Universul - Capitala, iunie 1944 (Anul 61, nr. 149-178)

1944-06-01 / nr. 149

. COMUNICAT pentru PENSIONARII ASIGURĂRILOR SOCIALE Pentru a veni în ajutorul pen­­sionari­lor, în grelele împrejurări de azi, Casa Naţională a Asigu­rărilor Sociale a hotărît plata anticipată a pensiilor pe trei luni şi anume pe luna Iunie, Iulie şi August. Plata pensiilor pe aceste trei luni se va face între 10—20 iu­nie a. c. Cu această ocazie se reamin­teşte pensionarilor că, atunci când îşi schimbă domiciliul, să anunţe imediat Casa Naţională a Asigurărilor Sociale—Aiud. Direcţiunea Generală 6574 CAUT BUNA FUNCŢIONARA corectă, muncitoare, cu­noască lucrări birou, ma­şină serie. NE£VACUABUA. Bine retribuită caută firma „AUTO MODEL" Bd. Tache Ionescu 42, 1 892 C. A. M. PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că, în ziua de 10 iunie a. c., ora 9 dim., se va ţine la Servi­ciul Cumpărărilor C. A. M., din calea Victoriei Nr. 152, etaj II, Bucu­reşti, o tratare pentru cum­părarea unui autocamion de 1,, 2 tone, uzat dar în perfectă stare de funcţionare, cu cauciucuri în stare bună sau fără cauciucuri şi cu livrarea promptă. In ofertă se va face o descriere amănunţită a autocamionului ofe­rit şi se va arăta locul unde poate fi examinat de Comisia technică C. A. M. Oferta va fi însoţită de o garan­ţie de 5% din valoarea furniturii. Prezenta tratare se va ţine în conformitate cu Legea Contabili­tăţii Publice şi Normele pentru ţi­nerea Licitaţiilor. 6603 CAPITALIST Se caută dispunând de 15 MILIOANE LEI pentru preluarea unei afa­ceri unk®. Rentabilitate si­gură. Amatorii serioșii se pot adresa la ziar sub 216 E. 28 A­nunţ Familia defunctei An­toinette Nicolae Spire­anu, domiciliată strada Ţepeş Vodă No. 87 cu pretenţii la moştenire sunt înştiinţate să se adreseze pentru des­chiderea succesiunei Tri­bunalului Ilfov secţia nota­riat. Orice lămuriri se pot lua de la Col. Slăvescu, str. Rondă 41, telefon 4.58.78, București. 8 PUBLICATIUNE DE LICITATE Nr. 103.245 din 26 Mai­­ 1944 Se aduce la cunoştinţa gene­rală că mare întreprindere din Târgovişte ţine licitaţie publică în ziua de 10 Iunie 1944, orele 10, pentru : Materiale diferite (bumbac, câlţi, carbid, cârpe de şters, cre­tă, ipsos, blingherit ,lavete, mă­turi, olane, perii, săpun smoală, spirt, trestie, etc.). Costul de sarcini se poate con­sulta în toate zilele lucrătoare între orele 9—11 la Târgovişte în Str. Independenţei Nr. 1, unde se va ţine şi licitaţia. Concurenţii vor depune în şe­dinţă, pe lângă ofertă, şi garan­ţia provizorie de 5 la sută în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Costul înserării prezentei pu­blicaţii în Monitorul Oficial şi ziar se va suporta de adjudeca­­tar. DIRECŢIUNEA 6 Greu încercata familie Kivu Ghinsberg anunţă cu aceeaş du­rere împlinirea a 30 zile data pierderea scumpei lor CERNA (JANETA) GHINSBERG Requiemul va avea loc Joi 1 Iu­nie 1944 ora 16.30 la mormântul dispărutei din Cimitirul Filantro­pia. 12 Simona Cassler anunţă cu ne­sfârşită durere moartea scumpei sale verişoare Juditha Lipa Nathan la 23 ani înhumarea are loc Miercuri 31 Mai la cimitirul Giurgiului. Să odihnească în pace. 46 Clara şi Avocat A. Baron fiică şi ginere, Blanche cu Robert şi Budu nepoţi, Clara şi Pincas Strumschi soră şi cumnat, precum şi întreaga familie, au marea du­rere să anunţe moartea scumpei lor Sally T. Weissbach din Constanţa în vârstă de 71 ani Preşedinta Soc. Doamnelor Israeli­te şi Fondatoarea azilului de bă­trâni din Constanţa, Membră în Comitetele Societăţilor: Crucea Ro­şiei Principele Mircea, Asistenţa Publică, înmormântarea va avea loc Miercuri 31 Mai 1944 ora 16 p. m la Cimitirul Filantropia București. 37 CALENDAR MIERCURI 31 MAI 1344 Ortodoxi Muc. Ermie. Catolic: Petud­ina (post 4­­.). Protestant: Petronila, Angel. Răs. soarelui 4,33. Ap. soarelui 13,54. FAZELE LUNII Răsărit 13 h. 09 m. Apus 1­3. 43 m. CALENDAR ISTORIC Un­ cutremur neobicinuit de puter­nic s­uprimat biserica Fîlipeștior și un mare număr de case In București (1738). JOI 1 IUNIE 1944 Ortodox­­ Muc. Justin. Filosoful, Catolic : Fortunați, Justin. Protestant: Komo. Răsăritul soarelui 4.3*. Apusul soa­relui 19,55. CALENDAR ISTORIC Suib conducerea lui Gheorghe Asa­­ch­i apare, în­ capitala Moldovei, cel dintâi jder : Alfhima Românească (1829). RADIO MIERCURI, 31 MAI 1944 RADIO ROMANIA RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 7 .* Ora dimineţii; Deschiderea e­­misiuni; Radio Jurnal; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 13 . Deschiderea emisiuni. Ora o­­ficială. 13.05 : Ora ostaşului. 33.50 : Ştirile serviciului german. 14 : Radio Jurnal. 14.20 : Orchestra Cireş. 15.15 : Muzică variată (discuri). 15­.30 : Poşta militară. 16 : Jurnal In limba rusă. 16.20 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19 : Deschiderea emisiunii. 18.05 : orchestra Mitică Rozescu. 18.45 : „Delta Dunării“ de Mihai Tican Rumano. RADIO ROMANIA 19: Jurnal in limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19 : Ştirile serviciului german RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Muzică de dans (discuri). 19.50 : Radio Jurnal 20: Recital de violoncel al d-lui Theodor Lupu. 20.40 : Conferinţa d-lui Petru Ma­­noliu, „De ce istoria Românilor nu are scrisori de dragoste“. 21 • Ora germaniei. 22 : Radio Jurnal. 22.10 • Muzică variată (discuri). 23 : închiderea emisiunii. Joi, 1 Iunie 1944 RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 7.00 : ORA DIMINEŢII. Deschide­rea emisiunii. Ora oficială. Radio jurnal. închiderea emisiunii. 13.00: Deschiderea emisiunii. ORA OSTAŞULUI- Muzică românească (discuri). 13.50: ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.15 : Publicitate. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR. Orches­tra Ionel Cristea. 15.30: Poşta militară radio. 18.09: Deschiderea emisiunii. Or­chestra Vasile Julea. 19.00: Jurnal pentru străinătate. 19.15 : Muzică de cameră (discuri). 19.50 : Radio jurnal. 20.00 : Viaţa noastră culturală de Em. Bucuţa. 20.15: Orchestra Fraţii Stănescu. 21.00 : Concert simfonic (discuri). 22.00 : Radio Jurnal. 22.15 : Muzică variată (discuri). 23.00 : închiderea emisiunii. ROMANIA TRIBUNALUL IALOMIŢA SECŢIA I-a Aflpt-publicaţiune de vânzare E­XTRAS Nr. 2106 din 15 Mai 1944 Dos. Trib. Ialomiţa S. I-a, No. 1279/1943, cu formele condiţi­unile şi sarcinile imobiliare. Pentru despăgubirea creditoarei Banca Naţională a României S. A. cu sediul în Bucureşti str. Lips­eanu No. 25, prin reprezentanţi le­gali, de suma de lei 330.000 capi­tal, plus procente legale de la sca­denţa biletului la o­rdin până la a­­chitare, şi cheltueli de executare, ce are de primit de la debitoarea S. N. C. Fraţii S. Finţi, cu sediul în oraşul Călăraşi, plasa Călăraşi, jud. Ialomiţa, str. Sft. Nicolae No. 38, prin componenţii: Muson Finţi, de profesiune funcţionar particular, domiciliat în Bucureşti str. 14 Mar­tie No. 8, şi Jaquies Finţi fără profesie, domiciliat în oraşul Călă­raşi Ialomiţa, str. Col. Al. Topâr­­lianu No. 116, ce datorez­ă în baza buletinului la ordin scăzu­t la 30 Aprilie 1937 şi învestit cu formula executorie la No. 503/937, de Trib. Ilfov S. N­, com., s-a scos în vân­zare silită prin licitaţie publică, imobilul situat în oraşul Călăraşi, plasa Călăraşi, jud. Ialomiţa, str. Spitalului No. 40—42, proprietatea debitoarei a cărui descriere este următoarea : Un teren în formă dreptunghiu­lară, având faţa şi fundul de câte circa 102 m. lungime şi laturile de câte circa 40 m. lăţime, având ve­cini la Est str. Gh. Lazăr, la Vest propr. Ilie Fopescu, la Nord str. Spitalului şi la Sud propr. Primă­riei Călăraşi. Pe acest loc se află două maga­zii construite din scânduri, cu pi­­loane pe temelie de beton şi aco­perite cu olane,­ având fiecare lun­gimea de 26 m. şi lăţimea de 21 m., înălţimea la coamă de 15 m. şi la faţă de 5 m. Ambele magazii au câte un şopron acoperit cu ta­blă. Corpul de magazie dela Vest are opt ochiuri, iar cel dela Est are patru ochiuri. Tot pe acest loc se află o cameră cu sală, din paian­tă, acoperite cu tablă și un adaos de scânduri servind de magazie. Asupra imobilului de mai sus nu există nici o sarcină afară de a­­ceea pentru care se execută conf. listei de sarcini No. 18579/944. Vânzarea şi adjudecarea imobilu­lui vor avea loc in ziua de 22 Iu­nie, 1944, dela orele 15 (cincispre­zece) în sala de şedinţă a Trib. Ialomiţa S. I., în Călăraşi, iar pre­ţul dela care vor începe licitaţiile şi strigările este de lei un milion şase sute mii, redus cu 25%, adi­că de la suma de lei un milion două sute mii, conf. legii. Sunt somaţi toţi acei care pre­tind vre­unn drept de chirie sau a­­remdă, ipotecă sau privilegiu, ca mai înaintea adjudecării, să arate pretenţiunille lor, sub pedeapsă de nu li se mai ţine în seamă. Prim Preşedinte, Eugen Călinescu Portărel şef, C. Tănase Dos. Corp. Port. nr. 78-1943, 6605 Marele succes de librărie, romanul plin de humor şi satiră Dâmboviţa apă dulce... de cunoscutul scriitor DAMIAN STANOIU a apărut în EDIŢIA IV în EDITURA „UNIVERSUL" Cereţi-l la toate librăriile Coperta acestei ediţii este datorită pictorului I. ANESTIN Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL“ Se trimite şi ram­burs la cerere. Preţul Lei 350 Cinematografe ARO : „O idilă la Capral". FANTASIO :­ Un ştrengar de faţă. SCALA : „Puntea de cristal" şi jur­nal. CAPITOL : SO­are de dragoste şi jurnal nou. REGAL : Imense­ şl Jurnal nou. TRIANON : „Premiere“* cu Zarah Leander şi jurnal. FEMINA : Opereta şi jurnal. BULEVARD PALAS: Acrobatul şi Jurnal. SELECT: P­opus şi Jurnal arpa : Cine a ucis pe Moş Crăciun, jurnal nou. CASANDRA: Neapele sub «tentei focului şi Jum­iai. CORSO : Legea intond­ şi Jumat V. F. A.-O.N.C. nr IM. OMNIA ! Leul din Damlaao şi jurai». NISSA: Don Quijote. AIDA*: Batania (La Bataille), «smpar­­nia de reviste şi jurnal de năstodi nr. 114. ALCAZAR: Ne-am tatâl mirt In sate® de noapte, revistă şi jurnal de răz­boi n­r. 114. ASTORIA, calea Dudeşti 3 . Legea Haremul­ud, Jurnal şi revistă. AMERICAN : Harlem, Jurmal şi tru­pa de reviste Traiam ploi­escu. BARCELONA : Hanul Groazei, jurnal şi revistă. CARMEN : Leul din Damasc şi Jur­nal de război. COLORADO : Orice fată as mărită odată şi jurnal. DACIA : Venera oarbă şi jurnal de război nr. 113. DIANA: Nuntă cu bucluc şi Jurnal de război. FLORIDA: Bătălia (La Bataille), compania de reviste şi jurnal de război. U. F. A. (de joi până Duminică). FRANKLIN: Prima întâlnire. GLORIA : A fugit o fată şi jurnal. ILEANA: Mater Dolorosa şi jurnal de război nr. 113. IZBANDA : Femei în lanţuri şi Jur­nal U.­ A.—O.N.C. nr. 1­14. MARNA : Temeri şi jurnal. MARCONI: Legea inimii şi jurnal O.N.C. MODEL: Eroii Spaniei şi Jurnal. MIORIŢA : Femei în lanţuri şi Jur­nal NERO: Prinţul fatal şi Jurnal. NONI : (Joi. Sâmbătă şi Duminică): Leul din Damasc şi Jurnal nr. 107. ODEON: Cupre şi jurnal. PICOLO : Bestia umană. Jurnal şi trupă de reviste. PACHE: Lanţuri nevăzute jurnal şi revistă. PARIS: Casa cu fantome Jurnal şi REX : Legea Inimii şi jurnal. ROMA : Asasinul de la casa NO. 21 şi trupă de revistă. SPLENDID : Actele vă rog, compa­nia de reviste şi jurnal de război n­r. 113. TOMIS : Vânt de primăvară şi Jur­nal. UNIC: Cătuşe roşii şi Jurnal. UNIREA : Prinţul fatal şi revistă. VERGU: Venera Coarbă, Jurnal de război nr. 114 și compania de re­­­viste Tra­i­an Florescu. VENUS : Ultimul spectacol şi Jurmal de răz­boi. VOLGA: Valea Drevoautaa şi jurnal 113. EXPOZIŢII SALA DALLES : Expoziţia Salonului Oficial. Sculptură şi pictură. Farmaciile de serviciu GARSTA OS NOAPTE GRUPA IV-a şi în nopţile de 4, 14, 34 şi 31 ale fiecărei luni Vasiliu G. D. (La Cerb), calea Vic­toriei, 70, I, 3.69.20; papaianopol Du­mitru, bd. I. C. Brătianuu, 7,­­ 4.12.521 Dr. Constantinescu Bălescu Marg., str Bărăţiei, 48, I, 3.29.80; Deciu Ana, bd. Filantropia, 120, I, 3.78.38; Bulan­­dra Gheorghe, calea Griviței, 506, II, mare telefon; Vaeni Constantin, str. Romană 17, III, 2.01.48; Manolescu Vasile, calea Victoriei, 169, III, 3.17.45; Moldoveanu Georgeta (Herăstrău), str. Voevodul Mihai, 16, III, 2.30.71; Georgianu Nicolae, str. Th. Speran­­ţia, 1. IV, 3.78.65; Bendorf Alexa­fru, calea Moşilor, 225, IV, 2.63.89; Ins­­tantinescu Lucia Chijic, şos. Mihai Bravul, 203, IV, n’are telefon. Panea Ştefan, calea Văcăreşti, 171, V, 4.17.00; Dr. Sima George, calea Șerban Vodă, 198, V, n'are telefon; Mironescu Con­stantin, calea Rahovei, 204, VI, 3.45.06; Farmacia Comunei Militari, comuna .Militari. VI, n’are telefon. ---------#@-------­ STATE ŞI SUPRA-STATE (Urmare din pag. I-a) Friivializarea intereselor naţionale, prin crearea de „supra-state", care să fie constructoare, gar­­diene şi apărătoare a întregii lumi, este de dorit, şi o mai bună colaborare a diferitelor ordine naţionale. Zadarnice vor fi toate jertfele şi suferinţele po­poarelor trecute prin încercările acestui război, dacă el se va în­cheia cu hegemonia câtorva şi cu aservirea celorlalte­ zadarni­ce vor fi dea­semeni toate spe­ranţele puse în asigurarea unei păci durabile, dacă aceasta va lăsa nealterată sămânţa viitoa­relor conflicte. Şi încheind acest raţionament, d. dr. Salazar nu pregetă să a­­tragă atenţiunea statelor că, aşa cum se precipită lucrurile, ele sunt puse azi în faţa alternati­vei , sau de a prelungi războiul în pace sau de a recunoaşte pa­­cea ca singurul ţel scuzând par­ticiparea la război. Ar fi păcat, însă, ca atitudinea statelor faţă de această alternativă să nu se afirme decât după terminarea războiului, când, fireşte, va fi prea târziu şi poate cu urmări i­­reparabile. Expunând punctul de vedere al politicii portugheze în aceste probleme, preşedintele Sa­lazar a declarat hotărît, că rea­lismul politic şi demnitatea na­ţională orientează azi Portugalia în sensul de a nu recunoaşte „dreptul de război“, ci de a face sforţări pentru a rămânea cre­dincioasă „dreptului de pace“. In această atitudine a ei, repu­blica portugheză se sprijină pe puterea statului şi a naţiunii şi pe o politică în acord cu in­teresele acestora. Este, cum am spus la început, cuvântul cel mai luminat şi mai înţelept ce s’a putut auzi în anii din urmă, spărgând laşitatea re­ticenţelor generale în care s’a ret­ranşat azi spiritul critic şi li­bertatea de opinie publică a lu­mii şi înfruntând in acelaş timp toată gravitatea, cu care unele puteri încearcă să acrediteze concepţii noul, pe care pretind să zidească viaţa lumii de după război. Adevărurile rostite de profe­sorul Salazar sunt o chemare la realităţi şi la bun simţ a acestei omeniri sălbătăcite, deviată din calea destinelor ei adevărate. Ele sunt cu atât mai preţioase şi mai binevenite cu cât momentul în care au fost rostite pare să fie crucial în deslegarea acestui război, care va hotărî de soarta nu numai a fiecărui popor, dar şi de a tuturor laolaltă, nu nu­mai de încheierea unui război, ci de împiedicarea ori promova­rea altuia în viitor. H. I. REFUGIAŢI CARI-ŞI CAUTĂ PE-AI LOR — Cine ştie unde se găseşte C. Cosma avocat din Huşi cu soţia sa este rugat a anunţa pe fratele său Victor Cosma din Zădăriciu comuna Crevedia Mică (Viaşoa). — Viorica Malcâianiu, evacuată din Cernăuţi, oaiută familia refugi­ată din Suceava, se găseşte în Bu­cureşti Bulev. Take Ionescu No. 7 Drogheria Papaianopol. — Fruntaşul Sicrieru Gheorghe roagă pe cei ce ştiu unde se află familia Sicrieru, din comn. Glodu­lui (Baia), să anunţe pe d. căpitan Marconi, com. Drăgăneşti (Tecuci). — Harmanda Gh. din Iaşi aflat în com. Unguriu (Buzău) caută pe fratele său Harmanda Leurenţiu. — Elevul Tele aţei­schi Victor din laşi, stabilit în com. Unguriu (Buzău) îşi caută rudele plecate din Lipnic. — Studentul Bossie Boris, şcoala Politechnică, Timişoara, caută pa d-na Maria Mihnevici din Chişi­nău.— Serg. Major adm. Borşa Va­sile, bat. 12 Vânăt. Munte, îşi cau­tă familia şi rudele din Ştefăneşti- Botoşani. — Poştariuc Grigore din com. Ceahov-Cernăuţi, aflat în Bucu­reşti, str. Petrescu 14 nr. 23, îşi caută fraţii. — Aurelia Folescu din Tg.-Fru­mos, aflată în satul Teleşti, com. Costeşti, jud. Argeş, caută fami­liile Băjenaru din Bacău, Solomon Gh., din Lăpuşna şi preot Carân­­gă­u din Tg.-Frumos. _ Popa Ileana, Şcoala agricul­tură Sânnicolaul Mare, jud. Timiş- Torontal, caută familia Ilie Ion­es­­cu din Iaşi. _ M. Zaharcheroi aflat în corn. Herin, jud. Făgăraş, caută familia Ştefan Gheorghiu, comerciant în Botoşani. UNIVERSUM Organizarea învăţământului cooperatist Învăţământul public.—învăţământul prnfo.—Şcoala superioară de studii cooperatiste Lipsa de personal de condu­ - cere, d­e administrare şi tehnic, cu pregătire temeinică de spe­cialitate, fiind una din cauzele principale, care, cu tot mediul prielnic, au împiedicat în trecut mişcarea cooperatistă să ia şi la nod avântul cunoscut în alte ţări, a făcut să se dea totdeauna, şi mai cu seamă în anii din urm­ă, o deosebită atenţiune învăţămân­tului cooperatist. La noi, învăţământul coopera­tist a început în 1909 prin şcoale cu caracter particular, ieşite din însăşi iniţiativa mişcării şi sprijinite de instituţiile centrale, iar începând din 1929 se predau cursuri de cooperaţie şi în şcoa­lele publice. In învăţământul pu­blic s’a creiat o catedră de cooperaţie pe lângă Academia de înalte studii comerciale din­­Capitală, în 1929, începând din 1938 s’au În­fiinţat catedre de cooperaţie şi contatointeţe pe lângă şcoalele normale de învăţători şi, tot în acelaş an, s’au introdus noţi­uni de cooperaţie şi contabilita­te în programa analitică a cursu­lui supra-primar, (cl. a VI-a şi a VII-a). In şcoalele normale învăţă­mântul cooperatist cuprinde, atât un curs teoretic, cât şi aplica­­ţiuni practice, care se fac prin stagii la cooperative în timpul vacanţelor de vară, precum şi în cooperative şcolare ale elevi­lor pe lângă şcoalele respective. In 1942—1943 au absolvit şcoa­la normală 1.607 elevi, la care, adăugându-se absolvenţii din cei 4 ani anteriori, se ajunge la un total de 5.916 normalişti cari au urmat cursurile teoretice şi prac­tice de cooperaţie şi contabilita­te şi ale căror cunoştinţe vor fi utilizate la timp pentru progre­sul cooperaţiei. „Institutul naţional al coope­raţiei“ a organizat supraveghe­rea şi controlul acestui învăţă­mânt şi a cooperativelor elevilor şcoalei normale. învăţământul propriu, organi­zat în trei grade, cuprinde o şcoală superioară de studii coo­peratiste, 5 şcoale practice de cooperaţie şi gospodărie agrico­lă, precum şi mai multe şcoli elementare de cooperaţie. Şcoala superioară de studii coo­peratiste şi-a început al 26-lea an de activitate neîntreruptă, cu 81 studenţi în anul I şi 26 în anul al II-lea. Din aceştia 74 sunt normalişti sau învăţători, cari în majoritate au urmat cursul de cooperaţie în şcoalele nor­male. De la înfiinţare şi până în pre­zent şcoala superioară de studii cooperatiste a diat 458 absolvenţi. Şcolile practice de cooperaţie şi gospodărie agricolă funcţio­nează actualmente la Luduş (Tur­da), Orşova, Goleşti, Chişinău şi Ismail. Ele urmăresc în general formarea de gospodari coopera­­tori, pregătiţi spre a-şi satisface trebuinţele economice prin aso­ciere în cooperative, cum şi for­marea personalului necesar con­ducerii şi administrării acestor cooperative. Şcoalele elementare de coope­raţie funcţionează pe lângă fede­rale şi asociaţ­­i culturale coo­peratiste regionale, fiind, organi­zate din iniţiativa acestora şi cu sprjinul „Institutului naţional al cooperaţiei“; ele urmăresc ca în­­tr’un timp relativ scurt (6—12 luni) să pregătească funcționari de contabilitate, vânzători, ma­gazineri, etc. necesari cooperati­velor de primul grad. CRONICA SPORTURILOR REGULAMENTUL CURSEI DE RAZBOIU - S. R..-ul organizează pentru Duminică 4 Iunie 1944 o competiţi­­­une cu denumirea : „Cursa de răz­­boiu“ cu următoarele probe : Cross, canotaj, ciclism, escaladare, tir. Aceste probe vor fi organizate de către federaţiile respective. TRASEUL Cross : Plecarea de pe stadionul O. S. R.—șoseaua Kiseleff, calea Victo­riei, b-dul Elisabeta, Cişmigiu (in­trarea prin poarta mare vis-a-vis de Monitorul Oficial)., debarcader. Canotaj : Canotajul se face indivi­dual în bărcile de pe lacul Ciişmigiu. Plecarea este de la debarcader, se va ocoli insula dela Monte-Carlo şi se va întoarce tot la debarcader. Ciclism : Proba de ciclism începe dela poarta pe unde s’a făcut intra­rea în Cişmigiu. Se va parcurge : ■B-dul Elisabeta, Splaiul Indepen­denţii şos. Cotroceni, B-dul Palatu­lui Cotroceni, Fac. Medicină, str. Costache Negri, A. N. E. F. Escaladarea • Escaladarea parape­tului de 2.30 m. se va face imediat după intrarea pe stadion prin poar­ta din dreptul terenurilor de Volley. După ce s’a trecut obstacolul se va face un tur de pistă până la sosirea curselor de atletism. Tir . Tirul (aruncarea grenadei) se face după ce a sosit ultimul concu­rent şi va consta din aruncarea a 5 grenade într’un panou situat la 30 metri. INSTRUCŢIUNI Competiţiunea se dispută indivi­dual iar clasamentul va fi pe echipe. Fiecare grupare putând înscrie 4 concurenţi, contând însă numai 3 în clasament. Numit. Lt.-comandorul Niculescu Fiecare grupare va avea gnre să ------------------------, alle biciclete pentru cursa ciclistă pe care le va lăsa sub supraveghe­rea unui membru la intrarea în Ciş­migiu. In caz de defecţiune a unei biciclete, ea se poate înlocui cu alta. Escaladarea obstacolului se face individual, ajutorul reciproc fiind interzis PREMII Cupa O. S. R. pentru cea mai bu­nă echipă. 9 plachete O. S. R. pentr­u primele 3 echipe clasate. Câte un echipament complect pri­mitor 3 din clasamentul general. Fiecare federaţie va distinge pe concurenţii clasaţi la proba respec­tivă. ÎNSCRIERILE înscrierile se primesc la O. S. R. în fiecare zi între orele 8—10 până Vineri 2 iunie a. c. orele 10 când se termină. Competiţiunea se aleargă pe orice fel de timp. In aceste vremuri grele, editura „Universul” îşi continuă programul de activitate culturală cu aceeaşi credinţă, tipărind cărţi şi diferite lucrări de folos obştesc. In domeniul literaturii pentru co­pil şi tineret, editura „Universul” poartă o grijă şi mai deosebită ti­nerelor vlăstare care trebuesc să aibă cartea lor bună şi frumoasă, bogată sufleteşte şi împodobită cu ilustraţii, care să le-o facă plăcută şi atrăgătoare. Numeroasele volume apărute sunt dovada gândului no­stru pe ca­re-l împlinim cu toată a­­tenţiunea. Pe lângă scrisul pentru copiii cari ştiu să citească, nu au fost uitaţi acei micuţi care, neştiind încă să silabisească, au nevoie şi ei de o carte cu imagini pe care să o răs­foiască şi amuzându-se de ilustra­ţiile care reprezintă adesea înseşi jocurile lor cu pasările şi animalele din ogradă, să se bucure de puţi­nul text din josul desenelor, pe care 11-1 lămureşte maica sau bu­nicii. In felul acesta, copilaşul, în­cetul cu încetul, rememorează tex­tul, îl spune singur pe dinafară, ur­mărind vorbă cu vorbă scrisul, strâns legat de imaginile desenului, se obişnueşte apoi cu literele şi fi­­indu-i la rândul lor şi ele lămurite, prinde să le cunoască. De aci ur­mează dragul de carte, de citit, de scris. Editura „Universul“ a tipărit cu grije o serie din acest fel de ALBU­ME ILUSTRATE, în dorinţa de a pune la îndemâna părinţilor, pentru micuţii lor, asemenea cărţi folosi­toare. In cuprinsul unor minunate ilustraţii în culori, textul este rea­lizat în aşa fel, ca el să distreze şi să intereseze pe micuţul care-i în­toarce paginile. Aceste Albume­ ilustrate sunt cel mai frumos dar pe care părinţii o pot face copiilor. Catalogul editurei „Universul“ s-a îmbogăţit cu două serii din acest fel de lucrări, cari sunt foarte mult apreciate şi căutate şi al căror titlu este următorul: ANIMALE MARI ŞI MICI, BUCURIA CO­PIILOR, BUNI PRIETENI, CARTEA MEA, CUTIA CU JUCĂRII, HOP, HOP, HOP..., CĂLUŢII FUG, PUIU ŞI PUICA LA ŢARA, VREAU S'ASCULT ŞI EU POVEŞTI — aces­tea formează seria I, iar din seria II au apărut • CUCURIGU ! CINE-L PRINDE MAI ÎNTÂI ? DE TOATE ŞI FRUMOASE, IN LIVADA ÎN­FLORITĂ, LA PLIMBARE 'N ZI DE SOARE. O nouă serie din aceste ALBUME­ILUSTRATE este sub tipar şi în curând se va găsi în vitrinele li­brăriilor spre bucuria micuţilor co­pilaşi. ». IONESCU MOREL CÂRTI NOUI Albume ilustrate pentru copiii micuţi Editura „UNIVESUL“ Reuniunea de azi întruneşte opt probe bine alcătuite în care 151 portanţi îşi vor disputa în­tâietatea. In premiul Mărăşeşti, Erete, Uragan, Champion jr. şi Vuet îşi vor disputa aprig pre­miul. In premiul Zapros desti­nat cailor de 4 ani, lupta se va da între Havana, Xerxes, Chopp­y Sea şi Viorica. Premiul Soveja destinată cailor până la opt ani este o alergare deschisă numai conducătorilor amatori. ţis. PRONOSTICURI I Pr. Soveja: Talisman A­l. II Pr. Zapros: Viorica-Xerxes. III Pr. R. Vâlce­ : Suveica-Fe­rV Pr. Oancea: Hatmanul Fl- Blondine. V Pr. Mărăşeşti: Erete-Uragan. VI Pr. Singureni: Decebal II­Biruinţa. VII Pr. Caraiman: Ostaş-Sud. Sleipnir. VIII Pr. Luceni: Adda Worthy- Ancuţa. AZI LA BANEASA Erete şi ţop vor disputa premiul Mărăşeşti MAREŞALUL CONDUCĂTOR PUNITflE VITEJII EROICEI REZISTENTE DELA SEVASTOPOL (Urmare din pag. I-a) de 20 nm­. şi saci de grenade Molotov. Câţiva răniţi şi un mort la bord. Al treilea atac, — în picaj cu bombe şi mitraliere grele. Doi morţi la bord. Al patrulea atac cu bombe, — fără rezultat. Al cincilea atac, — cu torpile. Fără efect. Al şaselea atac, — cu bombe. Nici o victimă. Fiecare val de avioane roşii, înverşunându-se cu ciudă şi exasperată turbare împotriva navei care poartă ca un talis­man de noroc numele Regelui întregitor, a lansat între 70 şi 100 bombe, căzând în apă foarte aproape de vas, mu­ite dintre a­­ceste bombe au împroşcat cu schije corpul navei, sfredelind cam pretutindeni bordajul. Din­tre cele două bombe incendiare căzute pe punte, una singură a lovit un cheson cu muniţii, ime­diat svârlit de echipaj în valuri... In fruntea scurtei liste de morţi, comandantul rosteşte numele ele­vului Hristodorescu, căruia ala­­tăieri, de 10 Mai, îi sosise înăl­ţarea la gradul de aspirant... Patetica înmărmurire a aces­tui front de marinari, cu tăcerea severă a buzelor şi a trupurilor, dă relief mai dramatic apelului celor răniţi la bord, în frunte cu căpitanul Sârbu Tiberiu şi la Petrescu Benone. Şi parcă se în­sufleţiră chiar spintecatele mă­­runtae ale distrugătorului, — respiră oarecum ceva uman, a­­cum, şi în căldarea aceea nr. 1, în tancurile de petrol 5 şi 6, cam­ deşi lovite, totuşi nu au abando­nat adâncurilor bastimentul cu pavilionul în bemă, cernit de povara camarazilor căzuţi... Când la urarea Mareşalului „Bună ziua, băeţi!“ echipajul răspunde cu un răsunător „Să trăiţi!“, în sufletul fiecăruia dintre noi pal­pită o clipă gândul că undeva, pe câteva obscure paturi de cabine, îşi dorm acum somnul neclintirii eterne câţiva dintre vitejii ma­rinei româneşti, jertfiţi pentru ca mii şi mii de vânători de munte ai ţării să-şi poată îmbrăţişa ma­mele, soţiile şi copiii, prin satele carpatine, unde vor alerga cu­rând... PE PUNŢI CU FURAJERE DE SÂNGE... ...—„Vă mulţumesc pentru ser­viciile aduse Patriei... Am încre­dere în d-voastră şi convingerea că, în nouile misiuni ce veţi pri­mi, vă veţi purta la fel !“... Cuvintele acestea, spuse de Ma­reşalul Antonescu lt.­comando­­rului Samson, după câteva mi­nute de vorbă cu echipajul şi cu ofiţerii, răsună încă în auzul nostru în clipa când oaspete urcă pe bordul navei vecine, abia so­sită de la Sevastopol. Debarcarea batalioanelor este aci în curs. In faţa frontului de bluze cu tivuri albe, lt.-comandorul Nî­culescu Dumitru a dat Condu­cătorului raportul. , — „Cum era în zona de la Cher­sones?“, întreabă Mareşalul. Pe chipul comandantului, e­­vocarea sguduitoarelor clipe ale îmbarcării a aninat un zâmbet cu accent de grimasă repede transformată însă în surâs de mândrie marinărească . — „Era extraordinar, Domnule Mareşal!“ — răspunse ofiţerul, nimerind un adjectiv susceptibil de toate interpretările... Comandantul a lăsat o pauză de o clipă, apoi adaogă cu chipul subit grav şi orgolios : ...„dar ne-am îndeplinit mi­siunea !“.... Mareşalul Antonescu clătină uşor din cap, cu gestul acela fa­miliar, dăruit ostaşilor numai a­­tunci când este într’adevăr unul­Dumitru îşi continuă raportul — „Nava are la pupă câteva lovituri de schije de bombe... Am­ avut câţiva răniţi şi următorii morţi la bord“.... Privirile noastre se înalţă şi aci spre pavilionul vasului, a coborît, şi acesta, în semn de do­liu pentru jertfa camarazilor că­zuţi... Momentul este mişcător... Purtat de dioci sanitari pe o tar­­gă, este tocmai acum coborît pe uscat un ofiţer din Statul Major al navei, grav rănit. Conducăto­rul s’a apropiat spre a vorbi e­­roului, dar este împiedicat de comandant: căpitanul acesta, cu chipul şi cu braţele neclintite, bătând agale din pleoape, a fost rănit lângă carotidă, şi nu are putinţa să rostească nici un cu­vânt.... Cât durează inspecţia Mareşalului în port, ofiţerul este transportat pe masa de operaţie a spitalului; peste o oră, se va raporta Mareşalului Conducător că operaţia a reuşit,, şi ligatura salvatoare a fost perfect desă­vârşită de un chirurg destoinic. FRĂŢIE DE ARME ...Printre ostaşii români şi ger­mani cari continuă să coboare de pe punte, Conducătorul por­neşte acum spre distrugătorul „Regina Maria“, vasul escortă al convoiului, şi el intrat adineaori în port. — „Am adus la bord 986 sol­daţi români şi germani“, — ra­portează comandantul vasului, lt. comandorul Alexandru Bercea... „Am suferit mai multe atacuri aeriene, dar nu am avut pe bord decât un singur mort: un capo­ral german. Nici o avarie.. Nava este gata de noui operaţiuni“. Forfoteala de pe punte, unde ivirea Mareşalului a însufleţit tresăriri şi zâmbete de bucurie, nu s’a întrerupt... Doar privirile noastre sboară acum, de la Con­ducător, la vasul acela impunător, care pătrunde în port cu mii de ostaşi la bord, în urma lui, o în­treagă suită de nave MFP, având fiecare pe punte câte 400 soldaţi români şi germani, printre tunu­rile de 88 mm, cu ţevile uşor ca­brate. Mareşalul Antonescu priveşte bastimentul care pătrunde solemn în port, cu echipajul şi trupele aliniate în lung front de la proră la pupă, sub fluturările pavilio­nului în bemă... Conducătorul, aci, nu mai urcă pe punte. Un colonel german a coborît cel din­tâi pe mal, şi cu alură marţială raportează Mareşalului României situaţia trupelor sale evacuate : — „Bun venit pe pământul Ro­mâniei“, d­urează ospitalier Con­ducătorul. Colonelul a transmis oamenilor de la bord, în graiu­l lor matern, uralele Mareşalului. O scurtă co­mandă sacadată, şi din pieptu­rile recunoscătoare a 1.200 ger­mani de pe nava românească is­­bucneşte entuziast un strigăt u­­nanim, vibrând de toate ecourile primejdiilor străbătute, animat de întreaga gratitudine a salvării: — „Heil!... Heil!... Heil, Mars­chall Antonescu Comandantul vasului, la co­mandorul Foca Anton, a rapor­tat fazele operaţiunilor de sal­vare şi evacuare, la Chersones. Este clipa când colonelul german mai are ceva de adăugat: — „Domnule Mareşal... Nu am cuvinte spre a mulţumi, în nu­mele ofiţerilor şi soldaţilor mei, pentru chipul cum am fost în­tâmpinaţi, evacuaţi şi găzduiţi la bordul acestei nave, de către o­­fiţerii şi echipajul român!“... Mareşalul Antonescu a răspuns cu un zâmbet de mulţumire şi de mândrie. — „Camarazii români”, — con­tinuă emoţionat colonelul ger­man, — „s’au arătat faţă de noi mai mult decât minunaţi cama­razi... S’au purtat cu noi ca nişte adevăraţi fraţi !“... Emoţia oaspelui se citeşte în toate privirile... Este mişcat şi Mareşalul, care împreună cu noi toţi face efort ca să-şi comprime mai ostăşeşte emoţia. Dornic să dedice celor ce le-au meritat, a­­ceste omagii de recunoştinţă, Conducătorul ordonă comandan­tului să-i prezinte pe toţi ofiţerii echipajului, cărora le strânge a­­fectuos mâna, mulţumindu-le prietenos. — „In numele Ţării“, — ros­teşte laconic Mareşalul Antones­cu, încă mişcat de freamătul a­­cestor clipe de mândrie românea­scă. ...Câteva secunde sunt de acum pentru ca şi ofiţerii germani de li­bord să coboare pe mal; ca şi os­taşii noştri sunt toţi bronzaţi de jarul bătăliilor... Mareşalul Anto­nescu strânge fiecăruia mâna apoi dispare în răsunătoarele u­­rale ale trupelor şi echipajului pornind spre răniţii de la spital. CEI CE-AU PRIVIT MOARTEA ...întâi răniţi... Pe urmă eva­cuaţi din depărtările Crâmului... Ostaşii din spitalul cercetat acum au avut de două ori temeinic cu­­vânt să se creadă părăsiţi de via­ţă... Cum s’a ivit miracolul stră­mutării ?... In clipa când asupra unui căpătâi de pat alb se în­clină chipul Mareşalului Anto­nescu, fiecare rănit desluşeşte că în Patria nevăzută, aci, veghea pentru toţi camarazii de peste ape un soldat cu inima de pă­rinte, frământat de neastâmpărul de a nu pierde nici un soldat mai mult, pe meleagurile vitrege ale Grimeei. Bucuria revenirii la viaţă şi la fraţi se citeşte pe chipurile aces­tor răniţi de pe distrugătorul „Re­gele Ferdinand“ , sunt palizi, dar fără acel surâs de stoică resem­nare, de obicei marcat pe buzele răniţilor. In inima fiecăruia din­tre ei, sub rănile acestor trupuri care mâine vor purta glorioasele cicatrice ale Crimeei, vor stărui ani îndelungaţi amintirile de vi­tejie ale luptătorilor cari, împre­suraţi de desnădejde fiind, au ne­gat cu trufie moartea şi au cre­zut năvalnic în Patrie, In Condu­cător şi în Viaţă... SEVASTOPOL, — NUME DE LEGENDĂ Miezul nopţii a bătut la un cea­sornic din căsuţa unde Mareşalul Antonescu urmăreşte necontenit evacuarea întrezărită la Constan­ţa, într’un amurg de primăvară. Nu a întâlnit acolo pe acela care a avut comanda supremă a ope­raţiunilor aero-navale, p­e vice­amiralul german Bri­nckman, strălucit navigator şi desăvârşit om de război, pentru aceste me­rite decorat de Conducător deu­năzi cu ordinul „Mihai Viteazul". Dar roadele trudei lui și a ma­rinarilor români ne sunt din oră­­ în oră vestite, prin îmbucurătoa­rele rapoarte pe care ţăcănitul te­legrafului ni le culege de la mare. — „Convoiul 23... intrat cu bine în port“. — „Convoiul 27... împreună cu două nave de dragaj, încărcate cu trupe evacuate... intrate cu bine în port’’... — „Convoiul 32... Convoiul 28... intrat la ora 21,35 în por­tul... — „Intre orele 9 dimineaţa şi 22,30, în portul... debarcaţi 23.967 oameni şi ofiţeri, în ziua de 13 Mai... 13 Mai. — până la amiază, debarcaţi 13.420 oameni... Scu­fundat un singur vas cu muniţii”. ...Data 5 Mai, marina româ­nească a continuat eroic operaţia de salvare. A fost faza a doua a evacuării; prima începuse la 14 Aprilie... Au fost conduse am­bele, sub pavilion românesc, de marinarul acela subţirel şi taci­turn, calm la primejdie şi nă­prasnic la provocare: contraami­ralul Macellariu. ❖ De la 8 Aprilie la 12 Mai 1944, fixând în Crimeea 29 divizii so­vietice cu peste 1000 tunuri, trupele româno-germane de la Sevastopol i au salvat frontul Nis­trului inferior de năpustirea ar­matei a 3-a roșii. Evacuarea ca­pului de pod nu s’a desăvârşit decât în clipa când frontul Nis­trului românesc se consolidase deplin, după ce pierduseră bol­­şevicii în 34 zile, dela Perekop şi Kerci la Sevastopol, 196 blin­date 113 tunuri şi 604 avioane. Contr’a­miralul Macellariu, co­mandantul forţelor maritime ro­mâne, a fost decorat cu Crucea de Cavaler al Ordinului „Crucea de Fier’’... . TTT­ rjjTT V­T­TTTTTTT ▼ T 'T VTM YTT­­ i iTiifiiinwwrimii Minah MiiirTiDrrirrTni irm i­iTînrD Tineretul în vacanţă citeşte î­n fiecare săptămână „ZIARUL ŞTIINŢELOR”, singu­ra revistă românească de ştiinţă şi tehnică scrisă pe înţelesul tu­turor. Pentru cultura, generală a unui om modern, această revistă valorează cât o enciclopedie. — 20 LEI EXEMPLARUL — Cereţi chioşcarului dvs. să vă rezerve un exemplar în fiecare Marţi. Anul al 61-lea Nr. 149 Joi 1 Iunie 1944 CURIER JUDICIAR Escrocherie, şantaj, trafic de devize... Magistratul instructor al cab. I a dat cri o ordonanţă definitivă de urmărire şi a dispus trimiterea in judecata tribunalului corecţio­­nal a următorilor infractori: Radu Grigorescu, din str. C. Sniru Haret 3 (pentru înșelăciune si şantaj), Savu Grigorescu, din str. Elena Cuza 106, (pentru etom­­olicitate la isprăvile precedentu­lui), Vasile Panaitescu, din str. Biserica Popa Chiţu 9, Ionel Aus­­check, din str. dr. Lister, Ema­­tou­l Receami din str. Bur­eedi Poo, Haschia Rubin, din str. Moruzi- Voevod 9, Gheorghe Ionescu, din­­str. Petre Secăreanu 32 şi Jean Goldstein, din str. Doamnei 5, pentru trafic de devize. Combinaţia penală ce i-a fere­cat pe toţi, laolaltă, în furcile a­­celeiaşi ordonanţe definitive, e foarte interesantă. Primul a debutat anume oi înşelăciunea proprie tinerilor speculanţi ai darului împrumu­tat lor prin binefacerea naturii: a ademenit mieros­feţe dornice de măritiş, le-a cucerit inimile până le-a apeidat datele, apoi le-a lăsat pradă desnădejdii. In scurt timp şi-a creat astfel adevărată meserie şi şi-a asigu­rat faimă de ..boer înstărit“ pe piaţă. Unchiul său — inculpa­tul nr. 2 — Savu Grigorescu a râmnit la buna stare a nepotului. Şi i-a ce­rut secretul. Fireşte că şi dacă îl afla, mare procopseală nu se ale­gea de el. Totuş Radu l-a păcălit pe Savu, făcându-l să creadă că trăieşte din... bursa neagră. Aşa s’a făcut că, la bătrâneţe, unchiul ascultând de îndemnul nepotului a pornit pe drumul în­chisorii învârtind o serie de tra­ficuri mărunte de valute, în com­plicitate cu ceilalţi co-inculpaţi. Toţi au fost demascaţi insă, după scurtă activitate, cu mnula­iul unei negocieri clandestine tratată cu Absebeck (pentru 1000 dolari). Cam­ătă Tot­eri, parchetul a trimis dea­­dreptul în judecata tribunalului corecţional pe comerciantul Mi­hail Marinescu, din str. Pop­escu Asan 20, pentru delictele de ca­mătă şi abuz de încredere. Inculpatul, operând şi de astă dată profesional, a împrumutat victimelor sume diverse cu do­bândă de 300% şi, pe deasupra, şi-a însuşit şi gajurile extorcate debitorilor. Au fost trimişi in judecată Au mai fost puşi ori sub rigo­rile legii penale şi trimişi în ju­decata corecţiională şi antrepre­norul de binale Mihai Adam, din intrarea Floreasca 22 B şi şoferul Ferdinand Kaim, din aleea A­­lexandru 1. Primul este învinuit ca şi-a confecţionat acte false spre a se putea da inginer constructor faţă de clienţii săi şi că se da obişnuit drept inginer usurpând această calitate. Iar celalt este învinuit că a căl­cat deunăzi cu autoturismul B. 3.862 pe pietonul căpitan Al. Pe­trescu ,omorându-l pe loc. ♦ « ♦ ♦ 44~5-4-4-4-444. In „ VESEIIS/V* Nr. 16 din SO Mai 1944. Dovada nevinovăţiei. — Un ziarist celebru. — Corte­giul funebru. — Chestia cu geamul. —■ Un suflet ales... — Sinceritate. — Logica Mariţei. — Semn sigur. — Despre bărbat. — Câine inteligent (vânătoreşti). — De vorbă cu cititorii. — Provincia în reportaj: Târgo­­viște. — Numeroase desene, Humor, etc. — 16 pagini în culori, 16 lei — A X ­r v

Next