Universul - Provincie, mai 1944 (Anul 61, nr. 118-148)
1944-05-01 / nr. 118
x i r Anni al 60-lea 6 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietari „UNIVERSUL" S. A. Interl* Sur Nr. 160 Trib. Ilfov * EXEMPLARUL 7 LEI CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 PRODUCŢIA ALIMENTARĂ Cu cât durata războiului se prelungeşte, cu atât grija pentru asigurarea hranei armatei şi populaţiei trebue să rămână mereu pe primul plan, mobilizând toate forţele şi toate posibilităţile de producţie ale unei ţări. Fiinţa omenească s’a dovedit, e adevărat, — mai ales în cursul acestui război de pomină — aptă să suporte încercări şi strimtorări din cele mai grele. Dar şi maşina aceasta umană nu poate rezista la infinit. Ea trebue întreţinută, adică hrănită, îngrijită, odihnită, spre a-şi reface puterile şi a participa mai departe la sforţarea comună şi la toate exigenţele dure impuse de război. De aci şi silinţele ce s’au depus de toate ţările, mai stăruitor şi mai metodic decât în oricare din războaele precedente, de a se intensifica pe toate căile producţia alimentară, socotită ca o producţie de război de primul ordin. Alături de celelalte ţări, România însăşi a trecut un merituos examen în această direcţie, reuşind să extindă pe de oparte suprafeţele de cultură, iar pe de alta să îmbunătăţească randamentul productiv şi să varieze soiurile în raport cu planurile de cultură impuse de necesităţile războiului. In ordinea de preferinţă stabilită astfel, un loc din ce în ce mai important l-au ocupat în ultimii ani culturile de zarzavat, leguminoase şi oleaginoase, care împlinesc un gol deosebitde preţios în nevoile de alimentare ale ţării. Am realizat la această privinţă progrese remarcabile, reuşind să des- voltăm aceste culturi nu numai în mediul rural şi în vecinătatea oraşelor, unde altă dată formau apanajul grădinarilor sârbi şi bulgari, dar să le introducem până în inima centrelor orăşeneşti prin valorificarea terenurilor virane. Am relevat cu alte prilejuri îmbucurătoarea desvoltare pe care au luat-o grădinile comunale de zarzavat în mal toate judeţele ţării, cum şi culturile făcute de unităţile militare, care, în doi ani, au izbutit să asigure aproape sută în sută aprovizionarea cu zarzavaturi, legume şi râdăcinoase a întregei armate prin producţie proprie. O contribuţie nu mai puţin vrednică de înregistrat au avut în cadrul acestei campanii înmulţirea centrelor de cultură a seminţelor de zarzavat, menite să ne scape de tributul pe care-l datoram ţărilor de export şi mai ales acţiunea de punere în valoare a terenurilor virane din incinta şi din preajma municipiilor, oraşelor şi suburbanelor, prin cultivarea lor cu zarzavat şi legume de către gospodari, instituţii sau arendaşi. Rezultatele obţinute până acum sunt destul de încurajatoare, ca să îndemne la continuarea unei experienţe utile, chemată să procure gospodăriilor şi instituţiilor, cu un minimum de cost, produsele necesare hranei în timpul verei şi în bună parte pentru aprovizionările de iarnă, contribuind astfel la degajarea pieţelor urbane atât de solicitate în actualele împrejurări. Plecând dela aceste consideraţiuni, găsim foarte binevenită hotărîrea recentă a primăriei municipiului Bucureşti, de a pune gratuit la dispoziţia amatorilor cultivatori terenuri cu suprafeţe diferite, la alegere, şi totdeodată răsaduri şi seminţe de zarzavat sub preţul pieţii. E vorba nu numai de o măsură menită să uşureze şi să îmbunătăţească alimentarea populaţiei, dar, ţinând seama de imperativele vremurilor de azi, e vorba de o iniţiativă, care e chemată să sporească stocurile de hrană ale ţării, şi, deci, puterea de rezistenţă colectivă. Să nu uităm că asigurarea hranei în timp de război este poate cea dintâi problemă strategică ce se impune puterilor beligerante, cea dintâi poziţie-acee ce trebue câştigată. Fără ea, războiul e din capul locului pierdut. SPIRITUL DE DATORIE AL MUNCITORIMII Grelele încercări prin care a trecut Capitala, de pe urma bombardamentelor inamice, au pus în evidenţă admirabila ţinută a lucrătorilor români din diferite servicii publice, care, prin natura lor, sunt de un real folos pentru continuarea activităţii şi asigurarea condiţilor de viaţă ale cetăţenilor. Cu un spirit de sacrificiu care le face cinste, lucrând cu întreaga conştiinţă a datoriei lor, muncitorii noştri, conştienţi de sarcinile pe care le au în sectorul lor de activitate, au putut repara şi pune în funcţiune, după grave distrugeri, întreprinderi şi servicii necesare gospodăriei Capitalei Citarea pe naţiune a tehnicienilor şi lucrătorilor Societăţilor „Gaz şi electricitate”, „U. C. B.’ şi ,.S. T. B.” e un elogiu ce se aduce muncii, priceperii şi devotamentului de care au dat dovadă muncitorii noştri. La aceste exemple de râvnă,de energie şi patriotism se adaugă şi altele cari merită să fie subliniate. Nu putem să nu relevăm spiritul de conştiinciozitate şi de hotărîtă împlinire a datoriei din partea tehnicienilor şi lucrătorilor societăţii de telefoane cari au depus şi depun tot devotamentul pentru repararea circuitelor distruse. O admirabilă pildă de virtute cetăţenească, de bărbăţie şi spirit de sacrificiu, pus in serviciul colectivităţii, au dat lucrătorii unei mari fabrici de pâine, cari, sub bombardament au rămas la posturile lor neclintiţi, supraveghind lucrul ce li se încredinţase şi salvând de la distrugere sau ardere 100.000 de pâini din acea zi. Aceste exemple de calm, de sânge rece şi de curajoasă îndeplinire a datoriei se resfrâng asupra întregei muncitorimi româneşti, care ştie să fie la înălţimea misiunii şi să asigure continuitatea muncii şi a producţiei în mijlocul pericolului şi în ciuda riscului. Sunt exemple care învederează că, în tragicele împrejurări pe cari le străbatem astăzi, muncitorii români, cari fac parte din armata civilă a ţării, pun întreaga lor contribuţie plină de devotament, în serviciul Naţiunii. C. S. Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. Nr. 24.464/939. GREUTĂŢILE NEUTRALITĂŢII Prelungirea războiului a creat treptat o situaţie din ce în ce mai grea statelor neutre. Principial, neutralitatea presupune o totală abţinere de la orice manifestare în favoarea sa. Împotriva unuia din grupurile de beligeranţi, o atitudine politică de o imparţialitate ideală. Neutralitatea nu este numai o politică de stat: ea trebue să aibă un caracter naţional caracterizat şi afirmat prin absenţa oricărei manifestări de opinie publică pentru o parte sau pentru alta; cu alte cuvinte, politica de stat trebue să-şi găsească echivalentul în menţinerea aceluiaş echilibru de nepărtinire, în afirmarea sentimentelor cetăţenilor. Simpla enunţare a acestor condiţiuni pune in lumină greutăţile unei asemenea atitudini, mai ales in caz de conflict mondial şi cu un caracter totalitar ca cel de azi. S’a susţinut de unii că, pe planul moral, neutralitatea nu corespunde condiţiilor esenţiale ale unei atitudini de solidaritate umană şi ar fi contrarie principiilor de moralitate politică internaţională. S’a spus, între altele, că o naţiune care poate asista nepăsătoare la masacrul reciproc între alte naţiuni, care îşi interzice dreptul de a avea o opinie şi care, mai mult decât atât, îşi păstrează seninătatea sufletească mărind potenţialul de război al beligeranţilor cu furnituri de diferite materii prime sau obiecte necesare armatelor beligerante şi astfel realizând beneficii pe ruinele altora, face o politică de interes egoist. Totuşi, dreptul internaţional admite neutralitatea fixându-i chiar reguli starlete şi în cursul vremurilor ea a fost adoptată de multe naţiuni. Solidaritatea internaţională, pe care Societatea Naţiunilor a căutat, fără succes, s-o stabilească mergând până la obligaţiunea pentru toate naţiunile de a se solidariza cu victima unei agresiuni împotriva agresorului, excludea principiul neutralităţii absolute.. Dar idealul acesta a rămas în domeniul iluziilor şi neutralitatea, in cadrul dreptului internaţional, a rămas, în principiu, valabilă pentru toată lumea. Iată insă că intervine acum un nou factor care pune în discuţiune drepturile neutrilor, nu pe plan politic de data aceasta, ci pe plan economic. Interdependenţa statelor in domeniul economic s’a afirmat în ultimul sfert de veac ca o condiţie esenţială a economiilor naţionale. Autarhia, cu toate rezultatele temporare pe care le-a dat în unele direcţii şi în unele state care au adoptat-o, n’a micşorat interdependenţa economică a statelor cu economii care se completează unele pe altele. De aci a rezultat pentru statele neutre necesitatea de a continua politica de convenţii comerciale cu ţările beligerante, unde puteau găsi completarea nevoilor lor urgente şi de primă necesitate în schimbul diferitelor produse de care aceste din urmă ţări aveau la rândul lor nevoie urgentă. Şi era firesc ca beligeranţii să caute în ţările neutre, în primul rând materiile necesare potenţialului de război. Fireşte, nici unul nici celalt dintre grupurile de beligeranţi nu puteau privi cu ochi buni aceste livrări continue de material capabil să mărească rezistenţa şl combativitatea adversarului. Cum însă dreptul Internaţional nu interzice neutrilor comerţul cu beligeranţii, orice intervenţie In această direcţie însemna o încălcare a suveranităţii statului neutru. In această situaţie şi în faţa acestei probleme se găsesc astăzi statele neutre în urma intervenţiei Marii Britanii şi a Statelor Unite ca orice livrare de materii susceptibile de a fi folosite de industria de război a Germaniei sau a aliaţilor ei, să fie încetată. Notificarea cu caracter ultimativ adresată diferitelor state neutre a primit răspunsul afirmativ al Turciei în ce priveşte livrările de chrom către Germania şi răspunsul negativ din partea Suediei, de unde Germania importa rulmenţi şi minereu de fer. In ce priveşte Suedia, Anglia şi Statele Unite au găsit răspunsul „nesatisfăcător“. In susţinerea răspunsului ei, Suedia s-a situat pe planul suveranităţii naţionale în virtutea căreia ea a încheiat o convenţie comercială în curs cu Germania şi a arătat in acelaş timp necesitatea economică vitală pentru ea de a importa din Germania obiecte de primă necesitate. In ce priveşte hotărîrea Turciei, inspirată desigur, după cum de altfel s’a şi subliniat de presa turcă, de alianţa ei cu Anglia Germiania nu şi-a precizat încă (Continuare in pag. 2-a) AJUTORAREA REFUGIAŢILOR 51 EVACUAŢILOR LISTA DE SUBSCRIPŢIE A ZIARULUI „UNIVERSUL” Pe lista de subscripţie deschisă de ziarul „Universul“ au mai subscris Suma din urmă lei 11.887.268 Uniunea Centrală a Sindicatelor Agric., Buc. „ 500.000 Ing. Grig. Socolescu, Bucureşti „ 20.000 Farmacişti Maria şi Ioan Stănescu, Buc. „ 20.000 Popescu Mihai, Soc. S. G. G., cititor, Buc. „ 5.000 Gheorghe Secioacă, refugiat, Bucureşti „ 1.000 Ing. Niculae M. Vrănceanu, Bucureşti „ 2.000 Rozica şi Ing. M. Pandrea, Bucureşti „ 4.000 Florica Ionescu, calea Călăraşi, Bucureşti „ 1.000 C-tin Pârvanovici, Bucureşti „ 1.000 Ilie B. Cosmulescu, pensionar, Bucureşti „ 2.000 Gh. şi Iulia Braniacof, Bucureşti „ 1.000 D-na A. Malcoci, Brăila » 500 Nestor Bălteanu, Bucureşti „ 3.000 Ion Ivănescu, pensionar, Bucureşti „ 2.000 Emanoil Pandrea, invalid război, Bucureşti „ 10.000 Preot Mihail Diaconescu, bis. „Iancu Nou“, Bucureşti „ 2.000 Parohia bis. „Iancu Nou-Bălăneanu“, Buc. „ 10.000 Familia C. Preda, Bucureşti „ 10.000 Cpt. Oncescu Traian, comand. M. N., of. p. m. 3604 „ 2.000 D-na Olga Teodoru, corn. Toporu, Vlaşca „ 10.000 Ionel Andriescu, Pucioasa „ 1.COI) D-ra T. V. „ 500 Total lei 12.495.268 Sat de la frontiera grec© albaneză atacat de bombardiere americane Salonic, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: Avioane anglo-americane au atacat cu armele automate pe credincioşii întruniţi la un serviciu religios oficiat în biserica satului Finip, situat în zona frontierei dintre Grecia şi Albania. Numeroşi credincioşi au fost grav răniţi, mulţi din ei încetând din viaţă. Mare parte dintre cei răniţi grav au fost transportaţi de ambulanţele germane la spitalele din Delvine şi Argirocastro RĂZBOIUL AERIAN LUPTE AERIENE DEASUPRA GERMANIEI Berlin, 28 (Radar). ,— După cum află Biroul Internaţional de Informaţiuni cu privire la operaţiunile de bombardiere britanice ce au avut loc în noaptea de Joi spre Vineri, aceste operaţiuni au fost iar sub semnul diferitelor manevre de diversiune şi de camuflaj cari, totuşi, au fost paralizate de apărarea germană împotriva avioanelor. Formaţiuni de bombardiere britanice, cari se îndreptau spre regiunile Germaniei de vest şi sudvest, sosind din mai multe puncte în acelaş timp, s’au izbit pretutindeni de o puternică apărare, efectuată de vânătorii germani de noapte şi de focul concentrat al artileriei antiaeriene. Violente lupte aeriene de noapte au avut loc, în cursul cărora formaţiunile de bombardiere teroriste inamice au suferit din nou pierderi considerabile. Punctul de gravitate al acţiunii inamice a fost în sectorul de sud-vest al Germaniei de unde se anunţă, din mai multe localităţi aflate în regiunea lacului Constanţa, că au fost aruncate bombe. ❖ Berlin, 28 (Rador). — Deasupra teritoriilor ocupate din vest au fost doborîte la 27 Aprilie cel puţin 21 de avioane anglo-americane, în majoritate bombardiere cu patru motoare. ❖ Berlin, 28 (Rador). — Cu privire la operaţiile aeriene din cursul zilei de Joi, după miezul nopţii de Joi spre Vineri, s’au dat următoarele amănunte: Formaţii de bombardiere britanice, făcând incursiuni deasupra teritoriului Reichullui de la nord şi de la vest, din mai multe direcţii, recurgând la cunoscutele manevre de diversiune, au întâmpinat din nou o puternică reacţiune din partea apărării anti-aeriene germane Avioane germane de vânătoare de noapte aflate in acţiune in spaţiul aerian din partea de vest şi de nord a Reichului au angajat lupta împotriva bombardierelor inamice cu câte patru motoare, ce făceau raiduri de teroare. Artileria anti-aeriană a deschis deasemeni tirul de baraj împotriva bombardierelor britanice pătrunse deasupra teritoriului german, pentru a ataca obiective izolate Un anumit număr de avioane Inamice de bombardament cu câte patru motoare au fost doborîte chiar înainte de a ajunge deasupra teritoriului Reichului. 63 DE AVIOANE SOVIETICE DISTRUSE IN DOUĂ ZILE Berlin, 28 (Rador). — La 26 şi 27 Aprilie, sovieticii au pierdut 63 de avioane. Sunt date lipsă 7 avioane germane. DISTRUGERILE PROVOCATE DE AVIAŢIA AMERICANĂ IN ORAŞUL PARMA Berlin, 28 (Rador). — Lucrările de curăţire care continuă în centrul oraşului italian Parma, greu lovit cu prilejul atacului dat de bombardierele americane la 25 Aprilie îngăduie să se stabilească încetul cu încetul întinderea distrugerilor pricinuit? Deşi vizibilitatea era perfectă aviatorii terorişti anglo-americani şi-au aruncat bombede în centrul oraşului Parma, care este vestit prin monumentele şi tablourile sale. Biserica Madonna della Stezzata, construită în prima jumătate a secolului al 16-lea, a fost complect distrusă de bombe explozive. Sub ruinele bisericilor prăbuşite au fost găsiţi un mare număr de copii şi femei, cari se refugiaseră în biserici-Cartierele de locuinţe şi catedrala din centrul oraşului, care datează în parte din a doua jumătate a secolului al 11-lea, au fost de asemenea greu lovite. Un mare număr de clădiri din vremea Renaşterii, deosebit de preţioase din punct de vedere artistic, au fost distruse. Stricăciuni mari a mai suferit şi o şcoală veche, ale cărei ziduri erau împodobite în parte cu fresce de Corregio PRESIUNEA ANGLO-AMERICANILOR ASUPRA STATELOR NEUTRE Berlin, 28 (Rador). — După cum s’a declarat la Wilhelmstrasse, in urma unei întrebări, presiunile anglo-americanilor asupra statelor neutre și mai ales asupra Suediei au marcat o nouă creștere. In legătură cu aceasta, la Berlin se subliniază o ştire dată de un ziar din America centrală şi răspândită de o agenţie de presă nord-americană, în care se spune că continuarea livrărilor suedeze către Germania arată că Suedia nu stă mai bine decât Olanda şi Franţa. , Anglia nu a ezitat să bombardeze fabricile acestor ţări. De ce atunci — se întreabă ziarul — s’ar purta altfel Anglia şi faţă de fabricile suedeze? La Berlin se exprimă părerea că şi aceste încercări de presiune maximă nu vor da rezultatele dorite de anglo-americani. MOARTEA LUI KNOX, MINISTRUL MARINEI NORD-AMERICANE Amsterdam, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N- B. transmite : Postul de radio New York a anunţat că d. Knox, ministrul marinei nordamericane, a încetat Vinerii din viaţă de pe urma unei crize cardiace. COMUNICAT Domnul Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, a dispus citarea ca exemplu pe Naţiune a maicii stareţe Deladia Hamilcar, dela Sf. Mănăstire Văratec, şi a maicii stareţe Agapia Velase, dela Sf. Mănăstire Agapia, precum şi a tuturor călugăriţelor din aceste sfinte locaşuri, cari, deşi în apropierea frontului, au rămas neclintite la posturile lor de închinare şi rugăciune. De asemenea, a dispus citarea pe Naţiune a d-lui Alexandru Sbiera, primarul oraşului Câmpulung - Bucovina, pentru patriotismul şi devotamentul de care a dat dovadă în exercitarea funcţiunii sale, înţelegând să rămână — cu toate riscurile — în fruntea comunei, spre a veghea la buna administrare a oraşului şi la apărarea drepturilor cetăţenilor H*. 118 Luni 1 Mai 1944 6 Pagini DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 28 APRILIE 1944 pe frontul Sevastopol, atacurile locale au fost sfărâmate prin foc. Pe cursul inferior al Nistrului, încercările sovietice de a lărgi capetele de pod au rămas şi ieri fără rezultat. La Nord de Iaşi, Inamicul a încercat din nou să străpungă poziţiile noastre cu forţe puternice. Toate atacurile au fost respinse de trupele româno - germane, prin lupte înverşunate. In sectorul Ruginoasa inamicul a contraatacat cu numeroase blindate, 18 care de luptă inamice, pătrunse în localitate, au fost distruse. Cum se vor da examenele particulare, de admitere, corivenţe şi bacalaureat 1. Examenele de admitere în clasa I şi V, care fuseseră fixate pentru începutul lunei Mai, se vor ţine la începutul lunei Iunie. 2. Ministerul a aprobat ca elevii corigenţi din clasa VIII-a de la liceele teoretice şi comerciale incorporabili, să dea examenul de corigenţă la începutul lunei Iunie în localităţile cele mai apropiate de locul de refugiu. Cei care nu vor retţta nici de această dată nu vor mai avea dreptul să treacă corigenţă în Septembrie şi vor fi declaraţi repetenţi. 3. Examenele particulare, finale neîncheiate și primordiale se vor da la începutul lunei iunie 4. Examenele de bacalaureat se vor ține în a doua jumătate a lunei iunie în localitățile care vor fi desemnate ulterior. CUM SE DESFĂŞOARĂ LUPTELE DE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT Berlin, 28 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele de pe frontul de răsărit : In sectorul de sud al povârnişurilor Carpaţilor, forţe ungare au curăţit de sovietici sate şi regiuni împădurite şi au continuat să înainteze la sud-vest de Kuty înspre răsărit. In sectorul Colomeea, la sud de oraş, violente lupte s-au desfăşurat cu grupuri sovietice destul de importante, care au încercat prin manevre de flanc să împiedice lărgirea poziţiilor germane şi ungare la nord de Colomeea Trupele ungare au opus o rezistenţă înverşunată, incununată de succes, şi au respins pe sovietici din poziţiile lor, în parte date înapoi pentru scurtarea liniei de luptă, nimicind nouă tancuri sovietice. In sectorul Nistrului superior, concentrarea a două regimente sovietice, sprijinite de secţii de tunuri antitanc şi de focul artileriei şi al aruncătoarelor de grenade, a fost dislocată şi nimicită. Restul formaţiilor bolşevice a fost respins în cursul unui contraatac. La nord de Nistrul superior, atacuri locale sovietice fără nici o legătură au dat greş. In sectorul dintre Brody şi Kowel, trupele germane au trecut la contraatacuri simultane până la vest de Kowel ,după ce au nimicit înaintările sovietice şi au ocupat în regiunile împădurite poziţiile bine fortificate ale inamicului întinzându-se pe o lărgime de mai mulţi kilometri. Nu sunt informaţii cu privire la lupte importante în restul sectoarelor frontului de răsărit. IN SECTORUL DE SUD Berlin, 28 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele din sectorul de sud al frontului de răsărit: In Crimeea, în sectorul Sebastopol, îndeosebi în zonele înaintate de la sud-est şi nord-est a fost oarecare activitate de luptă în cursul căreia bolşevicii au atacat cu efective de tăria unei companii sau unui batalion fiind însă respinşi. Pe Nistrul inferior, bolşevicii au pus in acţiune de fiecare dată grupuri de luptă de tăria unui regiment, după ce diviziile lor de şoc fuseseră simţitor încercate în cursul zilelor precedente. Alternând rezistenţa înverşunată cu puternice contraatacuri apărarea germano - română a provocat pe toată lăţimea frontului şi îndeosebi în multiplele coturi ale fluviului, pierderi mari bolşevicilor. Două grupuri de luptă bolşevice au fost, pentru a spune Mittel, decimate printr’o contramanevră combinată, executată de două grupuri de şoc germane, care au distrus dealtfel şapte tancuri sovietice. In cursul unei încercări făcute de formaţii sovietice mixte în sectorul Orhei de a traversa râul Răut, forţele de protecţie germane au deslănţuit imediat o contramanevră şi au nimicit de bolşevici aproape până la ultimul om. In sectorul Prut, bolşevicii şi-au continuat încercarea lor de străpungere înspre sud, după ce au masat artilerie în punctul culminant al atacului lor, la nord de Iaşi. Bateriile germane, cu tirul bine reglat, nu au rămas totuşi mute, reducând la tăcere, in cursul unei singure zi, 12 baterii sovietice. Prin contraatacuri hotărîte, grenadierii germani si formaţiile mobile au pricinuit unităţilor sovietice de infanterie, pierderi sângeroase. In urma unei operaţii germane de flanc, o formaţie sovietică a fost străpunsă şi o bază de plecare inamică a fost dislocată. Grupul înaintat al acestei formaţii sovietice a fost decimat de focul intens al artileriei germane şi de neîncetatele atacuri date de la mică înălţime de avioanele de luptă germane, ca şi de armele distrugătoare de tancuri. In Bucovina Orientală, câteva slabe atacuri sovietice au fost respinse de forţele române. Trupele române au înaintat înspre nord-est până la nord de un râu, după ce au ocupat câteva sate. Strămutarea străinilor dintr’o localitate in alta Se aduce la cunoştinţa cetăţenilor supuşi străini, din Capitală şi provincie, cari doresc a părăsi localitatea unde domiciliază în prezent, să se adreseze : cei din Capitală, prefecturei poliţiei Capitalei şi cei din provincie, direcţiunei generale a poliţiei, Bucureşti, sau prefecturilor de judeţ respective, arătând localitatea unde doresc a se stabili. Vor obţine această autorizaţie, cum şi pe cea de călătorie, pa baza ordinului ministerului afacerilor interne, subsecretariatul de stat al poliţiei. Nu se aprobă aşezările în zonele de război LOCURI DE MUNCA Pornind de la comunicarea făcută de ministerul muncii că lucrătorii şi funcţionarii rămaşi fără lucru din cauza împrejurărilor actuale, ori instituţiile şi întreprinderile cari au nevoe de lucrători şi funcţionari se pot adresa camerelor de muncă şi oficiilor de plasare, autorităţile pot lărgi câmpul de solicitudine şi în alte domenii ale muncii productive. Sunt meseriaşi de toate categoriile cari s’au refugiat din nordul ţării şi cari ar găsi de lucru în multe din localităţile mai mici unde au fost evacuate fie familiile funcţionarilor din ministere şi instituţii publice, fie familiile particularilor. Trebuie să li se înlesnească stabilirea şi eventual să li se procure, potrivit legilor în vigoare, materiile prime la fel cu ceilalţi meseriaşi. Sunt unele categorii de meseriaşi şi mici comercianţi cari îşi pot procura singuri materiile prime, încuviinţarea pentru aceştia trebue să fie mai puţin formalistă, mai puţin rigidă, dacă vrem cu adevărat să facem o faptă pozitivă în domeniul sprijinirii muncii-în ce priveşte întreprinderile şi instituţiile, ca să poată angaja lucrători şi meseriaşi noui, trebue să li se dea, putinţă să-şi desfăşoare activitatea în condiţiuni mai bune prin înlesnirea creditelor, mărirea capacităţii transporturilor etc. Ca să transpunem în fapte bunele intenţiuni, trebue să avem mereu în vedere că fiecare amănunt din viaţa economică are rostul lui în propăşirea materială a celor ce muncesc şi incertitudinea pe care fiscul trebue să o aibe că va avea putinţa să încaseze venituri ce sunt atât de necesare pentru acoperirea multiplelor nevoi ale statului. Un amănunt este în legătură cu altul şi toate la un loc contribuie să facă posibilă activitatea particularilor şi întreprinderilor, activitate care la rându-i dă finanţelor resursele prevăzute în buget. Pentru a înlătura cât mai multe din marile dificultăţi cari s’au ivit în mersul normal al vieţii noaste economice — din cauza războiului — trebue concursul luminat al tuturor autorităţilor, cari sunt datoare să rezolve repede toate lucrările, să se lepede de zgura formalismului complicat, să aibe mereu prezent spiritul de iniţiativă mai necesar azi ca oricând din cauza răspândirii în mai multe localități a diferitelor oficii și servicii de interes public.