a, Jurnal şi re­vistă. ROMA: S’au întâlnit şi s’au iubit trupă de reviste Filmul Româ­nesc şi jurnal nr. 107. REX: Prima iubire şi jurnal de răz­boi. TRIUMF: Contele de Monts Cristo seria I şi jurnal 102. TOMIS : Un cântec pentru tine şi jurnal sonor. SPLENDID: cântaţi cu mine, trupă de reviste şi jurnal de­­război 107 UNIC: Odinioară­ şi jurnal nou. UNIREA: Orice fată se mărită oda­tă, jurnal şi revistă. VOLGA: Adio tinereţe şi jurnal 106 VENUS: Valea Diavolului şi juma de război nr. 107. VERGU: Contele de Monte Crisix (seria Il-a), jurnal de război ş trupă de reviste. EXPOZIŢII UNIVERSUL­­ Expoziţia pictorului B’Arg. DALLES : Asociaţia „Arta” : Henri Catargi, Lucian Grigorescu, Ştefan Popescu, Camil Resu, Steriade, Eus­­taţiu Stoenescu şi Jalea. Soc. „Ti­nerimea Artistică” expune ar­ia plastică. ATENEUL ROMAN: Expun pictorii: dr. Ziratz, Nuni Dona, Iacob Bru­­jan, Gh. Iliescu. STR. ŞTEFAN BURAV­EANU 28 (Ca­sele Bisericii Popa Soare) colecţia prof. Nicolae Ionescu, expoziţie re­trospectivă. Duminica şi sărbătorile 10—13 CĂMINUL ARTEI (Galeriile Kre­­ţulescu): Marioara Romalo-Constan­­tinescu expune pictură. Caterina Dulfu (legături artistice). MINISTERUL PROPAGANDEI: D-ra Alice Ivănceanu expune obiecte confecţionate In piele. Imprimate artistic. MUZEUL de portrete g) documente vierii comerciale. r.­ Camerei de Comerţ si de Industrie din Capi­tală, str. Bursei nr. 4, etaj III, este deschis In fiecare zi, inclusiv săr­bătorile între orele 16 din­ -------------o+o------------­ TEATRE OPERA : Lakmé. NAŢIONAL : Din Jale se întrupează Electra. STUDIO : Lanţuri. MUNICIPAL: Nu sunt vinovat. SĂRINDAR : Domnişoara Nastasia. T. NOSTRU : Călătoria cea mare. COMEDIA : O zi fără minciuni. ALHAMBRA : Steaua fără nume. SAVOY : piremiera; Piricolo. GIOCONDA : Răpirea Giocondei. MUNCA ŞI LUMINA: Cumpăna ini­mii". B-dul Schitul Magureanu 1 Teatrul MUNICIPAL Telefon 4.60.60 ASTASEARA, MÂINE SEARĂ și DUMINICĂ MATINEU irevocabil ultimele spectacole cu triumfalul succes „NU SUNT VINOVAT** in magistrala interpretare a Maestrului ION MANOLESCU spectacolul începe la ora 7 precis •* 1109 BH » T­NTV STRS­. EXPOZIŢIA BARG Expoziţia pictorului B’Arg, din sala ,,Universul’’, se închide azi. Persoanele cari au reţinut ta­blouri sunt rugate să şi le ridice. ----------O+O---------­ RAŢIONALIZAREA CONSUMLUI DE FAUNĂ! SITUAŢIA EUROPEI IN CUPRINSUL ŢĂRII (Umare din pagina I-a) unei pâini negre se va acorda 452 gr. făină populară. Greutatea pâinii albe va fi de 500 gr.; pentru fabricarea unei pâini albe se va acorda 330 gr. faină albă. Se admite o toleranță de 3% la greutatea pâinii. Verificarea se va face cântărind 10 pâini la rând.­­ Pâinea va fi bine fabricată şi bine coaptă. In localităţile în care este uzul să se facă pâini mari, din care se vând bucăţi cu cântarul, se va putea încuviinţa acest mod de fabricaţie şi vânzare de pre­fecturile de judeţ. ART. 4. — Vânzarea pâinii negre şi pâinii albe din făină de grâu se face numai contra bo­nuri de cartelă. Din cantitatea totală de pâine fabricată şi pusă în vânzare, brutăriile sunt obligate să aibă a şaptea parte pâine albă sau chifle, restul va fi pâine nea­gră. Dacă nevoile de consum cer, administraţiile locale vor putea mări sau micşora cantitatea de pâine albă sau chifle, la unele brutării, cu condiţia ca propor­ţia de cel puţin a şaptea parte să se menţină la cantitatea to­tală consumată în localitate ART. 5. — Pâinea de secară, pâinea de graham, precum şi orice altfel de pâine care se face efntr’un amestec de făină diferit de acela prevăzut la art. 2 din prezenta deciziune, se va putea fabrica și vinde numai de către ■ brutăriile special autori­zate pentru aceasta. Autorizarea se dă pentru Bucureşti de Subsecretariatul de stat al aprovizionării, iar pen­tru provincie, după caz, de pre­fecturile de judeţ. Preţurile pentru aceste feluri de pâine se vor fixa de Comi­sariatul general al preţurilor, la cererea brutarilor care au obţi­nut autorizaţia specială de fa­bricare prevăzută în prezentul art. Pâinea de graham se va vinde cu cartelă. Vânzarea pâinei de secara este liberă. ART. 6. — Este permisă fa­­bricarea exclusiv din făină alb, a următoarelor produse: a) Chifle în greutate de 50 gr bucata. b) Covrigi în greutate de 21 gr. bucata. Chiflele se vor vinde contra bon de cartele, socotindu-se 10 chifle egale cu o pâine albă.­­ Vânzarea covrigilor este li­­beră. ART. 7. — Făina de grâu , făina de secară, pentru fabrica­rea produselor prevăzute la art 3, 5 și 6 se vor distribui pe bari de tabele lunare depuse la mor sau autorizații individuale date dela caz la caz. Tabelele lunare vor fi întoc­mite şi autorizaţiile individuale vor fi eliberate pentru* ■ Bucu­reşti de Direcţiunea generală , cerealelor din Subsecretariatu de Stat al Aprovizionării arma­­tei şi populaţiei civile, iar pen­tru provincie de oficiile econo­mice ale prefecturilor de judeţ Autorizaţia este necesară şi în cazul când făina este scoasă din moară spre a fi întrebuinţată în­tr’o industrie care funcţionează ca anexă a morii. Făina de grâu şi făina de se­cară scoasă din morile cu regin comercial nu poate fi utilizată decât în scopul prevăzut în talie sau în autorizaţia de eliberare. Făina nu poate fi vândută sen­cedată nici chiar unei alte industri similare, decât cu aprobarea au­torităţii care a întocmit tabela sau eliberat autorizaţia pentr scoaterea făinei din moară. ART. VIII. — Este interzis fabricarea din făină populară d grâu, făină de secară sau alte feluri de făinuri, a pastelor făi­noase, biscuiţiior, cozonacilor, plăcintelor, gogoşilor, plşcoturi­­lor, prăjiturilor, cormurilor, brân­­zoaicelor, pesmeţilor, pateurilor şi altor asemenea fabricaţii Toate aceste produse vor fi fa­bricate exclusiv din făină albă de grâu. Vânzarea acestor produse este liberă către consumatori la pre­ţurile ce se vor fixa de Comisa­riatul­­general al preţurilor­Cotale de făină alba pentru fabricarea acestor produse, se vor stabili şi aproba: a) de către Subsecretariatul de Stat, al Aprovizionării, pentru fabricile de paste făinoase şi brecuiti pentru toată ţara; b) de către Direcţiunea gene­­rală a cerealelor din Subsecre­tariatul de stat al aprovizionării, pentru Bucureşti şi de către Ofi­ciile economice judeţene în pro­­vincie, pentru celelalte produse potrivit normelor generale sta­bilite de Subsecretariatul de stat al aprovizionării. ART. IX. —• Pentru necesită­ţile de făină de menaj se va dis­tribui exclusiv făină albă, pe bonuri de cartelă, la epocile şi în cantităţile ce se vor stabili de Subsecretariatul de stat al apro­vizionării armatei şi populaţiei civile, — pe cale de comunicaţi sau ordine administrative Autorizaţiile pentru ridicarea făinei se vor elibera de către Di­recţiunea generală a cerealelor iar în provincie de către Oficiile economice judeţene. Grişul se va vinde fără cor­­tată ART. X. —­ Morile cu regim­ comercial sunt obligate, la elibe­rarea făinei de grâu şi de­­se­cară, să noteze cu cerneală şi în mod citeţ atât pe factura origi­­nală, cât şi pe duplicatul care rămâne la dosar, numărul tabe­lului sau autorizaţiei în baza căreia s’a eliberat făina, i în acelaş timp sunt obligate să no­teze în tabel sau pe dosarul au­torizaţiei cantitatea de făină e­liberată şi numărul facturii ART. XI. — Brutarii şi orice alte întreprinderi care prelucrea­ză sau vând făină de orice fel sunt obligaţi să înscrie în regis­trul de făină pe lângă celalalte menţiuni prevăzute de lege , numărul autorizaţiei sau tabe­lului în baza căruia au ridica făina, numărul facturii şi moan de unde s’a primit factura ART. XII. — Subsecretariatu de stat al aprovizionării armate şi populaţiei civile va putea ho­tărî pe cale de comunicare sai ordine administrative, zile îi care în loc de pâine se va consu­ma mălai sau cartofi. ART.­­ XIII. — Este interzis ;a se fabrica din făină de grâu s secară sau a se pune în vânzare alte produse decât cele prevâ­zute în această deriziune. ART XIV. — Infracţiunile 1 prevederile prezentei deciziu nv* se pedepsesc, în conformitate c dispoziţiunile legii pentru acti­varea producției, regimul pre­ţuriilor, reprimarea speculei ilf­cite şi a sabotajului economic nr. 282, publicată în Monitori Oficial nr. 100 din 1 Mai 194, cu modificările ulterioare. ART. XV — Prezenta decisiu­ne intră in vigoare pe data d­e Aprilie 1944, în toate jude­tel situate la Vest de linia de Est mdeţelor Braşov, Dâmboviţa , Vlaşca. Pe aceeaş dată încetează apll­cerea în această parte a ţării­­dispoziţiiunilor deriziunii nr. 153, publicată în Monitorul Oficia nr. 45 din 23 Februarie 1944. Dispoziţiunile deriziunii men­ion­ate rămân în vigoare în ju­dețe­le situate la Est de luni prevăzută la alin. 1. Farmaciile de serviciu GRUPA IV-a şi in nopţile de 4, 14, 24 şi 81 ale fiecărei luni Vasiliu G. D. (La Cerb), Calea Vic­toriei, 70, I, s.69,20; papaianopel Du­mitru, bd. I. C. Brătianu, 7,­­ 4.12.52; Dr. Constantines­cu Bălescu Marg., str. Bărăţiei, 48, I, 3.29.80; Deciu Ana, bd. Filantropia, 120, II, 3.78.38; Bulan­­dra Gheorghe, calea Griviței, 506, II,­­are telefon; Vaeni Constantin, str. Romană 17, nr. 2.01.48; Manolescu Vasile, calea Victoriei, 169, III, 3.17.45; Moldovean,Tr. Georgeta (Herăstrău), str. Voevodul Mihai, 16, III, 2.30.71; Georgianu Nicolae, str. Th. Speran­­ţia, I, IV, 3.78.65; Bendorf Alexandru, calea Moşilor, 225, IV, 2.63.89; Cons­­tantinescu Lucia Chifle, sos. Mihai Bravul, 203, IV, n’are telefon. Panea Ştefan, calea Văcăreşti, 171, V, 4.17.00; Dr. Sima George, calea Şerban Vodă, 198, V, n’are telefon; Mironescu Con­stantin, calea Rahovei, 204, VI, 3.45.06; Farmacia Comunei Militari, comuna Militari, VI. r.’mre telefon: ♦44şş44»sss444444»44»SS444444S*»M4Ms». R»VFAmil al 61-lea Nr. 91 Sâmbătă 1 Aprilie 1944 RWE?* .• wxj^aussi.u.­? EXPUNEREA »-LUI DR. GOEBBELS IN „BAS REICH ’ Berlin, 30 (Rador). — Ministrul Rei­­chului d.­­Ir. Goebbels, se ocupă in ultimul său articol din săptămânalul „Das Reich” de situaţia Europei in faţa ameninţării bolşevice. D-sa atrage atenţia asupra faptului că din partea germanilor s’a consta­tat acum un an şi s’a atras public atenţia asupra­­pericolului bolşevic la care era supusă Întreaga Europă ţi car® devine tot mai ameninţător. Atitudinea aceasta a fost socotită de neutri ca şi de presa inamică drept o agitaţie pornită anume spre a se­măna panică. De câtva timp, aceste obiecţii au dispărut aproape cu totul. S’a început la neutri şi în parte chiar în tabăra inamicilor din Oc­cident să se recunoască ameninţarea ce se apropie de continentul nostru odată cu bolşevismul. Oamenii au început să se îngrijoreze şi să se întrebe unde va putea duce actuala desfăşurare a evenimentelor şi dacă in măsura în care ele ne vor lovi, toate celelalte popoare de pe conti­­mentul nostru nu vor ajunge şi ele in curând victime. Constrângerea războiului se anunţă deci în mod inexorabil. Până la un anumit punct al acestei desvoltări, toate celelalte ţări cointeresate ar putea fi de părere că este treaba Germaniei să stăvilească revărsarea stepei, dar dintr’o perspectivă largă această părere nu sa poate menţine. Dacă numai Germania ar fi ame­ninţată, celelalte popoare europene ar avea o scuză dacă ar lăsa să se desfăşure evenimentele, dar Germa­nia este astăzi Europa. In afara domeniului ei de influen­ţă directă nu mai există decât câ­teva părticele ale continentului no­stru, care să dispună de mijloace mi­litare proprii, posibilităţile lor mi­litare ar fi însă nule la apropierea bolşevismului. Intre timp, Europa trăeşte numai din forţa de rezistenţă a armatei germane. Dacă aceasta nu ar mai fi în stare să garanteze proteguirea continentului nostru, el şi-ar vedea sfârşitul. Intr’adevăr, bolşevismul de­păşeşte In proectele şi intenţiile sale cu mult tot ceea ce cutează să măr­turisească azi, cel puţin public, cel­­ din tabăra neutrilor şi a Inamicilor din occident. După cum scrie mai departe d. dr. Goebbels — atrăgând atenţia asupra plănuitei remiteri către Soviete a u­­nei treimi din flota italiană, asupra stabilirii relaţiilor diplomatice dintre Kremlin şi guvernul Badoglio şi a­­supra mişcărilor partizanilor conduşi de Moscova din ţările ocupate — Sta­­lin şi-a plasat posturile sale de ob­servaţie în toate colţurile continen­tului nostru. Mai lipseşte In special Reichul şi Europa ar fi coaptă şi i-ar cădea in braţe ca o pradă uşoară. In faţa unei asemenea alternative directe, puterile inamice din occi­dent nu ar mai avea nicio posibilitate că intervină activ In cursul eveni­mentelor. Anglia şi Statele Unite ar pierde astfel războiul pentru Europa pe întreaga linie. Ele s’ar găsi în fata unui bloc eurasiatic Împotriva căruia nu ar mai exista leac. In timp ce în ţările anglo-saxone se nutresc tot felul de iluzii de victorie tot mai nebuneşti, Stalin caută să creieze realităţi. El nu lasă să încapă nicio îndoială că le socoteşte defini­tive. Intre timp, se discută la Londra problema dacă Charta Atlanticului îşi mai menţine validitatea respectivă şi în cari ţări va fi aplicată sau nu. Se pare că nu se observă de fel acolo că prin desfăşurarea evenimentelor politice şi militare ea a fost de mult călcată In picioare şi depăşită. Dacă ameninţarea s’ar realiza ce adevărat, Statele Unite ar mai avea posibilitatea­ să se retragă din desor­­dinea europeană şi să revină, ca după primul mare războiu european, la ve­chea lor izolare. Anglia însă nu ar mai avea în ceasul hotărâtor nimit altceva In mâini decât o declaraţie platonică şi un număr insuficient 6e divizii de care ar avea nevoie urgen­tă pentru a-şi apăra metropola, dacă bine­înţeles acestea nu işi vor fi pier­­dut între timp sângele cel mai bun în cursul unei invazii şi dacă poporul britanic, din motive interne, nu ar căuta să adere la o desvoltare euro­peană dictată in acest caz de bolşe­vici. Ne apropiem cu paşi mari de criza hotărâtoare a acestui război. Ea va fi atât militară cât şi politică. Ţelurile de război ale taberii ina­mice occidentale au fost complet în­curcate în urma succeselor mi­li­ta­re obţinute de Uniunea Sovietică. Ne a­­propiem de o fază a evenimentelor în care fiecare victorie sovietică va duce la o clătinare profundă a ţelurilor de război anglo-nordamericane. Intr’a­­devăr, Stalin nu şi-a însuşit de fel ideile anglonordamericane cu pri­vire la pacea viitoare. El îşi continuă calea proprie şi trebue socotit drept fatal pentru englezi şi nordamericani faptul că această cale nu este aceeaşi ca în prima parte. Noi insă nu ne îndoim nici măcar o clipă că la răscrucea acestui drum Kremlinul nu îşi va schimba direc­ţia. Niciodată bolşevismul nu a avut un mai bun prilej pentru a creia re­voluţia universală, care constitue punctul esenţial al programului lui. Anglia şi Statele Unite i-au creiat posibilităţile necesare. Dacă această desfăşurare a evenimentelor ar con­tinua, aceste două ţări ar fi ele în­sele victime. D. Goebbels constată că aceaste concluzii sunt trase de orice obser­vator serios, de oricine nu este orb sau parţial, ci urmăreşte desfăşura­rea militară şi politică din acest răz­boi. Or această parţialitate se găseşte fără excepţie la evrei cari au inte­resul să ascundă cât mai multă vreme faptele incontestabile ale situaţiei ac­tuale a războiului. In special evreii sunt autorii stării de narcoză în care se găseşte Europa şi care roade, ca o boală ascunsă, toate popoarele con­tinentului. Ei vor ca acest pericol să se coacă până ce va deveni inevitab­l şi fatal. Ne găsim aci în faţa unui complot universal împotriva opiniei publice. Se procedează aci după sistemul cu­noscut prin care jucătorii işi aruncă mingea unui altuia. Orice ieşire a unui spirit sănătos este atacată în cor de cei interesaţi. Opinia publică europeană, hipnotizată, priveşte pe­ricolul şi aşteaptă ca cineva să-l­­ spună pe nume. Nu putem şi nu vrem să fim acu­­­­zaţi că am tăcut atunci când era de datoria noastră să vorbim. Noi apărăm nu numai propria noastră viaţă naţională dar socotim că este ameninţată în cea mai mare măsură şi viaţa omenirii europene. O înaintare militară a bolşevismului ce nu ar mai putea fi oprită de armata germană ar fi definitiv irezistibilă şi realităţile pe care ei le-ar creit ar fi, in consecinţă, inalterabile. Ştim că printr’o asemenea constatare nu putem să ne facem prieteni, dar forţele tuturor popoarelor europene ce mai au caracter, vor găsi un nou impuls, acum când este iminentă grava decizie. Noi stăm in picioare, neclintiţi, în faţa pericolului ce ne ameninţă, căci noi ştim foarte bine că el poate fi înfrânt şi va fi înfrânt. Continentul nostru îşi va regăsi ace­iaşi forţă şi conştiinţă pe care şi-a regăsit-o Reichul cândva, în ceasul de cumpănă. Superioritatea ameninţătoare a ste-diei va fi sfărâmată şi în această notă de conservare, Europa va tre­bui să înceapă şi va Începe o viaţă nouă şi mai bună. Ea va privi cu o deosebită Încredere acele popoare cari îşi vor fi apărat bunurile lor cele mai sfinte şi cari nu îşi vor fi uitat in Iureşul evenimentelor acestui război, credinţa In misiunea lor de totdeauna. Va sosi ziua când evenimentele Îşi vor da la iveală tainele. O mare reîn­viere se va produce atunci în jost.te ţările de pe continentul nostru. Pericolul comun va da naştere unor votaţi continentale comune şi ea va însemna începutul mântuirii. IMPORTANT GRUP DE TERORIŞTI ATACAT DE FORŢELE FRANCEZE Vichy, 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „D. N. R.» trans­mite : Acţiunea pregătită de mai mul­tă vreme de forţele de siguranţă împotriva unui grup mai impor­tant de terorişti, care acum câtva timp se refugiase pe platoul Glie­­re din Savoia, m­ait de 1.500 de metri, a fost dusă până la capăt cu succes. întâi au fost nimicite posturile de siguranţă teroriste, după care s-a trecut la atacul platoului. Părăsiţi de şefii lor, teroriştii au luat-o la fugă în toate părţile, părăsindu-şi morţii şi răniţii, ca şi un însemnat depozit de arme, muniţii, alimente şi alt material de război. Câteva sute de prizonieri au căzut în mâinile forţelor de or­dine. Vreo 60 de miliţieni, care fuse­seră răpiţi în noaptea spre 10 Martie de terorişti, s’au putut în­­napoia la unitatea lor. ATAC BANDITESC LA PARIS Paris, 30 (Rador). —• Un furt de o îndrăzneală rară s’a petre­cut la Paris. Şase bandiţi tineri au pătruns, cu revolverele în mâini î­a casie­ria unei case de comerţ, de unde au furat suma de două milioane şi jumătate de franci. BANDIŢI ARESTAŢI LÂNGĂ GRENOBLE Vichy, 30 (Rador). — După cum nuntă corespondentul agen­ţiei D. N. B­ jandarmeria din Vizzille, localitate situată la sud d© Grenoble, a arestat 7 bandiţi, care terorizau regiunea. Conducătorul acestei bande dă­duse până acum 5 atacuri, luând personal 509.000 de franci. Se crede că în urma instruc­ţiei vor mai avea loc numeroase arestări. Tanti Căpăţân? Comp. CĂRĂBUŞ - Dir. C.Tănase Prezintă Azi Vineri ora 7.30 la Teatrul SAVOY pe VASILACHE in comedia muzicală originală V. Vasilache PICCOLO 3 acte de ŞT. CRISTODULO şi V. VASILACHE cu Tanti Căpăţână, Lulu Savu, Veve Cigalla, Letiţia Brădescu, Georgeta Georgescu şi Elena Buram, Titl Bo­tez, Neamţu Otonel, Ilie Cernea, C. Dodu, Dinu Gherasim şi N. Roman şi Victor Predescu cunoscutul violo­nist.. Muzici: G. Dendrino, M. Patrichi şi V. Vasilache. La pupitru N. Patrichi. Rer­a Burma; Sâmbătă ora 7.30 Duminică ora 7.30 Bilete pentru toate spectacolele Cassa teatrului tel. 3.55.03 H PICCOLO i Aţi pregătit în casă rea­zem­e şi hrană rece pentru două, trei zile? Procedând astfel, înlesniţi opera de ajutorare a autorităţilor, care în caz de bombarda­­ment aerian nu vor putea da concursul imediat. Étté UNITATEA EUROPEI (Urmare din pagina I-a) ceea ce se va întâmpla în Euro­pa : „Dacă Europa se prăbuşeşte, totul se va prăbuşi”, precizează d-sa. Ce înţelege d-sa prin pră­buşirea Europei nu este greu de ghicit: dominaţia exclusivă a unei puteri, deci ordinea unila­terală. Proectu­l ar intra în func­ţie deci numai în caz de acord şi al unui echilibru între pute­rile învingătoare. In ce constă proectul d-lui Walter Layton ? Punctul I precizează : „Pentru nevoi de securitate, toate for­ţele armate­­ale Europei vor tre­bui plasate sub autoritatea unui consiliu european. Efectivele a­­cestor forţe cari trebue să fie suficiente, dar nimic mai mult dacât suficiente, pentru a asigu­ra securitatea interioară şi con­tribuţia statelor membre, ar fi fixate printr’un acord precis. Marile puteri cari ar asigura or­dinea în cadrul Uniunii trebue să facă parte dintre semnatarii acordului”. Intr’un al doilea punct, Sir Walter Layton — aşa cum este citat de presa elveţiană — pre­cizează că „trebue să se instituie o curte supremă europeană. Mi­siunea ei va fi să reglementeze toate conflictele dintre statele mem­bre. Dar această curte su­premă va trebui şi să asigure salvgardarea drepturilor sociale şi politice care vor fi atribuite întregei Europe printr-o lege constituţională, încorporată în Statutul confederaţiei. Dreptu­rile constituţionale atribuite Eu­ropei vor avea la bază „patru libertăţi” şi vor cuprinde nea­părat dreptul minorităţilor de a face uz de limba maternă. Curtea supremă şi codul său vor salva de recrudescenţa tiraniei în Eu­ropa”. Proectul prevede un control european asupra comerţului in­ternaţional, asupra industriilor de război, asupra transporturilor feroviare şi aeriene, asupra ma­teriilor prime şi produselor ali­mentare. D. Layton respinge ideia unui proect, care ar avea drept punct de plecare federaţiile mici re­gionale. Argumentul este: „O federaţie europeană ar întâmpi­na mult mai puţină opoziţie din partea Rusiei, decât o federaţie de mici grupuri de state, cari ar putea avea caracterul unei ali­anţe anti-ruse”. Soluţia este deci: Uniunea statelor europene, cu excepţia marilor puteri Anglia şi U. R. S. S. Ţinând seamă de istoria europeană, de divergenţele na­ţionali® de veacuri, uniunea nu ar putea fi rea­lizată dintr’odată. Sar trece mai întâi prin sta­diul unei federalizări, care ar păstra esenţialul din atribuţiile suveranităţii statale, ca rând pe rând să se înlăture obstacolele şi spiritele să fie pregătite pentru o uniune. Proectul Layton are o valoare pur teoretică. El este în funcţie în primul rând de „prăbuşirea”­­sau neprăbuişirea Europei şi în al doilea rând de voinţa soli­dară a Marilor Puteri, ca şi al ţărilor mijlociii sau mici de a-l traduce în fapt Ceea ce trebue subliniat însă în acest proect este recunoaşte­­rea unităţii europene şi a comu­nităţii de destin a popoarelor din acest spaţiu, încercări de a unifica Europa au mai făcut marii cuceritori, dar au voit-o sub eijiul unei singure ţări. Proectul# Layton preconizează o uniune europeană sub egida marilor puteri tocmai pentru a preîntâmpina un pro­tectorat unilateral. Pentru o Europă unită se pune problema unei limbi co­mune, problema regimului poli­tic, problema cunoştinţei euro­pene. Principiul este­ să se for­meze această conştiinţă. Niciun proect nu are şanse de realizare atâta vreme cât nu are caracterul de a fi consimţit de popoarele interesate şi nu impus dinafară Şi acestui punct de ve­dere proectul Layton îi acordă o prea mică importanţă. Proectul Layton e o marterie în plus a nevoii de unitate eu­ropeană. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresa sa binevoiascâ a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviți, la reînoirea abonamentului sa lipească pe cupo­nul mandatului poştal eticheta abona­mentului. Teatrul MIC Calea Victoriei 63-Telef. 5.23.83. In fiecare seară ora 8 Duminică MATINEURI ora 4 Eugenia Zaharia, Petru Nove, V. Antonescu, Mimi Enăceanu JOACA IN SPECTACOLUL MINUNE Iluzia Fericirii... Eugenia Zaharia Sâmbătă, TOATA LUMEA! trebue sa vadă DOMNIŞOARA SPECTACOL DE MARE ARTĂ la TEATRU­L MARIA FILOTKc Tul. 4.84.94 AV .

Next