Universul - Capitala, iulie 1944 (Anul 61, nr. 179-209)

1944-07-22 / nr. 200

Amil al 61*lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAViLLAN Proprietar: „UNIVERSUL*1 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 10 LEI Taxa poștală plătită Id mimi era* conform aprobării Dir. G­l* *. B. Bt Ht. 24.464/*» CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 APROVIZIONAREA CONSUMATORILOR Comerciantul detailist este unul din factorii importanţi cari asigură circulaţia normală a bunurilor şi aprovizionarea consumatorilor cu feluritele articole de care aceştia au ne­­voe. El trebue să ţină seamă fie cererile şi doleanţele con­sumatorilor, îmbunătăţind a­­provizionarea sa şi desfacerea mărfurilor după nevoile clien­ţilor. Pentru ramura sa de co­merţ, un bun comerciant este şi un bun cunoscător al ne­voilor, preferinţelor şi posibi­lităţilor de cumpărare ale cli­enţilor. Şi informaţiile pe care el le aduce acelor de care de­pinde aprovizionarea sa, sunt foarte utile pentru cunoaşte­rea nevoilor pieţii şi chiar a stării de spirit pe care o pro­duce, în mijlocul cetăţenilor, lipsa unuia sau mai multor articole, defectuozităţile de distribuire, etc. Centralizarea acestor infor­maţii şi satisfacerea dorinţelor şi cererilor cuprinse într’însele, în ordinea importanţei lor, a­­duc mulţumire în masişa con­sumatorilor, scutind de timp pierdut atât pe aceştia, cât şi pe intermediari sau chiar or­ganele autorităţilor, către cari se îndreaptă în ultimă instan­ţă plângerile de tot felul Am publicat întotdeauna do­leanţele şi propunerile prezen­tate de diferitele grupări şi asociaţii de comercianţi, con­vin® fiind că facem un servi­ciu obştei, prin cunoaşterea nevoilor sale de aprovizionare şi consum. Intr’o consfătuire ţinută re­cent, la sediul Sfatului Negus­­ti­at aju­toresc, comercianţii detailişti de petrol din Capitală au dis­cutat chestiunile actuale în le­gătură cu exercitarea acestui comerţ, făcând propuneri prac­tice pentru a se asigura nor­mala aprovizionare a popu­laţiei Capitalei cu petrol şi cu produse derivate. In memoriul ce va fi pre­zentat autorităţilor, se va des­crie, poate, şi spectacolul „co­zilor" pe cari populaţia — nu numai la marginea oraşului, dar chiar şi în plin centru —­ e nevoită să le facă, aşteptând rândul la petrolul necesar a-1 tâtor cerinţe gospodăreşti, pier-­­ der­ea de timp la care dă loc această situaţie şi mai ales fricţiunile des repetate în ju­rul depozitelor de desfacere, între negustori şi cumpărători, din cauza neputinţei celor din­tâi de a satisface toate cere­rile, precum şi între cei care îşi aşteaptă sau îşi depăşesc rândul la „gaz“. Cunoaşterea acestor situaţii dă şi posibilitatea găsirii solu­ţiilor cari să împace pe toată lumea, cel puţin în parte. Negustorii, cari exprimă nu numai propriile lor doleanţe, dar şi pe acelea ale consuma­torilor şi pot scoate, în plus, din experienţa lor, propuneri de normalizare a aprovizionă­rii consumatorilor, trebuesc primiţi de aceea cu toată bu­năvoinţa la autorităţile de re­sort, iar memoriile lor rezol­vate grabnic, căci prin aceasta se dă linişte nu numai câtorva, cari prezintă aceste memorii, ci unei mari mulţimi de con­sumatori. COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 20 IULIE 1944 Pe Nistrul inferior, in Basarabia de mijloc și pe frontul Moldovei, activitate de luptă redusă. TURBURARI MILITARE IN ANGLIA Geneva, 20 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Daily Mail anunţă că turbură­­rile militare din Bristol au luat Luni seara o amploare atât de mare, încât poliţia militară şi cea civilă au trebuit să inter­vină şi să deschidă focul. Cu a­­cest prilej au fost răniţi mai mulţi soldaţi. Poliţia militară a oprit ime­diat accesul în cartierul respec­tiv, prin blocarea străzilor cu ajutorul autobuzelor. După înăbuşirea dezordine.., patrule ale poliţiei militare au colindat străzile oraşului Bri­stol. Se precizează că la aceste tul­­burări sângeroase au luat parte numai soldaţi „străini”. ATENTAT ÎMPOTRIVA FUEHRERULUI AU FOST RĂNIŢI MAI MULŢI GENERALI ŞI OFIŢERI SUPERIORI. — CONDUCĂTORUL REEHULUI S'A ALES CU UŞOARE ARSURI Berlin, 20 (Rador). — A­­genţia „D. N. B." comunică: împotriva Fuehrerului s'a comis joi un atentat cu un material exploziv. Din anturajul său au fost cu arest prilej grav răniţi locoten­e­nt-g­en­eral­ul Schmundt, colonelul Brandt, locotenent-colonelul Borg­mann şi colaboratorul Ber­ger. Mai uşor răniţi au fost co-­lonel-generalul Jodl, gene­ralii Korten, Buhle, Boden­schatz, Heusinger şi Scherff şi amiralii Voss şi von Putt­kam­er. Fuehrerul, în afară de uşoare arsuri şi vânătăi, nu a fost rănit El şi-a reluait imediat după aceea lucrul său şi — după cum era pre­văzut — a primit pe Duce pentru o lungă întrevedere. Scurt timp după atentat a sosit la Fuehrer mareşalul Reichului Goering. COMUNICATUL OFICIAL ASUPRA ATENTATULUI Berlin, 20 (Eu­ropapress).­­ Cu privire la nereuşitul aten­tat cu explozibile asupra Fuehrerului s-a dat următo­rul comunicat oficial de la cartierul general: „Joi a fost comis asup­ra Fuehrerului un atentat cu explozibile. Din anturajul său au fost grav răniţi generalul Schmundt, colonelul Brandt, It. colonelul Bergmann şi Ber­ger. Mai slab răniţi au fost: generalul Jodl, Korten, Bu­hle, Bodeinschatz, Heusinger, Scherff şi amiralii Voss şi von Puttkamer. In afară de uşoare arsuri şi contuziuni Fuehrerul nu a mai suferit alte răni. El şi-a reluat imediat lucrul şi a pri­mit aşa cum se prevăzuse pe Duce pentru convorbiri. Scurt timp după atentat mareşalul Reichului a sosit la Fuehrer“. PERSONALITATEA GENERA­LULUI SCHMUNDT Berlin, 20 (Europapress). — Generalul Rudolf Schmundt, care a fost grav rănit cu pri­lejul încercării de atentat asu­pra Fuehrerului, a fost înce­pănd din 1938 adjutant șef al armatei pe lângă Fuehrer. El face parte dintre cei mai in­timi colaboratori ai Fuehreru­­lui în chestiunile militare și politice. Generalul Schmundt care este in vârstă de 48 de ani a participat ca sublocote­nent la primul război­ mon­diali, a făcut apoi pa­rte din Reichswehr și a luat parte în­tre altele la convorbirile pe care le-a avut Fwehrerul cu fostul prim-ministru britanic Chamberlain. GENERALUL 30DL UȘOR RĂNIT Berlin, 20 (Europapress). — Cu prilejul atentatului asupra Fueh­­rerului a fost uşor rănit şi şeful statului major din comandamen­tul suprem german generalul Jodl. In campania din Franţa, gene­ralul Jodl s’a distins în mod deo­sebit astfel că Fuehrerul l’a avan­sat peste grad numindu-l general al artileriei, înaintarea sa la gra­dul de general de armată s’a fă­cut la 30 Ianuarie 1944. Un expo­zeu pe care-l făcuse generalul Jodl la München pe atunci asuipra evoluţiei militare s’a bucurat de un deosebit interes. In acea cu­vântare generalul Jodl a caracte­rizat drept utopice speranţele de victorie ale adversarului şi a scos în evidenţă personalitatea Fueh­­rerului ca o unitate importantă în conducere, cum nu a avut Ger­mania de la Frederic cel Mare. PERSONALITATEA GENERA­LULUI BODENSCHATZ Berlin, 20 (Europapress). — Generalul Karl Bodenschatz, care a fost uşor rănit în cursul aten­tatului asupra Fuehrerului, face parte dintre colaboratorii intimi ai mareşalului Goering. El este în vârstă de 55 de ani şi a participat la primul războiu mondial ca ofiţer de carieră, fiind de patru ori rănit pe frontul de vest. A trecut apoi imediat în a­­viaţie, unde a fost adjutantul ce­lui mai bun aviator de vânătoare german din primul războiu, von Richthofen, iar după moartea a­­cestuia, adjutant al căpitanului pe atunci Hermann Goering. In 1939 în calitate de intim co­laborator al mareşalului, Baden­schatz a făcut o carieră rapidă, participând la reconstrucţia avia­ţiei germane. In 1938 a fost şef al consiliului ministerial al avia­ţiei şi totodată ofiţer de legătură între mareşal şi Fuehrer. In Noembrie 1938 a fost la Londra în calitate de trimis al mareşa­lului Goering după ce cu trei ani înainte fusese acolo cu d. von Ribbentrop. DEMISIA GUVERNULUI JAPONEZ Tokio, 20 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D.N.R. trans­mite : După cum anunţă agenţia „Do­mei", generalul Tojo a remis îm­păratului, In dimineaţa zilei de 18 Iulie, demisia cabinetului său. ❖ Tokio, 20 (Rador). — Biroul Informaţiilor a prezentat joi di­mineaţa următoarele motive pentru demisia întregului cabi­net Toro la 18 iulie: „De la izbucnirea războiului Asiei mari răsăritene, guvernul tarvanez. în legătură cu marele cartier general Imperial, a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru ducerea cu succes a războiului. După ce primul ministru, ge­neralul Tojo, a recunoscut că pentru a da poporului noui ener­gii şi pentru a se obţine o ducere mai avântată a războiului, este necesară o retragere a întregu­lui cabinet, pentru ca să fie în­Tokio, 20 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR trans­mite: In acelaşi timp cu comunica­tul dat de marele cartier impe­rial japonez, cu privire la situa­ţia din intula Saipan, generalul Tojo, preşedintele consiliului de miniştri, a făcut următoarea de­claraţie: De la 11 iulie, ofiţeri şi trupă din forţele noastre imperiale au dat grele lovituri în arhipelagul Mariane inamicului prin acţiuni­le lor de luptă îndârjită. Totuşi, până la urmă, insula Saipan a căzut in mâinile inamicului. încerc cel mai adânc regret gândindu-mă că acest lucru i-a pricinuit Maiestăţii Sale o mare nelinişte. Ţin să aduc ca omagiu simţă­mintele mele cele mai profunde şi sincere de durere şi compăti­mire spiritului bravilor ofiţeri şi ostaşi, ca şi celorlalţi conce­tăţeni cari, în îndeplinirea înal­­tor datorii de apărători ai imperiului, au murit vitejeşte în apele din sud. Au trecut doi ani şi jumătate de când un decret imperial a ■proclamat declararea războiului. De atu­nci şi până astăzi, ofiţerii şi trupele noastre imperiale cu săvârşit pretutindeni acţiuni şi­de mare amploare. O sută locuit printr’un cabinet mai pu­ternic, el a obţinut cereri de demisie din partea tuturor mem­brilor guvernului şi, într’o au­dienţă din 18 iulie, le-a depus la picioarele Tronului în Palatul Imperial”. • Tokio, 20 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D.N.R. trans­mite următoarea ştire comuni­cată de agenţia „Doinei“: După demisia primului minis­tru Tojo, pe care a primit-o Marţi după amiază, împăratul­­Japoniei a cerut marchizului Koichi Kido să-şi dea avizul cu privire la alegerea succesorului primului ministru. Marchizul Kido a convocat oamenii de stat cei mai de sea­mă, precum şi cei 7 foşti prim­­miniştri, împreună cu preşedin­tele cabinetulu­i secret al împă­ratului la o conferinţă, care a avut loc la Palat, în prezenţa fostului Tirim ministru Toto milioane de concetăţeni au în­vins toate greutăţile posibile, fiecare, în domeniul său, depu­­nând toate sforţările pentru pur­tarea cu succes a marelui război din Asia răsăriteană. Inamicii noştri, Statele Unite şi Marea Britanie, dar îndeosebi Statele Unite, au sporit între timp intensitatea contra-ofensi­­velor şi au ajuns până la urmă în Mariane. Imperiul nostru se află acum într’o situaţie, care este de cea mai mare importanţă pentru în­treaga noastră istorie. Ni se o­­feră marea ocazie de a sdrobi pe inamic şi de a obţine victo­ria. Pentru apărarea imperiului nostru există în această clipă numai un singur drum, pe care trebue să mergem. El este de a nimici cât mai rapid pe vrăjmaşi şi de a deveni victorioşi şi acea­sta numai noi singuri, fără a ne face vreo cât de mică iluzie şi fără a ne gândi câtuşi de puţin la viaţă şi la moarte, punând în acţiune întreaga noastră for­ Tokio, 20 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R. transmite : Agenţia „Dome!” anunţă că Joi Tenno a însărcinat pe gene­tă pentru această misiune şi va­lorificând în mod eficace expe­rienţele dobândite de camarazii noştri de arme în acest război, prin sângele vărsat şi de ceilalţi concetăţeni. Ţelul nostru de război pentru Asia răsăriteană reiese limpede din decretul imperial prin care a fost declarat războiul. Pentru noi, acesta este un război ce va decide în ce priveşte înflorirea sau prăbuşirea imperiului nostru, ca şi un război pentru elibera­rea Asiei. Pentru inamicii noştri, ţelul acestui război este de a face ca Marea Asie răsăriteană să ajun­gă în sclavie şi de a domina lu­mea. Este o luptă între apărarea existenţei şi pofta de a domni, între eliberare şi agresiune. A sosit acum clipa luptelor decisive. Aceasta înseamnă că contra-ofensiva anglo-america­­nilor trebue complet sdrobită. In acest scop, trebue să colaborăm strâns cu diferitele popoare ale Marei Asii răsăritene şi cu alia­ţii din Europa. Adevăratul răz­boi începe acum. De aceea a încheiat generalul Toro, să reinoim toţi fiii acestui popor de o sută milioane de oa­meni jurământul şi hotărîrea noastră de a face cele mai mari sacrificii şi de a concentra for­ţele noastre, călăuzite de spiritul de luptă tradiţional de mii de ani, spre a obţine victoria fina­lă, redând astfel, în acelaş timp, liniştea Majestăţii Sale Impe­riale. COMENTARII BERLINEZE Berlin 20 (Rador). — In legă­tură cu demisia cabinetului Tojo, la Wilhelmstrasse se declară că există obiceiuri în Japonia ca atunci când se iveşte o situaţie nouă, să fie chemaţi oameni noi, la conducerea statului Remanierea cabinetului are drept scop, cum de altfel a subli­niat agenţia „Damei”, să concen­treze şi mai mult toate forţele naţionale De o bază largă, ralul Koiso, guvernator general al Coreei, şi pe fostul preşedinte al consiliului de miniştri, amira­lul Mitumasa Yonai, să formeze viitorul guvern. DECLARAŢIILE GENERALULUI TOJO Generalul Koiso va forma viitorul guvern CE SE SPUNE LA BERLIN D. Georg. Schroder, corespon­dent şef al agenţiei Europapress relatează amănunte interesante în legătură cu atentatul, amă­nunte din care extragem : Berlin, 20 (Europapress). — Pentru a doua oară s’a încercat un atentat asupra lui Adolf Hi­tler şi pentru a doua oară el a eșuat. In cercurile oficiale nu se dau nici un fel de amănunte asu­­pra acestui atentat cu expiosibil©, care rămâne învăluit într’un mi­ster de nepătruns. Nu se dau a­­mănunte nici asupra locului, fe­lului sau a autorilor atentatului. Datarea „cartierul Fuehrerului“ nu reprezintă o precizare de lo­calitate, deoarece după cum se ştie, locul unde lucrează Fuehre­rul şi statul major este indicat drept cartierul general al Fue­hrerului, aşa încât acesta nu este o localitate precisă. Şi după aten­tatul din 8 Noembrie 1939 din Muenchen au trecut 13 zile până s’au publicat primele amănunte. Cercetările poliţiei şi măsurile împotriva atentatorilor şi a com­­plicilor lor ar fi stânjenite dacă s’ar da de pe acum detalii opiniei publice. Acesta este motivul tă­cerii care însă nu va ţine decât câteva zile. In Germania, ştirea despre a­­tentatul cu exprosibil a avut e­­fectul unei bombe. Totodată o răsuflare de uşurare s’a simţit când s’a aflat ca nici de data a­­ceasta atentatorii nu şi-au atins scornii. Ziarele germane publică cu ti­tluri uriaşe ştirea despre atentat­, manifestându-şi bucuria pentru nereuşita lui. ..Providenţa apără pe Fuehrer“, este tema princi­pală prin care comentează presa germană această ştire. Şeful ad­junct al presei Reichulm, d. Sunderman a declarat: Inamicii Germaniei vor să omoare pe Fue­hrer, încătuşă­torul bolşevismu­lui simbolul poporului german, şi factorul principal al înălţării geermane. Ei a­­ încercat din nou pe calea crimei să fie de folos conducerii lor de război. Provi­denţa însă a vrut altfel. Pentru poporul german eşuarea acestui diabolic atentat este un semn­­ că Fuehrerul îşi va îndeplini mi­siunea sub paza unor forţe su­perioare. In cercurile oficiale germane, se atrage atenţiunea că se po­triveşte foarte rău strigătul de succes al aliaţilor dacă ei păşesc pe acest drum al crimei. Ei nu vor putea câştiga astfel războiul. Cu prilejul primei încercări de atentat împotriva lui Adolf Hit­ler ,la 8 Noembrie 1939 la Mün­chen, expresia a urmat abia du­pă ce Fuhrerul a părăsit sala. Atunci au fost ucise 6 persoane iar 63 rănite. Atentatorul Georg Elser a fost arestat în apropiere de Constanţa pe când încerca să treacă ilegal graniţa, în Elveţia. El introdu­sese un exprosibil într-unul din stâlpii care susţineau bolta piv­niţei. Din relatările oficiale ger­mane iniţiatorul acestei acţiuni a fost Inteligence Service, iar organizatorul Otto­­ Strasser, un german emigrat la Londra. LUPTELE DE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT Berlin, 20 (Rador). — Biroul Internaţional de Informaţiuni comunică următoarele asupra si­tuaţiei de la aripa de nord a fron­tului de est: Atât flancul de sud cât şi fron­tul de est al aripei de nord ger­mane au fost Miercuri obiectul unor violente atacuri date de bolşevici, care au fost pretutin­deni respinşi cu pierderi grele. In cursul luptelor, cu rezultate schimbătoare, în timpul cărora bolşevicii au reuşit să facă unele spărturi imediat curăţate prin contra-atacuri germane, vână­torii de care şi bateriile anti-car au doborît în total 34 de care de luptă sovietice. Alte 12 care blin­date sovietice au fost distruse de avioanele de bătălie germane, care au mai distrus în apropiere de Opoțka un număr de şase o­­buziere de calibru greu şi mai mult de 100 de vehicule. încercările sovieticilor de a stingheri ocuparea de noui po­ziţii de rectificare, prin violente presiuni de înaintare, s’au sdro­­bit de energica rezistenţă a for­ţelor germane de acoperire, în ti­rul cărora au fost prinse şi spul­berate numeroase atacuri sovie­tice. întregul front al aripei de nord germane, care începe în regiu­nea de la vest de Duenaburg pen­tru a atinge, trecând printr’un ocol, la nord de Polota, regiunea Opoţka şi apoi a ajunge în apro­piere de Pieskau la marele pla­tou de lacuri, a realizat şi Miercuri un mare succes defen­siv. Administraţia militară din Belgia şi Franţa de nord a fost înlocuită printr’o administraţie civilă Berlin, 20 (Rador). — Prin­­tr’un decret al Fuehrerului din 13 Iulie 1944, administraţia mi­litară de până acum din Belgia şi Franţa de nord a fost înlo­cuită printr’o administraţie ci­vilă, în fruntea căreea se află comisarul Reichului pentru re­giunile ocupate în Belgia şi Franţa de nord. In postul de comisar al Rei­chului pentru regiunile ocupate din Belgia şi Franţa de nord, Fuehrerul a numit pe Gauleite­­rul Grohe. Pentru partea ce aparţine Franţei de nord din această re­giune va fi numpit un comisar civil subordonat direct comisa­rului Reichului pentru regiunile ocupate în Belgia şi Franţa de nord. Prin această nouă reglemen­tare încetează de a mai exista oficiul comandantului militar I pentru Belgia şi Franţa de nord. Comandantul militar, pe lângă administrarea ţinuturilor aflate sub comanda sa, avea dreptul să exercite şi puterea suverană mi­litară. Exercitarea acestor drepturi revine în viitor comandantului forţelor armate germane din Bel­gia şi Franţa de nord. In postul de comandant al for­ţelor armate germane din Bel­gia şi Franţa de nord, Fuehrerul a numit pe generalul de infante­rie Grase. In ziua de 18 iulie, comandan­tul militar de până acum din Belgia şi Franţa de nord, gene­ralul Falkenhausen, a remis la Bruxelles afacerile din domeniul ci­vil noului comisar al Reichu­lui, Gauleiterul Grohe, și aface­rile din domeniul militar gene­ralului de infanterie Grase. Min. 200 Sâmbătă 22 Iulie 1944 8 Pagini PESIMISM SOCIAL IV de VINTILA PANTAZOPOL Leit-motivul criticelor ce se a­­duc asistenţei medicale din asi­gurări, a devenit obsedant, după cum s’a văzut. II repetă patronii, mari şi mici, meseriaşii, funcţionarii, gospodi­nele — până şi ele, dacă fac im­prudenţa să trimită servitoarele la dispensării — toţi laolaltă, în­tr’un cor uriaş, se aşteaptă prea mult, sunt trimişi muncitorii dela un birou la alltul fără rost, medi­camente nu sunt, plătim degea­ba, nu se face nimic fără inter­venţii­lor refrenul contra biroucra­­tismului stărue şi el, în ciuda tuturor sforţărilor.. Cronicari obiectivi, pornind­ de la realităţi — sunt probleme care nu se cunosc şi mai ales, nu se­ rezolvă din birouri — am înve­derat plastic, problema trebuind să fie înţeleasă da cât mai mulţi, constatările pro şi contra în teza ce susţinem: există un pesimism social, uneori îndreptăţit, apă­sând greoi asupra asigurărilor sociale. Totuşi, ele vor sfârşi prin a fi­ în viitor singurul instru­ment al armoniei şi securităţii sociale. Dacă am avea, de altfel timp şi spaţiu suficient, am examina problema saudorilor asigurărilor social® în toate ţările, şi ne-am convinge că, pretutindeni, defi­cienţele sunt aceleaşi, cu mici, cu foarte mici deosebiri. Ceea ce nu se poate însă nega, est­e evoluţia asigurărilor către mai bine, văditul lor progres şi tendinţa de a fi unanim accep­tate. Chiar acum, în clipa când o­­menia se gândeşte la cale mai indrăsneţe prefaceri sociale, gân­durile toate converg către asi­gurările sociale. Planurile cele mai revoluţio­nare se grefează pe sistemul a­­sigurăriilor obligatorii, singurul sistem valabil al acelei securităţi sociale îndelung aşteptate. Revenind la situaţia asigurări­lor noastre sociale, despre care autorul acestor rânduri a scris pagini necruţătoare, trebue să ne punem o singură întrebare: sun­­ele definitiv compromise, dezor­dinea administrativă nu poate fi stăvilită, asistenţa medicală în­dreptată şi regimul lor financiar consolidat? Nu! Tendinţa este către mai bine; rămâne să găsim mijloa­cele cele mai nimerite şi să le­­a­­plicăm cu stăruinţă. Să începem prin a risipi at­mosfera de neîncredere ce stărue în jurul lor, introducând pe cei interesaţi în gospodăria şi con­ducerea asigurărilor. Auzi pretutindeni: — se strâng miliarde, ce faceţi cu ele, că nu se vede nimic ? — Să facem să se vadă şi să ridicăm vălul de deasupra unei activităţi care n’are nimic de as­cuns-Să nu mai existe patron şi muncitor care să nu cunoască bugetul asigurărilor sociale — buget realizat prin sacrificiile lor. Când se va cunoaşte­ cifra lui şi, mai ales, întrebuinţarea ce se dă fondurilor, cât de cât, se va risipi neîncrederea... Toată lumea ştie, se strâng miliarde, dar pe ce se cheltuesc foarte puţini. Când se va afla cum din cele zece­ miliarde venituri, îngrijirile (Continuare in pag. 2-a) GÂNDURI DESPRE PACE de VASILE NETEA Ne-a sosit, de la Sibiu, o foarte subţire broşurică. Numără abia şaisprezece pagini. Ea va fi însă citită şi consultată de acum îna­inte de către toţi cei cari medi­tează asupra păcii şi asupra vie­ţii de mâine a tuturor popoarelor lumii, şi mai ales de către toţi cei cari doresc să cunoască, în legătură cu aceste probleme, ati­tudinea Bisericii româneşti din Ardeal. In­­r-adevăr, broşura I. P. S. Mitropolit Nicolae Bălan, căci I P. S. este autorul acestei bro­şuri, intitulată cu atâta smerenie PENTRU PACE, este menită unei intense circulaţii publice, fiindcă ideile şi principiile cuprinse în­­tr’însa se aşează pe o înaltă şi cutezătoare linie de gândire po­litică, aducând o contribuţie ho­­tărîtoare la stabilirea punctului de vedere românesc faţă de ma­rele proces al păcii. Constatând că Biserica este le­gată de popor nu numai prin dispoziţiile Statului, ci şi prin în­săşi porunca lui Dumnezeu. I. P. S. Mitropolitul Bălan mărturi­seşte că „întâia condiţie de care trebue să se ţină seama la stabi­lirea păcii viitoare, sau pe care trebue să o realizeze ca funda­ment statornic al ei, este liber­tatea indivizilor şi a popoarelor. Libertatea este condiţia esenţială pentru vieaţa deplină a fiinţelor omeneşti. Robia nu e o aşezare demnă de fiinţa omenească. Ea nu uşurează progresul omului în spirit, ci îl înăbuşe. Mulţimea de jertfe pe care le aduc azi po­poarele în luptă, indiferent că unele vor fi învinse și altele în­vingătoare, nu și-ar ajunge scopul dacă nu s’ar garanta prin pacea viitoare libertatea pe seama tu­turor... Dar libertatea indivizilor și a neamurilor—­continuă I. P. S S. — trebue să-şi găsească între­girea în comuniunea care trebue să se statornicească între nea­muri. Altfel ea duce la egoism şi anarhie. Comuniunea între state se va manifesta practic în cola­borarea lor, satisfăcându-şi reci­proc lipsurile pe teren economic. In această colaborare vor trebui primite şi neamurile mici şi cu m­ai puţine resurse de train, dar egal îndreptăţite la existenţă... Toate neamurile, ma­ri sau mici, vor trebui să primească ceea ce li se cuvine în baza drepturilor lor sfinte şi să se bu­cure de ace­leaşi drepturi la existenţă, la o­­noare şi la bunurile materiale ale lumii. De asemenea , adaugă T. P. S. Bălan — trebue realizată o mai deplină libertate socială. Trebue să dispară inegalităţile externe atât de izbitoare în re­partizarea bunurilor intre indi­vizi şi familii. O ordine de drep­tate socială impune o limitare a capitalismului şi o asanare a p­auperismului”. I­ată aşa­dar, şi numai din a­­ceste citate, cât de limpede şi cât de înaltă este poziţia pe care, prin mărturisirile I. P. S. Mitro­polit Nicolae Bălan, se aşează Bi­serica ortodoxă a Transilvaniei, cea mai greu încercată în de­cursul timpurilor, şi odată cu e­a întreaga Biserică românească. De o asemenea precizare se simţea nevoie in însuşi interesul Bisericii, fiindcă războiul acesta, cel mai violent şi mai inuman din câte a înregistrat până acum istori­a, pune în discuţie, prin ororile şi devastările sale, însăşi sinceritatea şi eficacitatea ade­renţei omului la spiritul creştin, la temelia supremă a Bisericii, adică Popoarele încleştate in a­­ceastă gigantică bătălie aparţin toate — cu excepţia Japoniei şi Chinei — Bisericilor creştine. (Continuare in pag. 2-a) Exploziile catastrofale in portul Chicago Stockholm, 20 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.” transmite: Portul Chicago, teatrul cele­ mai mari explozii catastrofale din Statele­ Unite în cursul aces­tui război pare, după o informa­ţie apărută în ziarul „Afton­­bladet”, un oraş de stafii. Nici măcar o singură casă nu a rămas neatinsă în acest oraş numărând 1.500 locuitori. Nume­roase clădiri au fost complet distruse. După o ştire a agenţiei „United Press”, numărul victimelor a trecut de 350. Explozia s-a produs pe două vase ale marinei de război în­cărcate cu muniţii. Pe bordul a­­cestor două vase cu muniţii, care au fost nimicite în câteva secun­de, se aflau nouă ofiţeri de ma­rină, 250 de soldaţi negri şi 80 marinari civili. Puternic cutremur înregistrat la Belgrad Belgrad, 20 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.‘‘ transmite: Observatorul din Belgrad a în­registrat Marţi la orele 12, 58 mi­nute şi 54 secunde, un puternic cutremur de pământ al cărui epi­centru a fost situat la 1.650 km. Belgrad, în Asia Mică. Instrumentele seismografice au înregistrat oscilaţiuni, mergând până la 70 microni. Durata sgu­­duirii principale şi a celor secun­dare a fost de 63 de minute. (Continuare în pag. 2­ a) CONTRIBUŢIE IN NATURĂ PENTRU ARMATĂ TOŢI BĂRBAŢII VOR TREBUI SA DEPUNĂ RUFĂRIE Domnul Mareşal Ion Antone­­scu, Conducătorul Statului, a semnat următorul Decret Lege pentru depunerea de rufărie ne­cesară armatei: ART. 1. — Pentru completa­rea rufăriei necesară ostaşilor ţării şi premilitarilor, toţi locui­torii majori şi întreprinderile textile sunt ooligaţi a contribui în natură prin predarea gratuită de efecte, in conformitate cu dis­­poziţiunile acestei legi. ART. 2. — Sunt exceptaţi dela obligaţiunile prevăzute de acea­stă lege: a) Femeile. b) Acei aflaţi sub arme sau, mobilizaţi în cadrul armatei o­­perative după 1 Martie 1944, în afară de ofiţerii şi funcţionarii civili din serviciul armatei cari nu se găsesc în armată opera­tivă. c) Invalizii şi orfanii de război minori. d) Bărbaţii din comunele ru­rale agricultori, dacă au o pro­prietate de trei hectare sau mai mică. e) Bărbat­i din Municipii şi comune urbane al căror venit a­­nual impozabil nu depăşeşte 50.000 lei. f) Bărbaţii căsătoriţi din co­munele rurale cari au mai mult de 4 copii minori şi o proprie­tate mai mică de două hectare. g) Bărbaţii salariaţi publici şi particulari cum şi pensionarii publici şi particulari din muni­cipii şi comune urbane, cu sala­rii sau pensii nete până la 10.000 lei lunar şi bărbaţii salariaţi publici şi particulari din comu­nele rurale, cu salarii sau pensii nete până la 7.000 lei lunar. i) Refugiaţii din Basarabia, Bucovina şi Moldova, dacă dove­desc că sunt evacuaţi şi al căror venit anual impozabil nu depă­şeşte 100.000 lei. j) Acei ale căror imobile au suferit distrugeri totale sau par­ţiale în bombardamentele ae­riene şi care posedă fişa de si­nistrat în condiţiunile legii Nr. 252/944. Această excepţiune nu se a­­plică acelor care au două sau mai multe imobile, din care nu­mai unul a fost sinistrat .) Membrii Corpului Diploma­tic străin, acreditat în România ART. 3. — Contribuţiunea in natură instituită prin legea de faţă, se fixează după cum ur­mează: a) Bărbaţii salariaţi publici şi particulari cum şi pensionarii indiferent de salariul sau pen­siunea pe care o primesc, pre­cum şi bărbaţii­ din municipii, comune urbane şi din comunele rurale, cu un venit lunar până la 50.000 inclusiv, vor preda câte o cămaşă, una pereche indispen­sabili lungi sau scurţi şi o pe­reche ciorapi de lână sau bum­bac. b) Bărbaţii din municipii, co­mune urbane şi din comunele rurale, cu un venit lunar dela 50—500.000 lei inclusiv, precum şi toţi bărbaţii salariaţi publici şi particulari cum şi pensionarii publici şi particulari care pe lângă salariu sau pensie mai au un venit care la un loc nu depă­şeşte lunar suma de 100.000, va preda dublul efectelor prevăzut la litera a. c) Bărbaţii din municipii, co­mune urbane şi din comunei rurale cu un venit lunar dela 100.000 în sus, precum şi bărbaţi salariaţi publici şi particulari , pensionarii publici şi pensionar, care pe lângă salariu sau pensi mai au un venit care la un le depăşeşte lunar suma de 100.000 vor preda triplul efectelor pre­văzute la litera a, plus câte dou cearceafuri. d) întreprinderile textile car prelucrează sub orice form bumbacul şi celofibra (filaturi filaturi-ţesătorii şi ţesătorii) va contribui respectiv cu fire sau pânză în proporţie de 1% din producţia avută in intervalul de la­ 1 Ianuarie 1943 la 31 Decem­­brie 1943. întreprinderile care au fi­latur şi ţesătorii, vor contribui cu fin în proporţie de­­1% din produc­tia avută pe intervalul arătat 1; aliniatul precedent precum şi c­ pânză în proporţie de 1% din producţia de pânză pe acelaş in­terval. Art. 4. — Prin venitul lunar prevăzut la litera a, b şi c d sub articolul 3, se înţelege ve­nitul mediu calculat pe baza ve­niturilor din anul precedent, din care se scad impozitele. Art. 5. — Evreii majori băr­baţi, prevăzuţi de legea Nr. 931 din 21 Octombrie 1941, comple­tată cu legea Nr. 34 din 1 Mai

Next