Universul - Capitala, iulie 1944 (Anul 61, nr. 179-209)
1944-07-22 / nr. 200
Amil al 61*lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAViLLAN Proprietar: „UNIVERSUL*1 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 10 LEI Taxa poștală plătită Id mimi era* conform aprobării Dir. Gl* *. B. Bt Ht. 24.464/*» CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 APROVIZIONAREA CONSUMATORILOR Comerciantul detailist este unul din factorii importanţi cari asigură circulaţia normală a bunurilor şi aprovizionarea consumatorilor cu feluritele articole de care aceştia au nevoe. El trebue să ţină seamă fie cererile şi doleanţele consumatorilor, îmbunătăţind aprovizionarea sa şi desfacerea mărfurilor după nevoile clienţilor. Pentru ramura sa de comerţ, un bun comerciant este şi un bun cunoscător al nevoilor, preferinţelor şi posibilităţilor de cumpărare ale clienţilor. Şi informaţiile pe care el le aduce acelor de care depinde aprovizionarea sa, sunt foarte utile pentru cunoaşterea nevoilor pieţii şi chiar a stării de spirit pe care o produce, în mijlocul cetăţenilor, lipsa unuia sau mai multor articole, defectuozităţile de distribuire, etc. Centralizarea acestor informaţii şi satisfacerea dorinţelor şi cererilor cuprinse într’însele, în ordinea importanţei lor, aduc mulţumire în masişa consumatorilor, scutind de timp pierdut atât pe aceştia, cât şi pe intermediari sau chiar organele autorităţilor, către cari se îndreaptă în ultimă instanţă plângerile de tot felul Am publicat întotdeauna doleanţele şi propunerile prezentate de diferitele grupări şi asociaţii de comercianţi, convin® fiind că facem un serviciu obştei, prin cunoaşterea nevoilor sale de aprovizionare şi consum. Intr’o consfătuire ţinută recent, la sediul Sfatului Negustiat ajutoresc, comercianţii detailişti de petrol din Capitală au discutat chestiunile actuale în legătură cu exercitarea acestui comerţ, făcând propuneri practice pentru a se asigura normala aprovizionare a populaţiei Capitalei cu petrol şi cu produse derivate. In memoriul ce va fi prezentat autorităţilor, se va descrie, poate, şi spectacolul „cozilor" pe cari populaţia — nu numai la marginea oraşului, dar chiar şi în plin centru — e nevoită să le facă, aşteptând rândul la petrolul necesar a-1 tâtor cerinţe gospodăreşti, pier- derea de timp la care dă loc această situaţie şi mai ales fricţiunile des repetate în jurul depozitelor de desfacere, între negustori şi cumpărători, din cauza neputinţei celor dintâi de a satisface toate cererile, precum şi între cei care îşi aşteaptă sau îşi depăşesc rândul la „gaz“. Cunoaşterea acestor situaţii dă şi posibilitatea găsirii soluţiilor cari să împace pe toată lumea, cel puţin în parte. Negustorii, cari exprimă nu numai propriile lor doleanţe, dar şi pe acelea ale consumatorilor şi pot scoate, în plus, din experienţa lor, propuneri de normalizare a aprovizionării consumatorilor, trebuesc primiţi de aceea cu toată bunăvoinţa la autorităţile de resort, iar memoriile lor rezolvate grabnic, căci prin aceasta se dă linişte nu numai câtorva, cari prezintă aceste memorii, ci unei mari mulţimi de consumatori. COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 20 IULIE 1944 Pe Nistrul inferior, in Basarabia de mijloc și pe frontul Moldovei, activitate de luptă redusă. TURBURARI MILITARE IN ANGLIA Geneva, 20 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Daily Mail anunţă că turburările militare din Bristol au luat Luni seara o amploare atât de mare, încât poliţia militară şi cea civilă au trebuit să intervină şi să deschidă focul. Cu acest prilej au fost răniţi mai mulţi soldaţi. Poliţia militară a oprit imediat accesul în cartierul respectiv, prin blocarea străzilor cu ajutorul autobuzelor. După înăbuşirea dezordine.., patrule ale poliţiei militare au colindat străzile oraşului Bristol. Se precizează că la aceste tulburări sângeroase au luat parte numai soldaţi „străini”. ATENTAT ÎMPOTRIVA FUEHRERULUI AU FOST RĂNIŢI MAI MULŢI GENERALI ŞI OFIŢERI SUPERIORI. — CONDUCĂTORUL REEHULUI S'A ALES CU UŞOARE ARSURI Berlin, 20 (Rador). — Agenţia „D. N. B." comunică: împotriva Fuehrerului s'a comis joi un atentat cu un material exploziv. Din anturajul său au fost cu arest prilej grav răniţi locotenent-generalul Schmundt, colonelul Brandt, locotenent-colonelul Borgmann şi colaboratorul Berger. Mai uşor răniţi au fost co-lonel-generalul Jodl, generalii Korten, Buhle, Bodenschatz, Heusinger şi Scherff şi amiralii Voss şi von Puttkamer. Fuehrerul, în afară de uşoare arsuri şi vânătăi, nu a fost rănit El şi-a reluait imediat după aceea lucrul său şi — după cum era prevăzut — a primit pe Duce pentru o lungă întrevedere. Scurt timp după atentat a sosit la Fuehrer mareşalul Reichului Goering. COMUNICATUL OFICIAL ASUPRA ATENTATULUI Berlin, 20 (Europapress). Cu privire la nereuşitul atentat cu explozibile asupra Fuehrerului s-a dat următorul comunicat oficial de la cartierul general: „Joi a fost comis asupra Fuehrerului un atentat cu explozibile. Din anturajul său au fost grav răniţi generalul Schmundt, colonelul Brandt, It. colonelul Bergmann şi Berger. Mai slab răniţi au fost: generalul Jodl, Korten, Buhle, Bodeinschatz, Heusinger, Scherff şi amiralii Voss şi von Puttkamer. In afară de uşoare arsuri şi contuziuni Fuehrerul nu a mai suferit alte răni. El şi-a reluat imediat lucrul şi a primit aşa cum se prevăzuse pe Duce pentru convorbiri. Scurt timp după atentat mareşalul Reichului a sosit la Fuehrer“. PERSONALITATEA GENERALULUI SCHMUNDT Berlin, 20 (Europapress). — Generalul Rudolf Schmundt, care a fost grav rănit cu prilejul încercării de atentat asupra Fuehrerului, a fost începănd din 1938 adjutant șef al armatei pe lângă Fuehrer. El face parte dintre cei mai intimi colaboratori ai Fuehrerului în chestiunile militare și politice. Generalul Schmundt care este in vârstă de 48 de ani a participat ca sublocotenent la primul război mondiali, a făcut apoi parte din Reichswehr și a luat parte între altele la convorbirile pe care le-a avut Fwehrerul cu fostul prim-ministru britanic Chamberlain. GENERALUL 30DL UȘOR RĂNIT Berlin, 20 (Europapress). — Cu prilejul atentatului asupra Fuehrerului a fost uşor rănit şi şeful statului major din comandamentul suprem german generalul Jodl. In campania din Franţa, generalul Jodl s’a distins în mod deosebit astfel că Fuehrerul l’a avansat peste grad numindu-l general al artileriei, înaintarea sa la gradul de general de armată s’a făcut la 30 Ianuarie 1944. Un expozeu pe care-l făcuse generalul Jodl la München pe atunci asuipra evoluţiei militare s’a bucurat de un deosebit interes. In acea cuvântare generalul Jodl a caracterizat drept utopice speranţele de victorie ale adversarului şi a scos în evidenţă personalitatea Fuehrerului ca o unitate importantă în conducere, cum nu a avut Germania de la Frederic cel Mare. PERSONALITATEA GENERALULUI BODENSCHATZ Berlin, 20 (Europapress). — Generalul Karl Bodenschatz, care a fost uşor rănit în cursul atentatului asupra Fuehrerului, face parte dintre colaboratorii intimi ai mareşalului Goering. El este în vârstă de 55 de ani şi a participat la primul războiu mondial ca ofiţer de carieră, fiind de patru ori rănit pe frontul de vest. A trecut apoi imediat în aviaţie, unde a fost adjutantul celui mai bun aviator de vânătoare german din primul războiu, von Richthofen, iar după moartea acestuia, adjutant al căpitanului pe atunci Hermann Goering. In 1939 în calitate de intim colaborator al mareşalului, Badenschatz a făcut o carieră rapidă, participând la reconstrucţia aviaţiei germane. In 1938 a fost şef al consiliului ministerial al aviaţiei şi totodată ofiţer de legătură între mareşal şi Fuehrer. In Noembrie 1938 a fost la Londra în calitate de trimis al mareşalului Goering după ce cu trei ani înainte fusese acolo cu d. von Ribbentrop. DEMISIA GUVERNULUI JAPONEZ Tokio, 20 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.R. transmite : După cum anunţă agenţia „Domei", generalul Tojo a remis împăratului, In dimineaţa zilei de 18 Iulie, demisia cabinetului său. ❖ Tokio, 20 (Rador). — Biroul Informaţiilor a prezentat joi dimineaţa următoarele motive pentru demisia întregului cabinet Toro la 18 iulie: „De la izbucnirea războiului Asiei mari răsăritene, guvernul tarvanez. în legătură cu marele cartier general Imperial, a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru ducerea cu succes a războiului. După ce primul ministru, generalul Tojo, a recunoscut că pentru a da poporului noui energii şi pentru a se obţine o ducere mai avântată a războiului, este necesară o retragere a întregului cabinet, pentru ca să fie înTokio, 20 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: In acelaşi timp cu comunicatul dat de marele cartier imperial japonez, cu privire la situaţia din intula Saipan, generalul Tojo, preşedintele consiliului de miniştri, a făcut următoarea declaraţie: De la 11 iulie, ofiţeri şi trupă din forţele noastre imperiale au dat grele lovituri în arhipelagul Mariane inamicului prin acţiunile lor de luptă îndârjită. Totuşi, până la urmă, insula Saipan a căzut in mâinile inamicului. încerc cel mai adânc regret gândindu-mă că acest lucru i-a pricinuit Maiestăţii Sale o mare nelinişte. Ţin să aduc ca omagiu simţămintele mele cele mai profunde şi sincere de durere şi compătimire spiritului bravilor ofiţeri şi ostaşi, ca şi celorlalţi concetăţeni cari, în îndeplinirea înaltor datorii de apărători ai imperiului, au murit vitejeşte în apele din sud. Au trecut doi ani şi jumătate de când un decret imperial a ■proclamat declararea războiului. De atunci şi până astăzi, ofiţerii şi trupele noastre imperiale cu săvârşit pretutindeni acţiuni şide mare amploare. O sută locuit printr’un cabinet mai puternic, el a obţinut cereri de demisie din partea tuturor membrilor guvernului şi, într’o audienţă din 18 iulie, le-a depus la picioarele Tronului în Palatul Imperial”. • Tokio, 20 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.R. transmite următoarea ştire comunicată de agenţia „Doinei“: După demisia primului ministru Tojo, pe care a primit-o Marţi după amiază, împăratulJaponiei a cerut marchizului Koichi Kido să-şi dea avizul cu privire la alegerea succesorului primului ministru. Marchizul Kido a convocat oamenii de stat cei mai de seamă, precum şi cei 7 foşti primminiştri, împreună cu preşedintele cabinetului secret al împăratului la o conferinţă, care a avut loc la Palat, în prezenţa fostului Tirim ministru Toto milioane de concetăţeni au învins toate greutăţile posibile, fiecare, în domeniul său, depunând toate sforţările pentru purtarea cu succes a marelui război din Asia răsăriteană. Inamicii noştri, Statele Unite şi Marea Britanie, dar îndeosebi Statele Unite, au sporit între timp intensitatea contra-ofensivelor şi au ajuns până la urmă în Mariane. Imperiul nostru se află acum într’o situaţie, care este de cea mai mare importanţă pentru întreaga noastră istorie. Ni se oferă marea ocazie de a sdrobi pe inamic şi de a obţine victoria. Pentru apărarea imperiului nostru există în această clipă numai un singur drum, pe care trebue să mergem. El este de a nimici cât mai rapid pe vrăjmaşi şi de a deveni victorioşi şi aceasta numai noi singuri, fără a ne face vreo cât de mică iluzie şi fără a ne gândi câtuşi de puţin la viaţă şi la moarte, punând în acţiune întreaga noastră for Tokio, 20 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite : Agenţia „Dome!” anunţă că Joi Tenno a însărcinat pe genetă pentru această misiune şi valorificând în mod eficace experienţele dobândite de camarazii noştri de arme în acest război, prin sângele vărsat şi de ceilalţi concetăţeni. Ţelul nostru de război pentru Asia răsăriteană reiese limpede din decretul imperial prin care a fost declarat războiul. Pentru noi, acesta este un război ce va decide în ce priveşte înflorirea sau prăbuşirea imperiului nostru, ca şi un război pentru eliberarea Asiei. Pentru inamicii noştri, ţelul acestui război este de a face ca Marea Asie răsăriteană să ajungă în sclavie şi de a domina lumea. Este o luptă între apărarea existenţei şi pofta de a domni, între eliberare şi agresiune. A sosit acum clipa luptelor decisive. Aceasta înseamnă că contra-ofensiva anglo-americanilor trebue complet sdrobită. In acest scop, trebue să colaborăm strâns cu diferitele popoare ale Marei Asii răsăritene şi cu aliaţii din Europa. Adevăratul război începe acum. De aceea a încheiat generalul Toro, să reinoim toţi fiii acestui popor de o sută milioane de oameni jurământul şi hotărîrea noastră de a face cele mai mari sacrificii şi de a concentra forţele noastre, călăuzite de spiritul de luptă tradiţional de mii de ani, spre a obţine victoria finală, redând astfel, în acelaş timp, liniştea Majestăţii Sale Imperiale. COMENTARII BERLINEZE Berlin 20 (Rador). — In legătură cu demisia cabinetului Tojo, la Wilhelmstrasse se declară că există obiceiuri în Japonia ca atunci când se iveşte o situaţie nouă, să fie chemaţi oameni noi, la conducerea statului Remanierea cabinetului are drept scop, cum de altfel a subliniat agenţia „Damei”, să concentreze şi mai mult toate forţele naţionale De o bază largă, ralul Koiso, guvernator general al Coreei, şi pe fostul preşedinte al consiliului de miniştri, amiralul Mitumasa Yonai, să formeze viitorul guvern. DECLARAŢIILE GENERALULUI TOJO Generalul Koiso va forma viitorul guvern CE SE SPUNE LA BERLIN D. Georg. Schroder, corespondent şef al agenţiei Europapress relatează amănunte interesante în legătură cu atentatul, amănunte din care extragem : Berlin, 20 (Europapress). — Pentru a doua oară s’a încercat un atentat asupra lui Adolf Hitler şi pentru a doua oară el a eșuat. In cercurile oficiale nu se dau nici un fel de amănunte asupra acestui atentat cu expiosibil©, care rămâne învăluit într’un mister de nepătruns. Nu se dau amănunte nici asupra locului, felului sau a autorilor atentatului. Datarea „cartierul Fuehrerului“ nu reprezintă o precizare de localitate, deoarece după cum se ştie, locul unde lucrează Fuehrerul şi statul major este indicat drept cartierul general al Fuehrerului, aşa încât acesta nu este o localitate precisă. Şi după atentatul din 8 Noembrie 1939 din Muenchen au trecut 13 zile până s’au publicat primele amănunte. Cercetările poliţiei şi măsurile împotriva atentatorilor şi a complicilor lor ar fi stânjenite dacă s’ar da de pe acum detalii opiniei publice. Acesta este motivul tăcerii care însă nu va ţine decât câteva zile. In Germania, ştirea despre atentatul cu exprosibil a avut efectul unei bombe. Totodată o răsuflare de uşurare s’a simţit când s’a aflat ca nici de data aceasta atentatorii nu şi-au atins scornii. Ziarele germane publică cu titluri uriaşe ştirea despre atentat, manifestându-şi bucuria pentru nereuşita lui. ..Providenţa apără pe Fuehrer“, este tema principală prin care comentează presa germană această ştire. Şeful adjunct al presei Reichulm, d. Sunderman a declarat: Inamicii Germaniei vor să omoare pe Fuehrer, încătuşătorul bolşevismului simbolul poporului german, şi factorul principal al înălţării geermane. Ei a încercat din nou pe calea crimei să fie de folos conducerii lor de război. Providenţa însă a vrut altfel. Pentru poporul german eşuarea acestui diabolic atentat este un semn că Fuehrerul îşi va îndeplini misiunea sub paza unor forţe superioare. In cercurile oficiale germane, se atrage atenţiunea că se potriveşte foarte rău strigătul de succes al aliaţilor dacă ei păşesc pe acest drum al crimei. Ei nu vor putea câştiga astfel războiul. Cu prilejul primei încercări de atentat împotriva lui Adolf Hitler ,la 8 Noembrie 1939 la München, expresia a urmat abia după ce Fuhrerul a părăsit sala. Atunci au fost ucise 6 persoane iar 63 rănite. Atentatorul Georg Elser a fost arestat în apropiere de Constanţa pe când încerca să treacă ilegal graniţa, în Elveţia. El introdusese un exprosibil într-unul din stâlpii care susţineau bolta pivniţei. Din relatările oficiale germane iniţiatorul acestei acţiuni a fost Inteligence Service, iar organizatorul Otto Strasser, un german emigrat la Londra. LUPTELE DE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT Berlin, 20 (Rador). — Biroul Internaţional de Informaţiuni comunică următoarele asupra situaţiei de la aripa de nord a frontului de est: Atât flancul de sud cât şi frontul de est al aripei de nord germane au fost Miercuri obiectul unor violente atacuri date de bolşevici, care au fost pretutindeni respinşi cu pierderi grele. In cursul luptelor, cu rezultate schimbătoare, în timpul cărora bolşevicii au reuşit să facă unele spărturi imediat curăţate prin contra-atacuri germane, vânătorii de care şi bateriile anti-car au doborît în total 34 de care de luptă sovietice. Alte 12 care blindate sovietice au fost distruse de avioanele de bătălie germane, care au mai distrus în apropiere de Opoțka un număr de şase obuziere de calibru greu şi mai mult de 100 de vehicule. încercările sovieticilor de a stingheri ocuparea de noui poziţii de rectificare, prin violente presiuni de înaintare, s’au sdrobit de energica rezistenţă a forţelor germane de acoperire, în tirul cărora au fost prinse şi spulberate numeroase atacuri sovietice. întregul front al aripei de nord germane, care începe în regiunea de la vest de Duenaburg pentru a atinge, trecând printr’un ocol, la nord de Polota, regiunea Opoţka şi apoi a ajunge în apropiere de Pieskau la marele platou de lacuri, a realizat şi Miercuri un mare succes defensiv. Administraţia militară din Belgia şi Franţa de nord a fost înlocuită printr’o administraţie civilă Berlin, 20 (Rador). — Printr’un decret al Fuehrerului din 13 Iulie 1944, administraţia militară de până acum din Belgia şi Franţa de nord a fost înlocuită printr’o administraţie civilă, în fruntea căreea se află comisarul Reichului pentru regiunile ocupate în Belgia şi Franţa de nord. In postul de comisar al Reichului pentru regiunile ocupate din Belgia şi Franţa de nord, Fuehrerul a numit pe Gauleiterul Grohe. Pentru partea ce aparţine Franţei de nord din această regiune va fi numpit un comisar civil subordonat direct comisarului Reichului pentru regiunile ocupate în Belgia şi Franţa de nord. Prin această nouă reglementare încetează de a mai exista oficiul comandantului militar I pentru Belgia şi Franţa de nord. Comandantul militar, pe lângă administrarea ţinuturilor aflate sub comanda sa, avea dreptul să exercite şi puterea suverană militară. Exercitarea acestor drepturi revine în viitor comandantului forţelor armate germane din Belgia şi Franţa de nord. In postul de comandant al forţelor armate germane din Belgia şi Franţa de nord, Fuehrerul a numit pe generalul de infanterie Grase. In ziua de 18 iulie, comandantul militar de până acum din Belgia şi Franţa de nord, generalul Falkenhausen, a remis la Bruxelles afacerile din domeniul civil noului comisar al Reichului, Gauleiterul Grohe, și afacerile din domeniul militar generalului de infanterie Grase. Min. 200 Sâmbătă 22 Iulie 1944 8 Pagini PESIMISM SOCIAL IV de VINTILA PANTAZOPOL Leit-motivul criticelor ce se aduc asistenţei medicale din asigurări, a devenit obsedant, după cum s’a văzut. II repetă patronii, mari şi mici, meseriaşii, funcţionarii, gospodinele — până şi ele, dacă fac imprudenţa să trimită servitoarele la dispensării — toţi laolaltă, într’un cor uriaş, se aşteaptă prea mult, sunt trimişi muncitorii dela un birou la alltul fără rost, medicamente nu sunt, plătim degeaba, nu se face nimic fără intervenţiilor refrenul contra biroucratismului stărue şi el, în ciuda tuturor sforţărilor.. Cronicari obiectivi, pornind de la realităţi — sunt probleme care nu se cunosc şi mai ales, nu se rezolvă din birouri — am învederat plastic, problema trebuind să fie înţeleasă da cât mai mulţi, constatările pro şi contra în teza ce susţinem: există un pesimism social, uneori îndreptăţit, apăsând greoi asupra asigurărilor sociale. Totuşi, ele vor sfârşi prin a fi în viitor singurul instrument al armoniei şi securităţii sociale. Dacă am avea, de altfel timp şi spaţiu suficient, am examina problema saudorilor asigurărilor social® în toate ţările, şi ne-am convinge că, pretutindeni, deficienţele sunt aceleaşi, cu mici, cu foarte mici deosebiri. Ceea ce nu se poate însă nega, este evoluţia asigurărilor către mai bine, văditul lor progres şi tendinţa de a fi unanim acceptate. Chiar acum, în clipa când omenia se gândeşte la cale mai indrăsneţe prefaceri sociale, gândurile toate converg către asigurările sociale. Planurile cele mai revoluţionare se grefează pe sistemul asigurăriilor obligatorii, singurul sistem valabil al acelei securităţi sociale îndelung aşteptate. Revenind la situaţia asigurărilor noastre sociale, despre care autorul acestor rânduri a scris pagini necruţătoare, trebue să ne punem o singură întrebare: sunele definitiv compromise, dezordinea administrativă nu poate fi stăvilită, asistenţa medicală îndreptată şi regimul lor financiar consolidat? Nu! Tendinţa este către mai bine; rămâne să găsim mijloacele cele mai nimerite şi să leaplicăm cu stăruinţă. Să începem prin a risipi atmosfera de neîncredere ce stărue în jurul lor, introducând pe cei interesaţi în gospodăria şi conducerea asigurărilor. Auzi pretutindeni: — se strâng miliarde, ce faceţi cu ele, că nu se vede nimic ? — Să facem să se vadă şi să ridicăm vălul de deasupra unei activităţi care n’are nimic de ascuns-Să nu mai existe patron şi muncitor care să nu cunoască bugetul asigurărilor sociale — buget realizat prin sacrificiile lor. Când se va cunoaşte cifra lui şi, mai ales, întrebuinţarea ce se dă fondurilor, cât de cât, se va risipi neîncrederea... Toată lumea ştie, se strâng miliarde, dar pe ce se cheltuesc foarte puţini. Când se va afla cum din cele zece miliarde venituri, îngrijirile (Continuare in pag. 2-a) GÂNDURI DESPRE PACE de VASILE NETEA Ne-a sosit, de la Sibiu, o foarte subţire broşurică. Numără abia şaisprezece pagini. Ea va fi însă citită şi consultată de acum înainte de către toţi cei cari meditează asupra păcii şi asupra vieţii de mâine a tuturor popoarelor lumii, şi mai ales de către toţi cei cari doresc să cunoască, în legătură cu aceste probleme, atitudinea Bisericii româneşti din Ardeal. Inr-adevăr, broşura I. P. S. Mitropolit Nicolae Bălan, căci I P. S. este autorul acestei broşuri, intitulată cu atâta smerenie PENTRU PACE, este menită unei intense circulaţii publice, fiindcă ideile şi principiile cuprinse într’însa se aşează pe o înaltă şi cutezătoare linie de gândire politică, aducând o contribuţie hotărîtoare la stabilirea punctului de vedere românesc faţă de marele proces al păcii. Constatând că Biserica este legată de popor nu numai prin dispoziţiile Statului, ci şi prin însăşi porunca lui Dumnezeu. I. P. S. Mitropolitul Bălan mărturiseşte că „întâia condiţie de care trebue să se ţină seama la stabilirea păcii viitoare, sau pe care trebue să o realizeze ca fundament statornic al ei, este libertatea indivizilor şi a popoarelor. Libertatea este condiţia esenţială pentru vieaţa deplină a fiinţelor omeneşti. Robia nu e o aşezare demnă de fiinţa omenească. Ea nu uşurează progresul omului în spirit, ci îl înăbuşe. Mulţimea de jertfe pe care le aduc azi popoarele în luptă, indiferent că unele vor fi învinse și altele învingătoare, nu și-ar ajunge scopul dacă nu s’ar garanta prin pacea viitoare libertatea pe seama tuturor... Dar libertatea indivizilor și a neamurilor—continuă I. P. S S. — trebue să-şi găsească întregirea în comuniunea care trebue să se statornicească între neamuri. Altfel ea duce la egoism şi anarhie. Comuniunea între state se va manifesta practic în colaborarea lor, satisfăcându-şi reciproc lipsurile pe teren economic. In această colaborare vor trebui primite şi neamurile mici şi cu mai puţine resurse de train, dar egal îndreptăţite la existenţă... Toate neamurile, mari sau mici, vor trebui să primească ceea ce li se cuvine în baza drepturilor lor sfinte şi să se bucure de aceleaşi drepturi la existenţă, la onoare şi la bunurile materiale ale lumii. De asemenea , adaugă T. P. S. Bălan — trebue realizată o mai deplină libertate socială. Trebue să dispară inegalităţile externe atât de izbitoare în repartizarea bunurilor intre indivizi şi familii. O ordine de dreptate socială impune o limitare a capitalismului şi o asanare a pauperismului”. Iată aşadar, şi numai din aceste citate, cât de limpede şi cât de înaltă este poziţia pe care, prin mărturisirile I. P. S. Mitropolit Nicolae Bălan, se aşează Biserica ortodoxă a Transilvaniei, cea mai greu încercată în decursul timpurilor, şi odată cu ea întreaga Biserică românească. De o asemenea precizare se simţea nevoie in însuşi interesul Bisericii, fiindcă războiul acesta, cel mai violent şi mai inuman din câte a înregistrat până acum istoria, pune în discuţie, prin ororile şi devastările sale, însăşi sinceritatea şi eficacitatea aderenţei omului la spiritul creştin, la temelia supremă a Bisericii, adică Popoarele încleştate in această gigantică bătălie aparţin toate — cu excepţia Japoniei şi Chinei — Bisericilor creştine. (Continuare in pag. 2-a) Exploziile catastrofale in portul Chicago Stockholm, 20 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite: Portul Chicago, teatrul cele mai mari explozii catastrofale din Statele Unite în cursul acestui război pare, după o informaţie apărută în ziarul „Aftonbladet”, un oraş de stafii. Nici măcar o singură casă nu a rămas neatinsă în acest oraş numărând 1.500 locuitori. Numeroase clădiri au fost complet distruse. După o ştire a agenţiei „United Press”, numărul victimelor a trecut de 350. Explozia s-a produs pe două vase ale marinei de război încărcate cu muniţii. Pe bordul acestor două vase cu muniţii, care au fost nimicite în câteva secunde, se aflau nouă ofiţeri de marină, 250 de soldaţi negri şi 80 marinari civili. Puternic cutremur înregistrat la Belgrad Belgrad, 20 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.‘‘ transmite: Observatorul din Belgrad a înregistrat Marţi la orele 12, 58 minute şi 54 secunde, un puternic cutremur de pământ al cărui epicentru a fost situat la 1.650 km. Belgrad, în Asia Mică. Instrumentele seismografice au înregistrat oscilaţiuni, mergând până la 70 microni. Durata sguduirii principale şi a celor secundare a fost de 63 de minute. (Continuare în pag. 2 a) CONTRIBUŢIE IN NATURĂ PENTRU ARMATĂ TOŢI BĂRBAŢII VOR TREBUI SA DEPUNĂ RUFĂRIE Domnul Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, a semnat următorul Decret Lege pentru depunerea de rufărie necesară armatei: ART. 1. — Pentru completarea rufăriei necesară ostaşilor ţării şi premilitarilor, toţi locuitorii majori şi întreprinderile textile sunt ooligaţi a contribui în natură prin predarea gratuită de efecte, in conformitate cu dispoziţiunile acestei legi. ART. 2. — Sunt exceptaţi dela obligaţiunile prevăzute de această lege: a) Femeile. b) Acei aflaţi sub arme sau, mobilizaţi în cadrul armatei operative după 1 Martie 1944, în afară de ofiţerii şi funcţionarii civili din serviciul armatei cari nu se găsesc în armată operativă. c) Invalizii şi orfanii de război minori. d) Bărbaţii din comunele rurale agricultori, dacă au o proprietate de trei hectare sau mai mică. e) Bărbati din Municipii şi comune urbane al căror venit anual impozabil nu depăşeşte 50.000 lei. f) Bărbaţii căsătoriţi din comunele rurale cari au mai mult de 4 copii minori şi o proprietate mai mică de două hectare. g) Bărbaţii salariaţi publici şi particulari cum şi pensionarii publici şi particulari din municipii şi comune urbane, cu salarii sau pensii nete până la 10.000 lei lunar şi bărbaţii salariaţi publici şi particulari din comunele rurale, cu salarii sau pensii nete până la 7.000 lei lunar. i) Refugiaţii din Basarabia, Bucovina şi Moldova, dacă dovedesc că sunt evacuaţi şi al căror venit anual impozabil nu depăşeşte 100.000 lei. j) Acei ale căror imobile au suferit distrugeri totale sau parţiale în bombardamentele aeriene şi care posedă fişa de sinistrat în condiţiunile legii Nr. 252/944. Această excepţiune nu se aplică acelor care au două sau mai multe imobile, din care numai unul a fost sinistrat .) Membrii Corpului Diplomatic străin, acreditat în România ART. 3. — Contribuţiunea in natură instituită prin legea de faţă, se fixează după cum urmează: a) Bărbaţii salariaţi publici şi particulari cum şi pensionarii indiferent de salariul sau pensiunea pe care o primesc, precum şi bărbaţii din municipii, comune urbane şi din comunele rurale, cu un venit lunar până la 50.000 inclusiv, vor preda câte o cămaşă, una pereche indispensabili lungi sau scurţi şi o pereche ciorapi de lână sau bumbac. b) Bărbaţii din municipii, comune urbane şi din comunele rurale, cu un venit lunar dela 50—500.000 lei inclusiv, precum şi toţi bărbaţii salariaţi publici şi particulari cum şi pensionarii publici şi particulari care pe lângă salariu sau pensie mai au un venit care la un loc nu depăşeşte lunar suma de 100.000, va preda dublul efectelor prevăzut la litera a. c) Bărbaţii din municipii, comune urbane şi din comunei rurale cu un venit lunar dela 100.000 în sus, precum şi bărbaţi salariaţi publici şi particulari , pensionarii publici şi pensionar, care pe lângă salariu sau pensi mai au un venit care la un le depăşeşte lunar suma de 100.000 vor preda triplul efectelor prevăzute la litera a, plus câte dou cearceafuri. d) întreprinderile textile car prelucrează sub orice form bumbacul şi celofibra (filaturi filaturi-ţesătorii şi ţesătorii) va contribui respectiv cu fire sau pânză în proporţie de 1% din producţia avută in intervalul de la 1 Ianuarie 1943 la 31 Decembrie 1943. întreprinderile care au filatur şi ţesătorii, vor contribui cu fin în proporţie de1% din productia avută pe intervalul arătat 1; aliniatul precedent precum şi c pânză în proporţie de 1% din producţia de pânză pe acelaş interval. Art. 4. — Prin venitul lunar prevăzut la litera a, b şi c d sub articolul 3, se înţelege venitul mediu calculat pe baza veniturilor din anul precedent, din care se scad impozitele. Art. 5. — Evreii majori bărbaţi, prevăzuţi de legea Nr. 931 din 21 Octombrie 1941, completată cu legea Nr. 34 din 1 Mai