Universul - Provincie, aprilie 1944 (Anul 61, nr. 91-117)

1944-04-01 / nr. 91

1 Abonaţii Ziarului „UNIVERSUL” cari doresc să primească PREMIUL PE ANUL 1944 ‘­­ IEI 6000 LEI D­IN 12 SFERTURI DE LOZ ALE LOTERIEI STATULUI servite gratuit timp de un an !2ichVtTî.1,? ?.• A" ? ..PRANCO-HOMANA", Bucureşti, Calea Griviţei *3, •bonl­nini f. Primesc ziarul, lipită pe o carte poştală. Se va nota vârsta vlrunu !^, ’ H sot'dl si ale c°P!li°r, pentru a li se expedia poliţa pro­ţ&niîe ru Participare gratuită la o tragere a Societăţii şi instruc­ţune cu Privire la beneficierea de premiul de mai sus. PMMĂftSA MUNICIPIUL"! BUCUREŞTI Direcţia Terenurilor Neclădite Publicatiune Nr. 3858/1944 In conformitate cu art. 6 din nr. 226 relativ la obligativitatea cultivării terenurilor neelădite, publicată în „Monitorul Oficial", nr. 82 din 7 Aprilie 1943, se aduce la cunoştinţă amatorilor că pri­măria municipiului București are disponibile diferite terenuri neclă­dite cu suprafeţe încăpând dela 100 mp. până la 3 ha., proprietăţi puse la dispoziţie pentru cultiva­rea de către proprietarii lor, sau nedeclarate de proprietari până la 31 Ianuarie 1944, că le cultivă singuri, pe care le poate da a­­matoritar, cu drept de folosinţă pentru a fi cultivate cu diferite zarzavaturi şi leguminoase în vara anului 1944, în schimbul unui echivalent în bani. Doritorii se pot prezenta până la 15 Aprilie 1944, cu oferte scrise şi însoţite de garanţia de 5 la sută la primăria municipiului Bucureşti, Direcţiunea Terenu­rilor neclădite, din str. Sf. Gheorghe Nou nr. 33, unde se vor ţine tratări prin bună învoială. Condiţiuni­le în cari pot fi date în folosinţă, cum şi adresa şi su­prafeţele acelor terenuri disponi­bile se pot vedea în orice zi de­­lucru între ora 9—13 şi 17—19 în str. Sf. Gheorghe Nou nr­ 33. Făcută în București la 27 Martie 1944. Primarul general al Capitalei, General de Corp de Armată (ss) ION RĂȘCANU p. conformitate. Directorul dir. terenurilor virane Ini lt.-colon­el Popescu 6105 v -"V -«■ -t f­abrică situată în comună rurală, jud. Prahova, cu linie ga­raj, în plină funcţiune, tot personalul mobilizat pen­tru lucru, se vinde În mi­lioane. Adresaţi ziar 214 H. ____ _ Contabil caută Spitalul de boala venerice Bucureşti, Şo­seaua Berceni 12 lângă Spitalul Central de boale mintale şi nervoase, având salariu bun şi întreţinerea completă 63 CAUCIUCURI 600/20, 550/20 cu sau fără camere cumpără Bistriţa. Bd. Brâncoveanu 37. Telef. 3­78.90. 531 Câmpulung (Mu­fcei) închiriez în Vidla confor­tabilă 4 camere mobilate bucătărie. Telef. 2,34,72 între orele 7-8—2­4 sau 9—10 seara 52 E VANZARE 1 Autocamion Ford în p­fertă stare [ii 6 cm­cM 1 Autoturism cu cauciucuri în bună stare Adresați Pronto-Lipscani 86 Reg. Com. Nr. 1204/143 1 Vând teren 3000—10.000 m. p. plasament minunat pentru industrie etc. L. PETRESCU Tel. 3.10.78 orele 8­ 9 % 2*4­4 549 ABSOLVENT Şcoala superioară Comerț, cu practică îndelungată în mare întreprindere, cunos­când orice lucrări de birou, caut post serios. Adresaţi la ziar sub 240 H. 19 Autodubă n­umai în perfectă stare de funcţionare, cu cau­ciucuri, cumpără Bistriţa. Bd. Brâncoveanu 37.­­Sâmbătă­­ pleacă camion Bucureşti,Ti­­­­mişoara. Mai este loc pentru­­ obiecte de valoare mare cu­­ volum mic. A se adresa la „Centrala­ Lânei“ S. A. R. Telefon 5.72.55—5.72.56. 20 CĂRŢI POŞTALE Ilustrate—Mignonete pentru PAŞTE Desene superbe găsiţi I ŞTEFANESCU Razelor 14 (Isvor) R. C. 76/939 524 44-44-44-44-44-44 - 44-444-44-44-4 IMPOTENTA se combate cu produsul Hormonal „O R A B A” după formula Dr. Lahusen Contra ramburs expediază: Far­macia V. Steflea „Sf. Elisabeta”, calea Victoriei 142. Cutia mică Lei 456, cutia mare Lei 846. Engros „M­FAR” S. A. R. Șoseaua Giur­giului (Progresul) nr. 24 of. Reg Com .46/933 1509 0444* Cantinier pentru cca. 300 lucrători la Şan­tierul Rudeni (Chitila), se caută Persoane serioase, de specialitate, cu garanţii corespunzătoare, se­­iar prezenta pentru cunoaşterea condiţiunilor, Serviciului Pier Ve­chi UDR. Bucureşti str. Vasile Alexandri Nr. 4. 543 PENTRU Import mărfuri reprezentanţe, compensaţii, Corespondent relaţiuni străinătate, oferă colabora-­­ rea unei firme serioase, posedând capital. Răspuns ziar 3 159­­ 550 EXPOZIȚIA PICTORULUI PAPAZOSLO Duminică, 2 Aprilie a. c., ora 11 dim., va fi în sala palatului „Universul“, vernisajul celei de a 6-a expoziţii personale a pic­torului Ioan Papazoglu. D-sa expune peisaj­ii din re­giunile pitoreşti ale ţării, naturi moarte şi flori. Expoziţia va rămâne deschisă zilnic între orele 10 - 13 şi 16 - 20 până la 30 Aprilie 1944. m* CALENDAR VINERI, 31 MARTIE 1944 Ortodox­ă Sf. Ipa­tie (Denie). Catolic: Borobina, Mar. Egipt, prot.­­ Tra­nigoll­t. Rais. soarelui 5.59. Ap. epareliuuii 19.40 FAZEL LUNII 31. Răsărit 10 h. 50 m. Apus 1 h. 23 m. CALENDAR ISTORIC VINERI, 31 MARTIE 1241. — In toiul mare! in varii a tăta­rilor In țările român­ilor, o armată mongolă sdrobeşte oastea Voevodului Ardealului în Ţara Bârsei, şi o alta cucereşte în aceeaş zi în munţii răsă­­riteni bogată cetate a Rodnei. 1859. — Domnitorul Alexandru Ion Cuza adoptă alte grade pentru oşti­rea românească. 1888. — Căderea ministerului Ion Bră­­tianu, după o guvernare de 12 ani. RADIO VINERI 31 MARTIE 1944 RADIO ROMANIA RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.60: ORA DIMINEŢII: Des­chiderea emisiunii Radio-Jurnal (in­formativ, agricol şi cultural). 13.00: ORA OSTĂŞEASCA ROMA­­NO-GERMANA. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-Jurnal. 14.30: ORA RANI­ŢILOR: Orches­tra Soc. de Editură-voce: Florentin D­elmar. RADIO ROMANIA ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.10: Emisiune specială în limba rusă. 16.30: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.57: Deschiderea emisiunii. 18.00: Curs de limba germană. RADIO ROMANIA 15.15: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 15.15: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30: Concert spiritual de mi­siei apuseană (discuri). 18.55: V. Mihordea: 300 de ani de la moartea lui Antioh Cantemir. 19.10: SEARA DE OPERA: „LAR­ME“ operă în 3 acte de Delibes (Transmisie de la Opera Română). Conducerea muzicală: Jean Bo­­bescu. In pauza I-a (20.20—30.16): PUBLI­CITATE: Radio-Jurnal. In pauza II-a (21.15—21.35): UNI­­VER­SITATEA RADIO. „Din istoria naţionalismului românesc“ Emanoil Iîncuţa: Naţionalismul cărturarilor latinişti. 32.05: Radio-Jurnal. Sport. 22.35 : Muzică variată uşoară (disc.) 33.30: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe 380.9 m. 12.30: Deschiderea emisiunii — în­văţătura zilei. Muzică variată (disc.). 13.00: Muzică populară (discuri). 13.30 : Radio-Jurnal (I). 13.45: ORA RĂNIŢILOR. 14.30: închiderea emisiunii de prânz. RADIO „MOLDOVIŢA» pe unda scurtă in bandă de 48 m. 17.00: Deschiderea emisiunii. Mu­zică variată (discuri). RADIO MOLDOVA ŞI RADIO ROMANIA 18.30: D. Petru Dumitriu — armo­nică 19.00: CONFERINŢA — Pr. Nico­­lae Frătiman — „Familia, şcoala şi biserica rămân pârghia ordinei şi a disciplinei în lume”. 19.15: Muzică variată (discuri). 19.45: D-na Anny Braeschi — voce: Bergerette din sec. XVIII-lea. 20.00: CONFERINŢA — D. prof. Mircea Man­caş — „Psihologia ado­lescenţei“.­­ 20.15: D. Prof. Alex. Garabet — vioară. 20.35: Muzică vocală din opere (discuri). 31.00: Radio-Jurnal (II). 31.15: Concert simfonic (discuri). 33.05: Muzică veselă (discuri). RADIO MOLDOVIȚA» pe unda scurtă in bandă de 48 m. 23.30: Muzică variată (discuri). 24.00: închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 33,4 m. 9260 kHz. 3 kW. 21.40: Jurnal In limba Italiană : Muzică. 33.00: Emisiune In limba germană: Muzică. 22.30: Emisiune In limba Italiană: Muzică: 33.40: Emisiune în limba franceză: 23.50— 33.00: Emisiune In limba en­gleză. SAMBATA 1 APRILIE 1944 6.55—8.00: ORA DIMINEŢII: Des­chiderea emisiunii; Radio-Jurnal; Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45: Deschiderea emisiunii. Radio­jurnal (informativ agricol şi cultu­ral). 13.00: ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-Jurnal. 14.30: ORA RĂNIŢILOR. RADIO ROMANIA ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.10: Emisiune specială In limba nusă. 16.30: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI Deschiderea emisiunii. Curs de limba franceză RADIO ROMANIA Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30: Concert la două piane: Th. Sibiceanu şi Jean Lucaci 19.00: Anton Golopenţia: Viaţa so­cială a Banatului. 19.15: Muzică bănăţeană. Taraful Ion Luca Bănăţeanu-voce; Estera Bolesi­­nescu : Doine şi Jocuri de pe valea Almajului; Doine şi Jocuri de pe va­lea Bistriţei. 19.50: Radio-Jurnal. 19.15: Familia cu unitate biologică de prof. Iuliu Moldovanu. 20.10 : Din albul romanţe­i Elena Zamora şi G. Sakarzian. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO : „Formele creaţiei populare româ­neşti“. Mihail Sadoveanu: Poezia. 21.00: Orchestra Luceafărul. 22.00: Radio-Jurnal. Sport. 22.20: Muzică variată uşoară­­(risc.). 23.30:: închiderea emisiunii RADIO MOLDOVA pe 280 m. POSTUL .MOLDOVIŢA“ pe 48 m. 12.00: Deschiderea emisiunii; învăţă­tura zilei. Muzică pentru masă (dis­curi). 13.30: Radio-Jifroal (I). 13.45: Orchestra Mihai Bănică. 14.30: închiderea emisiunii de prânz. RADIO ..MOLDOVIŢA“ pe unda scurtă în bvadă de 48 m. 17.00: Deschiderea emisiunii. Muzi­că variată (discuri). RADIO MOLDOVA ŞI RADIO MOLDOVIŢA 18.30 : Muzică românească (discuri). 19.00: CRONICA RĂZBOIULUI — D. It.-colom'I Const. Mîhăescu. 19.15: Marșuri (discuri). 19.30: Concert de valsuri (discuri). 20.00: Prezentare muzicală — „1 A­­prilie“ de d. Const. Moruzan. 20.45: Piese ușoare pentru pian (discuri). 21.00: Radio-Jurnal (II). 21.15: D. Const. Kepta-flaut. 21.30: Muzică modernă (discuri) RADIO ..MOLDOVIȚA“ pe unda scurtă în bandă de 48 m. 22.36: MUzică variată (discuri). 24.00: închiderea emisiunii. DACIA ROMANIA 32.4 m. 9260 kHz. 2 kw. 21.40: Jurnal în limba italiană : Muzică.­­ . 22.00: Emisiune In limba germană : Muzică. 22.20: Emisiune în limba Italiană: Muzică. 23.40: Emisiune în limba franceză. 22.50— 23.00: Emisiune In limba en­gleză 17.57: 18.00: 18.13: 18.15: CRONICA SPORTURILOR! “““»la Hipodromul Băneasa Trap ,a găz­duit Miercuri d. a. o reuniune in­teresantă care s-a soldat cu un bine meritat succes pentru societatea or­ganizatoare Cele opt probe ale zilei au oferit Întreceri disputate, care au mulţu­mit pe deplin asistenţa. Alergarea principală a fost premiul G. Ioska, în care s-au întâlnit o serie de elemente valoroase precum Sal­câm, Kreta, Laton şi Opera. Victoria a revenit lui Salcâm, care prezentat impecabil de I. Szabó, a biruit redusul pluton cu destulă u­­şurinţă. Locul următor a revenit lui Krete. Fiul lui Saperiot, va conta anul acesta printre alergătorii de va­loare al tortului. Latin a venit abea al treilea după Erete. Prima cursă a zilei a revenit lui Apis, care condus de Gaidaev P., a marcat un mare spor de valoare. Tânărul Ga­daev se afirmă pe zi ce trece drept un conducător talentat și de viitor. In aceste rânduri se cuvine să mai menţionăm victoria lui Chilipir, care a biruit în daună reper viorica. Jocul austriac, început cu miza iniţială, s-a ridicat la suma de 1.440.500 lei şi a fost câştigat de 10 buletine. REZULTATELE ALERGĂRILOR DE ASTAZI Pr. Dunai: 1. Apis 3180 P. Gaidaev Cota; 13. Pr. Cernești: 1. Jăratec IT 1700 Lu­­pan; 2. Ghidușei 1700 A. Szabó. Cota: 38, 20, 47, 20. Pr. Buftea: 1. Chilipir 5360 Brai­lovsky; 2. Viorica 2220 Dobrescu Cota 20, 10, 11. Pr. Bârlad: 1. Nisse 1620 Tănase; 2. Vadul lui B. VMC Szabó Cota: 29, 28 , 37. Pr. Jóska: 1. Salcâm 1800 Szabó; 2 Erete 1800 Bavlic. Cota: 17, 14, 15. Pr. Bălăneşti: 1. Dorobanţ 1740 Tae­­eopol; 2. Bomba 1720 Wagner; 3. Dul­­cinea. Cota: 31, 14, 20, 20. Pr. Călimăneşti: 1. Liţa 2180 Szabó; 2. Biciuşca 2180 P. Gaidaev Cota: 30 17, 15. Pr. Dâmboviţa: 1. Bănuţa 1700 Bota: 2 Ulis 1700 Voronin. Cota: 14, 19, 14. CURSELE DE ERI Salcâm învingător in premiul G­­leska ATLETISM CROSSE ŞCOLARILOR DIN CAPITALĂ Duminică 2 Aprilie se va alerga în Capitală crossul şcolarilor organizat de districtul F. R. A. Bucureşti sub auspiciile Oficiului Educaţiei Tine­retului. Se anunţă un record de par­ticipări, dat fiind că fiecare liceu ţine să fie bine reprezentat prin alergătorii săi. Patru cupe vor răsplăti eforturile primitor cla­saţi la fiecare categorie deoarece alergarea se va face pe patru categorii după vârstă. înscrierile se primesc până Vineri S6 Martie la O.E.T. sau Federaţia de atletism zilnic între orele 18-20. Sky CUPA BUCEGILOR Cupa Bucegilor, cea mai impor­tantă competiţie da ski urmează a fi organizată pe Valea Cerbului, cu plecare® de la cabana Omul, Du­minică 9 Aprilie crt. In vederea acestei întreceri, Ski Clubul Bucureşti, organizatorul competiţiei, a încheiat toate prepa­rativele. SKIORII BRAŞOVENI LA ANTRENAMENT Concurenţii braşoveni- Sulică Iuga, Gal, fraţii Munteanu şi Vă­­caru au plecat pe munte, la caba­na Omul, unde au şi început an­trenamentul. PLECAREA BUCUREŞTENILOR Echipa schiorilor bucureşteni, a­ Ski Clubului, urmează a pleca la I Omul, in vederea antrenamentelor. 1 Sâmbătă 1 Aprilie crt. bucureşte­­­­nii vor fi antrenaţi de Const. Cio­­i­coiu. I ÎNSCRIERILE Cluburile de specialitate sunt a­nunţate pe această cale că înscrie­rile trebuesc trimise din timp pentru cele dou competiţii: „Cupa Bucegilor” (domni) şi „Cupa Va­­tea Cerbului” (doamne), pe adresa: Ski Club București, str. Luterană 3 bis. Cultura plan­telor textile Ministerul agriculturii comu­nică : înainte de începerea războiului ţara noastră importa produse textile în valoare de 3 miliarde lei. Astăzi nu mai putem aduce aceste produse. Nevoia de îmbră­căminte fiind tot atât d­e puter­nică ca şi cea a hranei trebuie să facem sforţări deosebit de mari pentru a acoperi lipsurile de fire de textile. De aceea e necesar ca fiecare agricultor să cultive inul şi câ­nepa şi să prelucreze firele în gospodărie aşa cum făceau stră­moşii noştri. In felul acesta nu numai că se asigură îmbrăcămin­tea familiei dar, din vânzarea fu­iorului ce întrece nevoile casnice se realizează frumoase venituri pentru gospodărie şi în acelaş timp se vine în ajutorul Statului care colectează fuiorul pentru nevoile armatei. Agricultorii trebuie să-şi procure, fără întârziere, sămânţă bună de in şi cânepă de la Ca­merele de agricultură. Inul merge în pământurile bo­gate. Pentru fuior sunt bune locurile umede, ceţoase Văile asigură reuşita. Pentru seminţe merge şi în regiunile secetoase, dar rămâne mic în port. Nu-i plac gunoiurile proaspete şi e simţitor la răcelile de primăvară Inul se pune după păioase, tri­foi, ţelină, rapiţă şi leguminoase. Cantitatea de sămânţă ce se dă la hectar este de 70-90 kg. pentru sămânţă şi 140-160 kg. pemnul fu­ior, sau 100-110 kg. pentru am­bele (prin împrăştiere 10-15% în plus). Cânepa reuşeşte foarte bine în terenuri grase şi primeşte guno­­ire directă. Cere gunoi de grajd. Merge foarte bine în ţeline şi­ locuri despădurite. Creşte din­ câmpie până in văile munţilor.­­ Deşi rezistă la răceli primăvara. Îngheţurile o pot distruge. Cân­­nepa se poate semăna în toată luna Aprilie şi chiar în Mai (îna­intea porumbului). Aceea de fuior se poate semăna mai târziu ca aceea pentru sămânţă Sămânţa să fie lucioasă, grea, plină, să nu fie veche. Se dă la hectar 129-150 kg. prin împrăştiere, 100-120 kg. în rânduiri pentru fuior, 25-30 kg. in rânduri pentru sămânţă,­­pră­şi tăi. ---------O# O---------­ Mare furt de mărfuri la o firmă din Timişoara Timişoara, 29 Martie Astă noapte, necunoscuţi au in­trat, prin spargerea unei ferestre, în prăvălia firmei „Ageco“, din Bul. Regele Miihai­l, reuşind să fure mărfuri textile în valoare de peste 2 milioane lei. Azi dimineaţă, fiind anunţată poliţia, s’au găsit la faţa locului două târnăcoape, cu care au o­­perat spărgătorii. S’a stabilit că aceştia au spart un perete lateral, prin care au intrat în prăvălie şi prin care au scos mărfurile. Cercetările continuă.. Campionatele interuniversitare Din iniţiativa d-lui prof. univ .­storcescu, preşedintele A. s. Dreptu­lui şi cu sprijinul d­-lor C. Rarinescu, decanul Facultăţii de Drept şi Ilie Dumitru, secretar general, se vor or­ganiza în mod sigur campionatele universitare de box ale Capitalei. E­l s’a făcut la Facultatea de Drept cântărirea oficială a concuren­ţilor. Trebue să menţionăm câ la aceste campionate vor lua parte toţi asta boxului studenţesc din Capitală in frunta cu Grigore Condrus, Io­­nescu Drum, Jack Dumitrescu, Radu Nicodim, Tuţu Vasie, Al. Săndu­­lescu (de la Drept), Jack Tomescu, N. Gheorghoiade, I. Neagu (Politehnică) A.N.E.F . ,Tipa Florin, Radu Ionaşcu, P. Sihoteanu, St. Horia, C. Bologa, C. Brăiloiu şi Schneider, iar de la Me­dicină: Mărgineanu, Gh. Rădulescu şi Grădinaru­, Gh. Banu, I. Radovici şi N. Catană de la Academia Comer cială. INFORMAT!! SPORTIVE • D. N. Macarovici a fost coop­tat membru în Comitetul federal în locul d-lui I. Andreiaș trecut la C. C. N. Noul membru al biroului este rugbyst din vechea gardă, și bun cunoscător al problemelor care fră­mântă sportul cu balonul oval. Este o alegere fericită. • D. Petre Vereşti, cunoscutul conducător al Viforului Dacia şi unul din animatorii rugbyului a fost numit în Comitetul federal.­­ Toate jocurile de rugby pro­gramate în provincie au fost sus­pendate până la noi ordine. Cam­pionatul va continua cu jocurile programate în Bucureşti. Secţia de voleg fementa a poli­sportivului club studenţesc „Olimpia“ îşi va începe activitatea sa Duminică 2 Aprilie. Echipa a fost definitiv for­mată şi printre studentele care o al­­cătuesc sunt şi talentatele jucătoare : Rica lor­escu, Dudu Epureanu, Mary Valică, Mariana Chicoş, Soroceanu, Catrinel şi Fulvia Grigoriţă. • Este probabil ca Blaşek să reintre Duminică în echipa sta­diului român. Internaţionalul va juca în linia a treia, alături de Virgil Ioan. Campionatul de şah universitar şi inter­­şcolar al Capitalei Sâmbătă 1 Aprilie d­a. vor Începe la Colegiul Naţional Sf. Sava cam­pionatele interşcolare de şah organi­zate de Oficiul Educaţiei Tineretului şi conduse de d. prof. Arginteanu­ de la Colegi Sf. Sava, consular technic O. E. T. Ultimele înscrieri se primesc până Sâmbătă la d. prof. Arginteanu. Acest campionat este dotat cu o cupă şi diplome oferite de Oficiul Educaţiei Tineretului. Campionatele universitare de şah inter Facultăţi vor începe după ter­minarea celor şcolare, adică după 2 Aprilie, şi sunt organizate de A. S. Dreptul prin şeful secţiei de şah d. N. Ciocâlteu, care primeşte înscrierile până la 31 Martie. Lăzăreanu se întâlneşte cu Dobrescu In cadrul reunimei pugilistice care se va desfăşura Duminică în incinta circului Paladium, întâl­nirea principală a programului o furnizează Const. Cionoiu şi Petre Tofan. După cum se ştie în joc va fi titlul naţional la categoria semigrea deţinut de cel dintâi. Un alt punct al programului, este partida dintre Const. Lăză­reanu şi Marin Dobrescu. Primul este decis să se reabiliteze de pe urma înfrângerii suferită în faţa lui Bidrinsky şi s-a pregătit în con­secinţă. In cadrul aceleiaşi reuniuni se vor mai desfăşura două partide amatoare și una profesionistă­ BOX CIONOIU ISI PUNE TITLUL IN JOC Reuniunea pugilistică programa­tă pentru Duminica trecută la cir­cul Paladium, a fost amânată cu o săptămână din ordin tehnic. Alcătuindu-se de data aceasta din program care nu mai poate suferi modificare, normala desfășurare a lui este asigurată. Cu prilejul reuniunei de la circul Paladium, Constantin Cionoiu cam­pion naţional la categoriile mijlo­cie şi semi grea îşi pune în­ joc ultimul din titluri. Adversar îi va fi Petre Tofan, care sa evidenţiat în ultimele apariţii In ring. Programul este completat cu ta­că două întâlniri profesioniste și două amatoare. Festivalul pentru refacerea arenei Venus Cunoscutul nostru comic d. Const. Tănase membru de onoare al clu­bului Venus, va da în ziua de 6 Aprilie la ora 10 dimineaţa in sala teatrului Savoy, un festival artis­tic la care îşi vor da concursul ac­tori de la toate teatrele din Capi­tală, întregul beneficiu ce se va rea­liza va fi afectat pentru refacerea arenei Venus. Gestul d-lui Tănase care înţele­ge să vină în ajutorul celui mai vechiu club bucureştean, merită toate laudele. -------©♦©------­ Concertele George Enescu SEARĂ EXTRAORDINARA DE QUARTETE DE COARDE Sâmbătă 1 Aprilie, la ora 8 seara, maestrul George Enescu, violina I şi d-nii Constantin Bo­­bescu, violina II, Alexandru Ră­­dulescu, violă şi Theodor Lupu, vor da un concert extraordinar de quartete de coarde. In program quartete de Haydn, Jom şi Smetana. Sâmbătă 8 Aprilie va fi al doi­lea şi ultimul concert extraordi­nar de quartete închinat lui Mozart, Schubert şi Grieg. Biletele la agenţia „Orfeu“. Sâmbăta 1 Aprilis 11ii SAU REFUGIAT! (Urmare din pagina I-a) vizi­ţi dând imediat dispoziţiuni pentru plata pensiei. Pensionarii cari nu posedă carnetele de pensii vor face o cerere adresată administraţiei financiare, cuprinzând aceleaşi date ca şi pentru ceilalţi, ane­xând la cerere copia de pe de­­cizie sau orice alt act doveditor că are drept la pensie și vor pu­blica în Monitorul Oficial pier­­derea carnetului de pensie. Aceste cereri vor fi înaintate Casei generale de pensii spre a decide asupra plătii acestor pen­sii. 2. PLĂŢILE DE PENSII In ceea ce priveşte plata drep­turilor celor evacuaţi, adminis­traţiile vor lua măsurile urmă­toare: A se plăti. Imediat, pe baza bonului respectiv şi după iden­tificarea pensionarului cu actele cerute de legea pentru efectua­rea plăţilor de către casieriile publice, pensia pe luna Martie; A se plăti pensia pe lunile A­­prilie, Mai şi Iunie 1944, ca a­vans, tot pe baza bonurilor de pensie respective la pensionarii refugiaţi din judeţele: Baia, Bălţi, Botoşani, Cehul, Câmpulung- Bucovina, Cernăuţi, Cetatea­ Albă, Dorohoi, Fălciu, Hotin, Iaşi, Ismail, Lăpuşna, Neamţ, Orheii, Rădăuţi, Roman, Soroca, Storojineţ, Suceava, Tighina, Vaslui şi Chilia. Administraţiile vor fi foarte atente cu verificarea actelor şi sumelor cunoscând că sunt di­rect şi personal răspunzătoare de orice sume plătite neregulat. Se vor lua toate măsurile ca in cadrul dispoziţiunilor date, pensionarii refugiaţi să poată intra imediat în posesia dreptu­rilor lor. In cazul că disponibilul din acreditive nu este suficient, se va cere telegrafic ministerului suplimentarea sumelor necesare. Se va proceda cât se poate de urgent la soluţionarea cererilor pensionarilor refugiaţi, arâtân­­du-le toată solicitudinea şi dând dispoziţiunile necesare pentru a le uşura cu un ceas mai devreme situaţia. In acea fericită minoritate de cântăreţi autohtoni care întru­nesc o dăruire vocală incontes­tabilă şi o veritabilă măestrie de conducere a glasului, pâlc de ar­tişti deplini înconjurat, de atât de numeroase glasuri fără şcoală şi alte ori, mult mai rar la noi, de exemplare de aspect contrar, d-na Antoinette Trandafirescu - Eremie poate fi socotită astăzi drept definitiv şi deosebit de armonios încadrată. Concertul pe care l-a ciiat la „Ateneu“, după o absenţă mai îndelungată din estrade, a putut-o confirma, fără excepţie. Cu o rară limpezime, transpa­renţă şi fineţe de emisiune, cu o siguranţă de intonaţie, o mobili­tate şi o egalitate sonoră desă­vârşită în toate registrele, d-na Trandafirescu-Eremie a trecut fără umbră de dificultate sau de scădere calitativă de la Mozart la Donizetti, de la aria de operă la lied sau la pagina de concert şi la muzica românească, redând totul cu o puritate de linie o uşurinţă de stăpânire tehnică şi o graţie muzicală desăvârşit îm­binate. D-na Trandafirescu-Eremie a ştiut să-şi cultive cu adevărat înzestrarea d-sale vocală, ajun­gând s’o valorifice în toată d­ub­larea ce i s’ar fi putut dori. Concertele d-sale îi vor putea de aceea asigura întotdeauna un succes tot atât de frumos şi de meritat ca acela ce comentăm. Programul ar fi avut de câşti­gat dacă contrastele între miş­cările compoziţiilor alese ar fi dat alternanţe mai frecvente. D. Niicolae Rădulescu, la pian, pe care îl felicităm pentru acom­paniamentul de stil din Paisieu­x» şi Pergolesi, şi d. Cristache Po­pescul, flaut, apreciatul solist al orchestrei „Radio“, şi-au dat concursul. D-na Sabina Nicolescu a des­făşurat în două intervedia de harpă, un joc de autentică maestră, de care lumea concerte­­lor noastre ar avea de câștigat dacă ar putea beneficia mai des. O amintim excelentei artiste. R. Al. CRONICA MUZICALĂ CONCERTUL S­HEI ANTOINETTE TRANDAFIRESCO-EREIRE Modalităţile de evacuare a populaţiei din Ploeşti Moeşti, 29 Biroul de evacuare din­ primăria municipiului a fixat zonele d­e eva­cuare pentru populaţia oraşului Ploeşti, care cuprind următoarele localităţi: Judeţul Prahova, comunele Ma­­(Burile, Hătcărău, Meri, Adâncata,­­ Mehedinţa, Valea Dulce, Racova, Atârnaţi, Şoimari, Cărbuneşti, Pa­­repa, Ruşani, Fulga, Sălciile, Cio­­rani, Nucetul, Plavia, Iordăcheanu, Pl­a­via nea, Noceşti, Valea Cucuiui, Vărbila, IŞoimescu, Rotari, Malu Roşu, Valea Seimeni, Bozieni, Su­­diţi, Mărculeşti, Gomet, Coşarele, Priseaca, Dobrota, Val de El, U­­dreşti Valea Boului, Mârlogea, A­­postolache, Tisa şi Chiojdeanca. Judeţul Ialomiţa: comunele Pa­tru Fraţi, Moldoveni, Moviliţa Nouă Coşereni, Cârloveni, Ciocârlia-Co­­torca, Răduleşti, Urziceni, Slăti­­oara, Jilavele şi Ialomiţa. Judeţul Ilfov: comunele Măxi­neni Grădiştea, Moviliţa Veche, Moviliţa Nouă, Valea Colceagului, Maia, Căldăruşani, Răduleşti-Fili­­tis, Movileanca, Răsimnicea, Nete­zeşti, Mi­cşuneni - Moa­ra, Balamuci, Dridu-Movila, Dridu-Snagov, Pă­trimea din Luncă, Sărindaru de Jos, Sărindaru de Sus, Grecii de Sus, Grecii de Mijloc. Judeţul Buzău: comunele Mă­runţişu-Poienele, Rosovăţu, Gura- Sărat Atârnaţi, Sădeni,, Miuleşti, Miroşi, Glodeanu-Sărat, Cufuritu, Florica, Limpezeşti, Brebeanca, Smeeni, Sălcioara, Blodeşti, Gră­diştea, Amara, Sinaia, Găgeni, Vin­­tileanca, Sănăţeni, Tohani, Jugă­­reni, Marginea-Pădurii, Lapoş, Po­­liciori, Schitul, Meteheni, Arcani, Scutelnici, Vispeşti, Năeni şi Co­tarea. In aceste comune care sunt re­zervate cetăţenilor municipiului Ploeşti, aceştia se pot evacua in li­mita capacităţii de cazare a comu­nelor, fără îndeplinirea altor con­­diţiuni, adică sunt scutiţi de a proba că au proprietăţi, contract de închiriere sau rude. Constatarea lor se va face de către organele oficiale locale. Cererile de evacuare se depun la biroul de evacuare, ce funcţionează în localul Băncii comerciale (etaj), urmând ca a doua zi să se pri­mească buletinele respective. La înscrierea pentru evacuare va face dovadă că este locuitor stabil al municipiului Ploeşti. Dovada se va face cu buletinul de populaţie sau cu adeverinţa co­misariatului de poliţie respectiv, ca este înscris ca locuitor stabil al municipiului Ploeşti prin fişa căr­ţii de imobil. Comisariatele vor f­­liber­a cu precădere adeverinței­ cerute în acest scop. Cerera buletinelor de evacuare. Cererea va cuprinde: numele și prenumele; etatea; profesia; domi­ciliul solicitantului care se eva­cuează; numele şi prenumele, eta­tea şi calitatea persoanelor ce-l În­soţesc: locul unde se evacuează. Cetăţenii care au posibilităţi de a merge în alte localităţ­­i anume care se Încadrează în prevederile art 7 al 3 şi 4 din jurnalul con­siliului de miniştri nr. 79, publicat în Monitorul Oficial nr. 36 din 13 Februarie 1944, adică: dacă au pro­prietăţi; dacă au rude până la gradul IV; dacă au închiriate ca­mere sau apartamente, posedând act înscris, cu dată certă, înainte de 12 Februare 1944, se vor evacua în localitățile respective; vor tre­bui însă să treacă pe la biroul de evacuare pentru a face cunoscuţiin scris evacuarea, categoria în care se încadrează, localitatea unde se stabileşte şi persoanele care se eva­cuează, conform instrucţiunilor pre­văzute mai sus pentru cererile bu­letinelor de evacuare. Pentru a putea părăsi oraşul şi a putea fi primiţi in localităţile respective li se vor elibera fişe de evacuare in limita capacităţii da cazare a comunei unde se eva­cuează. Funcţionarii publici cu familiile lor se evacuează pe baza ordinelor de serviciu. In cazul când familiile lor vor merge în altă parte, se vor conforma dispozițiunilor de mai sus. -------------------------­ Accident mortal de automobil Târgovişte, 28 Martie Un autocamion care na putut fi identificat, trecând cu mare viteză prin comuna Băduleşti, a călcat pe copilul Nicolae M. E­­nache, în vârstă de şase ani, care trecea drumul. Mica victi­mă a murit după puţin timp De câteva zile, notiţe scurte, In ziare, vestesc o erupţii­ne destul de violentă a Vesuviului. Această erupţiune se produce Intr’un moment când atenţiunea omenirii este îndreptată mai a­­les spre câmpurile de luptă, din­tre cari unul se află chiar în a­­propierea acestui vulcan. Vesuviul este unul d­itre cei mai cunoscuţi vulcani, poate tot atât de cunoscut şi popular, în Europă, cât este Fuji-Yama în Japonia. De altfel lucrul se explică u­­şor: Vesuviul este singurul vul­can activ de pe continentul eu­ropean şi erupţiunile lui sunt destul de dese şi violente. Mai există şi alţi vulcani, în preajma continentului nostru: Etna, în Sicilia, Stromboli în Insulele Lipare, Santorin în ar­hipelagul grecesc, dar aceştia sunt mai puţin cunoscuţi, deşi 1 ^în punct de vedere ştiinţific au tr­ei însemnătate foarte mare. Multă vreme vulcanii au fost consideraţi drept un fel de su­pape de siguranţă ale cuptorului uriaş, care este interiorul pă­mântului. Astăzi se ştie că vulcanii nu comunică tocmai cu miezul topit al globului, ci vatra lor este mult mai apropiată de suprafaţă. Un vulcan are forma unui munte, mai mult sau mai puţin conic, format din depunerea ma­terialelor eşite din pământ: co­rnişe pietre, lavă. Uneori înăl­ţimea lui este destul de mică, mai ales la cei cu conul format numai din lavă închegată. Alte­ori vârful vulcanului se ridică până la peste 6000 de metri şi este acoperit cu zăpezi vecinici La vârf, vulcanul are o scobi­tură ca o căldare, numită crater. In perioadele de linişte, fundul craterului, care este destul de neregulat ,lasă să iasă prin cră­păturile lui fum şi aburi. De la crater, drept în jos, pe toată înălţimea vulcanului şi­­până la câţiva zeci de kilometri sub pământ, merge un cot, sau horn, umplut şi el, în epocile liniştite, cu pietre şi cenuşe. Partea de jos a coşului se ter­mină într’un fel de grotă, plină cu materie topită, a cărei tem­peratură atinge câteva mii de grade. Aci este vatra vulcanului, în grota cu lavă topită, grotă numită batolit. Ani întregi vulcanul poate sta liniştit, fumegând uşor, ca un foc care mocneşte. De­odată fumul şi aburii din crater se îndesesc şi împrejuri­mile încep să fie sguduite, în timp ce duduituri şi bubuituri înspăimântătoare se aud de sub pământ. Materialele din crater şi din coşul vulcanului trosnesc şi se sfărâmă, împinse cu putere de jos în sus apoi sar într’o explozie uriaşe care le ridică, în forma unui sul de fum negru, spr­e înălţimile cerului. Acolo sus, la 3 până la 10 kilometri dela pă­mânt, fumul se întinde ca o um­­brelă, sau ca ramurile unui pin maritim.­­ Locuitorii din satele 4® pe lângă Vesuviu, când văd că apa­re „îl Pino”, fug îngroziţi, cu ce pot, spre vale, înălţimea ameninţătoare la ca­re se ridică coloana de fum for- I mată din aburi, cenuşe gaze, I P “fre şi chiar bucăţi mari .*­pre") puterea axasă cu care aceste materiale sunt arun­cate în atmosferă Sulul de vălă­tuci de fum şi cenuşe este atât de rigid încât nici cea mai pu­ternică furtună nu-l poate din­ţi. Numai partea de sus a um­brelei este împinsă înt­r’o parte sau într’alta şi vai de locurile deasupra cărora se întinde ea. Fulgere brăzdează norul de fum şi tunete violente se adaugă bubuiturilor subterane şi hurui­tului pietrelor asvârlite neconte­­­­nit de vulcan. O ploaie toren­ţială, cu apă, cenuşe şi pietre,­­ unele mai mici — lapilli —, al­ I cele mai mari, răsucite, — bom­be vulcanice — şi uneori adevă­rate stânci de mii de kilograme, se prăvălesc pe coastele vulca­nului, sau cad pe câmpiile în­­vecinate, îngropând culturi, sa­te şi oraşe.­­ Pe urmă, după ce coşul s’a des­fundat, din crater şi din crăpă­turile formate pe coastele vul­canului începe să curgă lava, matere topită cu temperatura de 1000-1500 de grade, care ca niș­te râuri aprinse se revarsă la vale, distrugând totul în calea' ei. I In emptier, acum a Ve­r­suviului, 10 1 '*•*16 de lavă, late de câteva sute a? metri și groa­se de 7-8 metri, se revarsă cu o I viteză de 10 km. pe oră, pe coas­'-■•o r 'curge mult mai încet, abia câţiva kilometri pe zi. De astă dată se pare că ea este mai fierbinte şi mai fluidă, de aceea curge atât de repede, încât un om în fuga mare abia s’ar putea feri din calea ei. Fumul continuă să se ridice, cenuşa şi pietrele cad mereu, dar din ce în ce mai puţine. In sfâr­şit se opreşte şi lava şi vulcanul se potoleşte pentru alţi câţiva ani Unii vulcani aruncă mai mult gaze, cenuşe şi pietre. Alţii scot numai lavă, Vesuviul dă şi una şi alta. Lava lui cotropeşte satele de pe coaste iar cenuşa înveleş­te pe cele mai de departe Multă vreme, în antichitate el a fost considerat un munte ca mulţi sitii. In anul 79 al erei noastre, creştine o erupţiune grozavă a însemnat începutul unei activi­tăţi a acestui vulcan, care nu s’a mai potolit în cei 1900 de ani de atunci încoace. Cu acel prilej au fost acope­rite cu cenuşe şi pietre, trei o­­raşe înfloritoare dela poalele lui: Pompei, Herculaneum şi Stebnae. Cataclismul a venit a­­tât de repede, încât mulţi locui­tori nici nu au avut vreme să fugă şi au fost înăbuşiţi de gaze şi acoperiţi de cenuşe. Urmele corpurilor lor au fost găsite în casete şi între obiectele familia­re de atunci, după cl s’a dat la o parte cenuşa groasă de câţiva metri, care acoperea în deosebi oraşul Pompei, într’o scrisoare adresată isto­ricului Tacitus, Pliniu tânărul om învăţat din acea vreme, a descris foarte pe larg această erupţiune, cu prilejul căreia şi-a pierdut viaţa unchiul său, Fli­­niu bătrânul. Pliniu bătrânul era comandan­tul flotei romane de la Misena. La calendele lui Noemvrie (1 Noemvrie), pe la al 7-lea ceas, Pliniu a aflat că spre răsărit a­­păruse un nor de o formă şi mărime neobicinuită. Urcându­­se pe o înălţime el a putut să-şi dea seama că norul eşea ca un turn din Vesuviu. Pliniu tânărul ne spune: „Nu se poate compara forma acelui nor decât cu aceea a unui pin Cum norul pare suflat de jos în sus, trunchiul este subţire, iar sus se întind ramurile”. Dându-şi seama că este vorba de un fenomen natural, d­e mare însemnătate,­­Pliniu s’a hotărât să se ducă mai aproape, ca să-l studieze, dar aflând că mulţi oameni erau în primejdie acolo, a luat cu sine câteva galere ca să încerce să-i salveze. Apropiindu-se de ţărm, ploaia de cenuşe şi pietre începu să ca­dă asupra corăbiilor. împotriva sfaturilor însoţito­rilor săi, Pliniu s’a hotărît să meargă la Stabiae, unde a găsit pe prietenul său Pomponius, cu lucrurile gata puse în corăbii, ca să fugă. Noaptea a petrecut-o în casa lui Pomponius. Cu tot sgomotul făcut de vulcan Pliniu a dormit, în timp ce toţi ceilalţi vedeau cu îngrijorare cum cenuşa şi pietrele se adunau în straturi tot mai groase prin curţi şi pe oase, iar flăcările Vesuviului pâlpâiau ameninţătoare în întu­­nerecul nopţii. Spre ziuă au pornit cu toţii, din nou, către ţărm, purtând pe cap perne care să-i apere de lo­viturile pietrelor. Fumul şi mi­rosul de pucioasă făceau atmos­fera înăbuşitoare Toţi căutau să fugă; numai Pliniu a încercat să se odihnească pu­ţin. Când să se ridice de jos, deşi era susţinut de doi sclavi nu a mai putut sta în picioare şi a ozut. A doua zi, corpul lud a fost găsit aşa cum fusese lăsat, fără nici o rană. . De atunci încoace Vesuviul a avut foarte multe erupţiuni, dar nici una nu a fost atât de vio­lentă cum a fost aceea­­fin timpul lui Pliniu. Iată un fragment din descrie­rea făcută de Joseph de Nitt’s, cu privire la erupbunea Vesu- Iviuhu din anul 1781 I . fK'vifts» b*no P i' fi ' ’ardea. Un întreg tur a ş­-i răspundeau gemetele muntelui. „Un strigăt de spaimă acoperi de­odată toate sgomotele: „II Pino”! , „Pinul e flagelul care ajutat de vânt acoperi Pompei pentru veacuri. „Dacă ar fi suflat vântul nu am fi avut timpul să fugim. „Timp de 8 zile nimeni nu mai văzu albastrul cerului. „începu potopul de cenuşe, cu bubuitul neîntrerupt al crateru­lui. De pe dealuri se vedea fluviul de foc ce curgea mereu. „Fu un cataclism la fel cu sfârşitul lumii. „In a unsprezecea zi începu o perioadă de liniişte. Totul tre­cuse”. Şi apoi locuitorii revin pe fo­­curile unde au trăit mai înainte, îşi desgroapă ce pot desgropa, reclădesc ce pot reclădi şi trăesc mai departe. De şapte ori a fost reclădit orăşelul Ferte del Gre­co, după ce fusese acoperit de lavă tot de atâtea ori, fiindcă dragostea de pământul natal esta mai tare decât toate încercă iites 'ui-eutăţile şi nenorocirile cari pot veni peste rapitele oamenilor. însemnări ştiinţifice V­ESUVIUL de IOAN G. POPESCU profesor la Universitatea din Bucureşti I k

Next