Universul - Provincie, mai 1944 (Anul 61, nr. 118-148)

1944-05-01 / nr. 118

x i r Anni al 60-lea 6 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietari „UNIVERSUL" S. A. Interl* Sur Nr. 160 Trib. Ilfov *­­ EXEMPLARUL 7 LEI CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 PRODUCŢIA ALIMENTARĂ Cu cât durata războiului se prelungeşte, cu atât grija pentru asigurarea hranei ar­matei şi populaţiei trebue să rămână mereu pe primul plan, mobilizând toate forţele şi toate posibilităţile de pro­ducţie ale unei ţări. Fiinţa o­­menească s’a dovedit, e ade­vărat, — mai ales în cursul a­­cestui război de pomină — aptă să suporte încercări şi strimto­­rări din cele mai grele. Dar şi maşina aceasta umană nu poate rezista la infinit. Ea trebue în­treţinută, adică hrănită, îngri­jită, odihnită, spre a-şi reface puterile şi a participa mai de­parte la sforţarea comună şi la toate exigenţele dure impuse de război. De aci şi silinţele ce s’au de­pus de toate ţările, mai stărui­tor şi mai metodic decât în ori­care din războaele precedente, de a se intensifica pe toate căile producţia alimentară, so­cotită ca o producţie de război de primul ordin. Alături de celelalte ţări, Ro­mânia însăşi a trecut un meri­tuos examen în această direc­ţie, reuşind să extindă pe de o­parte suprafeţele de cultură, iar pe de alta să îmbunătă­ţească randamentul productiv şi să varieze soiurile în raport cu planurile de cultură im­puse de necesităţile războiului. In ordinea de preferinţă stabi­lită astfel, un loc din ce în ce mai important l-au ocupat în ultimii ani culturile de zarza­vat, leguminoase şi oleaginoase, care împlinesc un gol deosebit­­de preţios în nevoile de ali­mentare ale ţării. Am realizat la această privinţă progrese remarcabile, reuşind să des- voltăm aceste culturi nu numai în mediul rural şi în vecinăta­tea oraşelor, unde altă dată formau apanajul grădinarilor sârbi şi bulgari, dar să le intro­ducem până în inima centrelor orăşeneşti prin valorificarea terenurilor virane. Am relevat cu alte prilejuri îmbucurătoa­­rea desvoltare pe care au luat-o grădinile comunale de zarzavat în mal toate judeţele ţării, cum şi culturile făcute de uni­tăţile militare, care, în doi ani, au izbutit să asigure aproape sută în sută aprovizionarea cu zarzavaturi, legume şi râdăci­­noase a întregei armate prin producţie proprie. O contribuţie nu mai puţin vrednică de înregistrat au a­­vut în cadrul acestei campanii înmulţirea centrelor de cultură a seminţelor de zarzavat, me­nite să ne scape de tributul pe care-l datoram ţărilor de ex­port şi mai ales acţiunea de punere în valoare a terenurilor virane din incinta şi din preajma municipiilor, oraşelor şi suburbanelor, prin cultiva­rea lor cu zarzavat şi legume de către gospodari, instituţii sau arendaşi. Rezultatele obţi­nute până acum sunt destul de încurajatoare, ca să îndemne la continuarea unei experienţe utile, chemată să procure gos­podăriilor şi instituţiilor, cu un minimum de cost, produsele ne­cesare hranei în timpul verei şi în bună parte pentru apro­vizionările de iarnă, contri­buind astfel la degajarea pie­ţelor urbane atât de solicitate în actualele împrejurări. Plecând dela aceste conside­­raţiuni, găsim foarte bineve­nită hotărîrea recentă a primă­riei municipiului Bucureşti, de a pune gratuit la dispoziţia a­­matorilor cultivatori terenuri cu suprafeţe diferite, la ale­gere, şi totdeodată răsaduri şi seminţe de zarzavat sub preţul pieţii. E vorba nu numai de o mă­sură menită să uşureze şi să îmbunătăţească alimentarea populaţiei, dar, ţinând seama de imperativele vremurilor de azi, e vorba de o iniţiativă, care e chemată să sporească stocurile de hrană ale ţării, şi, deci, puterea de rezistenţă co­lectivă. Să nu uităm că asigu­rarea hranei în timp de război este poate cea dintâi problemă strategică ce se impune pute­rilor beligerante, cea dintâi poziţie-acee ce trebue câşti­gată. Fără ea, războiul e din capul locului pierdut. SPIRITUL DE DATORIE AL MUNCITORIMII Grelele încercări prin care a trecut Capitala, de pe urma bom­bardamentelor inamice, au pus în evidenţă admirabila ţinută a lu­crătorilor români din diferite servicii publice, care, prin natura lor, sunt de un real folos pentru continuarea activităţii şi asigu­rarea condiţilor de viaţă ale ce­tăţenilor. Cu un spirit de sacrificiu care le face cinste, lucrând cu în­treaga conştiinţă a datoriei lor, muncitorii noştri, conştienţi de sarcinile pe care le au în secto­rul lor de activitate, au putut repara şi pune în funcţiune, după grave distrugeri, întreprinderi şi servicii necesare gospodăriei Ca­pitalei Citarea pe naţiune a tehnicie­nilor şi lucrătorilor Societăţilor „Gaz şi electricitate”, „U. C. B.’ şi ,.S. T. B.” e un elogiu ce se aduce muncii, priceperii şi devo­tamentului de care au dat do­vadă muncitorii noştri. La aceste exemple de râvnă,­­de energie şi patriotism se adau­gă şi altele cari merită să fie sub­­liniate. Nu putem să nu relevăm spi­ritul de conştiinciozitate şi de ho­tărîtă împlinire a datoriei din partea tehnicienilor şi lucrători­lor societăţii de telefoane cari au depus şi depun tot devota­mentul pentru repararea circui­telor distruse. O admirabilă pildă de virtute cetăţenească, de bărbăţie şi spi­rit de sacrificiu, pus in serviciul colectivităţii, au dat lucrătorii unei mari fabrici de pâine, cari, sub bombardament au rămas la posturile lor neclintiţi, suprave­ghind lucrul ce li se încredinţase şi salvând de la distrugere sau ar­dere 100.000 de pâini din acea zi. Aceste exemple de calm, de sânge rece şi de curajoasă înde­plinire a datoriei se resfrâng asupra întregei muncitorimi ro­mâneşti, care ştie să fie la înăl­ţimea misiunii şi să asigure con­tinuitatea muncii şi a producţiei în mijlocul pericolului şi în ciuda riscului. Sunt exemple care învederează că, în tragicele împrejurări pe cari le străbatem astăzi, munci­torii români, cari fac parte d­i­n armata civilă a ţării, pun întrea­ga lor contribuţie plină de devo­tament, în serviciul Naţiunii. C. S. Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.464/939. GREUTĂŢILE NEUTRALITĂŢII Prelungirea războiului a creat treptat o situaţie din ce în ce mai grea statelor neutre. Princi­pial, neutralitatea presupune o totală abţinere de la orice mani­festare în favoarea sa. Împotri­va unuia din grupurile de be­ligeranţi, o atitudine politică de o imparţialitate ideală. Neutralita­tea nu este numai o politică de stat: ea trebue să aibă un carac­ter naţional caracterizat şi afir­mat prin absenţa oricărei mani­festări de opinie publică pentru o parte sau pentru alta; cu alte cuvinte, politica de stat trebue să-şi găsească echivalentul în menţinerea aceluiaş echilibru de nepărtinire, în afirmarea senti­mentelor cetăţenilor. Simpla enunţare a acestor con­­diţiuni pune in lumină greutăţile unei asemenea atitudini, mai ales in caz de conflict mondial şi cu un caracter totalitar ca cel de azi. S’a susţinut de unii că, pe pla­nul moral, neutralitatea nu co­respunde condiţiilor esenţiale ale unei atitudini de solidaritate u­­mană şi ar fi contrarie principii­lor de moralitate politică interna­ţională. S’a spus, între altele, că o naţiune care poate asista nepăsă­­toare la masacrul reciproc între alte naţiuni, care îşi interzice dreptul de a avea o opinie şi care, mai mult de­cât atât, îşi păstrează seninătatea sufletească mărind potenţialul de război al beligeranţilor cu furnituri de di­ferite materii prime sau obiecte necesare armatelor beligerante şi astfel realizând beneficii pe rui­nele altora, face o politică de in­teres egoist. Totuşi, dreptul inter­naţional admite neutralitatea fi­xându-i chiar reguli starlete şi în cursul vremurilor ea a fost a­­doptată de multe naţiuni. Soli­daritatea internaţională, pe care Societatea Naţiunilor a căutat, fără succes, s-o stabilească mer­gând până la obligaţiunea pentru toate naţiunile de a se solidariza cu victima unei agresiuni împo­triva agresorului, excludea prin­cipiul neutralităţii absolute.. Dar idealul acesta a rămas în dome­niul iluziilor şi neutralitatea, in cadrul dreptului internaţional, a rămas, în principiu, valabilă pentru toată lumea. Iată insă că intervine acum un nou factor care pune în discu­­ţiune drepturile neutrilor, nu pe plan politic de data aceasta, ci pe plan economic. Interdependenţa statelor in do­meniul economic s’a afirmat în ultimul sfert de veac ca o con­diţie esenţială a economiilor na­ţionale. Autarhia, cu toate re­zultatele temporare pe care le-a dat în unele direcţii şi în unele state care au adoptat-o, n’a mic­şorat interdependenţa economică a statelor cu economii care se completează unele pe altele. De aci a rezultat pentru statele neu­tre necesitatea de a continua po­litica de convenţii comerciale cu ţările beligerante, unde puteau găsi completarea nevoilor lor ur­gente şi de primă necesitate în schimbul diferitelor produse de care aceste din urmă ţări aveau la rândul lor nevoie urgentă. Şi era firesc ca beligeranţii să caute în ţările neutre, în primul rând materiile necesare potenţialului de război. Fireşte, nici unul nici celalt dintre grupurile de beli­geranţi nu puteau privi cu ochi buni aceste livrări continue de material capabil să mărească re­zistenţa şl combativitatea adver­sarului. Cum însă dreptul Inter­naţional nu interzice neutrilor comerţul cu beligeranţii, orice intervenţie In această direcţie însemna o încălcare a suverani­tăţii statului neutru. In această situaţie şi în faţa acestei probleme se găsesc astăzi statele neutre în urma interven­ţiei Marii Britanii şi a Statelor Unite ca orice livrare de materii susceptibile de a fi folosite de industria de război a Germaniei sau a aliaţilor ei, să fie încetată. Notificarea cu caracter ultima­tiv adresată diferitelor state neu­tre a primit răspunsul afirmativ al Turciei în ce priveşte livrările de chrom către Germania şi răs­punsul negativ din partea Sue­diei, de unde Germania importa rulmenţi şi minereu de fer. In ce priveşte Suedia, Anglia şi Sta­tele Unite au găsit răspunsul „nesatisfăcător“. In susţinerea răspunsului ei, Suedia s-a situat pe planul suveranităţii naţionale în virtutea căreia ea a încheiat o convenţie comercială în curs cu Germania şi a arătat in acelaş timp necesitatea economică vita­lă pentru ea de a importa din Germania obiecte de primă ne­cesitate. In ce priveşte hotărîrea Tur­ciei, inspirată desigur, după cum de altfel s’a şi subliniat de presa turcă, de alianţa ei cu Anglia Germiania nu şi-a precizat încă (Continuare in pag. 2-a) AJUTORAREA REFUGIAŢILOR 51 EVACUAŢILOR LISTA DE SUBSCRIPŢIE A ZIARULUI „UNIVERSUL”­ ­ Pe lista de subscripţie deschisă de ziarul „Univer­sul“ au mai subscris­­ Suma din urmă lei 11.887.268 Uniunea Centrală a Sindicatelor Agric., Buc. „ 500.000 Ing. Grig. Socolescu, Bucureşti „ 20.000 Farmacişti Maria şi Ioan Stănescu, Buc. „ 20.000 Popes­cu Mihai, Soc. S. G. G., cititor, Buc. „ 5.000 Gheorghe Secioacă, refugiat, Bucureşti „ 1.000 Ing. Niculae M. Vrănceanu, Bucureşti „ 2.000 Rozica şi Ing. M. Pandrea, Bucureşti „ 4.000 Florica Ionescu, calea Călăraşi, Bucureşti „ 1.000 C-tin Pârvanovici, Bucureşti „ 1.000 Ilie B. Cosmulescu, pensionar, Bucureşti „ 2.000 Gh. şi Iulia Braniacof, Bucureşti „ 1.000 D-na A. Malcoci, Brăila » 500 Nestor Bălteanu, Bucureşti „ 3.000 Ion Ivănescu, pensionar, Bucureşti „ 2.000 Emanoil Pandrea, invalid război, Bucureşti „ 10.000 Preot Mihail Diaconescu, bis. „Iancu Nou“, Bucureşti „ 2.000 Parohia bis. „Iancu Nou-Bălăneanu“, Buc. „ 10.000 Familia C. Preda, Bucureşti „ 10.000 Cpt. Oncescu Traian, comand. M. N., of. p. m. 3604 „ 2.000 D-na Olga Teodoru, corn. Toporu, Vlaşca „ 10.000 Ionel Andriescu, Pucioasa „ 1.COI) D-ra T. V. „ 500 Total lei 12.495.268 Sat de la frontiera grec©­ albaneză atacat de bombardiere americane Salonic, 28 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: Avioane anglo-americane au a­­tacat cu armele automate pe cre­dincioşii întruniţi la un serviciu religios oficiat în biserica satului Finip, situat în zona frontierei dintre Grecia şi Albania. Numeroşi credincioşi au fost grav răniţi, mulţi din ei încetând din viaţă. Mare parte dintre cei răniţi grav au fost transportaţi de ambulanţele germane la spi­talele din Delvine şi Argirocastro RĂZBOIUL AERIAN LUPTE AERIENE DEASUPRA GERMANIEI Berlin, 28 (Radar). ,— După cum află Biroul Internaţional de Informaţiuni cu privire la opera­ţiunile de bombardiere britanice ce au avut loc în noaptea de Joi spre Vineri, aceste operaţiuni au fost iar sub semnul diferitelor manevre de diversiune şi de ca­muflaj cari, totuşi, au fost para­lizate de apărarea germană îm­potriva avioanelor. Formaţiuni de bombardiere bri­tanice, cari se îndreptau spre re­giunile Germaniei de vest şi sud­­vest, sosind din mai multe punc­te în acelaş timp, s’au izbit pre­tutindeni de o puternică apărare, efectuată de vânătorii germani de noapte şi de focul concentrat al artileriei antiaeriene. Violente lupte aeriene de noap­te au avut loc, în cursul cărora formaţiunile de bombardiere te­roriste inamice au suferit din nou pierderi considerabile. Punctul de gravitate al acţiu­nii inamice a fost în sectorul de sud-vest al Germaniei de unde se anunţă, din mai multe localităţi aflate în regiunea lacului Cons­tanţa, că au fost aruncate bombe. ❖ Berlin, 28 (Rador). — Deasu­pra teritoriilor ocupate din vest au fost doborîte la 27 Aprilie cel puţin 21 de avioane anglo-ame­­ricane, în majoritate bombardie­re cu patru motoare. ❖ Berlin, 28 (Rador). — Cu pri­vire la operaţiile aeriene din cursul zilei de Joi, du­pă miezul nopţii de Joi spre Vineri, s’au dat următoarele amănunte: Formaţii de bombardiere brita­nice, făcând incursiuni deasupra teritoriului Reichullui de la nord şi de la vest, din mai multe direc­ţii, recurgând la cunoscutele ma­nevre de diversiune, au întâmpi­nat din nou o puternică reacţiu­­ne din partea apărării anti-aerie­­ne germane Avioane germane de vânătoare de noapte aflate in acţiune in spaţiul aerian din partea de vest şi de nord a Reichului au an­gajat lupta împotriva bombar­dierelor inamice cu câte patru motoare, ce făceau raiduri de te­roare. Artileria anti-aeriană a deschis deasemeni tirul de baraj împotri­va bombardierelor britanice pă­trunse deasupra teritoriului ger­man, pentru a ataca obiective izolate Un anumit număr de avioane Inamice de bombardament cu câte patru motoare au fost doborîte chiar înainte de a ajunge deasu­pra teritoriului Reichului. 63 DE AVIOANE SOVIETICE DISTRUSE IN DOUĂ ZILE Berlin, 28 (Rador). — La 26 şi 27 Aprilie, sovieticii au pierdut 63 de avioane. Sunt date lipsă 7 avioane ger­mane. DISTRUGERILE PROVOCATE DE AVIAŢIA AMERICANĂ IN ORAŞUL PARMA Berlin, 28 (Rador). — Lucră­rile de curăţire care continuă în centrul oraşului italian Parma, greu lovit cu prilejul atacului dat de bombardierele americane la 25 Aprilie îngăduie să se sta­­bilească încetul cu încetul întin­derea distrugerilor pricinuit? Deşi vizibilitatea era perfectă aviatorii terorişti anglo-ameri­­cani şi-au aruncat bombede în centrul oraşulu­i Parma, care este vestit prin monumentele şi tablourile sale. Biserica Madonna della Stez­­zata, construită în prima jumă­tate a secolului al 16-lea, a fost­ complect distrusă de bombe ex­plozive. Sub ruinele bisericilor prăbu­şite au fost găsiţi un mare nu­măr de copii şi femei, cari se re­­fugiaseră în biserici-Cartierele de locuinţe şi cate­drala din centrul oraşului, care datează în parte din a doua ju­mătate a secolului al 11-lea, au fost de asemenea greu lovite. Un mare număr de clădiri din vre­mea Renaşterii, deosebit de pre­ţioase din punct de vedere artis­tic, au fost distruse. Stricăciuni mari a mai suferit şi o şcoală veche, ale cărei ziduri erau îm­podobite în parte cu fresce de Corregio PRESIUNEA ANGLO-AMERICANILOR ASUPRA STATELOR NEUTRE Berlin, 28 (Rador). — După cum s’a declarat la Wilhelm­strasse, in urma unei întrebări, presiunile anglo-americanilor a­­supra statelor neutre și mai ales asupra Suediei au marcat o nouă creștere. In legătură cu aceasta, la Ber­lin se subliniază o ştire dată de un ziar din America centrală şi răspândită de o agenţie de presă nord-americană, în care se spune că continuarea livrărilor suedeze către Germania arată că Suedia nu stă mai bine decât Olanda şi Franţa. , Anglia nu a ezitat să bombar­deze fabricile acestor ţări. De ce atunci — se întreabă ziarul — s’ar purta altfel Anglia şi faţă de fabricile suedeze? La Berlin se exprimă părerea că şi aceste încercări de presiune maximă nu vor da rezultatele dorite de anglo-americani. MOARTEA LUI KNOX, MINISTRUL MARINEI NORD-AMERICANE Amsterdam, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N- B. transmite : Postul de radio New York a a­­nunţat că d. Knox, ministrul ma­rinei nordamericane, a încetat Vinerii din viaţă de pe urma unei crize cardiace. C­OMUNICAT Domnul Mareşal Ion Anto­­nescu, Conducătorul Statului, a dispus citarea ca exemplu pe Naţiune a maicii stareţe Delad­ia Hamilcar, dela Sf. Mănăstire Văratec, şi a maicii stareţe Agapia Velase, dela Sf. Mănăstire Agapia, precum şi a tuturor călugăriţelor din aceste sfinte locaşuri, cari, deşi în apropierea frontului, au rămas neclintite la postu­rile lor de închinare şi rugă­ciune. De asemenea, a dispus cita­rea pe Naţiune a d-lui Ale­xandru Sbiera, primarul ora­şului Câmpulung - Bucovina, pentru patriotismul şi devota­mentul de care a dat dovadă în exercitarea funcţiunii sale, înţelegând să rămână — cu toate riscurile — în fruntea comunei, spre a veghea la buna administrare a oraşului şi la apărarea drepturilor ce­tăţenilor H*. 118 Luni 1 Mai 1944 6 Pagini DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 28 APRILIE 1944 pe frontul Sevastopol, a­­tacurile locale au fost sfă­râmate prin foc. Pe cursul inferior al Nis­trului, încercările sovietice de a lărgi capetele de pod au rămas şi ieri fără rezultat. La Nord de Iaşi, Inamicul a încercat din nou să stră­pungă poziţiile noastre cu forţe puternice. Toate a­­tacurile au fost respinse de trupele româno - germane, prin lupte înverşunate. In sectorul Ruginoasa ina­micul a contraatacat cu nu­meroase blindate, 18 care de luptă inamice, pătrunse în localitate, au fost dis­truse. Cum se vor da examenele particulare, de admitere, corivenţe şi bacalaureat 1. Examenele de admitere în clasa I şi V, care fuseseră fixate pentru începutul­ lunei Mai, se vor ţine la începutul lunei Iunie. 2. Ministerul a aprobat ca ele­vii corigenţi din clasa VIII-a de la liceele teoretice şi comerciale incorporabili, să dea examenul de corigenţă la începutul lunei Iunie în localităţile cele mai a­­propiate de locul de refugiu. Cei care nu vor ret­ţta nici de această dată nu vor mai avea dreptul să­ treacă corigenţă în Septembrie şi vor fi declaraţi re­petenţi. 3. Examenele particulare, fi­nale neîncheiate și primordiale se vor da la începutul lunei iunie­ 4. Examenele de bacalaureat se vor ține în a doua jumătate a lu­nei iunie în localitățile care vor fi desemnate ulterior. CUM SE DESFĂŞOARĂ LUPTELE DE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT Berlin, 28 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privi­re la luptele de pe frontul de ră­sărit : In sectorul de sud al povârni­şurilor Carpaţilor, forţe ungare au curăţit de sovietici sate şi re­giuni împădurite şi au continuat să înainteze la sud-vest de Kuty înspre răsărit. In sectorul Colomeea, la sud de oraş, violente lupte s-au des­făşurat cu grupuri sovietice des­tul­ de importante, care au încer­cat prin manevre de flanc să îm­piedice lărgirea poziţiilor germa­ne şi ungare la nord de Colomeea Trupele ungare au opus o re­zistenţă înverşunată, incununată de succes, şi au respins pe sovie­tici din poziţiile lor, în parte date înapoi pentru scurtarea li­niei de luptă, nimicind nouă tancuri sovietice. In sectorul Nistrului superior, concentrarea a două regimente sovietice, sprijinite de secţii de tunuri antitanc şi de focul artile­riei şi al aruncătoarelor de gre­nade, a fost dislocată şi nimicită. Restul formaţiilor bolşevice a fost respins în cursul unui contraatac. La nord de Nistrul superior, a­­tacuri locale sovietice fără nici o legătură au dat greş. In sectorul dintre Brody şi Ko­wel, trupele germane au trecut la contraatacuri simultane până la vest de Kowel ,după ce au nimi­cit înaintările sovietice şi au ocu­pat în regiunile împădurite po­ziţiile bine fortificate ale inami­cului întinzându-se pe o lărgime de mai mulţi kilometri. Nu sunt informaţii cu privire la lupte importante în restul sec­toarelor frontului de răsărit. IN SECTORUL DE SUD Berlin, 28 (Rador). —­ Se dau următoarele amănunte cu pri­vire la luptele din sectorul de sud al frontului de răsărit: In Crimeea, în sectorul Seba­stopol, în­deosebi în zonele îna­intate de la sud-est şi nord-est a fost oarecare activitate de luptă în cursul căreia bolşevicii au atacat cu efective de tăria u­­nei companii sau unui batalion fiind însă respinşi. Pe Nistrul inferior, bolşevicii au pus in acţiune de fiecare dată grupuri de luptă de tăria unui regiment, după ce diviziile lor de şoc fuseseră simţitor în­cercate în cursul zilelor prece­dente. Alternând rezistenţa înverşu­nată cu puternice contraatacuri apărarea germano - română a provocat pe toată lăţimea fron­tului şi îndeosebi în multiplele coturi ale fluviului, pierderi mari bolşevicilor. Două grupuri de luptă bolşe­­vice au fost, pentru a spune Mit­tel, decimate printr’o contrama­nevră combinată, executată de două grupuri de şoc germane, care au distrus dealtfel şapte tancuri sovietice. In cursul unei încercări fă­cute de formaţii sovietice mixte în sectorul Orhei de a traversa râul Răut, forţele de protecţie germane au deslănţuit imediat o contramanevră şi au nimicit de bolşevici aproape până la ulti­mul om. In sectorul Prut, bolşevicii şi-au continuat încercarea lor de străpungere înspre sud, după ce au masat artilerie în punctul culminant al atacului lor, la nord de Iaşi. Bateriile germane, cu tirul bi­ne reglat, nu au rămas totuşi mute, reducând la tăcere, in cursul unei singure zi, 12 ba­terii sovietice. Prin contraatacuri hotărîte, grenadierii germani si formaţiile mobile au pricinuit unităţilor sovietice de infanterie, pierderi sângeroase. In urma unei operaţii germa­ne de flanc, o formaţie sovietică a fost străpunsă şi o bază de plecare inamică a fost dislocată. Grupul înaintat al acestei for­maţii sovietice a fost decimat de focul intens al artileriei ger­mane şi de neîncetatele atacuri date de la mică înălţime de a­­vioanele de luptă germane, ca şi de armele distrugătoare de tancuri. In Bucovina Orientală, câteva slabe atacuri sovietice au fost respinse de forţele române. Trupele române au înaintat înspre nord-est până la nord de un râu, după ce au ocupat câ­teva sate. Strămutarea străinilor dintr’o localitate in alta Se aduce la cunoştinţa cetăţe­nilor supuşi străini, din Capitală şi provincie, cari doresc a părăsi localitatea unde domiciliază în prezent, să se adreseze : cei din Capitală, prefecturei poliţiei Ca­pitalei şi cei din provincie, direc­­ţiunei generale a poliţiei, Bucu­reşti, sau prefecturilor de judeţ respective, arătând localitatea unde doresc a se stabili. Vor obţine această autorizaţie, cum şi pe cea de călătorie, pa baza ordinului ministerului aface­rilor interne, subsecretariatul de stat al poliţiei. Nu se aprobă aşezările în zo­nele de război LOCURI DE MUNCA Pornind de la comunicarea făcută de ministerul muncii că lucrătorii şi funcţionarii ră­maşi fără lucru din cauza îm­prejurărilor actuale, ori insti­tuţiile şi întreprinderile cari au nevoe de lucrători şi func­ţionari se pot adresa camerelor de muncă şi oficiilor de pla­sare, autorităţile pot lărgi câm­pul de solicitudine şi în alte domenii ale muncii productive. Sunt meseriaşi de toate ca­tegoriile cari s’au refugiat din nordul ţării şi cari ar găsi de lucru în multe din localităţile mai mici unde au fost evacua­te fie familiile funcţionarilor din ministere şi instituţii publi­ce, fie familiile particularilor. Trebuie să li se înlesnească stabilirea şi eventual să li se procure, potrivit legilor în vi­goare, materiile prime la fel cu ceilalţi meseriaşi. Sunt unele categorii de meseriaşi şi mici comercianţi cari îşi pot procura singuri materiile prime, în­cuviinţarea pentru aceştia tre­bue să fie mai puţin forma­listă, mai puţin rigidă, dacă vrem cu adevărat să facem o faptă pozitivă în domeniul sprijinirii muncii-în ce priveşte întreprinde­rile şi instituţiile, ca să poată angaja lucrători şi meseriaşi noui, trebue să li se dea, putin­ţă să-şi desfăşoare activitatea în condiţiuni mai bune prin înlesnirea creditelor, mărirea capacităţii transporturilor etc. Ca să transpunem în fapte bunele intenţiuni, trebue să a­­vem mereu în vedere că fiecare amănunt din viaţa economică are rostul lui în propăşirea ma­terială a celor ce muncesc şi in­certitudinea pe care fiscul trebue să o aibe că va avea putinţa să încaseze venituri ce sunt atât de necesare pentru acoperirea multiplelor nevoi ale statului. Un amănunt este în legătură cu altul şi toate la un loc con­tribuie să facă posibilă activi­tatea particularilor şi între­prinderilor, activitate care la rându-i dă finanţelor resursele prevăzute în buget. Pentru a înlătura cât mai multe din marile dificultăţi cari s’au ivit în mersul normal al vieţii noaste economice — din cauza războiului — trebue concursul luminat al tuturor autorităţilor, cari sunt datoare să rezolve repede toate lucră­rile, să se lepede de zgura for­malismului complicat, să aibe mereu prezent spiritul de ini­ţiativă mai necesar azi ca ori­când din cauza răspândirii în mai multe localități a diferite­lor oficii și servicii de interes public.

Next