Universul - Capitala, iulie 1944 (Anul 61, nr. 179-209)
1944-07-01 / nr. 179
Fondator: LUICI CAZI Propriei „UNIVERSUI înscris sub Nr. 1601 EXEMPLARUL 10 LEI: poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G le P. T. T. Nr. 14.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONE FACTA IN ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 SI ADMINISTELI ECTORATOR DELEGAT OPESCU MEDICINĂ v 1 n LA SATE ‘-V Ministerul sănătăţii a precizat, într-un comunicat pe care l-am publicat în numărul nostru de ieri, programul pe baza căruia se va face încadrarea studenţilor în medicină în organizarea sanitară a Statului. Am scos deseori în evidenţă importanţa acestei încadrări, care înseamnă completarea prin practică efectivă a studiilor teoretice ale studenţilor şi absolvenţilor facultăţilor de medicină şi am arătat câte lucruri bune pot face, îndeosebi în mediul rural, energiile proaspete şi inimile generoase ale celor care şi-au ales profesiunea de alinători ai suferinţelor umane. Pentru vara anului 1944 ministerul sănătăţii anunţă ca toţi studenţii facultăţilor de medicină din anii II, III şi IV sunt obligaţi să se prezinte la spitalele reşedinţelor de judeţ, sau la spitalul cel mai apropiat, spre a se înscrie pentru stagiul de vară de 2 luni. Studenţii de la facultăţile de medicină din Bucureşti şi Sibiu, cari au absolvit anul al V-lea, au fost repartizaţi pentru stagiu în circumscripţiile rurale, ca şi absolvenţii facultăţilor de medicină cari vor fi numiţi medici de circumscripţie, potrivit legilor în vigoare. Rezultatele obţinute anii trecuţi de activitatea practica a mediciniştilor o subliniază în mod oficial ministerul sănătăţii, într-o dare de seamă generală a situaţiei sanitare a ţârii, arătând că, graţie prezenţei studenţilor în medicină, „spitalele au luat un aspect nou, din cauza preocupărilor de învăţământ pe care prezenţa studenţilor le-au impus”, iar medicii de spital au dovedit o „adevată pasiune didacticstcă de a instrui nouile generaţii de medici”. In afară de concursul preţios dat în spitalele de răniţi de război, unde, oficial, activitatea mediciniştilor este calificată drept „admirabilă”, mediciniştii trimişi la sate să completeze activitatea medicilor titulari ori să-i înlocuiască pe cei trimişi pe front, „au reuşit să termine clădiri sanitare începute şi abandonate; alţii, nemulţumiţi de cadrul în care trebuiau să lucreze, au căutat să-l schimbe radical sau să-l amelioreze”, scrie ministerul sănătăţii. Am socotit totdeauna plin de rodnicie pentru îmbunătăţirea situaţiei sanitare la sate acest tineresc spirit de iniţiativă al viitorilor medici şi oficialitatea confirmă cât de îndreptăţite au fost speranţele tuturor. Mai ales acum, când populaţia satelor s-a mărit din cauza evacuărilor şi din cauza adăpostirii fraţilor din Nordul ţării plecaţi în refugiu, rolul tinerilor medicinişti poate fi de un covâşitor folos pentru apărarea sănătăţii mulţimii. Sunt probleme noui de igienă pe care aglomerările din mediul rural le fac resimţite de pe acum şi cari, graţie intervenţiei luminate şi răbdătoare a mediciniştilor, vor putea fi în parte rezolvite, spre a se evita ivirea molimelor. Stagiul la sate şi în spitale al viitorilor medici va fi cu adevărat o binefacere reală pentru populaţia ţării, dacă toţi aceşti tineri cari se dedică nobilei profesiuni de doctor vor avea mereu în minte că prima condiţie a îndeplinirii mihcmii lor este iubirea de oameni, acea instinctivă solidarizare cu suferinţele semenilor, care este sursa tuturor alinărilor şi tuturor lecuirilor. un fu DE PE FIMIDI DE USMT Berlin 29 (Rador). — Cu privire la luptele de pe frontul de răsărit se dau următoarele precizări : In sectorul central al frontului, luptele grele defensive au continuat Miercuri să se concentreze în sectoarele Bobruisk, Moghilev, Lepel și Poloțk. In timp ce puternicele atacuri sovietice împotriva localităţii Pulaik, care au fost date de la est, sud-est şi sud, au putut să fie nimicite cu pierderi dintre cele mai grele de oameni şi material pentru agresor, forţele sovietice au câştigat în apropiere de Bobruisk şi Moghilev teren în direcţia vest, împotriva trupelor germane de securitate, care se luptă cu înverşunare. In apropiere de autostrada ce merge dela Orşa spre vest s’a dat Miercuri o mare bătălie de care blindate, în cursul căreia forţele sovietice au pierdut 65 de care blindate, care au fost distruse de vânătorii de tancuri şi de artileria antitank, încercările repetate făcute de sovietici de a înconjura poziţiile germane defensive din acest sector şi de a le ataca prin flanc au fost respinse cu pierderi sângeroase pentru inamic. Atacuri concentrice, date împotriva garnizoanei germane de la Moghilev au fost respinse în cursul unei lupte crâncene. Moartea fostului ministru cehoslovac Milan Hodza Berna 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.R. transmite: Se anunţă din Washington că fostul ministru de externe cehoslovac Milan Hodza a încetat din viaţă în Florida, în vârstă de 66 de ani. Acum câteva zile el fusese supus unei operaţii de cancer. ■ tt. ■ ■ ' . i c.r. tav.. & kify" SNA Sâmbătă Ml© 1944 Pagini SITUAŢIA DE PE FRONTUL DE INVAZIE Berlin, 29 (Rador). — Iată noui amănunte cu privire la situaţia de pe frontul de invazie, după relatările Biroului de Informaţii, transmise de agenţia D. N. B.. Punctele germane de sprijin din portul Cherbourg au putut să se menţină în totul şi in cursul zilei de Miercuri, cu tot violentul bombardament Îndreptat împotriva lor de pe mare şi de pe uscat şi care în mai multe rânduri a fost deosebit de intens prin cooperarea formaţiilor aeriene inamice, care au lansat b®mbe ultra-grele. In urma marilor pic vase suferite în Hltin inaltul comandament a mai angajat Miercuri sale uşoare în atacurile de împotriva zonei porte Bateriile de coastă aU care se găsesc în afara propriu zis, anume la o şi la vest de Cherbourg, să fie în mâinile gerii capabile de a trage. Forţele apărării ger flate în peninsula joul respins mai multe atac de americani. REZISTENTA GERMA PENINSULA COTE Berlin 29 (Rador). —pondentul de război de] invaziei din vest, d. Se comunică: Toate puternicele ata de forţe blindate hiamic de Cheeux şi Monon la sud-est, au fost oprite, suferind noi pierderi . Şi spaţiul foarte redeprundere spre sud-vest, cam puternic zăvorit. Toate atacurile date, alte valuri, la sud deTuvigny şi Hottot, că au fost respinse. La sud-vest de Cai fost măcinată a format cunoaştere inamică desternică. Rezistenţa vitejească zoanelor bateriilor de o piedică mai departe pă , inamicului în portu •'! Sour«, .•■ 1 1 Formaţia de luptă gei cercuită în peninsula J vârfui estic a] penirsutin — formaţie aflată mp ud a locotenentei Keil, rezistă mai depart rimeşte inamicului grele. DISTRUGEREA INSILOR DIN PORTUL BOURG Berlin, 29 (Rador). — bine informat al marinei biroul internaţional de ţiuni află următoarele asupra distrugerilor in portuare şi defensive deibourg. Distrugerile erau preg mult timp de către specia strucţiilor din portul di Cherbourg care, după Br cel mai important port di uni Atlantic. Aceste disti fost aproape terminate la Marea radă şi rada mici b o urgii lui erau despărţit tr’un chei lung de 1.000 numeroase vase puteau Acest chei, care în ace proteja rada mică în pa spre mare, şi care, datori roaselor staţiuni de apro cu benzină şi msizut a vi Canal vlam a n e c e trsapaggimasa ------------------—- ............ ■■■ ■ ■ COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 29 IUNIE 1944 Pe Nistrul Inferior, în Basarabia de mijloc şi în Moldova, activitate locală de luptă. ^ In cursul nopţii de 28/29 iunie 1944, aviaţia anal - americană a bombardat oraşul Giurgiu, provocând pagube şi victime. Violente lupte aerieneEra României I plecte până acum, un număr de 10 bombardiere cu câte patru motoare de tip „Liberator“ şi două avioane de vânătoare americane I de tip „Mustag“ au fost doborîte in timpul acelor aprige lupte aeriene. Artileria anti-aeriană din Bucureşti a prins sub un foc bine întreţinut formaţiunile de avioane teroriste inamice, în momentul în care acestea îşi aruncau bombele asupra cartierelor de locuinţe ale* capitalei României. BULGARIA MERISIDALĂ AVIAŢIA NORDAMCANA sburat deasupra Bulgariei în direcţia României. Un grup din aceste avioane a aruncat bombe deasupra câtorva localităţi din Bulgaria meridională. Se semnalează victime al căror număr exact nu a fost incă stabilit. •espon- Birounaţiuni cursul lolente deasumâniei române, tacat ot nord: Bucură proklare, necom-responîsmite : de aure la anpotriurmă-1 multe lice au - -c2 Á *l . i. a» »•. * "• SECURITATEA DE MAIT Este poate paradoxal dar totuşi este o realitate: ucigătoarele bombardiere cu patru motoare, ca şi anumite planuri cu privire la organizarea unei lumi post-belice într’un cadru de solidaritate şi de securitate internaţionale, vin şi unele şi celelalte tot din Statele Unite. Este parte un specific al psihologiei nord-americane acest dublu potenţial de concepţie: de distrugere până la maximum şi fără nici o cruţare şi de creaţie umanitaristă până la idealismul utopic. Numai că în manifestările lor alternative, potenţialul distrugerii este până acum evident şi pozitiv prin efecte a- 0 ncsimţite de zeci de mii de nevinovaţi, pe când cellalt n’a avut până acum, cel puţin pentru civilizaţia veche europeană şi pentru securitatea popoarelor, decât formula platonică a preşedintelui Wilson, devenită inoperantă tocmai prin retragerea Statelor Unite în izolare şi tăgăduirea valorii creatoare a principiilor wilsoniene. De data aceasta însă, se pare că preşedintele Roosevelt este decis să dea ambelor aspecte ale potenţialului nord-american un teren de manifestare mai realistă şi de aceea, pentru a nu fi expus, ca predecesorul său, la o dezaprobare, a căutat să obţie în mod prealabil adeziunea senatului american la politica de reconstrucţie postbelică şi astfel planul pentru toarsa organizaţie a după război a fost iito comisie de şapte ser frunte cu preşedintele • ■'natoriale pentru afaceri d. Connolly. _.IX ----X para organizarea generală de după război, care va trebui să menţie pacea mondială. Acest Consiliu al naţiunilor unite va funcţiona ca organ executiv al organizaţiei internaţionale şi el va fi alcătuit numai din reprezentanţii marilor puteri. Totuşi se prevede că şi alte naţiuni vor fi invitate să facă parte din consiliu, temporar sau permanent. Securitatea nu va fi asigurată prin crearea unei forţe de poliţie internaţională permanentă ci, în caz de nevoe, — adică dacă se va găsi necesară o intervenţie comună armată pentru menţinerea păcii, pentru a se asigura executarea deciziilor Curţii de justiţie internaţională sau pentru a se garanta imparţialitatea unui plebiscit, se va recurge la cooperarea contingentelor diferitelor trupe naţionale. In opoziţie cu dorinţa exprimată de britanici în sensul constituirii unui organism administrativ permanent cu un sediu fix, cum era Societatea Naţiunilor cu sediul la Geneva, planul american înclină spre o organizaţie în sensul uniunii pan-americane, adică fără sediu fix, ei variabil. Deocamdată, se pare că s’a admis ca la discuţiile „Consiliului politic“ să participe şi neutri, şi în special la chestiunile economice şi sociale. In ce priveşte nar acestea urmează să ia carantină — 10-15 erea britanică — dar imp şi ele ar putea Planul anglo-saxon pre acelaş timp crearea unei formate din reprezentau lor treizeci şi cinci de unite, din reprezentanţi trilor şi, în urmă, dintanţi ai fostelor ţări ■ atunci când acestea vor reeducate“. Toate membre ale Asociaţiei vo un drept. Consiliul exce va fi acela care va avea sarcina de a hotărî în chestiunile înarmărilor şi de a menţine o forţă armată suficientă pentru garantarea păcii. In această privinţă planul prevede menţinerea de contingente naţionale de către marile puteri, fără însă să se prevadă cine va controla înarmările acestor mari puteri. Planul anglo-saxon mai prevede în acelaş timp crearea unei Curţi de justiţie internaţională pentru judecarea conflictelor între naţiuni şi a unui tribunal de arbitraj pentru soluţionarea altor diferende. După cum se vede, ca şi după trecutul război mondial, aceeaşi idee domină: securitate colectivă. Ea e considerată şi azi, ca şi ieri, ca singura cale de a se ajunge la menţinerea păcii. Experienţa făcută prin „Societatea Naţiunilor“ a pus în lumină erorile şi lipsurile cari au stat la baza alcătuirii ei şi cari au dus la rezultatele negative cunoscute. Autorii actualului plan anglosaxon cred că vor înlătura erorile şi lipsurile trecute şi vor reuşi să facă un organism internaţional viabil şi operant. Se pune însă întrebarea : va fi viabil şi operant un organism internaţional în care de la început se fac profunde discriminări ? Va fi viabil «IXXXX Informaţiuni mai comunică următoarele : Bătălia de elemente blindate, care este în curs în regiunea Tilly, s-a întins Miercuri dimineaţa atât în direcţia est, cât şi în direcţia vest. Statul major britanic a angajat în acţiune un mare număr de formaţiuni proaspete, care atacă pe o întindere de 25—30 km. poziţiile germane, între Caen şi până la sud de Bayeux. Luptele prezintă un caracter deosebit de înverşunat la 8 km. sud de Caen, unde englezii au format un centru de gravitate, în speranţa de a putea forţa străpungerea în direcţia Orne, la sud de Caen. Nu sunt încă informaţiuni complete despre rezultatul operaţiunilor de Miercuri dimineaţa. După primele ştiri însă, 29 de care blindate au fost incendiate sau distruse cu ajutorul armelor de luptă din apropiere. Diviziile germane de pe cheiul exterior al Cherbourgului continuă să se menţină, ca şi bateriile grele de coastă de la est şi de la vest de oraş, cu tot tirul continuu al bateriilor grele americane de uscat şi de pe mare. Orice apropiere a bastimentelor de război aliate, încercând să intre in port. Bătălia pe care blindate din apropiere de Tilly, a dus in cea de a treia zi la un succes desăvârşit defensiv pentru forţele germane. Cu toate că englezii au fost sprijiniţi în special în centrul nevralgic de atac de la sud-vest de Caen, de numeroase obuziere şi de tirul tunurilor grele ale vaselor de război de suprafaţă, precum şi de valuri de avioane de bătălie şi de bombardamentvânătoare, ei nu au reuşit nicăeri să străpungă linia germană şi să câştige teren în adâncime. In punctul principal al presiunii, puternice unităţi blindate britanice au încercat Miercuri să lovească prin flanc grupuri blindate germane, care staţionau într’un sector din apropierea unui pârău. Englezii au fost totuşi atacaţi, cu acest prilej, de im grup rapid de vânători germani de blindate, lovitura fiind dată prin flanc. Sub focul ucigător al tunurilor germane, care a fost deschis numai dela o distanţă de câteva sute de metri, vârful de atac britanic s’a prăbuşit. Englezii au pierdut cu această ocazie 20 de care blindate de tip greu. Pe întreg frontul britanic de atac, care AA^cum pornea din . . i.ctiv. i 11, care este de acord » ieri can în liniile lui wecizat Într’un disn---»■-. I-IUI-K It-f " ... - k. EA NEVINOVAȚILOR are nu le simlublicat atacuane aare, aă nieio vocâhd a mii spune ari au ară Ia au fost leinde;ură în uşoare i antiixel'.cs, ioe au căile foarte ălor ce •tieoluoosesc ari otreabă sc să con ce - ? politică •e parartiponeglipartea ect pe no ne că rein stat ■e au •.tegral, beligealiaţi chiar în randamentul acţiunii lor aeriene. Comu a mentul pune to tim * mare preţ pe cui ţaţelor misiunilor sitoare ca cele ment. Această cui c.iiHfiă bţie cei dament prin elim erorilor sau slab Ecuibe cari cad fensme înseamnă dute, timp pierd echipagii pierdute prestigiu distrus, cel mai bogat numm bogat pentru a- sipă”. Şi autorul artieo departe că trebue zători „de erorile tactică și încă și psichologie, coman perior sau direct mentului. Preciziunea bom chiar în timpul ui mediocre, atinge s pe care nieio artul trece. Deaceea ori* de neiertat. Nu e vorba de al gărilor de triaj, la Juvisy, Trappes Dar ceea ce apare este bombardarea , la Avignon, de la Canchiere...” Şi autorul artico cu aceste cuvinte: „Aliaţii nu pot o sală mai grea ca ai damente fără nicio Procedarea aviaţie damentaliată este la tindeni. Victime inocent ne inutile a înregistra porul român. De aceea am socotit oportun să reproducem părerea unui neutru, publicată intr’un ziar care nu poate fi bănuit de sentimente ostile aliaţilor. Se împlineşte săptămâna de când Mareşalul Conducător cutreeră ţinutul frontului, pe itinerariile de nălucă ale unui „escadron de descoperire”. Pe un indicator desluşit în fugă la o intrare de sat, undeva, am citit „Fundul Moldovei’’... Dincolo de acest aparent sfârşit al Ţării de Sus, însă, Mareşalul Antonescu continuă să colinde, restituind târgurilor şi cătunelor încrederea şi bărbăţia, ici improvizându-se notar şi socotind cât porumb mai trebue trimis obştenilor, dincolo numind un nou primar şi ordonându-i cum să distribue banii destinaţi familiilor luptătorilor. — „Am ruga frumos să ni se dea înapoi dela oştire plutaşii noştri... Că acum îi bună apa Bistriţei şi numai aceia plutăreau chibzuit”, — rugau adineaori gospodarii din Ciocăneşti. — „Nu ne-am plânge... Dar păscătoare avem puţină, prea puţină”. — stătue acum sătenii din Moldova Suliţa, cărora oaspele trebue să le afle apoi locuri de păşunat... . O nouă săgeată de goană şi — „Poftim ceva de îmbucat!“, — rosteşte Mareşalul către baciul care i-a adus o ulcică cu apă rece. — „Dar eu, cu ce pot să-i fac cinste ?“, — ripostează mândru Moldoveanul, adăugându-ne la o plecare şi o urare din mijlocul mioarelor sale proaspăt tunse : — „Să vă ajute Dumnezeu !“... Şi mai poftiţi... să mai avem ocazia !“... Dorinţa Conducătorului este de a continua astăzi până dincolo de Seletin şi de Brodina aceasta nouă „descălecareCamuflaţi azi de praf şi ieri de noroi, gonim mereu prin acelaşi ţirtut feeric, nemaiavând răgazul de a savura bucolica acestor costişe pe care galopează cirezile. DIN NOU BEJENARII... Este însă amăgitoare pacea acestor păşuni peste cari lunecă agale umbrele norilor... Chiar în Fundul Moldovei, iată, un pâlc de fugari face să stopeze automobilul Mareşalului Conducător: — „De unde sunteţi voi?“... . ..Suntem tăţi din Davidenii Storciineţului“, — răspunde . Ceilalţi pribegi îşi rostesc şi ei numele, odată cu satul natal părăsit : „T°nenchi Ion, din Davideni. Cervoniac Sofronie... Bocatca Dumitru.. Buta Tlarie... Davidean Venetig... Menic Gheorghe... unii din Banila.. alţii din Hriniţa Storojineţului ’... „ Pe d-voastră ucrainienii va deportează ?“ — întreabă Mareşalul Antonescu. Printre bejenari, întrebarea aceasta provoacă în prima clipă oarecare stupoare. Oamenii sunt uimiţi de nedumerirea Conducătorului : „Ne şi ucid, acum, după ce scose mâne cătră Sibiria!“, — lămureşte un fugar. — „De lângă noi, la Juşca, — adaugă un gospodar, — au ridicat Miercurea trecută şapte oameni... Unul, Terenghiac Dumitru, fusese slujbaș la primărie., ăl de umbla cu toba prin sat... Altul, Tcaciuc Dumitru, tăt la primărie fusese cu treaba... Silvestru Prodan fusese agent agricol, se cheamă... La urmă, l-au ridicat seara CU MAREȘALUL IN BUCOVINA ----------------T. INUTUL SOVIETIC PRIBEGI CĂSĂPIȚI, SATE SFĂRTECATE. - „NE-AI LUAT TĂT“... - NĂDEJDI, PENTRU MÂINE...