Universul - Provincie, iulie 1944 (Anul 61, nr. 179-209)

1944-07-01 / nr. 179

fit*! al 6 Pagini »dator: LUIGI CAZZAVILLA Proprietar: „U NIVERSUL" S.A Jnscris sub Nr. 16 O Trib. flfoy M UNCA "Viaţa economică se resimte incontestabil, şi în­ multe com­partimente chiar foarte pro­­fitrac, în vremuri de război. Când războiul durează, între­gul sistem economic al orică­rei ţări, fie că este, fie că nu este beligerantă, se zdruncină şi măsuri serioase trebuasc luate din timp pentru menţi­nerea unui modus vivendi cât mai potrivit cu interesele ge­nerale ale ţării şi cu intere­sele imediate ale statului. Temeiul însă al oricărui mijloc de a se face faţă a­­cestor interese şi de a se menţine economia naţională în­ limitele echilibului absolut necesar, este mama şi mai ales o bună orânduire a mun­cii. In orice di­recţe a acti­vităţii umane, în ori­ce com­partiment al producţiei, mun­ca trebuie să fie continuă şi randamentul ei trebue să fie pe cât posibil mai mare. Distrugerile covârşitoare pe cari le provoacă războiul, con­sumul enorm necear armatei, deplasările de populaţie cari stingheresc multe activităţi particulare, trebue să-şi gă­sească o compensaţie în ran­damentul muncii tuturor. Niciodată, ca în aceste vre­muri, imperativul muncii nu s’a afirmat atât de strâns legat de interesul general. Şi când spunem muncă, înţelegem desigur — aşa cum trebue­ă se înţeleagă de toată urnea, — munca sub toate formele ei: munca manuală, ca şi munca intelectuală, mun­ca lucrătorului, ca şi aceea a­ conducătorilor de întreprin­deri. Fiecare aduce contribu­ţia lui şi dacă este adevărat­­ şi este — cum spune pro­verbul francez, că nu este me­serie ruşinoasă, este tot atât de adevărat că munca inte­lectuală merită la rândul ei toată atenţiunea, ca şi aceea a muncitorului agricol sau a celui din uzine. Economia ge­nerală a unei ţări, evoluţia ei pe drumul civilizaţiei, îmbo­găţirea tezaurului ei moral. Intelectual, artistic şi econo­mic, se dezvoltă prin aportul tuturor factorilor de produc­ţie, prin contribuţia tuturor e­­nergiilor, prin munca braţelor şi­ prin munca inteligenţei. Sunt unii cari înţeleg poate greşit cuvintele „primatul muncii”, socotind că ele pri­vesc numai munca manuală. Este o eroare. Egalitatea în faţa obligaţiei de a munci cu­prinde în ea egalitatea în faţa dreptului pe care-l confe­ră munca tuturor acelora cari o prestează, fiecare în dome­niul lui. O naţiune are nevoe de munca tuturor. Aceasta în vremuri normale și mai ales în vremuri excepționale. IN PORTUL CHERBOURG MAI CONTINUA INCA LUPTE Berlin, 28 (Rador). — Se dau următoarele amănunt de pe fron­­tul de invazie: Luptele din oraşul Cherbourg »’au terminat în geibral Marţi «parii după ce trimtrile ,de re-zistenţă germane ce te mai aflau acolo au tras şi ultimul cartuş. Americanii nu au­ reuşit însă până acum să cucerească zona decisivă a portului. Ca şi până acum, ;.*rnizoanele germane se menţine în forturile din port şi barează «» eficacitate toate căile de acces. Şi partea de nord a arsenalului continuă să se afle h» mâinile trupelor germane. Comandantul aceste puncte de sprijin întărite a­u portat In ■eara zilei de Marţi ♦ trupele de sub comanda sa vor lupta până la capăt credincioase Jurământu­­lui depus. Şi puternicul punct de sprijin german de lângă Cap Levi, din partea de nord-vest a peninsulei normande, a continuat să se apere Marţi cu succes împotriva repe­ta#10*1 atacuri america-nie «»? ai ţinut în acelaşi timp în şah cu tunurile sale grele bazele de răz­boi aliate aflate în regiunea ma­ritimă Cherbourg. _In legătură cu înverşunata lup­tă de tancuri din regiunea Tilly, se află că, în ciuda unui extrem de puternic tir de baraj şi a unei puneri în acţiune de numeroase avioane de bătălie, ce au atacat în valuri succesive, britanicii nu au reuşit să străpungă liniile ger­mane. Alte 57 tancuri britanice au fost distruse Marţi de artileria antitanc şi prin mijloace de luptă apropiată. CUM A FOST DISTRUS PORTUL CHERBOURG Berlin 28. (Rador).—Se află ur­mătoarele amănunte d pe frontul de invazie cu privire a distruge­rea portului Cherbour. Din clipa în care a știut că pierderea portului Cherbourg nu putea fi evitată ci numai amânată, zarei­na marinei germae a fost a­­ceea de a distruge porii astfel în­cât folosirea lui de căte inamic să nu mai fie posibilă u timp cât mai îndelungat. Acest scop a fost ralizat prin două măsuri, întâi pre­distruge­rea tuturor Instalaţii­ tehnice şi terestre ale portului rrtului şi in al doilea rând prin scarea tutu­ror importante bazine,­ intrări şi minarea apelor invectite. In zorii zilei de 16 mie, lucra­rea a fost terminată , toate dis­trugerile sistematice, precum şi scufundările, au fost jalizate. Cea din urmă virtin a acestor operaţiuni de distruge a fost a­­dăpostul unui subman german Situat la intrarea în ptt. El a fost »ci din urmă deoareca până in ul­tima clipă submarinuL avut mi­siunea ră aproviziones cu muni­ţii pe apărătorii Chbourg-ulu! In cele din urmă, mare adăpost al submarinului a fost şi distrus in clipa în care flăcările arsenalului completau opera începă de dina­mită. Marina germană a crdut por­tul Cherbourg, dar marina ina­mică nu l-a cucerit încă. Este drept că după ce va curăți de mine întregul sector, inamicul va poseda un adăpost relativ sigur pentru navele sale. Dar va trece foarte mult până ce portul Cherbourg va putea fi folosit, din nou în între­gime. ❖ Berlin, 28 (Rador).— După cum se află de pe frontul de invazie, în ziua de 27 iunie, aviatorii de vânătoare germani au doborît în diferitele lupte aeriene date dea­supra Normandiei şi Franţei de nord 20 de avioane angloamerica­­ne, printre care şi avioane de bombardament cu câte patru motoare. In noaptea precedentă, aviatorii de noapte germani au doborît de­asupra regiunilor ocupate din vest cinci avioane de bombardament cu câte patru motoare. Aviatori de luptă germani au intrat în angajamente aeriene de­asupra Angliei de sud cu avioane britanice, care, evident, erau puse în acţiune pentru a vâna în cursul nopţii noua armă ger­mană „V. 1". Cel puţin trei avioane britanice au fost incendiate şi doborîte. EXEMPLARUL 10 LN­ Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.484/938 URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZQEANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 LUPTELE DE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT Berlin, 28 (Rador). — Cu pri­vire la marea luptă defensivă din sectorul central al frontului de răsărit se anunţă că garni­zoana germană de la Orşa a reu­şit să practice o eşire prin pu­ternicele forţe sovietice de în­cercuire în direcţia vest. Garnizoana de la Vitebsk con­tinuă deasemeni lupta sa în di­recţia liniilor germane. Lupte grele s-au desfăşurat în tot cursul zilei de Marţi în re­giunea Bobruisk şi Moghilev. Trupele sovietice au suferit mari pierderi câştigând teren, dar nu au reuşit să deslănţuie mari a­­tacuri concentrate împotriva po­ziţiilor germane. Un mare atac sovietic dat la sud-est de Polozk s-a prăbuşit în faţa focului german. Tunu­rile antitanc germane au dis­trus aici, dela 23 iunie, 107 tancuri sovietice. ❖ Berlin 2. (fiodor). — Se dau ur­mătoarele amănunte cu privire la luptele de pe frontul de răsărit. Ca şi până acum, întreaga evo­luţie militară stă sub semnul ofen­sivei bolşevice din sectorul mijlo­ciu, al cărei obiectiv imediat este, evident, regiunea Minsk. Deosebit de puterncă a fost presiunea sovietică la aripa de sud a întregului front de atac. Aci s-au concentrat luptele Marti, şi în deosebi în regiunea Bobruisk, a cărei garnizoană a sdrobit mai multe atacuri concentrice care au Berlin, 28 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele de pe frontul de ră­sărit : Conducerea sovietică intenţio­nează evident în sectorul mijlo­ciu al frontului de răsărit, folo­sind puternice şi numeroase uni­tăţi de tancuri rapide şi de for­maţii motorizate, să efectueze o mişcare de învăluire în stil mare. Atât „cuiul” de atac inamic, al cărui centru de greutate trebue căutat în regiunea de luptă de la Bobruisk, cât şi grupul de şoc sovietic nori, care înaintea­za din direcţia Vitebsk în general în direcţia sud-vest, au ca obiec­tiv regiunea Minsk, pentru a tăia legăturile cu spatele ale forţelor germane ce se află în acest sec­tor. In amănunţime, se comunică următoarele din sectoarele de luptă ale frontului mijlociu . Aducând forţe noui, sovieticii au întărit presiunea dinspre sud a oraşului Bobruisk atât de mult încât liniile de siguranţă germa­ne au trebuit să fie repliate în mai multe locuri. Pentru consolidarea frontului, formaţiile germane s’au desprins aci într-o ordine deplină pe un sector de front aflat mai înspre vest Repetatele încercări de stră­fost întreprinse cu foarte puter­nice forţe inamice. Şi la vest şi nord-vest de oraş s’au desfăşurat lupte înverşunate între ariergărzile germane acţio­nând cu îndârjire şi coloanele de tancuri sovietice atacatoare. La fel s-au desfăşurat luptele şi în regiunea Moghilev Garnizoana o­­raşului a rezistat cu succes dease­meni tuturor asalturilor. Dimpotrivă, alte forţe germane sunt angajate la vist de oraş în lupte defensive înverşunate împo­triva masselor de formaţii motori­zate bolşevice, care au fost spriji­nite de tancuri rapide. Sovieticii au atacat Marţi cu mai multe divizii din nou poziţiile ger­mane de la Polsk pentru a face să cadă acest pilon. Toate atacurile sovietice au fost sprijinite de tirul puternic al ar­tileriei de salvă, dar s’au năruit complet, în faţa liniilor germane, sub focul precis al bateriilor de mertiere şi al armelor automate germane. In legrură cu acţiunile de luptă depe celelalte sectoare ala frontu­lui de răsărit, trebue să fie amin­tita îndeosebi o acţiune germană încununată de succes în regiunea de la sud-est de Pleskau. Aci bolşevicii au reuşit în ziua precedentă să realizeze o breşă to­­nală, având o lărgime de câţiva kilometri, care a putut fi curăţită Marţi prin contraatacuri pline de elan. Foarte puternice contraacţiuni sovietice, care au durat până în cursul nopţii, au fost sdrobite. In dimineaţa zilei de Miercuri, luptele au fost reluate in acest sector pungere in direcţia Bobruisk au dat greş sângeros în faţa hotă­rî­tei apărări germane dela sud de oraş. Şi lângă Moghilev poziţiile înaintate germane dela marginea oraşului au trebuit să fie repli­ate, fapt ce a avut ca urmare re­tragerea şi a sectoarelor înveci­nate de poziţia Niprului. Lângă Orşa, garnizoana germa­nă a respins numeroase atacuri bolşevice împotriva oraşului, în­treprinse cu masse de infanterie şi mari formaţii de tancuri, cu foarte grele pierderi pentru ata­catori, în vreme ce a păta­toni germani ai Vitebskului au stră­puns inelul încercuitor pe care bolşevicii îl întăriseră la apus de oraş cu puternice forţe de tancuri şi motorizate. Grenadierii germani se află aci, cu frontul întors, nu luptă cu pu­ternice formaţi­­i speciale sovie­tice, care sunt înarmate cu arme grele. încercările repetate ale bolşevi­cilor de a străpunge poziţîile-ză­­vor germane din regiunea de lup­tă Polosk, de la nord-vest şi de a lua cu asalt localitatea Polosk au dat greş în faţa dârzei şi hotărî­­tei apărări a trupelor germane, care astfel au împiedicat în mod eficace orice extndere a frontu­lui ofensiv sovietic înspre nord, prilej prin lovituri de bombe 13 tancuri și 30 autovehicule, care se îndreptau spre front încărcate cu trupe și material de război. ❖ Berlin, 28 (Rador).­­— Avioane germane de luptă cu mare rază de acţiune au întreprins în dimineaţa zilei de 27 iunie un atac eficace dat prin surprindere împotriva nodului de cale ferată Kalinkovici, de la vest de Gomei. Au fost obţinute numeroase lovi­turi în plin în trenurile de marfă şi au fost pricinuite puternice ex­plozii şi incendii. Toate avioanele puse In acţiune s’au înapoiat la punctele lor de sprijin. Berlin, 23 (Rador). — Pe frontul din Carelia, avioane de luptă fin­landeze, proteguite de avioanele de vânătoare germane, au atacat au­tovehicule blindate la nord-vest de Viipuri, obţinând numeroase lo­vituri. Berlin, 28 (Rador) — Marele succes realizat de avioane de luptă germane împotriva bombardiere­lor sovietice a fost sprijinit de ba­zele din Extremul Nord. In lupte aeriene, date în cursul celor trei atacuri întreprinse de bombardiere sovietice contra ora­şului şi a nordului Kirkenes, au fost doborâte 27 aparate sovietice. Alte 7 avioane sovietice au fost doborîte prin lovituri în Clin obţi­nute de artileria antiaeriană. Cu privire la aceste lupte, cores­pondentul aerian al Biroului In­ternaţional de Informaţii, maiorul Albert Freytag, anunţă că în după amiaza zilei de Marţi circa 60 de avioane sovietice au apărat deasu­pra oraşului Kirkenes. Puţin după ce au ajuns diastm­a portului ele au fost întâmpinate de avioane germane de luptă, înota aeriană între cele două formaţiuni, care a d­at mai mult de o oră, a îngă­duit avioanelor germane de luptă să repurteze o mare victorie asu­pra inamicului Spre miezul nopţii, sovieticii au reîno­t încercarea de a întreprin­de un raid asupra oraşului Kirke­nes, cu aproximativ 120 de apa­rate escortate deasemeni de nu­meroase avioane de luptă. Cu a­cest prilej a avut loc o nouă vio­­lentă luptă aeriană. Acest al doi­lea atac asupra oraşului Kirkenes s-a terminat cu acelaş rezultat ca cel dintâi. După ce au pierdut un mare număr de bombardiere şi de aparate de luptă, formaţiunile so­vietice au trebuit să se întoarcă fără să fi obţintut rezultate demne de menţionat. In zorii zilei de Miercuri, o altă formaţie alcătuită din 29 aparate sovietice a apărut deasupra oraşu­lui Kirkenes pentru a întreprinde a treia încercare de atac. De data aceasta, 17 avioane sovietice au fost doborâte de aparatele ger­mane de luptă. Dintre cele 57 avioane sovietice distruse multe erau aparate cu două motoare de tip „Boston , iar cele de luptă de tip „Jak 9”, „Co­bra” și „Curtia". Cea mai mare parte din avioa­nele sovietice doborîte au căzut în fiordul Varrana, iar altele în ve­cinătatea portului Kirkenes. Nu­mai câţiva membrii ai echipajelor sovietice au reuşit să se salveze cu paraşuta. Forţele germane au pierdut un singur aparat. SCOPURILE URMĂRITE DE CONDUCEREA SOVIETICĂ ❖ ACTIVITATEA AVIAŢIEI GERMANE IN RĂSĂRIT Berlin, 28 (Rador). — De pe frontul de est au sosit informa­­ţiuni cu privire la atacul reuşit dat de bombardierele grele ger­mane asupra centrelor de cale ferată în noaptea de Marţi spre Miercuri. Gara de la Smolensk, care a suferit mai multe atacuri în stil mare date de arma aeriană germană, a fost obiectul de atac al unui considerabil număr de bombardiere germane, care au lansat asupra ei o mare canti­tate de bombe explosive și in­cendiare. S’au declarat mai multe in­cendii mari, după care s’au au­zit numeroase explozii succesive. Au fost deasemeni incendiate două depozite de cale ferată şi avariate alte numeroase gări. Berlin, 28 (Rador). — Forma­ţiuni de avioane germane de bătă­lie au întreprins în ziua de 27 iu­nie în regiunea Orşa-Bobruisk atacuri date prin surprindere de la mică înălţime împotriva unităţilor de tancuri şi coloanelor de vehi­cule sovietice. După ştirile provizorii de până acum, au fost nimicite cu acest D. VON RINTROP A VIZITAT GUVERNUL FINLANDEZ Berlin, 28 (Rador). — D. von Ribbentrop, ministrul afacerilor străine, a făcut o vizită guvernu­lui finlandez. In cursul acestei vizite, au fost discutate chestiuni interesând Germania şi Finlanda şi mai ales dorinţa exprimată de guvernul finlandez pentru un ajutor cu ar­mele. Guvernul Reichului s-a de­clarat gata a face faţă dorinţei guvernului finlandez. Convorbirile dintre ministrul afacerilor străine al Reichului, von Ribbentrop, de o parte, şi preşedintele statului, d. Ryti, pre­cum şi cu ministrul afacerilor străine finlandez, Ramsay, pe de altă parte, au fost purtate în spi­ritul frăţiei de arme dintre cele două armate şi a prieteniei din­tre cele două popoare. Intre guvernele Reichului și cel finlandez s’a constatat un deplin acord asupra tuturor chestiunilor. * Berlin, 28 (Rador). — In timpul vizitei sale în Finlanda, d. von Ribbentrop, ministrul afacerilor străine al Reichului, a avut o lungă convorbire cu preşedintele de consiliu finlandez, Linkomies. »*» Helsinki, 28 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R. tran­smite : Intr’un articol de fond, ziarul „Alan Suinita“ examinează situ­aţia militară şi politică actuală a Finlandei. Dacă se compară în mod o­­biectiv câştigurile şi pierderile rezultate din actuala luptă pe frontul Careliei, nu există pentru e „­ nici motiv de îngri­de teren "din istmul Careliei sunt dureroase pentru un moment, dar ele nu sunt decât trecătoare şi cu preţul lor, forţa principală combativă a armatei f­rlandeze, în urma tacticei întrebuinţate, a fost menţinută intactă. Sovieticii au plătit scump ata­curile lor şi nu au obţinut decât succese care nu sunt deloc defi­nitive. Finlandia se găseşte, ca şi în cursul campaniei de iarnă, în situaţia de a nu-şi putea menţi­ne existenţa decât printr-o luptă care să nu ţină socoteală de ni­mic, continuă „Alan Suunta“ şi de aceea nici armata finlandeză şi nici poporul finlandez nu vor renunţa niciodată la drepturile lor. Un uragan a făcut ravagii la Alexandria Alexandria, 22 Iunie Eri la ora 6 seara, s’a abătut pe aci an uragan de proporţii nemaipomenite prin localitatea noastră, însoţit de rupere de nori cu grindină de mărime ne­obişnuit de mare, având pe a­­locuri până la trei sute de gra­me greutate. Uraganul a durat timp de o oră, distrugând viile, semănă­turile, desrădăcinând copaci, ru­pând şi găurind acoper­ie caselor. La magazine galante spart şi ferestrele­­ aflate cu faţa spre Vitele mici, pri­­np fără posibilităţi fire, au fost în­ma­­jorîte iar paznicii sa­u sur­prinşi au fo­­rat ră­niţi. Din aca­­stă urgie, care a­u de hectare de vii, Ab şi păşuni, a fost numai pe o rază de vre­o 15 kilometri în jurul oraşului. Pagubele materiale sunt foarte mari. Numai in localitate ele se e­­valuează la peste douăzeci de milioane lei. INCURSIUNI AERIENE ÎN SLOVACIA CENTRALĂ Bratislava, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : Marţi, de la orele 10 la 11, a fost dată aci alarma aeriană. Ar­tileria anti-aeriană nu a inter­venit. Se anunţă incursiuni aeriene în Slovacia Centrală şi asupra re­giunii de sud-est și de vest a Slo­­­­vaciei . O întâlnire Roosevelt- Churchill-Stalin- Ciang-Kai-Shek? Stockholm, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: „Stockholm Tidningen“ înregi­strează un svon după care d-nii Roosevelt, Churchill, Stalin şi Cian­g Kai Shek ar urma să se în­tâlnească în săptămânile viitoare, probabil la Washington, pentru a discuta organizarea internaţională de după război Hr. 179 Sâmbătă 1 Mie 1944 6 Pagini DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI C­OMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 28 IUNIE 1944 Pe Nistrul Inferior, în Basarabia de mijloc şi în Moldova, nimic deosebit de semnalat. In cursul dimineţii, formaţiuni de avioane de bombardament nord-ameri­cane, însoţite de avioane de vânătoare, au executat un atac de teroare asupra Capitalei şi au aruncat bombe peste întreg oraşul, pro­vocând pagube în cartierele de locuit şi victime în rândurile populaţiei civile. Au fost lovite instituţii publice şi locuinţe particu­lare şi au fost omorîţi copii, femei şi bătrîni. Mai multe bombardiere cu 4 motoare şi avioane de vânătoare inamice au fost doborîte de artileria antiaeriană română şi aviaţia de vânătoare română şi germană. DATORIA ŞEFILOR Pentru bunul mers al tutu­ror treburilor publice, exem­plul de sus constitue cea mai bună îndrumare şi cea mai sigură bază a disciplinei şi a executării la timp a tuturor ordinelor şi dispoziţiunilor oficiale. „Staţi ca şefi, lângă oa­meni“, cuvintele rostite de Conducătorul Statului cu pri­lejul unei inspecţii în Ardeal se aplică oriunde şi oricui, în domeniul posturilor de răs­pundere în slujba colectivi­tăţii. Funcţiunea înaltă implică atitudini pilduitoare pentru cel desemnat să fie diriguito­rul unei ramuri din autorita­tea statului. Obştea naţională face sacrificii materiale spr a asigura existenţa exponen­ţilor ei, la rându-le aceşti trof cue să facă dovada că sui la înălţimea încrederii ce s’a acordat. Un diriguitor de institii publice ori de grupuri slujbaşi, trebue să ştie că cea mai sigură cale de a fi înţeles de cei în subordine e ca, el cel dintâi, să dea exemplu de dezinteresare şi devotament. Sună mai elocvent îndem­nul „toţi la datorie“, dacă şefii respectivi rămân lângă oamenii pe care îi conduc. Evacuările raţionale, pune­rea la adăpost a vieţilor ome­neşti, trebue făcute având în vedere în primul rând cerin­ţele intereselor generale, cari impun o continuitate în viaţa de toate zilele, cu variatele şi complicatele ei aspecte. Viaţa economică însăşi — de care depinde existenţa mulţimilor — nu poate func­îAiu­umca vi­zuaniFi arpe UVILSI"* de raţiuni de persoane. ASASINAREA MINISTRULUI FRANCEZ PHILIPPE HENRIOT Pari®, 28 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR trans­mite: Ministrul francez al informa­ţiilor Philippe Henriot a fost ucis în noaptea de Marţi spre Miercuri la ministerul informa­ţiilor din Paris unde îşi avea domiciliul. Asasinatul a fost săvârşit de 15 persoane deghizate ca mem­brii ai miliţiei, care au intrat în minister şi au găsit victima în pat. Berlin, 28 (Rador). — Ştirea privitoare la asasinarea lui Hen­­riot a pricinuit profund regret în capitala Reichului Cercurile politice locale carac­terizează pe Henriot drept pa­triotul francez care a realizat în acest război ceea ce era datoria Franței : să contribuie în mod decisiv la eliberarea Europei. Henriot, ucis de teroriști fran­cezi mercenari ai Angliei, a făcut supremul sacrificiul în lupta pentru Europa. INSPECŢIA DOMNULUI MAREŞAL ANTONESCU IN BANAT LA COLMAŞUL MARE Domnul Mareşal Antonescu, întovărăşit de d. prof. Mihai An­tonescu, vi­ce-preşedintele con­siliului de miniştri şi de alţi membri ai guvernului, a inspec­tat Duminică, 25 iunie a. c., Ba­natul. Domnia-Sa a sosit dimineaţa la aeroportul Timişoara, unde a fost salutat de autorităţile lo­cale, civile şi militare în frunte cu d-nii: general Schmidt, ge­neral V. Chiţu, general Den­cea­­nu, prefectul judeţului şi prima­rul Municipiului Timişoara. De la Timişoara, d. Mareşal Antonescu şi d. profesor Mi­hai Antonescu împreună cu membrii guvernului au plecat spre satul Colmaşul Mare. In micul compartiment al au­tomotorului Timişoara - Colmaş doi oamnei stau liniştiţi şi dis­cută, îşi schimbă, poate, impre­siile ultimilor inspecţii sau, pro­fitând de puţinul răgaz de a ră­mâne în doi, rezolvă o nouă pro­blemă, care se cere grabnic îm­plinită. Din când în când ochii, alunecând peste bogăţia holdelor bănăţene, se luminează de un zâmbet de încredere şi discuţia continuă mai aprinsă. Dealungul şinelor, prin bariera satelor cu case zâmbitoare, tupilate între pomi, glasurile oamenilor care i-au întrezărit prin geamuri, a­­clamă furtunos. Cei doi cari stau de vorbă, cârmuiesc, în aceste momente grele, sub scutul monarhiei ro­mâneşti destinele ţării noastre : unul, în haina sobră a frontului, decorat doar cu epoleţii de aur şi cu cruciuliţa Ordinului „Mi­hai Viteazul”, este Conducătorul Statului. Celălalt, Profesorul Mi­hai Antonescu, vice-preşed­intele consiliului de miniştri Colmaşul Mare este un sat­­ adevărat mare, frumos, răspân­dind o atmosferă de hărnicie de belşug, gospodării înstărit­ pomi cu roadă bogată, drumul drepte şi bine întreţinute, grădi­niţe cu flori în faţa caselor spa­te proaspăt, cu geamuri străluci­toare şi cu pereţii împodobi câmpeneşte. Dincolo de mulţi­mea oamenilor cari aşteaptă p peronul gării mici, la trăsurii ceri ne vor conduce până în ini­ma satului, cai negri, roibi, murg, bălani, sar în şleauri şi nechia­ză primăvăratec. Sunt agerii cu bănăţeni, recunoscuţi în lume largă. Mareşalul şi­­ vice-preşedi ai consiliiului de miniştri D. Mareşal Antonescu ţi prof. Mihai Antonescu la Colmaş în Banat

Next