Universul - Capitala, mai 1944 (Anul 61, nr. 118-148)

1944-05-01 / nr. 118

V Anul al 61-lea 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov - mm \B\V^ IN INTERESUL ONDINEI Problemele sociale continuă să formeze obiectul preocupă­rilor nu numai al oamenilor de specialitate ci al tuturor a­­celora cari au simţul prevede­rii şi cari îşi dau seama că, odată războiul terminat, ele se vor impune pe un teren so­cial slăbit şi deci susceptibil de grave tulburări» O serie în­treagă de teorii, o serie în­treagă de planuri se emit în multe ţări beligerante sau nu; şi discuţiile se încrucişează fără însă să se fi ajuns până acum la concretizarea unei idei sau a unui plan care să întrunească asentimentul unei compacte majorităţi. De altfel noi credem că atât timp cât durează războiul a­­cesta al cărui caracter ideolo­gic nu poate fi tăgăduit, atâta timp cât energiile naţionale sunt întrebuinţate pentru dis­trugeri şi nu pentru acţiuni constructive, va continua şi războiul ideilor pe planul so­cial şi economic. In ziua păcii, atunci când toată lumea se va găsi în faţa rezultatului tragic dar pozitiv al acestui îndelun­gat cataclism, adică în faţa unor vaste şi generale distru­geri, în această zi realitatea va redeştepta sentimentul de so­lidaritate umană din care va putea izvorî o înţelegere prac­tică pentru soluţionarea pro­blemelor ce se pot intrevedea dar care nu pot fi soluţionate în atmosfera duşmănoasă de azi. Totuşi, nu se poate contesta utilitatea discuţiei în jurul tu­turor problemelor de mâine, printre cari acelea cu caracter social vor prima un mod in­contestabil. Principiul care va trebui să formeze, ca o condi­ţie esenţială, temelia organi­zării viitoare a lumii, va fi or­dinea socială. Fără această or­dine nimic solid nu se va pu­tea întemeia. Şi nu va fi or­dine socială fără o strânsă co­laborare între diferitele clase, fără înţelegere reciprocă, fără înlăturarea conflictelor prin­­tr-o înţeleaptă şi larg înţele­gătoare recunoaştere şi satis­facere a nevoilor, drepturilor şi datoriilor tuturor, fără asi­gurarea unui statornic echili­bru social în cadrul unei reale ordine morale. Toată lumea este astăzi de acord că munca va forma chezăşia dezvoltării organizaţiei viitoare a lumii. Aceasta înseamnă că toate problemele în legătură cu munca, vor trebui soluţionate fără întârziere şi într-un spi­rit de reală solidaritate socia­lă. De aceea dacă discuţiile actuale în jurul­­problemelor sociale ce se vor ivi mâine, nu pot ieşi încă din cadrul lor teoretic, nu este mai puţin a­­devărat că vor putea consti­tui, pentru ziua de mâine, un izvor de idei şi de hotărîri de­terminante pentru evitarea crizelor. In multe ţări s’au or­ganizat foruri speciale pentru cercetarea şi examinarea de pe acum a tuturor probleme­lor cu caracter social pe care războiul le va lăsa drept moş­tenire omenirei. Acest exem­plu trebue urmat de toate ţă­rile, mari şi mici, fiindcă după cum am spus, chezăşia refa­cerii şi a dezvoltării în orice ţară chiar şi în cele nebelige­rante, va fi în primul rând ordinea socială și colaborarea strânsă între toate clasele. SOCIALE AJUTORAREA REFUGIAŢILOR 51 EVACUAŢILOR LISTA DE SUBSCRIPŢIE A ZIARULUI „UNIVERSUL” Pe lista de subscripţie deschisă de ziarul „Univer­sul“ au mai subscris : Suma din urmă lei 12.495.261 Ing. Flaviu Dem. Baldovin, Buc. „ 50.000 Anca Petroniu, Bucureşti „ 3.000 Marin M. Constantinescu, Bucureşti „ 10.00( Biserica Amzei, Bucureşti „ 10.00( Colonel Petre Nicolae, Bucureşti „ 10.00( Cooperativa de Consum „Bradul“, Buc. „ 13.30( Niculae Ghiţă refugiat din Cluj, Buc. „ 50( Ecaterina Căpitan Matache, Bucureşti „ 2.001 Elisabeta Popescu, Bucureşti „ 1.001 Biserica Sf. Elefterie, Bucureşti „ 5.00( Familia Preot Mihail Bulacu, Bucureşti „ 3.00( Prof. I. N. Evian, Bucureşti „ 6.00( Viorica Prof. Evian, Bucureşti „ 5.001 Nicolae Evian Student, Bucureşti „ 1.001 Gh. Sadoveanu Avocat, Bucureşti „ 6.001 Ana Malicec, Bucureşti „ 50( Fanca Ceauş, Bucureşti „ 1.00( Foţi Ceauş, Bucureşti „ 1.001 Mişu Ceauş, Bucureşti „ 1.00( Parohia Sf. Apostoli, Bucureşti „ 5.001 Panaghiţa Mincu, pens., Bucureşti „ 501 Dinu Georgescu, Bucureşti „ 5.001 Ing. Berezovski Alfred, Bucureşti „ 1.001 Anghel I. Popescu, Bucureşti ,„ 1.001 Zamfir Petrescu, Brezoiu Vâlcea „ 2.001 Parohia Brănești „ 5.001 Vasile Crăciun, magistr. pensionar, Bacău 1.001 Profesor N. Popescu Valdomir, Mediaș „ 1.881 Total lei 12.646.951 EXEMPLARUL 7 LEI Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. 6­ I. P. T. T. Nr. 24.464/939. URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.10.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 29 APRILIE 1944 In Crimeea, niciun eve­niment important. Pe Nistrul inferior, toate atacurile inamicului au ră­mas zadarnice. La Nord de Iaşi, inamicul a atacat din nou cu forţe proaspete, sprijinite puter­nic de aviaţie şi care de luptă. In lupte înverşunate, trupele româno-germane au oprit forţele sovietice pes­te tot şi apoi, prin contra­atacuri ,le-au aruncat spre Nord, recucerind vechea poziţie de rezistenţă. Inamicul a suferit pier­deri mari în oameni şi ma­terial. In ultimele 5 zile, au fost distruse, în cooperare cu aviația, 70 care de luptă inamice. Cu ocazia acestor lupte, s-a acoperit de glorie Re­gimentul 11 Roşiori, și co­mandantul său, Colonelul Cheruvin, care a fost rănit. OPERAŢIUNILE DE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT Berlin, 29 (Rador) Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele de pe frontul de răsărit: Activitatea de luptă pe frontul de răsărit s’a mărignit din nou exclusiv la sctorul de sud. In Crimeea, în sectorul răsări­tean al poziţiilor înaintate dela Sebastopol au fost respinse câte­va atacuri bolşevice date cu efec­tive de tăria unei companii sau a unui batalion. Pe Nistrul inferior, sovieticii au încercat din nou să pătrundă în poziţiile germane, în­deosebi în regiunea Tiraspol-Tighina, pentru a obţine libertatea de mişcare pe malul apusean. Trupele germane şi române au realizat un complet succes defen­siv.Şi bătălia defensivă de pe cele două maluri ale Prutului din re­giunea de la nord de Iaşi, a conti­nuat cu o violenţă nemicşorată. Forţele proaspăt aduse ale bol­şevicilor au încercat, cu preţul ce­lor mai mari jertfe, să obţină o străpungere în­spre sud, dar au fost respinse cu pierderi simţitoa­re de formaţiile de luptă române şi germane. Cu acest prilej, poziţiile apără­torilor au fost în parte mult îm­pinse înainte în regiunea precarpatică, în ciu­da întăririlor, bolşevicii nu au re­alizat nici un succes cu prilejul a­­tacurilor lor date împotriva tere­nului cucerit de trupele germane şi ungare. In ultimele şapte zile, numai trupele ungare au nimicit 161i de tancuri bolşevice. In cursul zilei de 28 Aprilie, mai multe atacuri bolşevice, date cu efective de tăria unui regiment, au fost oprite şi respinse. La fel s’a întâmplat şi cu ata­curile locale dela sud şi­ nord de Nistrul superior. LA SUD-VEST DE KOWEl Şi la sud-vest de Kowel contra­atacurile germane au câştigat şi mai departe teren. Importante grupuri de luptă so­vietice, încercuite în ziua de 27 Aprilie, au continuat a fi fărâmi­ţate Cu acest prilej, bolşevicii au tre­buit să facă nouă jertfe sânge­roase. Peste două mii de prizonieri au fost luaţi, printre care se află şi un comandant de divizie cu întregul său stat major. Şi prada de arme şi material de război este considerabilă. Pe întregul front de răsărit, au fost doborîte în cursul zilei 40 de avioane sovietice, iar în cursul nopţii două. Două avioane germane nu s’au mai înapoiat la bazele lor. ❖ Berlin, 29 (Rador). — Se dau următoarele’ amănunlite cu privi­re la luptele de pe frontul den răsărit. In sectorul sudic al ţinutului din apropierea Carpaţilor, forţele noastre au curăţit mai multe sate şi păduri de resturile sovie­tice, iar la sud-vest de Kuty au Înaintat spre est. In sectorul Colomeea s’au dat la sud de acest oraş violente lupte cu puternice grupuri de forţe sovietice, care prin mane­­vre de flame încercau să împie­dice extinderea poziţiilor ger­mane şi ungare la nord de Co­lomeea. In regiunea Nistrului superior au fost sdrobite două regimente sovietice pregătite pentru atac. La nord de Nistrul superior au dat greş atacuri locale necoor­donate ale forţelor sovietice. In spaţiul dintre Brody şi Co­ver, după sdrobilrea unor atacuri sovietice, trupele germane au pătruns la vest de Cover în mai multe puncte prin contraatacuri şi au ocupat, pe o lărgime de mai mulţi kilometri poziţiile so­vietice întărite în ţinuturi împă­durite. Din celelalte sectoare ale fron­tului de răsărit nu se semnalea­ză acţiuni de luptă mai deose­bite. INSTRUCȚIUNI IN LEGĂTURĂ CU APLICAREA ORDONANȚEI Nr. 14 A COMANDAMENTULUI MILITAR AL CAPITALEI Comandamentul Militar al Ca­pitalei, face următoarea comuni­care: referitoare la aplicarea art. 1, 2 și 4 din Ordonanța Nr. 14 din 7 Apri­lie 1944 a Comanda­mentului Militar al Capitalei.­­ Aplicarea art 1 din Ordonanţa Nr. 14/944. 1. Categoriile de profesionişti menţionate în suscitatul articol, cu vor părăsi Municipiul Bucu­rești, fără aprobarea prealabilă a Comandamentului M­ilitr al Ca­pitalei. Se excepteaă dela dispoziţiunea de mi sus: a) Schimbările de domiciliu in comunele din jurul Munici­piului Bucureşti, până la linia de centură, cu respectarea dispoziţi­­unilor Legii Cărţii de Imobil. b. Deplasările în interesul ser­viciului sau pentru nevoi comer­ciale, cu condiţiunea să nu se prejudicieze funcţionarea nor­mală a miatgazjihelor şi întreprin­derilor respective; 1. Deplasările din garnizoană în fața orelor fixate de ministerul Muncii, pentru funcţionarea ma­gazinelor şi a întreprinderilor respective; 2. Fiecare magazin şi între­prindere de cele vizate prin art 1 din Ordonanţa Nr. 14/944, sunt obligate a afişa în mod vizibil un tabel cu numele patronului şi personalului respectiv obligat a fi prezent la serviciu. 3. Dacă magazinele şi între­prinderile unde îşi exercită pro­fesiunea persoanele menţionate mai sus, au fost uşor avariate de bombardament, conducătorii respectivi sunt obligaţi, ca în termen de cel mult 5 zile să pună în stare de funcţionare magazinele sau întreprinderile respective. In cazul când stricăciunile pro­duse sunt de aşa natură că nu se pot repara în termenul de mai sus, conducătorii responsa­bili vor sesiza imediat şi în scris Primăria respectivă, care va pro­ceda la stabilirea gradului de distrugere sau deteriorare, men­ţionând constatarea pe fişa de sinistrat. a) Dacă distrugerea este totală, magazinul sau întreprinderea, res­pectivă va înceta activitatea nu­mai cu aprobarea prealabilă a Ministerului Economiei Națio­nale, Subsecretariatul de Stat al Industriei Corn­etului și Minelor, pe baza fişei de sinistrat elibe­rată de Primăria respectivă. b) Personalul rămas în urma încetării activităţii magazinelor sau întreprinderilor respective, va căuta plasament în alte în­treprinderi, adresându-se oficii­lor de plasare ale Ministerului Muncii. Meseriaşii menţionaţi la art. 1 lit. f. din Ordonanţa Nr. 14/944, ■rămân la dispoziţia Biurourilor de meseriaşi ale Cercului Teri­torial Bucureşti şi vor fi între­buinţaţi după dispoziţiunile Pri­măriei şi Comand. Zonei A. P. Bucureşti. In vederea ţinerei unei evidenţe meseriaşii din categoriile vizate vor comunica, în scris, Biurouri­lor de Meseriaşi, în termen de 4 ore de la apariţia prezentului­­comunicat, numele şi prenumele meseria şi domiciliul actual, după cum urmează: — Cei cari domiciliiază în sec­torul 1 Galben, la biuroul de me­seriaşi din str. Armenească nr. 22; — Cei cari domiciliază în sec­torul 2 Negru, la biuroul de me­seriaşi din str. Bucur Nr. 10; — Cei car­’ domiciliază în sec­torul 3 Albastru, la biuroul de meseriaşi din bulev. Colonel Mi­hail Ghica Nr. 37. Orice schimbare de domiciliu survenită ulterior se va comunica imediat acestor biurouri. Pentru meseriaşii aflaţi în în­treprinderi, obligaţiunea comuni­cărilor datelor de mai sus­ revine acestor din urmă. c) In cazul când magazinele sau întreprinderile au fost nu­mai avariate, urmează a-și relua activitatea imediat după repara­(Continuare in pag. 2-a) Nr. 118 Luni 1 Mai 1944 6 Pagini SI ADMINISTRATOR delegat STE­LIANT"POPESC­U PĂRERI GERMANE ASUPRA INVAZIEI Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29. — In timp ce nu se acordă în capitala Reichului o prea mare importanță eveni­mentelor la ordinea zilei, inclu­siv străpungerii frontului sovie­tic de către germani la Kovel, fapt considerat aci ca având nu­mai o însemnătate locală, aştep­tarea invaziei preocupă din ce în ce mai mult cercurile berlineze. Aceste cercuri sunt de părere că toate evenimentele de pe frontul de Est se produc tot în legătură cu invazia. Ele justifi­că retragerea germană din 1943- 1944, cu observaţia că dacă an­­glo-americanii ar fi încercat până acum invazia şi că dacă trupele germa­ne de pe frontul de Vest ar fi respins această in­vazie printr-o mare victorie ger­mană, această victorie ar fi fost tot o consecinţă a războiului din răsărit. Invazia este aşteptată cu pre­cizie la Berlin şi anume pe fron­tul de Vest, aşa­dar în Franţa. Cunoscutul scriitor militar ger­man, căpitanul cavaler de Sch­lamm este chiar îndrituit a cre­de că englezii vor încerca să de­barce pe coasta franceză a Mării Mediterane. El expune,­in acea­stă privinţă părerea că englezii ar avea a°i la dispoziţie trupele Gaulliste din Algeria, ceea ce co­respunde metodei engleze de a lăsa pe alţii să sângereze pentru Marea Britanie. Căpitanul cavaler de Schlamm atrage în acelaş timp atenţia că de la ocuparea Franţei de sud, în 1942, germanii au construit acolo un sistem de fortificaţii, asemă­nătoare cu acelea de pe coasta Atlanticului şi eşalonate într’o adâncime mult mai mare ca oriunde. Aceste fortificaţii de pe coa­sta de Sud a Franţei sunt desi­gur, pe lângă acelea de pe Ca­nalul Mânecii, cele mai grele în­registrate până acum în Istoria războiului. In legătură cu anunțarea de către englezi a continuării inten­sificării războiului aerian, ziarul „Voelkischer Beobachter" face constatarea că e de mirare fap­tul de că englezii n’au început cu mult înainte să pună în prac­tică această metodă. Ziarul întreabă apoi de ce en­glezii n’au încercat să distrugă la timp oportun lucrările germa­ne de fortificaţie de pe coasta Atlanticului. Dacă aviaţia engle­ză ar fi bombardat aceste forti­ficaţii pe când erau încă pe cale de construire, poate că ei ar fi putut realiza un oarecare succes. Autorul articolului ajunge la concluzia că englezii au comis o greşală pe care o vor plăti scump acum prin atacurile zadarnice pe care ar încerca să le dea împo­triva fortificațiilor germane de pe coasta canalului Mânecii. O MĂSURĂ DE PREVEDERE Natura a fost darnică anul trecut cu noi. Pământul a ro­dit din belşug, dându-ne o re­coltă abundentă. Se ştie însă că producţia agricolă este foarte inegal repartizată pe solul ţârii. Regiunile de şes sunt bogate, în timp ce ţinu­turile de munte şi de deal dau deficite, fiind nevoite să fie aprovizionate cu cereale din părţile unde prisosesc. împrejurările n’au îngăduit însă o repartiţie a recoltei, în condiţiuni normale, pe întreg cuprinsul ţării. Pe de o parte au intervenit greutăţi de trans­port, iar pe de altă parte auto­rizaţiile de cumpărare se pare că au stânjenit oarecum apro­vizionarea regiunilor lipsite de cereale. La aceste dificultăţi s-au a­­dăugat, în ultimul timp, greu­tăţile transportului pe căile ferate şi pe Dunăre, precum şi evacuările datorite bombar­damentelor aeriene şi refugiu­lui populaţiei din provinciile de răsărit. Problema devine din ce în ce mai grea, deoarece localită­ţile de deal şi de munte şi-au văzut dintr’odată populaţia sporită în proporţii considera­bile de pe urma evacuăm populaţiei, în deosebi femei şi copiii cari n’au un rol productiv­înţelegem perfect întreaga gteutate a problemei, dar o măsură de prevedere se im­pune din partea autorităţilor de resort care au datoria să se gândească la rezolvarea ei, căci altfel se va crea populaţiei din regiunile deficitare , situaţie anevoioasă. Ştim că transporturile pe căile ferate nu se pot face de­cât in condiţiuni foarte grele, din cauze bine cunoscute. To­tuşi trebue să se găsească o modalitate de aprovizionare a regiunilor lipsite de cereale sau a centrelor aglomerate de refugiaţi şi sinistraţi. Propunem deci ridicarea oricăror restricţii în circula­ţia produselor agricole, asi­­gurându-se o largă libertate în ce priveşte vânzarea şi transportul lor, aşa fel ca să se poată îngădui această ac­ţiune de aprovizionare, folosin­­du-se distanţele optime. In general, judeţele de şes, cari sunt totdeauna exceden­tare, ar putea aproviziona ju­deţele vecine de munte, în­­trebuinţându-se pentru trans­porturi căile ferate locale cu un minimum de vagoane.S’ar putea apoi folosi, în a­­celaş scop, convoae de căruţe ţărăneşti, cu un preţ remune­ratoriu pentru săteni, scutin­­du-li-se in schimb căruţele şi vitele de rechiziţii. Acestor săteni l s'ar crea un mijloc de câştig, iar loca­lităţile de deal şi munte ar putea fi aprovizionate, în lip­sa altor mijloace de transport. In orice caz, ceeace intere­sează, mai m­ult decât preţul ce s’ar da pentru aceste trans­porturi, este însăşi asigurarea aprovizionării. Problema aceasta fiind de o importanță vitală, se impune ca să fie urgent rezolvată, pen­tru înlăturarea neajunsurilor ce s’ar putea ivi mai târziu. ORDIN DE ZI PE NAŢIUNE Nr. 58 din 29 Aprilie 1944 Sergentul Cojocaru Ion, din Regimentul 7 Roşiori, coman­dantul unei grupe de tunuri anticar, a distrus, in ziua de 13 Aprilie 1944, cinci care de luptă inamice. Plin de curaj şi spirit de sacrificiu, a înţeles să treacă ochitor la unul din tunurile grupei sale, pentru a înfrunta mai bine atacul carelor inami­ce şi pentru a fi pildă oame­nilor de sub comanda sa. Pentru această frumoasă faptă de arme, a fost înaintat la gradul de sergent major, a fost decorat şi a primit o recompensă. Pentru curajul, spiritul de jertfă şi vrednicie ostăşească. ORDON: Citarea pe naţiune a ser­gentului Cojocaru Ion. (ss) I. ANTONESCU Mareşal al României Şi Conducătorul Statului SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ MILITARĂ ŞI POLITICA EVENIMENTE M­ILIT­ARE.—EVENIMENTE POLITICE Tensiunea politică din ultimul timp, tensiune caracterizată pe de o parte prin măsurile luate de Marea Britanie faţă de comuni­cările diplomaţilor neutri din Londra şi pe de altă parte prin cererea adresată guvernelor­ ţă­rilor neutre de a înceta livrările de diferite materiale Germaniei şi aliaţilor ei au accentuat bă­nuiala că anglo-americanii sunt pe punctul de a începe invazia anunţată şi pregătită. Interzice­rea părăsirii Angliei pentru toţi cetăţenii britanici şi diferite mă­suri militare luate în ultimele zile sunt de asemenea o indicaţie că încercarea invaziei s’ar putea produce într’un viitor apropiat, iar intensificarea bombardamen­telor în regiunile de coastă occi­dentale, în regiunile de noduri de comunicaţie din Franţa şi în Germania au atras atenţiunea fo­rurilor militare germane care văd în ele posibilitatea unei pregătiri pentru operaţiuni mai vaste. De­sigur nimeni nu poate spune cu preciziune dacă, unde şi când se va produce această invazie. In capitala Reichului se spune că nu sunt de­cât anumite locuri susceptibile unor operaţiuni de mare amploare şi în această pri­vinţă, toate măsurile au fost luate pentru a li se face, eventual, faţă. Nu este mai puţin adevărat că anglo-americanii, cari au între­buinţat până acum ameninţarea cu invazia ca un mijloc de în­treţinere a războiului nervilor, vor trebui în cele din urmă să recurgă la fapte, aceasta mai ales pentru a da satisfacţie cererilor repetate ale Moscovei pentru crearea celui de al doilea front. Invazia bombardierelor asupra Europei, ori­cât de serioase sunt consecinţele ei, nu pot aduce ar­matelor sovietice sprijinul efectiv pe care Moscova îl cere. Aceste consideraţiuni au accentuat, după cum am spus, credinţa că în cele din urmă, încercarea de invazie se va produce şi nu este exclus ca printre obiectele întrevederi­lor d-lui Stettinius la Londra şi ale conferinţii ce începe tot la Londra cu cei patru prim-mi­­niştri, al Canadei, al Australiei, al Africei de Sud şi al Nouei Zee­­lande, chestiunea invaziei va fi prima. PE FORNTUL DE RĂSĂRIT. Situaţia militară pe frontul de răsărit nu a suferit modificări im­portante în ultima săptămână. Trupele germano-române au ob­ţinut reale succese defensive în toate sectoarele unde sovieticii au reînoit atacurile. Ceea ce ca­racterizează însă situaţia actuală pe frontul de răsărit sunt concen­trările importante de trupe şi de blindate pe care le fac sovieticii atât în regiunea de nord cât şi în cea de sud şi pregătirile de apărare ale trupelor germane şi române. Atacurile date cu forţe importante de sovietici în regiu­nea de nord a Iaşului ca şi pe Nistrul inferior au fost respinse. Aceste atacuri însă au mai mult aspectul unor acţiuni preliminare ale unei ofensive în pregătire al cărei punct de gravitate nu poate fi încă precizat. In unele cercuri germane se crede că sovieticii ur­măresc să pue stăpânire pe cotul dunărean. Totuşi, aceleaşi cercuri socotesc că nu este exclus ca ina­micul să mute centrul de gravi­tate şi că în orice caz declanşarea unei ofensive în stil mai mare necesită încă un oarecare timp. Pe de altă parte se mai presu­pune că se urmăreşte o coordo­nare a acţiunei sovietice cu acea occidentală în sensul ca una să sprijine pe cealaltă. In Crimeea atacurile sovietice n’au dus la rezultatul dorit. A­ceste atacuri date în sectorul Se­­bastopolului şi nu deosebi în zo­nele înaintate de la sud-est şi nord-est au fost respinse. La Nord între Brody şi Covel trupe sovietice de recunoaştere au fost respinse spre est de trupele germane. PE FRONTUL ITALIAN. Nici săptămâna expirată nu a înregi­strat un fapt mai important pe acest front. Mişcări locale şi o mai vie activitate a trupelor de şoc sunt singurele evenimente semnalate de comunicatele ofi­ciale. Comunicatul german afir­mă că insulele Korcula din Marea Adriatică a fost curăţată de unităţile mareşalului Tito. PE FRONTUL AERIAN. După cum am arătat mai sus activita­tea aeriană e din ce în ce mai violentă. Bombardierele anglo­­nord-americane au continuat în tot cursul săptămânei să atace, în formaţiuni compacte şi nume­roase regiuni din Franţa, Belgia şi Germania. Oraşele Muenchen, Mannheim, Goblentz, Düsseldorf, Braunsch­­weig, Karlsruhe şi Wiener Neu­stadt au fost violent bombardate. Eri a fost bombardat Berlinul. La începutul săptămânii Bucureştii şi Ploeştii au fost din nou bom­bardate de aviaţia nord-ameri­­cană. Inamicul a suferit pierderi importante cu prilejul acestor a­­tacuri.Violente lupte aeriane au avut loc deasupra Ungariei occi­dentale şi deasupra Germaniei de vest. Aviaţia de bombardament ger­mană a atacat oraşul Bristol şi di­ferite localităţi şi instalaţiuni pe coasta de sud-est a Angliei. De­asemenea bombardierele germa­ne au activat, pe frontul de răsă­rit lovind comunicaţiile sovietice şi diferite centre, PE FRONTUL EXTREM O­­RIENTAL. Ştiri din izvor japonez arată că trupele japoneze conti­nuă să înainteze pe frontul Indo­­birman, înaintarea dealungul li­niei ferate din provincia Honan în China continuă, după cum transmite corespondentul agenţiei D. N. R. din Shangai „într’un ritm rapid“, PE FRONTUL POLITIC. Eve­nimentul politic care a reţinut a­­tenţiunea generală a fost atitu­dinea adoptată de aliaţii anglo­­nord-americani faţă de statele neutre cărora le-a cerut să în­ceteze livrările de diferite mate­riale şi materii prime către Ger­mania. După răspunsul afirmativ al Turciei a urmat cel negativ al Suediei, care printr-o comunicare moderată în formă, a refuzat să accepte cererea Angliei de a în­ceta livrarea de rulmenţi cu bile pentru Germania. Răspunsul Sue­diei a fost considerat „nesatisfă­cător“ de aliaţii anglo-nord-ame­­ricani. Negocierile cu celelalte state neutre continuă. Refuzul Finlandei de a accepta condiţiile sovietice remise d-lui Paasiluvi la Moscova, a pus ca­păt, pentru moment, negocierilor între cele două țări. D. Stettinius și-a încheiat con­vorbirile la Londra. Un comuni­cat oficial a fost publicat asupra acestor convorbiri arătând că ele au avut drept obiect „probleme (Continuare in pag. 2-a) LA DATORIE Un exemplu pentru toţi cei cari ocupă posturi de răspun­dere în administraţia ţării, a­­ceasta este semnificaţia citării pe Naţiune a d-lui Alexandru Sbiera primarul oraşului Câm­­pulung-Bucovina „pentru pa­triotismul şi devotamentul de care a dat dovadă în exercita­rea funcţiunii sale, înţelegând să rămână — cu toate riscurile — în fruntea comunei, spre a veghea la buna administrare a oraşului şi la apărarea dreptu­rilor cetăţenilor“. Primarul citat pe Naţiune în comunicatul oficial al cărui text l-am publicat în numărul nostru de ieri şi-a dat seama ce datorii are de îndeplinit şi faţă de forurile superioare care i-au încredinţat postul şi faţă de cetăţenii oraşului pe care îl administrează. Conştiinţa fiecărui funcţio­nar public îi aminteşte că este un reprezentant al intereselor colectivităţii, nu numai în vre­muri pacinice de linişte şi via­ţă normală, ci mai ales în tim­puri grele de lipsuri şi de în­grijorare. La această elementară înda­torire care face parte din cre­zul oricărui salariat public în slujba colectivităţii, ale cărei interese a jurat să le apere, se adaugă faptul că legea mobili­zării pe loc a funcţionarilor îi obligă la respectarea aceleeaş discipline care domneşte in rândurile ostăşimei. Pentru ca viaţa de toate zi­lele să nu fie întreruptă şi să nu cauzeze îngrijorări şi mai mari, oricât de multe ar fi te­merile şi pericolele, s’a luat hotărîrea ca toate serviciile publice şi particulare de care depinde asigurarea celor nece­sare traiului, să continue a funcţiona. Particularii şi între­prinderile dând ascultare con­semnului oficial au făcut a­stfel ca industria, comerţul, aprovi­zionarea, meseriile totul să-şi continue activitatea potrivit posibilităţilor de lucru. Dar între aceste posibilităţi intră şi o serie întreagă de a­­probări administrative de tot soiul, aprobări fără de care nu se poate concepe o disciplină administrativă şi tocmai de a­­ceea s-a constatat necesitatea ca nicio autoritate să nu-şi în­trerupă munca normală în ser­viciul Statului şi deci al cetă­ţenilor contribuabili. Mobilizaţii pe loc au datoria să ţină frontul intern aşa cum fraţii lor ţin frontul apărării naţionale ! Iar dacă omeneşte vorbind sunt oameni cari nu pot su­port­a încordarea momentelor grele, cu siguranţă că forurile superioare vor dispensa de sar­­cinele lor pe puţinii cari pre­feră liniştea izolării, in locul răspunderii ce incumbă slujba pe care au ocupat-o Acestea sunt învăţămintele pe care fie­care funcţionar pu­blic, mobilizat pe loc, trebue să le tragă drept concluzie la sen­sul citării pe Națiune a prima­­rului din Câmpulung-Bucovina. 1

Next