Universul - Capitala, iunie 1944 (Anul 61, nr. 149-178)
1944-06-01 / nr. 149
. COMUNICAT pentru PENSIONARII ASIGURĂRILOR SOCIALE Pentru a veni în ajutorul pensionarilor, în grelele împrejurări de azi, Casa Naţională a Asigurărilor Sociale a hotărît plata anticipată a pensiilor pe trei luni şi anume pe luna Iunie, Iulie şi August. Plata pensiilor pe aceste trei luni se va face între 10—20 iunie a. c. Cu această ocazie se reaminteşte pensionarilor că, atunci când îşi schimbă domiciliul, să anunţe imediat Casa Naţională a Asigurărilor Sociale—Aiud. Direcţiunea Generală 6574 CAUT BUNA FUNCŢIONARA corectă, muncitoare, cunoască lucrări birou, maşină serie. NE£VACUABUA. Bine retribuită caută firma „AUTO MODEL" Bd. Tache Ionescu 42, 1 892 C. A. M. PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 10 iunie a. c., ora 9 dim., se va ţine la Serviciul Cumpărărilor C. A. M., din calea Victoriei Nr. 152, etaj II, Bucureşti, o tratare pentru cumpărarea unui autocamion de 1,, 2 tone, uzat dar în perfectă stare de funcţionare, cu cauciucuri în stare bună sau fără cauciucuri şi cu livrarea promptă. In ofertă se va face o descriere amănunţită a autocamionului oferit şi se va arăta locul unde poate fi examinat de Comisia technică C. A. M. Oferta va fi însoţită de o garanţie de 5% din valoarea furniturii. Prezenta tratare se va ţine în conformitate cu Legea Contabilităţii Publice şi Normele pentru ţinerea Licitaţiilor. 6603 CAPITALIST Se caută dispunând de 15 MILIOANE LEI pentru preluarea unei afaceri unk®. Rentabilitate sigură. Amatorii serioșii se pot adresa la ziar sub 216 E. 28 Anunţ Familia defunctei Antoinette Nicolae Spireanu, domiciliată strada Ţepeş Vodă No. 87 cu pretenţii la moştenire sunt înştiinţate să se adreseze pentru deschiderea succesiunei Tribunalului Ilfov secţia notariat. Orice lămuriri se pot lua de la Col. Slăvescu, str. Rondă 41, telefon 4.58.78, București. 8 PUBLICATIUNE DE LICITATE Nr. 103.245 din 26 Mai 1944 Se aduce la cunoştinţa generală că mare întreprindere din Târgovişte ţine licitaţie publică în ziua de 10 Iunie 1944, orele 10, pentru : Materiale diferite (bumbac, câlţi, carbid, cârpe de şters, cretă, ipsos, blingherit ,lavete, mături, olane, perii, săpun smoală, spirt, trestie, etc.). Costul de sarcini se poate consulta în toate zilele lucrătoare între orele 9—11 la Târgovişte în Str. Independenţei Nr. 1, unde se va ţine şi licitaţia. Concurenţii vor depune în şedinţă, pe lângă ofertă, şi garanţia provizorie de 5 la sută în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Costul înserării prezentei publicaţii în Monitorul Oficial şi ziar se va suporta de adjudecatar. DIRECŢIUNEA 6 Greu încercata familie Kivu Ghinsberg anunţă cu aceeaş durere împlinirea a 30 zile data pierderea scumpei lor CERNA (JANETA) GHINSBERG Requiemul va avea loc Joi 1 Iunie 1944 ora 16.30 la mormântul dispărutei din Cimitirul Filantropia. 12 Simona Cassler anunţă cu nesfârşită durere moartea scumpei sale verişoare Juditha Lipa Nathan la 23 ani înhumarea are loc Miercuri 31 Mai la cimitirul Giurgiului. Să odihnească în pace. 46 Clara şi Avocat A. Baron fiică şi ginere, Blanche cu Robert şi Budu nepoţi, Clara şi Pincas Strumschi soră şi cumnat, precum şi întreaga familie, au marea durere să anunţe moartea scumpei lor Sally T. Weissbach din Constanţa în vârstă de 71 ani Preşedinta Soc. Doamnelor Israelite şi Fondatoarea azilului de bătrâni din Constanţa, Membră în Comitetele Societăţilor: Crucea Roşiei Principele Mircea, Asistenţa Publică, înmormântarea va avea loc Miercuri 31 Mai 1944 ora 16 p. m la Cimitirul Filantropia București. 37 CALENDAR MIERCURI 31 MAI 1344 Ortodoxi Muc. Ermie. Catolic: Petudina (post 4.). Protestant: Petronila, Angel. Răs. soarelui 4,33. Ap. soarelui 13,54. FAZELE LUNII Răsărit 13 h. 09 m. Apus 13. 43 m. CALENDAR ISTORIC Un cutremur neobicinuit de puternic suprimat biserica Fîlipeștior și un mare număr de case In București (1738). JOI 1 IUNIE 1944 Ortodox Muc. Justin. Filosoful, Catolic : Fortunați, Justin. Protestant: Komo. Răsăritul soarelui 4.3*. Apusul soarelui 19,55. CALENDAR ISTORIC Suib conducerea lui Gheorghe Asachi apare, în capitala Moldovei, cel dintâi jder : Alfhima Românească (1829). RADIO MIERCURI, 31 MAI 1944 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 7 .* Ora dimineţii; Deschiderea emisiuni; Radio Jurnal; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 13 . Deschiderea emisiuni. Ora oficială. 13.05 : Ora ostaşului. 33.50 : Ştirile serviciului german. 14 : Radio Jurnal. 14.20 : Orchestra Cireş. 15.15 : Muzică variată (discuri). 15.30 : Poşta militară. 16 : Jurnal In limba rusă. 16.20 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19 : Deschiderea emisiunii. 18.05 : orchestra Mitică Rozescu. 18.45 : „Delta Dunării“ de Mihai Tican Rumano. RADIO ROMANIA 19: Jurnal in limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19 : Ştirile serviciului german RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Muzică de dans (discuri). 19.50 : Radio Jurnal 20: Recital de violoncel al d-lui Theodor Lupu. 20.40 : Conferinţa d-lui Petru Manoliu, „De ce istoria Românilor nu are scrisori de dragoste“. 21 • Ora germaniei. 22 : Radio Jurnal. 22.10 • Muzică variată (discuri). 23 : închiderea emisiunii. Joi, 1 Iunie 1944 RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 7.00 : ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Ora oficială. Radio jurnal. închiderea emisiunii. 13.00: Deschiderea emisiunii. ORA OSTAŞULUI- Muzică românească (discuri). 13.50: ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.15 : Publicitate. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR. Orchestra Ionel Cristea. 15.30: Poşta militară radio. 18.09: Deschiderea emisiunii. Orchestra Vasile Julea. 19.00: Jurnal pentru străinătate. 19.15 : Muzică de cameră (discuri). 19.50 : Radio jurnal. 20.00 : Viaţa noastră culturală de Em. Bucuţa. 20.15: Orchestra Fraţii Stănescu. 21.00 : Concert simfonic (discuri). 22.00 : Radio Jurnal. 22.15 : Muzică variată (discuri). 23.00 : închiderea emisiunii. ROMANIA TRIBUNALUL IALOMIŢA SECŢIA I-a Aflpt-publicaţiune de vânzare EXTRAS Nr. 2106 din 15 Mai 1944 Dos. Trib. Ialomiţa S. I-a, No. 1279/1943, cu formele condiţiunile şi sarcinile imobiliare. Pentru despăgubirea creditoarei Banca Naţională a României S. A. cu sediul în Bucureşti str. Lipseanu No. 25, prin reprezentanţi legali, de suma de lei 330.000 capital, plus procente legale de la scadenţa biletului la ordin până la achitare, şi cheltueli de executare, ce are de primit de la debitoarea S. N. C. Fraţii S. Finţi, cu sediul în oraşul Călăraşi, plasa Călăraşi, jud. Ialomiţa, str. Sft. Nicolae No. 38, prin componenţii: Muson Finţi, de profesiune funcţionar particular, domiciliat în Bucureşti str. 14 Martie No. 8, şi Jaquies Finţi fără profesie, domiciliat în oraşul Călăraşi Ialomiţa, str. Col. Al. Topârlianu No. 116, ce datoreză în baza buletinului la ordin scăzut la 30 Aprilie 1937 şi învestit cu formula executorie la No. 503/937, de Trib. Ilfov S. N, com., s-a scos în vânzare silită prin licitaţie publică, imobilul situat în oraşul Călăraşi, plasa Călăraşi, jud. Ialomiţa, str. Spitalului No. 40—42, proprietatea debitoarei a cărui descriere este următoarea : Un teren în formă dreptunghiulară, având faţa şi fundul de câte circa 102 m. lungime şi laturile de câte circa 40 m. lăţime, având vecini la Est str. Gh. Lazăr, la Vest propr. Ilie Fopescu, la Nord str. Spitalului şi la Sud propr. Primăriei Călăraşi. Pe acest loc se află două magazii construite din scânduri, cu piloane pe temelie de beton şi acoperite cu olane, având fiecare lungimea de 26 m. şi lăţimea de 21 m., înălţimea la coamă de 15 m. şi la faţă de 5 m. Ambele magazii au câte un şopron acoperit cu tablă. Corpul de magazie dela Vest are opt ochiuri, iar cel dela Est are patru ochiuri. Tot pe acest loc se află o cameră cu sală, din paiantă, acoperite cu tablă și un adaos de scânduri servind de magazie. Asupra imobilului de mai sus nu există nici o sarcină afară de aceea pentru care se execută conf. listei de sarcini No. 18579/944. Vânzarea şi adjudecarea imobilului vor avea loc in ziua de 22 Iunie, 1944, dela orele 15 (cincisprezece) în sala de şedinţă a Trib. Ialomiţa S. I., în Călăraşi, iar preţul dela care vor începe licitaţiile şi strigările este de lei un milion şase sute mii, redus cu 25%, adică de la suma de lei un milion două sute mii, conf. legii. Sunt somaţi toţi acei care pretind vreunn drept de chirie sau aremdă, ipotecă sau privilegiu, ca mai înaintea adjudecării, să arate pretenţiunille lor, sub pedeapsă de nu li se mai ţine în seamă. Prim Preşedinte, Eugen Călinescu Portărel şef, C. Tănase Dos. Corp. Port. nr. 78-1943, 6605 Marele succes de librărie, romanul plin de humor şi satiră Dâmboviţa apă dulce... de cunoscutul scriitor DAMIAN STANOIU a apărut în EDIŢIA IV în EDITURA „UNIVERSUL" Cereţi-l la toate librăriile Coperta acestei ediţii este datorită pictorului I. ANESTIN Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL“ Se trimite şi ramburs la cerere. Preţul Lei 350 Cinematografe ARO : „O idilă la Capral". FANTASIO : Un ştrengar de faţă. SCALA : „Puntea de cristal" şi jurnal. CAPITOL : SOare de dragoste şi jurnal nou. REGAL : Imense şl Jurnal nou. TRIANON : „Premiere“* cu Zarah Leander şi jurnal. FEMINA : Opereta şi jurnal. BULEVARD PALAS: Acrobatul şi Jurnal. SELECT: Popus şi Jurnal arpa : Cine a ucis pe Moş Crăciun, jurnal nou. CASANDRA: Neapele sub «tentei focului şi Jumiai. CORSO : Legea intond şi Jumat V. F. A.-O.N.C. nr IM. OMNIA ! Leul din Damlaao şi jurai». NISSA: Don Quijote. AIDA*: Batania (La Bataille), «smparnia de reviste şi jurnal de năstodi nr. 114. ALCAZAR: Ne-am tatâl mirt In sate® de noapte, revistă şi jurnal de război nr. 114. ASTORIA, calea Dudeşti 3 . Legea Haremulud, Jurnal şi revistă. AMERICAN : Harlem, Jurmal şi trupa de reviste Traiam ploiescu. BARCELONA : Hanul Groazei, jurnal şi revistă. CARMEN : Leul din Damasc şi Jurnal de război. COLORADO : Orice fată as mărită odată şi jurnal. DACIA : Venera oarbă şi jurnal de război nr. 113. DIANA: Nuntă cu bucluc şi Jurnal de război. FLORIDA: Bătălia (La Bataille), compania de reviste şi jurnal de război. U. F. A. (de joi până Duminică). FRANKLIN: Prima întâlnire. GLORIA : A fugit o fată şi jurnal. ILEANA: Mater Dolorosa şi jurnal de război nr. 113. IZBANDA : Femei în lanţuri şi Jurnal U. A.—O.N.C. nr. 114. MARNA : Temeri şi jurnal. MARCONI: Legea inimii şi jurnal O.N.C. MODEL: Eroii Spaniei şi Jurnal. MIORIŢA : Femei în lanţuri şi Jurnal NERO: Prinţul fatal şi Jurnal. NONI : (Joi. Sâmbătă şi Duminică): Leul din Damasc şi Jurnal nr. 107. ODEON: Cupre şi jurnal. PICOLO : Bestia umană. Jurnal şi trupă de reviste. PACHE: Lanţuri nevăzute jurnal şi revistă. PARIS: Casa cu fantome Jurnal şi REX : Legea Inimii şi jurnal. ROMA : Asasinul de la casa NO. 21 şi trupă de revistă. SPLENDID : Actele vă rog, compania de reviste şi jurnal de război nr. 113. TOMIS : Vânt de primăvară şi Jurnal. UNIC: Cătuşe roşii şi Jurnal. UNIREA : Prinţul fatal şi revistă. VERGU: Venera Coarbă, Jurnal de război nr. 114 și compania de reviste Traian Florescu. VENUS : Ultimul spectacol şi Jurmal de război. VOLGA: Valea Drevoautaa şi jurnal 113. EXPOZIŢII SALA DALLES : Expoziţia Salonului Oficial. Sculptură şi pictură. Farmaciile de serviciu GARSTA OS NOAPTE GRUPA IV-a şi în nopţile de 4, 14, 34 şi 31 ale fiecărei luni Vasiliu G. D. (La Cerb), calea Victoriei, 70, I, 3.69.20; papaianopol Dumitru, bd. I. C. Brătianuu, 7, 4.12.521 Dr. Constantinescu Bălescu Marg., str Bărăţiei, 48, I, 3.29.80; Deciu Ana, bd. Filantropia, 120, I, 3.78.38; Bulandra Gheorghe, calea Griviței, 506, II, mare telefon; Vaeni Constantin, str. Romană 17, III, 2.01.48; Manolescu Vasile, calea Victoriei, 169, III, 3.17.45; Moldoveanu Georgeta (Herăstrău), str. Voevodul Mihai, 16, III, 2.30.71; Georgianu Nicolae, str. Th. Speranţia, 1. IV, 3.78.65; Bendorf Alexafru, calea Moşilor, 225, IV, 2.63.89; Instantinescu Lucia Chijic, şos. Mihai Bravul, 203, IV, n’are telefon. Panea Ştefan, calea Văcăreşti, 171, V, 4.17.00; Dr. Sima George, calea Șerban Vodă, 198, V, n'are telefon; Mironescu Constantin, calea Rahovei, 204, VI, 3.45.06; Farmacia Comunei Militari, comuna .Militari. VI, n’are telefon. ---------#@------- STATE ŞI SUPRA-STATE (Urmare din pag. I-a) Friivializarea intereselor naţionale, prin crearea de „supra-state", care să fie constructoare, gardiene şi apărătoare a întregii lumi, este de dorit, şi o mai bună colaborare a diferitelor ordine naţionale. Zadarnice vor fi toate jertfele şi suferinţele popoarelor trecute prin încercările acestui război, dacă el se va încheia cu hegemonia câtorva şi cu aservirea celorlalte zadarnice vor fi deasemeni toate speranţele puse în asigurarea unei păci durabile, dacă aceasta va lăsa nealterată sămânţa viitoarelor conflicte. Şi încheind acest raţionament, d. dr. Salazar nu pregetă să atragă atenţiunea statelor că, aşa cum se precipită lucrurile, ele sunt puse azi în faţa alternativei , sau de a prelungi războiul în pace sau de a recunoaşte pacea ca singurul ţel scuzând participarea la război. Ar fi păcat, însă, ca atitudinea statelor faţă de această alternativă să nu se afirme decât după terminarea războiului, când, fireşte, va fi prea târziu şi poate cu urmări ireparabile. Expunând punctul de vedere al politicii portugheze în aceste probleme, preşedintele Salazar a declarat hotărît, că realismul politic şi demnitatea naţională orientează azi Portugalia în sensul de a nu recunoaşte „dreptul de război“, ci de a face sforţări pentru a rămânea credincioasă „dreptului de pace“. In această atitudine a ei, republica portugheză se sprijină pe puterea statului şi a naţiunii şi pe o politică în acord cu interesele acestora. Este, cum am spus la început, cuvântul cel mai luminat şi mai înţelept ce s’a putut auzi în anii din urmă, spărgând laşitatea reticenţelor generale în care s’a retranşat azi spiritul critic şi libertatea de opinie publică a lumii şi înfruntând in acelaş timp toată gravitatea, cu care unele puteri încearcă să acrediteze concepţii noul, pe care pretind să zidească viaţa lumii de după război. Adevărurile rostite de profesorul Salazar sunt o chemare la realităţi şi la bun simţ a acestei omeniri sălbătăcite, deviată din calea destinelor ei adevărate. Ele sunt cu atât mai preţioase şi mai binevenite cu cât momentul în care au fost rostite pare să fie crucial în deslegarea acestui război, care va hotărî de soarta nu numai a fiecărui popor, dar şi de a tuturor laolaltă, nu numai de încheierea unui război, ci de împiedicarea ori promovarea altuia în viitor. H. I. REFUGIAŢI CARI-ŞI CAUTĂ PE-AI LOR — Cine ştie unde se găseşte C. Cosma avocat din Huşi cu soţia sa este rugat a anunţa pe fratele său Victor Cosma din Zădăriciu comuna Crevedia Mică (Viaşoa). — Viorica Malcâianiu, evacuată din Cernăuţi, oaiută familia refugiată din Suceava, se găseşte în Bucureşti Bulev. Take Ionescu No. 7 Drogheria Papaianopol. — Fruntaşul Sicrieru Gheorghe roagă pe cei ce ştiu unde se află familia Sicrieru, din comn. Glodului (Baia), să anunţe pe d. căpitan Marconi, com. Drăgăneşti (Tecuci). — Harmanda Gh. din Iaşi aflat în com. Unguriu (Buzău) caută pe fratele său Harmanda Leurenţiu. — Elevul Tele aţeischi Victor din laşi, stabilit în com. Unguriu (Buzău) îşi caută rudele plecate din Lipnic. — Studentul Bossie Boris, şcoala Politechnică, Timişoara, caută pa d-na Maria Mihnevici din Chişinău.— Serg. Major adm. Borşa Vasile, bat. 12 Vânăt. Munte, îşi caută familia şi rudele din Ştefăneşti- Botoşani. — Poştariuc Grigore din com. Ceahov-Cernăuţi, aflat în Bucureşti, str. Petrescu 14 nr. 23, îşi caută fraţii. — Aurelia Folescu din Tg.-Frumos, aflată în satul Teleşti, com. Costeşti, jud. Argeş, caută familiile Băjenaru din Bacău, Solomon Gh., din Lăpuşna şi preot Carângău din Tg.-Frumos. _ Popa Ileana, Şcoala agricultură Sânnicolaul Mare, jud. Timiş- Torontal, caută familia Ilie Ionescu din Iaşi. _ M. Zaharcheroi aflat în corn. Herin, jud. Făgăraş, caută familia Ştefan Gheorghiu, comerciant în Botoşani. UNIVERSUM Organizarea învăţământului cooperatist Învăţământul public.—învăţământul prnfo.—Şcoala superioară de studii cooperatiste Lipsa de personal de condu - cere, de administrare şi tehnic, cu pregătire temeinică de specialitate, fiind una din cauzele principale, care, cu tot mediul prielnic, au împiedicat în trecut mişcarea cooperatistă să ia şi la nod avântul cunoscut în alte ţări, a făcut să se dea totdeauna, şi mai cu seamă în anii din urmă, o deosebită atenţiune învăţământului cooperatist. La noi, învăţământul cooperatist a început în 1909 prin şcoale cu caracter particular, ieşite din însăşi iniţiativa mişcării şi sprijinite de instituţiile centrale, iar începând din 1929 se predau cursuri de cooperaţie şi în şcoalele publice. In învăţământul public s’a creiat o catedră de cooperaţie pe lângă Academia de înalte studii comerciale dinCapitală, în 1929, începând din 1938 s’au Înfiinţat catedre de cooperaţie şi contatointeţe pe lângă şcoalele normale de învăţători şi, tot în acelaş an, s’au introdus noţiuni de cooperaţie şi contabilitate în programa analitică a cursului supra-primar, (cl. a VI-a şi a VII-a). In şcoalele normale învăţământul cooperatist cuprinde, atât un curs teoretic, cât şi aplicaţiuni practice, care se fac prin stagii la cooperative în timpul vacanţelor de vară, precum şi în cooperative şcolare ale elevilor pe lângă şcoalele respective. In 1942—1943 au absolvit şcoala normală 1.607 elevi, la care, adăugându-se absolvenţii din cei 4 ani anteriori, se ajunge la un total de 5.916 normalişti cari au urmat cursurile teoretice şi practice de cooperaţie şi contabilitate şi ale căror cunoştinţe vor fi utilizate la timp pentru progresul cooperaţiei. „Institutul naţional al cooperaţiei“ a organizat supravegherea şi controlul acestui învăţământ şi a cooperativelor elevilor şcoalei normale. învăţământul propriu, organizat în trei grade, cuprinde o şcoală superioară de studii cooperatiste, 5 şcoale practice de cooperaţie şi gospodărie agricolă, precum şi mai multe şcoli elementare de cooperaţie. Şcoala superioară de studii cooperatiste şi-a început al 26-lea an de activitate neîntreruptă, cu 81 studenţi în anul I şi 26 în anul al II-lea. Din aceştia 74 sunt normalişti sau învăţători, cari în majoritate au urmat cursul de cooperaţie în şcoalele normale. De la înfiinţare şi până în prezent şcoala superioară de studii cooperatiste a diat 458 absolvenţi. Şcolile practice de cooperaţie şi gospodărie agricolă funcţionează actualmente la Luduş (Turda), Orşova, Goleşti, Chişinău şi Ismail. Ele urmăresc în general formarea de gospodari cooperatori, pregătiţi spre a-şi satisface trebuinţele economice prin asociere în cooperative, cum şi formarea personalului necesar conducerii şi administrării acestor cooperative. Şcoalele elementare de cooperaţie funcţionează pe lângă federale şi asociaţi culturale cooperatiste regionale, fiind, organizate din iniţiativa acestora şi cu sprjinul „Institutului naţional al cooperaţiei“; ele urmăresc ca într’un timp relativ scurt (6—12 luni) să pregătească funcționari de contabilitate, vânzători, magazineri, etc. necesari cooperativelor de primul grad. CRONICA SPORTURILOR REGULAMENTUL CURSEI DE RAZBOIU - S. R..-ul organizează pentru Duminică 4 Iunie 1944 o competiţiune cu denumirea : „Cursa de războiu“ cu următoarele probe : Cross, canotaj, ciclism, escaladare, tir. Aceste probe vor fi organizate de către federaţiile respective. TRASEUL Cross : Plecarea de pe stadionul O. S. R.—șoseaua Kiseleff, calea Victoriei, b-dul Elisabeta, Cişmigiu (intrarea prin poarta mare vis-a-vis de Monitorul Oficial)., debarcader. Canotaj : Canotajul se face individual în bărcile de pe lacul Ciişmigiu. Plecarea este de la debarcader, se va ocoli insula dela Monte-Carlo şi se va întoarce tot la debarcader. Ciclism : Proba de ciclism începe dela poarta pe unde s’a făcut intrarea în Cişmigiu. Se va parcurge : ■B-dul Elisabeta, Splaiul Independenţii şos. Cotroceni, B-dul Palatului Cotroceni, Fac. Medicină, str. Costache Negri, A. N. E. F. Escaladarea • Escaladarea parapetului de 2.30 m. se va face imediat după intrarea pe stadion prin poarta din dreptul terenurilor de Volley. După ce s’a trecut obstacolul se va face un tur de pistă până la sosirea curselor de atletism. Tir . Tirul (aruncarea grenadei) se face după ce a sosit ultimul concurent şi va consta din aruncarea a 5 grenade într’un panou situat la 30 metri. INSTRUCŢIUNI Competiţiunea se dispută individual iar clasamentul va fi pe echipe. Fiecare grupare putând înscrie 4 concurenţi, contând însă numai 3 în clasament. Numit. Lt.-comandorul Niculescu Fiecare grupare va avea gnre să ------------------------, alle biciclete pentru cursa ciclistă pe care le va lăsa sub supravegherea unui membru la intrarea în Cişmigiu. In caz de defecţiune a unei biciclete, ea se poate înlocui cu alta. Escaladarea obstacolului se face individual, ajutorul reciproc fiind interzis PREMII Cupa O. S. R. pentru cea mai bună echipă. 9 plachete O. S. R. pentru primele 3 echipe clasate. Câte un echipament complect primitor 3 din clasamentul general. Fiecare federaţie va distinge pe concurenţii clasaţi la proba respectivă. ÎNSCRIERILE înscrierile se primesc la O. S. R. în fiecare zi între orele 8—10 până Vineri 2 iunie a. c. orele 10 când se termină. Competiţiunea se aleargă pe orice fel de timp. In aceste vremuri grele, editura „Universul” îşi continuă programul de activitate culturală cu aceeaşi credinţă, tipărind cărţi şi diferite lucrări de folos obştesc. In domeniul literaturii pentru copil şi tineret, editura „Universul” poartă o grijă şi mai deosebită tinerelor vlăstare care trebuesc să aibă cartea lor bună şi frumoasă, bogată sufleteşte şi împodobită cu ilustraţii, care să le-o facă plăcută şi atrăgătoare. Numeroasele volume apărute sunt dovada gândului nostru pe care-l împlinim cu toată atenţiunea. Pe lângă scrisul pentru copiii cari ştiu să citească, nu au fost uitaţi acei micuţi care, neştiind încă să silabisească, au nevoie şi ei de o carte cu imagini pe care să o răsfoiască şi amuzându-se de ilustraţiile care reprezintă adesea înseşi jocurile lor cu pasările şi animalele din ogradă, să se bucure de puţinul text din josul desenelor, pe care 11-1 lămureşte maica sau bunicii. In felul acesta, copilaşul, încetul cu încetul, rememorează textul, îl spune singur pe dinafară, urmărind vorbă cu vorbă scrisul, strâns legat de imaginile desenului, se obişnueşte apoi cu literele şi fiindu-i la rândul lor şi ele lămurite, prinde să le cunoască. De aci urmează dragul de carte, de citit, de scris. Editura „Universul“ a tipărit cu grije o serie din acest fel de ALBUME ILUSTRATE, în dorinţa de a pune la îndemâna părinţilor, pentru micuţii lor, asemenea cărţi folositoare. In cuprinsul unor minunate ilustraţii în culori, textul este realizat în aşa fel, ca el să distreze şi să intereseze pe micuţul care-i întoarce paginile. Aceste Albume ilustrate sunt cel mai frumos dar pe care părinţii o pot face copiilor. Catalogul editurei „Universul“ s-a îmbogăţit cu două serii din acest fel de lucrări, cari sunt foarte mult apreciate şi căutate şi al căror titlu este următorul: ANIMALE MARI ŞI MICI, BUCURIA COPIILOR, BUNI PRIETENI, CARTEA MEA, CUTIA CU JUCĂRII, HOP, HOP, HOP..., CĂLUŢII FUG, PUIU ŞI PUICA LA ŢARA, VREAU S'ASCULT ŞI EU POVEŞTI — acestea formează seria I, iar din seria II au apărut • CUCURIGU ! CINE-L PRINDE MAI ÎNTÂI ? DE TOATE ŞI FRUMOASE, IN LIVADA ÎNFLORITĂ, LA PLIMBARE 'N ZI DE SOARE. O nouă serie din aceste ALBUMEILUSTRATE este sub tipar şi în curând se va găsi în vitrinele librăriilor spre bucuria micuţilor copilaşi. ». IONESCU MOREL CÂRTI NOUI Albume ilustrate pentru copiii micuţi Editura „UNIVESUL“ Reuniunea de azi întruneşte opt probe bine alcătuite în care 151 portanţi îşi vor disputa întâietatea. In premiul Mărăşeşti, Erete, Uragan, Champion jr. şi Vuet îşi vor disputa aprig premiul. In premiul Zapros destinat cailor de 4 ani, lupta se va da între Havana, Xerxes, Choppy Sea şi Viorica. Premiul Soveja destinată cailor până la opt ani este o alergare deschisă numai conducătorilor amatori. ţis. PRONOSTICURI I Pr. Soveja: Talisman Al. II Pr. Zapros: Viorica-Xerxes. III Pr. R. Vâlce : Suveica-FerV Pr. Oancea: Hatmanul Fl- Blondine. V Pr. Mărăşeşti: Erete-Uragan. VI Pr. Singureni: Decebal IIBiruinţa. VII Pr. Caraiman: Ostaş-Sud. Sleipnir. VIII Pr. Luceni: Adda Worthy- Ancuţa. AZI LA BANEASA Erete şi ţop vor disputa premiul Mărăşeşti MAREŞALUL CONDUCĂTOR PUNITflE VITEJII EROICEI REZISTENTE DELA SEVASTOPOL (Urmare din pag. I-a) de 20 nm. şi saci de grenade Molotov. Câţiva răniţi şi un mort la bord. Al treilea atac, — în picaj cu bombe şi mitraliere grele. Doi morţi la bord. Al patrulea atac cu bombe, — fără rezultat. Al cincilea atac, — cu torpile. Fără efect. Al şaselea atac, — cu bombe. Nici o victimă. Fiecare val de avioane roşii, înverşunându-se cu ciudă şi exasperată turbare împotriva navei care poartă ca un talisman de noroc numele Regelui întregitor, a lansat între 70 şi 100 bombe, căzând în apă foarte aproape de vas, muite dintre aceste bombe au împroşcat cu schije corpul navei, sfredelind cam pretutindeni bordajul. Dintre cele două bombe incendiare căzute pe punte, una singură a lovit un cheson cu muniţii, imediat svârlit de echipaj în valuri... In fruntea scurtei liste de morţi, comandantul rosteşte numele elevului Hristodorescu, căruia alatăieri, de 10 Mai, îi sosise înălţarea la gradul de aspirant... Patetica înmărmurire a acestui front de marinari, cu tăcerea severă a buzelor şi a trupurilor, dă relief mai dramatic apelului celor răniţi la bord, în frunte cu căpitanul Sârbu Tiberiu şi la Petrescu Benone. Şi parcă se însufleţiră chiar spintecatele măruntae ale distrugătorului, — respiră oarecum ceva uman, acum, şi în căldarea aceea nr. 1, în tancurile de petrol 5 şi 6, cam deşi lovite, totuşi nu au abandonat adâncurilor bastimentul cu pavilionul în bemă, cernit de povara camarazilor căzuţi... Când la urarea Mareşalului „Bună ziua, băeţi!“ echipajul răspunde cu un răsunător „Să trăiţi!“, în sufletul fiecăruia dintre noi palpită o clipă gândul că undeva, pe câteva obscure paturi de cabine, îşi dorm acum somnul neclintirii eterne câţiva dintre vitejii marinei româneşti, jertfiţi pentru ca mii şi mii de vânători de munte ai ţării să-şi poată îmbrăţişa mamele, soţiile şi copiii, prin satele carpatine, unde vor alerga curând... PE PUNŢI CU FURAJERE DE SÂNGE... ...—„Vă mulţumesc pentru serviciile aduse Patriei... Am încredere în d-voastră şi convingerea că, în nouile misiuni ce veţi primi, vă veţi purta la fel !“... Cuvintele acestea, spuse de Mareşalul Antonescu lt.comandorului Samson, după câteva minute de vorbă cu echipajul şi cu ofiţerii, răsună încă în auzul nostru în clipa când oaspete urcă pe bordul navei vecine, abia sosită de la Sevastopol. Debarcarea batalioanelor este aci în curs. In faţa frontului de bluze cu tivuri albe, lt.-comandorul Nîculescu Dumitru a dat Conducătorului raportul. , — „Cum era în zona de la Chersones?“, întreabă Mareşalul. Pe chipul comandantului, evocarea sguduitoarelor clipe ale îmbarcării a aninat un zâmbet cu accent de grimasă repede transformată însă în surâs de mândrie marinărească . — „Era extraordinar, Domnule Mareşal!“ — răspunse ofiţerul, nimerind un adjectiv susceptibil de toate interpretările... Comandantul a lăsat o pauză de o clipă, apoi adaogă cu chipul subit grav şi orgolios : ...„dar ne-am îndeplinit misiunea !“.... Mareşalul Antonescu clătină uşor din cap, cu gestul acela familiar, dăruit ostaşilor numai atunci când este într’adevăr unulDumitru îşi continuă raportul — „Nava are la pupă câteva lovituri de schije de bombe... Am avut câţiva răniţi şi următorii morţi la bord“.... Privirile noastre se înalţă şi aci spre pavilionul vasului, a coborît, şi acesta, în semn de doliu pentru jertfa camarazilor căzuţi... Momentul este mişcător... Purtat de dioci sanitari pe o targă, este tocmai acum coborît pe uscat un ofiţer din Statul Major al navei, grav rănit. Conducătorul s’a apropiat spre a vorbi eroului, dar este împiedicat de comandant: căpitanul acesta, cu chipul şi cu braţele neclintite, bătând agale din pleoape, a fost rănit lângă carotidă, şi nu are putinţa să rostească nici un cuvânt.... Cât durează inspecţia Mareşalului în port, ofiţerul este transportat pe masa de operaţie a spitalului; peste o oră, se va raporta Mareşalului Conducător că operaţia a reuşit,, şi ligatura salvatoare a fost perfect desăvârşită de un chirurg destoinic. FRĂŢIE DE ARME ...Printre ostaşii români şi germani cari continuă să coboare de pe punte, Conducătorul porneşte acum spre distrugătorul „Regina Maria“, vasul escortă al convoiului, şi el intrat adineaori în port. — „Am adus la bord 986 soldaţi români şi germani“, — raportează comandantul vasului, lt. comandorul Alexandru Bercea... „Am suferit mai multe atacuri aeriene, dar nu am avut pe bord decât un singur mort: un caporal german. Nici o avarie.. Nava este gata de noui operaţiuni“. Forfoteala de pe punte, unde ivirea Mareşalului a însufleţit tresăriri şi zâmbete de bucurie, nu s’a întrerupt... Doar privirile noastre sboară acum, de la Conducător, la vasul acela impunător, care pătrunde în port cu mii de ostaşi la bord, în urma lui, o întreagă suită de nave MFP, având fiecare pe punte câte 400 soldaţi români şi germani, printre tunurile de 88 mm, cu ţevile uşor cabrate. Mareşalul Antonescu priveşte bastimentul care pătrunde solemn în port, cu echipajul şi trupele aliniate în lung front de la proră la pupă, sub fluturările pavilionului în bemă... Conducătorul, aci, nu mai urcă pe punte. Un colonel german a coborît cel dintâi pe mal, şi cu alură marţială raportează Mareşalului României situaţia trupelor sale evacuate : — „Bun venit pe pământul României“, durează ospitalier Conducătorul. Colonelul a transmis oamenilor de la bord, în graiul lor matern, uralele Mareşalului. O scurtă comandă sacadată, şi din piepturile recunoscătoare a 1.200 germani de pe nava românească isbucneşte entuziast un strigăt unanim, vibrând de toate ecourile primejdiilor străbătute, animat de întreaga gratitudine a salvării: — „Heil!... Heil!... Heil, Marschall Antonescu Comandantul vasului, la comandorul Foca Anton, a raportat fazele operaţiunilor de salvare şi evacuare, la Chersones. Este clipa când colonelul german mai are ceva de adăugat: — „Domnule Mareşal... Nu am cuvinte spre a mulţumi, în numele ofiţerilor şi soldaţilor mei, pentru chipul cum am fost întâmpinaţi, evacuaţi şi găzduiţi la bordul acestei nave, de către ofiţerii şi echipajul român!“... Mareşalul Antonescu a răspuns cu un zâmbet de mulţumire şi de mândrie. — „Camarazii români”, — continuă emoţionat colonelul german, — „s’au arătat faţă de noi mai mult decât minunaţi camarazi... S’au purtat cu noi ca nişte adevăraţi fraţi !“... Emoţia oaspelui se citeşte în toate privirile... Este mişcat şi Mareşalul, care împreună cu noi toţi face efort ca să-şi comprime mai ostăşeşte emoţia. Dornic să dedice celor ce le-au meritat, aceste omagii de recunoştinţă, Conducătorul ordonă comandantului să-i prezinte pe toţi ofiţerii echipajului, cărora le strânge afectuos mâna, mulţumindu-le prietenos. — „In numele Ţării“, — rosteşte laconic Mareşalul Antonescu, încă mişcat de freamătul acestor clipe de mândrie românească. ...Câteva secunde sunt de acum pentru ca şi ofiţerii germani de libord să coboare pe mal; ca şi ostaşii noştri sunt toţi bronzaţi de jarul bătăliilor... Mareşalul Antonescu strânge fiecăruia mâna apoi dispare în răsunătoarele urale ale trupelor şi echipajului pornind spre răniţii de la spital. CEI CE-AU PRIVIT MOARTEA ...întâi răniţi... Pe urmă evacuaţi din depărtările Crâmului... Ostaşii din spitalul cercetat acum au avut de două ori temeinic cuvânt să se creadă părăsiţi de viaţă... Cum s’a ivit miracolul strămutării ?... In clipa când asupra unui căpătâi de pat alb se înclină chipul Mareşalului Antonescu, fiecare rănit desluşeşte că în Patria nevăzută, aci, veghea pentru toţi camarazii de peste ape un soldat cu inima de părinte, frământat de neastâmpărul de a nu pierde nici un soldat mai mult, pe meleagurile vitrege ale Grimeei. Bucuria revenirii la viaţă şi la fraţi se citeşte pe chipurile acestor răniţi de pe distrugătorul „Regele Ferdinand“ , sunt palizi, dar fără acel surâs de stoică resemnare, de obicei marcat pe buzele răniţilor. In inima fiecăruia dintre ei, sub rănile acestor trupuri care mâine vor purta glorioasele cicatrice ale Crimeei, vor stărui ani îndelungaţi amintirile de vitejie ale luptătorilor cari, împresuraţi de desnădejde fiind, au negat cu trufie moartea şi au crezut năvalnic în Patrie, In Conducător şi în Viaţă... SEVASTOPOL, — NUME DE LEGENDĂ Miezul nopţii a bătut la un ceasornic din căsuţa unde Mareşalul Antonescu urmăreşte necontenit evacuarea întrezărită la Constanţa, într’un amurg de primăvară. Nu a întâlnit acolo pe acela care a avut comanda supremă a operaţiunilor aero-navale, pe viceamiralul german Brinckman, strălucit navigator şi desăvârşit om de război, pentru aceste merite decorat de Conducător deunăzi cu ordinul „Mihai Viteazul". Dar roadele trudei lui și a marinarilor români ne sunt din oră în oră vestite, prin îmbucurătoarele rapoarte pe care ţăcănitul telegrafului ni le culege de la mare. — „Convoiul 23... intrat cu bine în port“. — „Convoiul 27... împreună cu două nave de dragaj, încărcate cu trupe evacuate... intrate cu bine în port’’... — „Convoiul 32... Convoiul 28... intrat la ora 21,35 în portul... — „Intre orele 9 dimineaţa şi 22,30, în portul... debarcaţi 23.967 oameni şi ofiţeri, în ziua de 13 Mai... 13 Mai. — până la amiază, debarcaţi 13.420 oameni... Scufundat un singur vas cu muniţii”. ...Data 5 Mai, marina românească a continuat eroic operaţia de salvare. A fost faza a doua a evacuării; prima începuse la 14 Aprilie... Au fost conduse ambele, sub pavilion românesc, de marinarul acela subţirel şi taciturn, calm la primejdie şi năprasnic la provocare: contraamiralul Macellariu. ❖ De la 8 Aprilie la 12 Mai 1944, fixând în Crimeea 29 divizii sovietice cu peste 1000 tunuri, trupele româno-germane de la Sevastopol i au salvat frontul Nistrului inferior de năpustirea armatei a 3-a roșii. Evacuarea capului de pod nu s’a desăvârşit decât în clipa când frontul Nistrului românesc se consolidase deplin, după ce pierduseră bolşevicii în 34 zile, dela Perekop şi Kerci la Sevastopol, 196 blindate 113 tunuri şi 604 avioane. Contr’amiralul Macellariu, comandantul forţelor maritime române, a fost decorat cu Crucea de Cavaler al Ordinului „Crucea de Fier’’... . TTT rjjTT VTTTTTTTT ▼ T 'T VTM YTT i iTiifiiinwwrimii Minah MiiirTiDrrirrTni irm iiTînrD Tineretul în vacanţă citeşte în fiecare săptămână „ZIARUL ŞTIINŢELOR”, singura revistă românească de ştiinţă şi tehnică scrisă pe înţelesul tuturor. Pentru cultura, generală a unui om modern, această revistă valorează cât o enciclopedie. — 20 LEI EXEMPLARUL — Cereţi chioşcarului dvs. să vă rezerve un exemplar în fiecare Marţi. Anul al 61-lea Nr. 149 Joi 1 Iunie 1944 CURIER JUDICIAR Escrocherie, şantaj, trafic de devize... Magistratul instructor al cab. I a dat cri o ordonanţă definitivă de urmărire şi a dispus trimiterea in judecata tribunalului corecţional a următorilor infractori: Radu Grigorescu, din str. C. Sniru Haret 3 (pentru înșelăciune si şantaj), Savu Grigorescu, din str. Elena Cuza 106, (pentru etomolicitate la isprăvile precedentului), Vasile Panaitescu, din str. Biserica Popa Chiţu 9, Ionel Auscheck, din str. dr. Lister, Ematoul Receami din str. Bureedi Poo, Haschia Rubin, din str. Moruzi- Voevod 9, Gheorghe Ionescu, dinstr. Petre Secăreanu 32 şi Jean Goldstein, din str. Doamnei 5, pentru trafic de devize. Combinaţia penală ce i-a ferecat pe toţi, laolaltă, în furcile aceleiaşi ordonanţe definitive, e foarte interesantă. Primul a debutat anume oi înşelăciunea proprie tinerilor speculanţi ai darului împrumutat lor prin binefacerea naturii: a ademenit mierosfeţe dornice de măritiş, le-a cucerit inimile până le-a apeidat datele, apoi le-a lăsat pradă desnădejdii. In scurt timp şi-a creat astfel adevărată meserie şi şi-a asigurat faimă de ..boer înstărit“ pe piaţă. Unchiul său — inculpatul nr. 2 — Savu Grigorescu a râmnit la buna stare a nepotului. Şi i-a cerut secretul. Fireşte că şi dacă îl afla, mare procopseală nu se alegea de el. Totuş Radu l-a păcălit pe Savu, făcându-l să creadă că trăieşte din... bursa neagră. Aşa s’a făcut că, la bătrâneţe, unchiul ascultând de îndemnul nepotului a pornit pe drumul închisorii învârtind o serie de traficuri mărunte de valute, în complicitate cu ceilalţi co-inculpaţi. Toţi au fost demascaţi insă, după scurtă activitate, cu mnulaiul unei negocieri clandestine tratată cu Absebeck (pentru 1000 dolari). Camătă Toteri, parchetul a trimis deadreptul în judecata tribunalului corecţional pe comerciantul Mihail Marinescu, din str. Popescu Asan 20, pentru delictele de camătă şi abuz de încredere. Inculpatul, operând şi de astă dată profesional, a împrumutat victimelor sume diverse cu dobândă de 300% şi, pe deasupra, şi-a însuşit şi gajurile extorcate debitorilor. Au fost trimişi in judecată Au mai fost puşi ori sub rigorile legii penale şi trimişi în judecata corecţiională şi antreprenorul de binale Mihai Adam, din intrarea Floreasca 22 B şi şoferul Ferdinand Kaim, din aleea Alexandru 1. Primul este învinuit ca şi-a confecţionat acte false spre a se putea da inginer constructor faţă de clienţii săi şi că se da obişnuit drept inginer usurpând această calitate. Iar celalt este învinuit că a călcat deunăzi cu autoturismul B. 3.862 pe pietonul căpitan Al. Petrescu ,omorându-l pe loc. ♦ « ♦ ♦ 44~5-4-4-4-444. In „ VESEIIS/V* Nr. 16 din SO Mai 1944. Dovada nevinovăţiei. — Un ziarist celebru. — Cortegiul funebru. — Chestia cu geamul. —■ Un suflet ales... — Sinceritate. — Logica Mariţei. — Semn sigur. — Despre bărbat. — Câine inteligent (vânătoreşti). — De vorbă cu cititorii. — Provincia în reportaj: Târgoviște. — Numeroase desene, Humor, etc. — 16 pagini în culori, 16 lei — A X r v