Universul - Capitala, iulie 1944 (Anul 61, nr. 179-209)

1944-07-01 / nr. 179

Fondator: LUICI CAZI Propriei „UN­IVERSUI înscris sub Nr. 160­1 EXEMPLARUL 10 LEI­­: poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G­ le P. T. T. Nr. 14.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFO­NE FACT­A IN ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 SI ADMINI­STELI­ ECTOR­ATOR DELEGAT OPESCU MEDICINĂ v 1 n LA SATE ‘-V Ministerul sănătăţii a preci­zat, într-un comunicat pe care l-am publicat în numărul nos­tru de ieri, programul pe baza căruia se va face încadrarea studenţilor în medicină în or­ganizarea sanitară a Statului. Am scos deseori în evidenţă importanţa acestei încadrări, care înseamnă completarea prin practică efectivă a studii­lor teoretice ale studenţilor şi absolvenţilor facultăţilor de medicină şi am arătat câte lu­cruri bune pot face, în­deosebi în mediul rural, energiile proaspete şi inimile generoase ale celor care şi-au ales profe­siunea de alinători ai suferin­ţelor umane. Pentru vara anului 1944 mi­nisterul sănătăţii anunţă ca toţi studenţii facultăţilor de medicină din anii II, III şi IV sunt obligaţi să se prezinte la spitalele reşedinţelor de judeţ, sau la spitalul cel mai apro­piat, spre a se înscrie pentru stagiul de vară de 2 luni. Stu­denţii de la facultăţile de me­dicină din Bucureşti şi Sibiu, cari au absolvit anul al V-lea, au fost repartizaţi pentru sta­giu în circumscripţiile rurale, ca şi absolvenţii facultăţilor de medicină cari vor fi numiţi medici de circumscripţie, po­trivit legilor în vigoare. Rezultatele obţinute anii tre­cuţi de activitatea practica a mediciniştilor o subliniază în mod oficial ministerul sănătă­ţii, într-o dare de seamă gene­rală a situaţiei sanitare a ţârii, arătând că, graţie prezenţei studenţilor în medicină, „spi­talele au luat un aspect nou, din cauza preocupărilor de în­văţământ pe care prezenţa studenţilor le-au impus”, iar medicii de spital au dovedit o „adev­ată pasiune didacti­cst­­­că de a instrui nouile gene­raţii de medici”. In afară de concursul preţios dat în spitalele de răniţi de război, unde, oficial, activita­tea mediciniştilor este califi­cată drept „admirabilă”, medi­­ciniştii trimişi la sate să com­pleteze activitatea medicilor titulari ori să-i înlocuiască pe cei trimişi pe front, „au reuşit să termine clădiri sanitare în­cepute şi abandonate; alţii, ne­mulţumiţi de cadrul în care trebuiau să lucreze, au căutat să-l schimbe radical sau să-l amelioreze”, scrie ministerul sănătăţii. Am socotit totdeauna plin de rodnicie pentru îmbunătăţirea situaţiei sanitare la sate acest tineresc spirit de iniţiativă al viitorilor medici şi oficialita­tea confirmă cât de îndreptă­ţite au fost speranţele tuturor. Mai ales acum, când popu­laţia satelor s-a mărit din cau­za evacuărilor şi din cauza a­­dăpostirii fraţilor din Nordul ţării plecaţi în refugiu, rolul tinerilor medicinişti poate fi de un covâşitor folos pentru apă­rarea sănătăţii mulţimii. Sunt probleme noui de igienă pe care aglomerările din mediul rural le fac resimţite de pe acum şi cari, graţie interven­ţiei luminate şi răbdătoare a mediciniştilor, vor putea fi în parte r­ezolvite, spre a se evita ivirea molimelor. Stagiul la sate şi în spitale al viitorilor medici va fi cu ade­vărat o binefacere reală pen­tru populaţia ţării, dacă toţi aceşti tineri cari se dedică no­bilei profesiuni de doctor vor avea mereu în minte că prima condiţie a îndeplinirii mi­hcm­ii lor este iubirea de oameni, acea instinctivă solidarizare cu suferinţele semenilor, care este sursa tuturor alinărilor şi tuturo­r lecuirilor. un fu DE PE FIMIDI DE USMT Berlin 29 (Rador). — Cu pri­vire la luptele de pe frontul de răsărit se dau următoarele pre­cizări : In sectorul central al frontului, luptele grele defensive au conti­nuat Miercuri să se concentreze în sectoarele Bobruisk, Moghilev, Lepel și Poloțk. In timp ce puternicele atacuri sovietice împotriva localităţii Pu­laik, care au fost date de la est, sud-est şi sud, au putut să fie nimicite cu pierderi dintre cele mai grele de oameni şi material pentru agresor, forţele sovietice au câştigat în apropiere de Bo­bruisk şi Moghilev teren în di­recţia vest, împotriva trupelor germane de securitate, care se luptă cu înverşunare. In apropiere de autostrada ce merge dela Orşa spre vest s’a dat Miercuri o mare bătălie de care blindate, în cursul căreia forţele sovietice au pierdut 65 de care blindate, care au fost distruse de vânătorii de tancuri şi de artileria antitank, încercările repetate făcute de sovietici de a înconjura poziţiile germane defensive din acest sec­tor şi de a le ataca prin flanc au fost respinse cu pierderi sânge­roase pentru inamic. Atacuri concentrice, date îm­potriva garnizoanei germane de la Moghilev au fost respinse în cursul unei lup­te crâncene. Moartea fostului ministru cehoslovac Milan Hodza Berna 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei D.N.R. transmite: Se anunţă din Washington că fostul ministru de externe ceho­slovac Milan Hodza a încetat din viaţă în Florida, în vârstă de 66 de ani. Acum câteva zile el fusese su­pus unei operaţii de cancer. ■ tt. ■ ■ ' . ­i­­ c.r. tav.. & kif­­y" SNA Sâmbătă Ml© 1944 Pagini SITUAŢIA DE PE FRONTUL DE INVAZIE Berlin, 29 (Rador). — Iată noui amănunte cu privire la situaţia de pe frontul de invazie, după relatările Biroului de Informaţii, transmise de agenţia D. N. B.. Punctele germane de sprijin din portul Cherbourg au putut să se menţină în totul şi in cursul zilei de Miercuri, cu tot violentul bombardament Îndreptat împo­triva lor de pe mare şi de pe us­cat şi care în mai multe rânduri a fost deosebit de intens prin cooperarea formaţiilor aeriene inamice, care au lansat b®mbe ultra-grele. In urma marilor pic vase suferite în Hltin inaltul comandament a mai angajat Miercuri sale uşoare în atacurile de împotriva zonei porte Bateriile de coastă aU care se găsesc în afara propriu zis, anume la o şi la vest de Cherbourg, să fie în mâinile gerii capabile de a trage. Forţele apărării ger flate în peninsula joul respins mai multe atac de americani. REZISTENTA GERMA PENINSULA COTE Berlin 29 (Rador). —­pondentul de război de] invaziei din vest, d. Se comunică: Toate puternicele ata de forţe blindate hiamic de Cheeux şi Monon la sud-est, au fost oprite, suferind noi pierderi . Şi spaţiul foarte rede­prundere spre sud-vest, cam puternic zăvorit. Toate atacurile date, alte valuri, la sud de­­Tuvigny şi Hottot, că au fost respinse. La sud-vest de Cai fost măcinată a format cunoaştere inamică dest­­ernică. Rezistenţa vitejească zoanelor bateriilor de o piedică mai departe pă , inamicului în portu •'! Sour«, .•■ 1 1 Formaţia de luptă gei cercuită în peninsula J vârfui­ estic a] penirsu­­tin — formaţie aflată mp ud a locotenent­­­ei Keil, rezistă mai depart rim­eşte inamicului grele. DISTRUGEREA INSI­LOR DIN PORTUL BOURG Berlin, 29 (Rador). — bine informat al marinei biroul internaţional de ţiuni află următoarele asupra distrugerilor in portuare şi defensive dei­bourg. Distrugerile erau preg­ mult timp de către specia strucţiilor din portul di Cherbourg care, după Br cel mai important port di uni Atlantic. Aceste disti fost aproape terminate la Marea radă şi rada mici b o urgii lui erau despărţit tr’un chei lung de 1.000 numeroase vase puteau Acest chei, care în ace proteja rada mică în pa spre mare, şi care, datori roaselor staţiuni de apro cu benzină şi msizut a vi Canal vlam a n e c e t­rsapagg­­imasa ------------------—- ............ ■■■ ■ ■ COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 29 IUNIE 1944 Pe Nistrul Inferior, în Basarabia de mijloc şi în Moldova, activitate locală de luptă.­­ ^ In cursul nopţii de 28/29 iunie 1944, aviaţia anal - americană a bombardat oraşul Giurgiu, provocând pagube şi victime. Violente lupte aeriene­Era României I plecte până acum, un număr de 10 bombardiere cu câte patru motoare de tip „Liberator“ şi două­­ avioane de vânătoare americane I de tip „Mustag“ au fost doborîte in timpul acelor aprige lupte a­­eriene. Artileria anti-aeriană din Bucureşti a prins sub un foc bine întreţinut formaţiunile de avioa­ne teroriste inamice, în momen­tul în care acestea îşi aruncau bombele asupra cartierelor de locuinţe ale* capitalei României. BULGARIA MERISIDALĂ AVIAŢIA NORDAMCANA sburat deasupra Bulgariei în di­recţia României. Un grup din aceste avioane a aruncat bombe deasupra câtorva localităţi din Bulgaria meridio­nală. Se semnalează victime al căror număr exact nu a fost incă stabilit. •espon- Birou­­naţiuni cursul lolente deasu­­mâniei r­omâne, tacat o­t nord­­: Bucu­ră pro­klare, necom-respon­­îsmite : de au­re la a­­npotri­­urmă-1 multe lice au - -c2 Á *­­l . i. a» »•­­. * "• SECURITATEA DE MAIT Este poate paradoxal dar to­tuşi este o realitate: ucigătoarele bombardiere cu patru motoare, ca şi anumite planuri cu pri­vire la organizarea unei lumi post-belice într’un cadru de so­lidaritate şi de securitate inter­naţionale, vin şi unele şi cele­lalte tot din Statele Unite. Este parte un specific al psihologiei nord-americane acest dublu po­tenţial de concepţie: de distru­gere până la maximum şi fără nici o cruţare şi de creaţie umanitaristă până la idealis­mul utopic. Numai că în mani­festările lor alternative, potenţia­lul distrugerii este până acum evident şi pozitiv prin efecte a- 0 nc­simţite de zeci de mii de nevinovaţi, pe când cellalt n’a avut până acum, cel puţin pen­tru civilizaţia veche europeană şi pentru securitatea popoarelor, decât formula platonică a preşe­dintelui Wilson, devenită inope­rantă tocmai prin retragerea Statelor Unite în izolare şi tăgă­duirea valorii creatoare a prin­cipiilor wilsoniene. De data acea­sta însă, se pare că preşedintele Roosevelt este decis să dea am­belor aspecte ale potenţialului nord-american un teren de mani­festare mai realistă şi de aceea, pentru a nu fi expus, ca prede­cesorul său, la o dezaprobare, a căutat să obţie în mod prealabil adeziunea senatului american la politica de reconstrucţie post­belică şi astfel planul pentru toarsa organizaţie a după război a fost iito comisie de şapte ser frunte cu preşedintele • ■'natoriale pentru aface­ri d. Connolly. _­.IX ----X para organizarea generală de după război, care va trebui să menţie pacea mondială. Acest Consiliu al naţiunilor unite va funcţiona ca organ executiv al organizaţiei internaţionale şi el va fi alcătuit numai din repre­zentanţii marilor puteri. Totuşi se prevede că şi alte naţiuni vor fi invitate să facă parte din con­siliu, temporar sau permanent. Securitatea nu va fi asigurată prin crearea unei forţe de poliţie internaţională permanentă ci, în caz de nevoe, — adică dacă se va găsi necesară o intervenţie comu­nă armată pentru menţinerea păcii, pentru a se asigura exe­cutarea deciziilor Curţii de justiţie internaţională sau pentru a se garanta imparţialitatea unui plebiscit,­­ se va recurge la coo­perarea contingentelor diferitelor trupe naţionale. In opoziţie cu dorinţa expri­mată de britanici în sensul con­stituirii unui organism admini­strativ permanent cu un sediu fix, cum era Societatea Naţiuni­lor cu sediul la Geneva, planul american înclină spre o organi­zaţie în sensul uniunii pan-ame­­ricane, adică fără sediu fix, ei va­riabil. Deocamdată, se pare că s’a ad­mis ca la discuţiile „Consiliului politic“ să participe şi neutri, şi în special la chestiunile economi­ce şi sociale. In ce priveşte na­­­r acestea urmează să ia carantină — 10-15 erea britanică — dar imp şi ele ar putea Planul anglo-saxon pre acelaş timp crearea unei formate din reprezentau lor treizeci şi cinci de unite, din reprezentanţi trilor şi, în urmă, din­­­tanţi ai fostelor ţări ■ atunci când acestea vo­r reeducate“. Toate membre ale Asociaţiei vo un drept. Consiliul exce va fi acela care va avea sarcina de a hotărî în chestiunile înar­mărilor şi de a menţine o forţă armată suficientă pentru garan­tarea păcii. In această privinţă planul prevede menţinerea de contingente naţionale de către marile puteri, fără însă să se prevadă cine va controla înarmă­rile acestor mari puteri. Planul anglo-saxon mai prevede în acelaş timp crearea unei Curţi de justiţie internaţională pentru judecarea conflictelor între na­ţiuni şi a unui tribunal de ar­bitraj pentru soluţionarea altor diferende. După cum se vede, ca şi după trecutul război mondial, aceeaşi idee domină: securitate colecti­vă. Ea e considerată şi azi, ca şi ieri, ca singura cale de a se a­­junge la menţinerea păcii. Ex­perienţa făcută prin „Societatea Naţiunilor“ a pus în lumină ero­rile şi lipsu­rile cari au stat la baza alcătuirii ei şi cari au dus la rezultatele negative cunoscute. Autorii actualului plan anglo­­saxon cred că vor înlătura ero­rile şi lipsurile trecute şi vor reuşi să facă un organism inter­naţional viabil şi operant. Se pune însă întrebarea : va fi viabil şi operant un organism internaţional în care de la înce­put se fac profunde discriminări ? Va fi viabil «I­X­XXX Informaţiuni mai comunică ur­mătoarele : Bătălia de elemente blindate, care este în curs în regiunea Tilly, s-a întins Miercuri dimi­neaţa atât în direcţia est, cât şi în direcţia vest. Statul major bri­tanic a angajat în acţiune un mare număr de formaţiuni proas­pete, care atacă pe o întindere de 25—30 km. poziţiile germane, între Caen şi până la sud de Bayeux. Luptele prezintă un caracter deosebit de înverşunat la 8 km. sud de Caen, unde englezii au format un centru de gravitate, în speranţa de a putea forţa stră­pungerea în direcţia Orne, la sud de Caen. Nu sunt încă informa­­ţi­uni complete despre rezultatul operaţiunilor de Miercuri dimi­neaţa. După primele ştiri însă, 29 de care blindate au fost incen­diate sau distruse cu ajutorul ar­melor de luptă din apropiere. Diviziile germane de pe cheiul exterior al Cherbourgului conti­nuă să se menţină, ca şi bateriile grele de coastă de la est şi de la vest de oraş, cu tot tirul continuu al bateriilor grele americane de uscat şi de pe mare. Orice apro­piere a bastimentelor de război aliate, încercând să intre in port. Bătălia pe care blindate din apropiere de Tilly, a dus in cea de a treia zi la un succes desă­vârşit defensiv pentru forţele germane. Cu toate că englezii au fost sprijiniţi în special în centrul nevralgic de atac de la sud-vest de Caen, de numeroase obuziere şi de tirul tunurilor grele ale vaselor de război de suprafaţă, precum şi de valuri de avioane de bătălie şi de bombardament­­vânătoare, ei nu au reuşit nică­­eri să străpungă linia germană şi să câştige teren în adâncime. In punctul principal al pre­siunii, puternice unităţi blindate britanice au încercat Miercuri să lovească prin flanc grupuri blindate germane, care staţionau într’un sector din apropierea u­­nui pârău. Englezii au fost totuşi atacaţi, cu acest prilej, de im grup rapid de vânători germani de blindate, lovitura fiind dată prin flanc. Sub focul ucigător al tunuri­lor germane, care a fost deschis numai dela o distanţă de câteva sute de metri, vârful de atac bri­tanic s’a prăbuşit. Englezii au­ pierdut cu această ocazie 20 de care blindate de tip greu. Pe întreg frontul britanic de atac, care AA^cum­ pornea din . . i.ctiv. i 11, care este de acord » ieri can în liniile lui wecizat Într’un dis­n---»■-. I-IUI-K It-f " ... - k. EA NEVINOVAȚILOR are nu le sim­­lublicat atacu­­ane a­­are, a­­ă nieio vocâhd a mii spune ari au ară Ia au fost leinde­­;ură în uşoare i anti­­ixel'.cs, ioe au căile foarte ăl­or ce •tieolu­­o­osesc ari o­­treabă sc să con ce - ? politică •e par­­artipo­­negli­­partea ect pe no ne că re­in stat ■e au •.tegral, belige­aliaţi chiar în randamentul ac­ţiunii lor aeriene. Com­u a­ mentul pune to ti­m * mare preţ pe cui ţaţelor misiunilor sitoare ca cele ment. Această cui c.iiHfiă bţie cei dament prin elim erorilor sau slab Ecuibe cari cad fensme înseamnă dute, timp pierd echipagii pierdute prestigiu distrus,­­ cel mai bogat nu­mm bogat pentru a-­ sipă”. Şi autorul artieo departe că trebue zători „de erorile tactică și încă și­­ psichologie, coman perior sau direct mentului. Preciziunea bom chiar în timpul ui mediocre, atinge s pe care nieio artul trece. Deaceea ori* de neiertat. Nu e vorba de al gărilor de triaj, la Juvisy, Trappes Dar ceea ce apare este bombardarea , la Avignon, de la Canchiere...” Şi autorul artico cu aceste cuvinte: „Aliaţii nu pot o sală mai grea ca ai damente fără nicio Procedarea aviaţie dament­aliată este la tindeni. Victime inocent ne inutile a înregistra porul român. De aceea am so­cotit oportun să reproducem părerea unui neutru, publicată intr’un ziar care nu poate fi bă­nuit de sentimente ostile alia­ţilor. Se împlineşte săptămâna de când Mareşalul Conducător cu­­treeră ţinutul frontului, pe itine­­rariile de nălucă ale unui „esca­­dron de descoperire”. Pe un in­dicator desluşit în fugă la o in­trare de sat, undeva, am citit „Fundul Moldovei’’... Dincolo de acest aparent sfârşit al Ţării de Sus, însă, Mareşalul Antonescu continuă să colinde, restituind târgurilor şi cătunelor încrede­rea şi bărbăţia, ici improvizân­­du-se notar şi socotind cât po­rumb mai trebue trimis obşteni­­lor, dincolo numind un nou pri­mar şi ordonându-i cum să dis­­tribue banii destinaţi familiilor luptătorilor. — „Am ruga frumos să ni se dea înapoi dela oştire plutaşii noştri... Că acum îi bună apa Bistriţei şi numai aceia plută­­reau chibzuit”, — rugau adi­neaori gospodarii din Ciocăneşti. — „Nu ne-am plânge... Dar păscătoare avem puţină, prea puţină”. — stătue acum sătenii din Moldova Suliţa, cărora oas­­pele trebue să le afle apoi locuri de păşunat... . O nouă săgeată de goană şi — „Poftim ceva de îmbucat!“, — rosteşte Mareşalul către ba­ciul care i-a adus o ulcică cu apă rece. — „Dar eu, cu ce pot să-i fac cinste ?“, — ripostează mândru Moldoveanul, adăugându-ne la o plecare şi o urare din mijlocul­­ mioarelor sale proaspăt tunse : — „Să vă ajute Dumnezeu !“... Şi mai poftiţi... să mai avem oca­zia !“... Dorinţa Conducătorului este de a continua astăzi până din­colo de Seletin şi de Brodina a­ceasta nouă „descălecareCa­muflaţi azi de praf şi ieri de no­­roi, gonim mereu prin acelaşi ţirtut feeric, nemaiavând răgazul de a savura bucolica acestor costişe pe care galopează cirezile. DIN NOU BEJENARII... Este însă amăgitoare pacea a­­cestor păşuni peste cari lunecă agale umbrele norilor... Chiar în Fundul Moldovei, iată, un pâlc de fugari face să stopeze auto­mobilul Mareşalului Conducător: — „De unde sunteţi voi?“... . ..Suntem tăţi din Davidenii Storcii­neţului“, — răspunde . Ceilalţi pribegi îşi rostesc şi ei numele, odată cu satul natal pă­răsit :­­ „T°nenchi Ion, din Davi­­deni. Cervoniac Sofronie... Bo­­catca Dumitru.. Buta Tlarie... Da­­videan Venetig... Me­nic Gheor­­­ghe... unii din Banila.. alţii din Hriniţa Storojineţului ’... „ Pe d-voastră ucrainienii va deportează ?“ — întreabă Ma­reşalul Antonescu. Printre bejenari, întrebarea a­­ceasta provoacă în prima clipă oarecare stupoare. Oamenii sunt uimiţi de nedumerirea Conducă­torului : „Ne şi ucid, acum, după ce scos­­e mâne cătră Sibiria!“, — lămureşte un fugar. — „De lângă noi, la Juşca, — adaugă un gospodar, — au ridicat Miercurea trecută şapte oameni... Unul, Terenghiac Dumitru, fuse­se slujbaș la primărie., ăl de umbla cu toba prin sat... Altul, Tcaciuc Dumitru, tăt la primărie fusese cu treaba... Silvestru Pro­­dan fusese agent agricol, se chea­mă... La urmă, l-au ridicat seara CU MAREȘALUL IN BUCOVINA ----------------T. INUTUL SOVIETIC PRIBEGI CĂSĂPIȚI, SATE SFĂRTECATE. - „NE-AI LUAT TĂT“... - NĂDEJDI, PENTRU MÂINE...

Next