Universul - Provincie, iulie 1944 (Anul 61, nr. 179-209)

1944-07-01 / nr. 179

CALENDAR JOI 29 IUNIE 1944 Ortodox !­t Sf. Ap. Petru ţi Pavel. Catolic: t St Ap. Petru şi Pavel. * MsMbid KXHietUt 4,98. Apusul soa­­relutt 20,4. CALENDAR ISTORIC (Ta­ntat patera» Corwaitutt«, cub ScnmMomi OuM. I (IBM). RADIO I« 29 IUNIE 1944 RADIO ROMANIA ţi RADIO BUCURESTI T.M. Deschiderea emisiunii. Ora o­­ficială ; Radio jurnal ; Concertul di­mineţii. 8.30. Scena pitoreşti, Idile, pasto­rale. 9.30. Concert de muzică exotică. 10. Fanfara batalionului de Gardă Regală condusă de d. Căpitan Cră­­ciunescu ; Concert de promenadă. 10.30. închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II. Deschiderea emisiunii. 13.03. Orchestra Urziceanuu voce Maria Stejar. 13.20. Ştirile serviciului german. 14. Ora oficială . Radio jurnal. 14.20. Orchestra Nicolae Cireo voce N. Martae. RADIO ROMANIA RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTIT, DACIA ROMANA 16.20. POŞTA MI UT­ARA RADIO. 16.45. Jurnal în limba rusă. 10. închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 1U Deschiderea emisiunii. Ora ofi­cială. RADIO ROMANIA 21.05. Jurnal In limba turcă. RADIO BUCUREŞTI J1.OS. ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 21.16. Recital de violină al d-lui George Manoliu 21.40. „Viaţa noastră culturală“ de d. Emanuel Bucuţa.­­ 21.55. Muzică. 22. Ora oficială. Radio Jurnal. 22.17. Concert simfonic al Orches­trei simfonice Radio condusă de d. Em. Elenescu. 23. Conferinţa d-lui I. Zapodia „Pe­­tre Carp“ (5 ani de la moartea lui). 23.15. Muzică germană. 24. Ansamblul Stăngaciu, voca­lia Crăciunescu. 24.30. Muzică variată. 1. închiderea emisiunii. Teatre CrIOCONDA i R&pir«a Giooofidei.. COLORADO: Nu mal mint. Cinematografe ARO! Noaptea de decembrie. CAPITOL: Spacidal la Neapole si jur­­nal nou. FANTASIO: Documente sacrete. SELECT: Famedla nu aurit îngeri şi jurnal. TRIANON: Ţiganca. REGAL: Misterul camerei ÎS şi Jur­nal nou. FEMINA: Sânge vienez şi Jurnal. BULEVARD PALAS : Capriciile ini­mii şi jurnal. SELECT: Femeile nu sunt Ingeri şi jurnal. CASANDRA: Oral de ghinda şi j t­r­­nal. CORSO: lufiet» în furt»”-“ ^j Ame­dec WâzMri­s jum.au j. f. a.— -- O. N. c. no. li«. OMNIA: La Batalele (Bătălia), jurnal si revistă. NISSA: A fugit o fată şi revista cu Dusa Petrovan şi Titi Columbeanu. AIDA: Manon, Compania de revistă şi jurnal. ALCAZAR: Hoaţa de nevastiS-mea cu Han® Sohnk­er, jurnal de război iii. Compania de reviste .Alcazar” ASTORIA: Aventuriera Jurnal No. 116 şi revistă Paul D’ab­ry. AMERICAN: Suflete în furtună cu Amedeo Nar­zart, jurnal şi trupa de reviste Traian Florescu. »»♦♦ BARCELONA : Fu­ituma moşie, journal şi revistă. CARMEN: Dragoste de cavalerist Jurnal de război. COLORADO : Orice fată m na orice odată şi Jurnal. DACIA: Caravana cu Roesano Brazzi şi Jurnal de război No. IOT. DIANA: Căpitanul Fracasse, Jurnal şi trupă de reviste ELDORADO: Venera Coarbă, trupa de revistă şi Jurnal FLORIDA: Ne-aim cunoscut un miez die noapte Compania de revistă şi juntal. FRANKLIN: Prima îctihnire- GLORIA: Maiestatea Sa femela şi Jurnal. ILEANA: Actele vă rog! eu Xrocseria Dillam, Jurnal de război No. OT. IZBÂNDA: Dragoste de Toreador cu Jesus Solorzana şi jurnal U.F.A.— O.N.C. No. 18. MARCONI: Masca lul Desax Borgia.. jurnal O. N. C. MODEL: Haina face pe om şi jurnal. MIORIŢA: Conflict şi jurnal. NERO : Venera oarbă şi Juna­l. NONI: (Sâmbătă şi Duminică): Pa­radisul pierdut şi jurnal nn llfl. ODEON: Actele vă rog, şi jurnal de război 117. PICOLOI Bestia umană. Jurnal şi trupă de reviste. PACHE: Temelii. Compania filmul românesc. PARIS: Aşa vreau sâ trăiesc. Jurnal 118 şi trupă de reviste Dusa Fe­­trovan. ROMA : Tată pentru o noapte şi trupa de revistă REX: Harlem şi jurnal. SPLENDID: In umbra teroarei, com­pania de revistă şi Jurnal 117. TOMIS: Visuri Spulberate, Jurnal Sonor. UNIC: Cătuşe roşii şi Jurnal. UNIREA: Misteriosul D-l Patricii, Jurnal şi revistă Cu Tomas. VERGU: Femei In lanţuri, Jurnal de război şi Compania de reviste Traian Florescu VENUS: Cântecul durerii Juma! şi VOLGA: Baia Primăveaei şi Jurnal No. 117. revistă. No. 117. revistă. TRIBUNALUL CARAŞ EXTRAS No. 9®58 diiln 15 Iunie 1944. D. Englei­tmer VItetor, cu pecţiunea Înregistrată la No.­­114 din 7 Martie 1944, a Introdus acţiune de divorţ contra soţiei Eingleittm­er Iuliana născ. Solji­mildt, diin comuna Reşiţa jud. Caraş, pentru motive determinarte de lege. Din căsătorie a nezuitart copilul Francisc Iufl­iiu născut la S Decembrie 1668. Pârâta nu posedă niici m­a­re a­­vere. Termen în şedinţă publică la S Septembrie 1944, ora 0.30. Grefier: Dumitru Cencălău Dosar No 448/1944. «98 »+♦♦♦0 Of ♦♦»♦♦♦»+♦■♦♦■♦♦ + ♦♦ ROMANIA GREFA TRIBUNALULUI BEIUS­­BIHOR SECTIA I-A EXTRAS DE PE ACŢIUNE DE DIVORŢ Domnul Borza Dumitru din co­muna Beiuş jud. Bihor Str. Duca Nr. 28, intricultor cu petiţia înre­gistrată la Nr. 6324/1943 a intentat divorţ soţiei sale Borza Veronica născută Buciu cu ultimul domi­ciliu cunoscut în comuna Tilecuş jud. Bihor, casnică. Din căsătorie au rezultat copii: Silviu+Iftorica, de 10 ani şi Cornel de 9 ani. Soţia posadă a­­re imobilă în hotarul comunei Tilecuş, 12 jugăre pământ arabil şi 3 jugăre pădure. Dosar Nr 2172/1941 Grefier, Vasile Cepleu. 6894 MO »»4« ♦♦♦♦♦»»♦♦ + »»»++-♦■♦ Mitzi şi Emerich Schein, fiică şi ginere, Gaby şi Dr. Marcel Barber fiu şi noră, Clara Mayer soră, precum şi întreaga familie aduc la cunoştinţă încetarea din, viaţă a adoratei lor Ella Barbett din Iași Incinerarea a avut loc Miercuri 28 Iunie. Rugăm a nu se face vizite de condoleante. 22 Farmaciile de serviciu GARDA DE NOAPTE GRUPA IX-a Si în nopţile de 9, 19, şi 29 ale fiecărei luni Dr. Wonneach Maximilian, str. C A. Rosetti, 14, I, 2.07.65; Dr. Cionga Enua, calea Văcăreşti, 39, I, 3.45 76; Ciocoiu George, str. Stirbey Vodă, 55, II, 5.15.25; Manoliu Mihail, calea Gri­­viţei, 217, II, 3.19.95; Cărbulescu Olga, Piaţa Buzeşti, 2, II 5.32.97; Mătăsaru Iacob, calea Victoriei, 112, III, 5.33.30; Teodorescu Ecaterina, bd. Mareşal Antonescu, îl, III, 2.98.79; Hotăranu Gheorghe, str. Vasile Lascar, 76, III, 1.01.40; Bădilă Nicolae, şos. Mihai Bravul, 10, IV, 2.89.56; Teodosiu Eu­genia (Colentina), str. Regina Maria, 14, IV, 2.24.30; Karozzi Vasile, calea Călăraşi, 184, IV, 5.05.95; Vespre­­meanu Ion S­sort, calea Şerban Vodă, 49, V, 6.33.96; Constantinescu Aurora, şos. Giurgiului, 195, V. 4.17.09; Som­­lea Mihai, bd. Regina Maria, 51, V. 3.13.15; Dr. Ullman Ludovic, str. Ca­rol Davilla, 7. vi. 3.00.30. Intansilari din Capitală ACCIDENT MORTAL DE CIRCULARE Iosif Bolta, în etate de 45 ani, de fel din comuna Tantiu (jude­ţul Mureş), pe când voia să tra­versezi bulevardu­l Pache, prin dreptul casei cu nr. 187, a fost surprins şi lovit de un vagon de tramvai de pe linia 14. In stare gravă, a fost transpor­tat cu o ambulanţă a „Salvării” la spitalul Colţei, unde după o scurtă agonie, a încetat din viaţă. SINUCIDEREA DIN STR. CAZARMEI D-na Elisa Ritescu, funcţio­nară, în timp ce se afla singură la locuinţa sa din str. Cazărmei nr. 71 şi-a pus capăt zilelor, spânzurându-se cu o bucată de frânghie. Din primele cercetări făcute la faţa locului de către comisarul de serviciu de la cir­cumscripţia respectivă poliţie­nească, rezultă că, motivul ce a determinat-o să se sinucidă este un proces ce-l avea la C. M. C. pentru părăsire de serviciu. Din ordinul d-lui procuror de serviciu, cadavrul sinucigaşei a fost transportat la „Institutul medico legal”. AIT ACCIDENT DE CIRCULAŢIE Autocamioneta 18.993. B., con­dusă de şoferul Nicolae Ghişe, din serviciul depozitului Mogo­­şoaia, pe când trecea pe bule­vardul Filantropia, încărcată cu nişte lăzi, în dreptul casei cu nr. 106, i-a apărut deodată în faţă, — după o camionetă ce staţiona, — pensionarul ceferist Vas­­ie Zamfirescu. Şoferul voind să-l evite, a virat brusc în direcţie opusă. In momentul acela însă, datorită acestui viraj brusc, una din lăzi s’a răsturnat peste pen­sionar, lovindu-l şi rănindu-l grav la cap. Cu o ambulanţă a „Salvării” rănitul a fost transportat la spi­talul Filantropia, unde a fost in­ternat. COPIL PARASIT Lângă arhivele Statului a fost­­găsit abandonat, un copilaş de curând născut. Circumscripţia poliţienească respectivă, l-a trimis la „Leagă­nul Sfânta Ecaterina”. .............HM...........................................................♦ UNIVERSUL" REFUGIAU CĂUTAT! DE-AI LOR — Fr. Damian Dumitru, din Lunca-Paşcani (Baia) se găseşte în spitalul Z. I. nr. 162, sec II, şi caută pe soţia sa Elisabeta,­ re­fugiată din Lunca (Paşcani). — Sol. Lupu Aurel din spitalul Z. I. 162, sec. II, roagă pe cei care ştiu ceva despre părinţii săi, Eli­sabeta şi Dumitru Lupu, din Al­beşti (Botoşani), să-i comunice pe adresa de mai sus. — Sold. Dumitru Ştefan Gavri­­lîuc, din Vareşti (Botoşani) anunţă pe soţia sa Ileana, pe copiii săi şi pe părinţi, că se află în spitalul Z. L nr. 162 unde aşteaptă veşti de la ei. — Fr. Cornea Gheorghe, din Răuceni Fălci­u, roagă pe cei care ştiu ceva despre copiii şi soţia sa Maria să-i comunice la spitalul Z. I. 162. — Fr. Alexiu Gheorghe din Bog­­dăneşti (Baia) aflător la spitalul Z. I. nr. 162, sec. LV, roagă pe pă­rinţii săi Maria şi loan Alexiu să-i trimită veşti. — Caporal Turcu Ioan, originar din Cllimanţi-Soroca, anunţă pe soţia sa că se află în spitalul Z. I. nr. 162 sec. II, şi roagă în acelaş timp pe cei care ştiu ceva despre ai lui să-i comunice pe adresa de mai sus. — Caporal Coforuţă Nicolae, din spitalul z. I. nr. 162, sec. II, roa­gă pe cei care ştiu ceva despre pă­rinţii săi din com. Păltiniş jud. Dorohoi ,să-i comunice. — Caporal Vasile Adam, din spitalul Z. I. nr. 162, roagă pe cei care ştiu ceva despre l­pt. Nico­las Adam şi serg. Ion Adam, să-i comunice. — Sold. Vmnie Mihai, din Ple­­şeşti jud. Baia, aflător în spitalul Z. I. nr. 162, roagă pe cei care ştiu­­ ceva despre soţia sa Paraschiva şi fratele său Vasile să-i comunice pe adresa de mai sus. — Sold. Lumi Lazăr, aflător în spitalul Z. I. 162, roagă pe toţi cei care ştiu ceva despre soţia sa Ilea­na, de fraţii săi Pintilie, Gheor­ghe, Parasca, Fletosu precum şi de Dia Aslam, să-i comunice. — Gh. Dobrescu.. din Bucureşti, str. Lentului 6, caută pe sora sa Elena Dobrescu din Ploeşti calea Văleni 48, plecată de acolo după bombardament. — Mamulea Floren soldat, spi­talul 8 Campanie dr. post. militar 4830 caută pe soţia sa Victoria şi copilul său Tr­alien din comuna Boian, jud. Cernăuţi. Cin® ştie ceva despre ei să-i înştiinţeze. — Sold. Teodor Banabaş, domi­ciliat la doctorul Vasiliu. B-dul E­lisabeta 15 Bucureşti, caută pe fiul său Gheorghe Barabaş din com Todireşti satul Grăsănii Ve­chi, jud. Bălţi. — Ecaterina Bortaş de fel din Jud. Roman, refugiată la d-na E­­lena Chirilă, corn. Răducăneni, Jud. Fălciu, caută pe serg. t. r. Const Bortaş dins­r’un regiment de infanterie şi pe Maricica Bor­taş din Bucureşti. — Anghelina Cosciug de fel din Soroca, refugiată la Tg. Jiu, str. Tismanel 20, caută pe Agafia Astefanei şi familia Feodosia Pro­­datu, din Jud. Soroca. — Studentul Livada,mn P. Gh. din Iaşi, refugiat la spitalul Schul- ter, tabăra M. F. T.-Pauleşti, cau­tă părinţii săi refugiaţi din Avră­­meni-Dorohoi. — Soldatul Ule Cerbiucă, refu-* fiat In Roşiorii de Vede, B-dul M&nciulescu nr. 7, caută familia.­­ Vasile Costinescu, mecanic c. f. r. din Cernăuţi, refugiat în Arad, str. Ghenadie Pope­scu 11, caută familiile: Gheorghe şi Sa­vel Pâslaru, notar Gh. Casoschi şi Leon Ştirbu din Rădăuţi. — Protopop C. Rusu, refugiat cu familia în corn. Gruia, jud. Mehedinţi, caută pe copiii săi Li­tiu şi Elisabeta Rusu. — Ion Manolescu, refugiat la Aşezământul de orbi, str. U­nirel nr. 99, Buzău, caută familiile H. Dumitraşcu, pensionar din Herţa şi Leonte Petrică de la serv. dru­murilor din Iaşi. — Tom­a Anton, prof. ref. din Iaşi, stabilit în Tg. Jiu, str. Victo­riei nr. 106, caută pe dr. Costea Virgil din Iaşi­ şi fam Gh. Broş­­teanu din Tazlău-Neamţ. — Jand. cap. Onica Ioan din­­tr’un batalion de jandarmi, comn. Otopeni, jud. Ilfov, caută pe ta­tăl său Zaharia, pe fraţii săi din com. Horodnicul de Sus, jud. Ră­dăuţi şi pe d-na Cretan Veronica din jud. Rădăuţi. — Elena V. Dârzu cu copiii, ref. din Deleni-Botoşani, aflată In sa­tul Anesca-Sărata, com. Piatra, Jud. Neamţ. Îşi caută soţul. — Melania Tudose, ref. din ora­şul Cozmeni, judeţul Cernăuţi, stabilită In com. Rogova, jud. Me­hedinţi. Îşi caută familia. — Maria A. Dumb­­roaie, moaşă, ref. din com. Popeşti, jud. Iaşi, stabilită în corn. Beloţu, jud. Dolj, îşi caută familia. — Zavat loan ref. din com. Or­­dăşei, jud. Orhei, stabilit în corn. Moscu, jud. Cavurlui, caută pe fratele său perceptor fiscal Vasile Zavat, din corn. Drochia, jud. So­­roca. _ Zelenco Nicollae, ref. din A­dâncata-Storojineţ, stabilit în sa­tul Tâmpa, corn. Băcia, jud. Hu­nedoara ,str. Principală 65, caută pe fraţii săi Nisicer, Isidor şi Ion. __ Ştefan Hatmanu, ref. din Iaşi, anunţă rudele că se află la Urziceni-Ialomiţa, la­d. Dogaru. — Plut. Vasile Blaga, ref. din cam­. Belceşti, Jud. Iaşi, stabilit la Dem Mureşului, str. G-ral Dra­­galina 4, jud. Alba caută pe D-tru Siriteanu, şeful gării Bel­cesc. — Soldatul Boca Simion din cam. Botoşăna (Suceava) actual­mente In spitalul militar „Regina Maria“ din Bucureşti, caută pe părinţii săi Floarea şi Tănase Bo­ca şi pe fraţii lui Gheorghe, Gri­­gore şi Ion Boca. — Caporalul Pavel Ion. «Km Am- I­mLu.ttaxya­­lajuluuijaa. ivr* jcvauixdc. uu" despre familia lui, soţia Natalia, ciul poştal militar 3031. Întreabă cumnata Viranica, nepoata Rove­­ca, frate Toader din com. Pă­­trăuţi de Jos (Starojineţ). — Caporalul Cucuruz Grigorie din aceeaşi unitate întreabă despre familia lui: mama Raveca, surori Elisaveta, Evdochia, frate Samuil şi Arcadie. — Deasemenea soldatul Patras Niculai întreabă despre soţia lui Saveta. — Sold. Apostol Victor, anunţi familia se, refugiată din U­uşeni (Lăpuşna), că e sănătos şi se află în ţară. — Soldatul Gârlagiu Const. Spi­talul militar Galaţi, caută pe Io­nel Rogogiu şi pe Maria Dulapov, refugiaţi din Iaşi. — Soldaţii Caragea Gh. şi Bu­luc Cristea din C. T. Botoşani, refugiaţi în com. Fălcoiu, jud. Rom­­anaţi, caută soţiile lor eva­cuate din Botoşani. — Jandarmul ft. Luchian VI, of. militar poştei nr. 4416 caută pe soţia sa Ana, refugiată din Rău­­şer,i-Botoşani şi pe cumnatul său Gheorghe Huţu. — Sold. Tucea Benedict, of. poşt. militar nr. 4719 caută pe soţia sa Jena şi copiii şi pe Nadejda A­­pcoln­ţi, refugiate din jud. Bălţi. — Subl­cct. Grigorescu C-tin of. poştal militar nr. 3144 anunţă pa fratele său Ionel că părinţii sunt evacuaţi in com. Leordeni- Muscel. I— Serg. Moldoveanul Alex. din Grăniceri, refugiat în com. Olteni jud. Constanţa caută pe mama Catinca, refugiată din Cristeşti, jud. Baia. — Bujor Ştefan (Kn­epon. Borko­met pe Siret, refugiat din Comnes în com. Atei, jud. Târnava Mare, caută pe soţia sa Eufrosina. — Serg. Dubălaru Alecu,­ofie. poştal militar nr. 3122 emită pe soţia sa Olga, pe părintele sau Toma şi pe sora Mana. — Jandarm serg. major Popa C-tin din Hoţim, refugiat In com Cosmeşti-Tecuci caută familiile: Dr. Statnic Nistor, preot lonescu loan şi Xirişbaum Nicolae toţi re­fugiaţi din Clocuşna-Hotin. — Jandarm Serg.­major Cis­­traga Vasile, din jud. Hotin, refu­­giat în com. Cosmeşti-Tecuci, cau­tă pe părintele său Ştefan Chîr­­truga refugiat din Lipnic — Sold. Tololoi Gh., of. poştal militar nr. 4418 caută pe soţii sa Veronia din com. Vereşti-Boto­­şani. — Serg. t.­r. Tofan D-tru, of. poştal militar nr­. 5031 caută fami­liile: Gh. Tofan şi Ion Mărgărint refugiat din Tg. Sculeni. — Ch­g­iac Ion, elev cl. VI a li­ceului internat „C. Nerruzzi”, din Iaşi, evacuat, este rugat să comu­nice părinţilor Alex. Chiriac, la Prisăceni-Iaşi şi la Unso Chirilă, in corn. Bălteşti (Vâlcea), unde se află. — D-ra Olga Saharovici, refu­giată din Iaşi, atei. C. F. R., Ni­colina, stabilită în com. Sanan­­drei (Timiş-Torontal), la oficiul de aprovizionare C. F. R. Iaşi, caută pe cumnatul său, Vlad Si­dorov şi pe sora sa, d-na Elena Sidorov, refugiaţi cu Spitalul de izolare, Iaşi. — Alexandrina Popa cu familia, refugiată din Bălţi, la Iaşi, este căutată de familia Sf. Frâncules­­cu, evacuată din Bucureşti, în com. Retevoeşti (Muscel), oficiul Clu­scereasa. — Sold. Nichifo­r Gheorghe, din Zvoriştea (Dorohoi), satul Dealul, roagă pe soţia sa Revoca sau fraţii şi surorile, să-l scrie la Tg.-Jiu, str. Unirii 284. — D. avocat Gh. Mareş, evacuat din P.­Neamţ, roagă pe toţi cei cari ştiu numărul spitalului unde se află internat elevul-adjutant­­ Ştefănescu Mihail, din regi. 16 inf. comp. V-am rănit în ziua de 4 Aprilie, să comunice pe adresa : col. Ştefan Strfimbeemu, str. Sf. Gheorghe Nou nr. S Craiova, sau la fam. maior Zenovie, str. Bră­­­tianu 65, Piteşti, pentru d. av. Vasilică Grigoriu.­­ Elevul Nichifor V. Vasile, refugiat cu subcentul P. P. Ră­­chiţi (Botoşani) şi stabilit la pri­măria corn. Mălureni, Jud. Argeş, gara Merişani, caută pe moşul său Toader Nichifor, refugiat din aceeaşi comună. — D-ra Velicu Tamara, evacua­tă din Chişinău, roagă pe cei ce ştiu unde se află d. Velicu Va­sile, pensionar, împreună cu soţia sa Paraschiva, funcţionară, eva­cuaţi cu spitalul Şapte Sate (Lă­­puşna), să-l comunice pe adresa: pt. post., n-rul 30*1. — D-na Sofia Bordeianu, eva­cuată din Bârlad, anunţă rudele, că se află împreună cu fiica Au­relia în eon. Vânători (Mehe­dinţi) la mama sa şi le roagă să-i scrie. — D-ra Iidia Velicu studentă medicină. Sihla este rugată de sora sa Mara să-i scrie pe adresa Tamara Velicu funcţionară of. post. n-rul 3041. _ Vainer Alexandru, refugiat din Basarabia şi stabilit în Dră­­găşani (Vâlcea), str. Traian 14T, roagă pe d. avocat Donvald Ru­dolf, din Chişinău, să-i comunice adresa d-sale spre a-i face comu­nicări urgente. — Eugenia epfc. Alferaru (Alfe­rov), refugiată în com. Cislau (Buzău) la d. St. Juga, roagă ne d-na Copuleanu dr. Coman să-l scrie la adresa de mai sus. D-ra înv. Aneta Aiacoboaie, eva­cuat din com. Durneşti (Botoşani) este căutată de elevul serg. major Silişteanu Mircea, reg. transmi­­siunii, comp. m­a. „ Cina ştie unde se află d-na Nădejde» Proca, refugiată din com. Ciripcău, satul Soloveţ (So­­roca), cu două fetiţe, este rugat să anunţe pe soţul ei Proca Ale­xandru, com. Buceşti, (casa lui Ion Lazăr), jud. Tecuci. In „VESELIA” Nr. 19 din 30 Iunie 1944 Femeia şi muşchii; La onomastică.; O idilă neprevăzută; Vară la Bucureşti; Jurisprudenţă; Mingia; Am uitat; Dra­mă preventivă; Gafa; Anecdote istorice; De vorbă cu cititorii. Etc., etc. Desene de Grad. — 16 pagini in culori, lei 24 — BEMERK ÜÄDim BE VARA Comandamentul Militar al Ca­pitalei aduce la cunoştinţa res­tauratorilor şi proprietarilor de ştranduri din Capitală, următoa­rele : 1. Restauratorii pot deschide grădinele de vară în aceleaşi ore permise pentru restaurantele în localuri închise, cu obligaţiunea ca iluminatul gradinelor să se facă cu lămpile omologate de Zona A. P. Bucureşti, folosite şi în anul trecut. Prin cereri dexise adresate Comandamentului Zonei A. P. Bucureşti, restauratorii sa vor angaja a nu folosi decât acest fel de lămpi. In grădinele de vară nu este permis a concerta orchestre sau tarafuri de lăutari. 2. Proprietarii de ştranduri vor putea deschide ştrandurile de la ora 6 dimineaţa până la orele 19 seara. Cum a primit populaţia oraşului Giurgiu, bombardamentele aeriene Giurgiu, 26 iunie . Oraşul nostru, care a primit­­ numeroase lovituri în trecut, a­­ trebuit să suporte în acest răz­­boiu, nenorocirea bombardamen­telor anglo-americane. Străzi întregi au fost răscolite de numeroasele bombe explosive şi incendiare aruncate, distru­­gându-se casele şi avutul unor locuitori paşnici, dintre cei mai nevoiaşi. Unii dintre aceştia, şi-au pier­dut soţiile şi copiii, victime ne­vinovate, care încercau să scape în adăposturi. Nu­mai lângă o singură gospodărie, bombele uci­gaşe au semănat doliul în rându­rile a 8 familii, omorând fiecă­reia 3—5 membri. O mamă a fost găsită, strân­gând la pieptul ei pe un copil de 3 anişori. Acolo unde victimele omeneşti au lipsit, bombele au sfârtecat vite, păsări şi alte animale cari prezentau pentru majoritatea lo­cuitorilor, un mijoc de existenţă. Totuşi, aceste atacuri aeriene au fost suportate cu bărbăţie de întreaga populaţie. ASPECTE DUPĂ BOMBARDAMENT încetând zgomotul avioanelor şi al loviturilor „data in plin” asupra unei populaţii lipsite de apărare, a început opera de sal­vare. Echipele şi-au început lucrul pa teren, salvând pe cei în viaţă, desgropând victimele şi înlătu­rând pericolul bombelor neex­plodate. Operaţiunile de salvare au fost dirijate de la început de d-nii lt.-eol. I. Ţârcă, comand. sufozo­­nei A. P. Vlaşca şi lt.-eol. Călin Toader, primarul oraşului, care au cercetat toate străzile, intere­­sându-se de soarta locuitorilor sinistraţi. In acelaşi timp pompierii ro­mâni, sub conducerea d-lui maior N. Cutcudache, au venit în toate centrele, unde situaţia era mai gravă, înlăturând pericolul şi conlucrând cu camarazii germani. Organele poliţieneşti au dat un preţios concurs, semnalând toate cazurile unde se cerea interven­ţia imediată a echipelor de apă­rare pasivă. Pe alocuri cartierele prezintă un aspect jalnic, însă populaţia îşi menţine calmul, locuitorii se ajută între ei şi toţi sunt con­ştienţi că jertfele ce se fac nu sunt inutile şi privesc interesul superior al statului. OPERA DE AJUTORARE D-m­i­g-ral D. Petrovici, pre­fectul judeţului şi subprefect Florin Vlădescu, au cercetat dacă autorităţile şi echipele organizate îşi îndeplinesc îndatoririle. D. prefect a pus la dispoziţie un important fond pentru acordarea ajutorului social, iar comisiunea din partea comitetului de* * 1 patro­nat local, se întruneşte zilnic la primărie, acordând alimente şi ajutoare în bani. Pentru încartiruire, alimen­tare şi orice transporturi în oraş, sinistraţii se pot adresa oricând primăriei, iar pentru stabilirea calităţii de ,,sinistrat” sunt insti­tuiţi delegaţi de constatare pe lângă poliţia locală. Pentru cel ce voese să pără­sească oraşul, d. prefect a pus la dispoziţie mijloace de trans­port în comunele unde doresc a se aşeza. Toate autorităţile se găsesc la datorie, întrucât majoritatea celor si­nistraţi sunt muncitori, d. Gr. Marinescu-Oţelu, preşed. Came­rei de muncă, a intervenit ca muncitorii sinistraţi să fie aju­taţi şi de instituţia de resort. Cu toate loviturile primite, oraşul îşi reia viaţa în condiţiuni normale. Locuitorii după trecerea peri­colului, se reîntorc la treburile lor, reluân­du-şi ocupaţiile. INSPECŢIA DOMNULUI MAREŞAL ANTONESCU11 BANAT (Urmare din pag. I-a) boala din vagon, întâmpinaţi de uratele mulţimii. Şefii autorită­ţilor locale prezintă raportul. La câţiva paşi, ochii Mareşalului descoperă o femeie cu o salbă de piese mari de aur : — Ce eşti d-ta ! — Româncă. — Ai copii ? — Un băiai — De ce numai unul? Ar trebui să ei mai mulţi. Eşti voi­nică şi, după salba de la gât, eşti bogată. Cât pământ aveţi? Apoi adaugă : — Cunosc problema. Unii vreţi să vă lăsaţi averea numai la un copil. Dar, dacă ne gândim să dăm pământul la un singur co­pil, pierdem procesul demogra­fic : pentru ca să trăiască şi să biruiască Neamul asupra neamu­rilor vecine, ţara noastră are ne­­voe de braţe, nu de pământ. La trăsura care poartă pe Conducătorul Statului, doi cai negri joacă, sprinten, în şleauri. De jur împrejur, i se alătură un stol de cai albi, călăriţi de flă­căiandri cu chipurile luminoase. De o parte şi de alta a drumului, holde de secară şi de orz îşi a­­pleacă, în soarele amiezii, spi­cele grele de aur. Uitându-se la trupul săltat al călăreţilor, ochii de cavalerist ai Mareşalului au zărit, probabil, ceva ce nu-i mulţumeşte: — Caii sunt frumoşi, dar că­lăreţii nu-s toţi prea buni. I-am văzut pe unii cum încalecă şi cum merg. De ce nu-i învăţaţi să călărească ? Autoritatea locală, căreea i s’a adresat, se înroşeşte, tace, dar va ţine minte observaţia. Mulţimea aclamă, iar grupu­rile de premilitari, trecute în re­vistă, prezintă ostăşeşte arma, cu o îndemânare matură. NU DUMNEZEU, CI PREOŢII ADUNĂ CREDINCIOŞII Mareşalul se întreţine, în trea­căt, cu câţiva locuitori, ispitin­­du-le gândurile şi păsurile : — D-ta ce eşti ? — Oltean. — Atunci de ce ţi-ai schimbat portul. Văd că v’aţi pătrat foar­te bine limba, dar puteaţi sa vă luaţi de pe aici numai obiceiu­rile bune şi ţineţi portul vostru oltenesc, că era mai potri­vit Uite ce frumos i-ar fi stat Dumneatei în portul oltencelor noastre... Satul acesta, din marginea de Vest a câmpiei bănăţene, este populat de alteni colonizaţi aici, la graniţa imperiului austriac, acum o sută şi ceva de ani. Biserica­ ortodoxă, în care Ma­reşalul şi primi­ul lui sfetnic au intrat ca să se închine, e veche, mică şi din lemn. Preotul bătrân, slujitorul de multă vreme al a­­cestui altar, urează Conducăto­rului Statului zile îndelungate şi înalţă o rugăciune pentru biru­inţa oştilor româneşti şi redo­bândirea hotarelor Neamului In timp ce mâna Mareşalului semnează în Cartea de Aur a bi­sericii, ochii lui sfredelesc cer­cetător ungherele : — Asta este singura biserică ortodoxă de aici ? Cam mică, pă­rinte — şi comuna e mare şi bo­gată ! Câţi credincioşi ai ? De ce nu sunt mai mulţi ? ~! Daică o vrea Dumnezeu... — încearcă să-i explice preotul... — Nu Dumnezeu, părinte, a­­duce oamenii la biserică, ci preo­ţii. Puţin mai multă râvnă, pu­neţi mână de la mână, înălţaţi-vă o biserică mai mare şi credincio­şii vor veni mai mulţi. Aici nici n’au unde să încapă... După vizitarea bisericii greco­­catolice şi după semnarea în Cartea de Aur, Mareşalul s’a oprit o clipită în pridvor, cerce­tând, cu atenţie, pomii din faţă, cari formează grădina de odihnă a satului. — Văd şi pomi uscaţi. De ce nu-i scoateţi ? Să-i scoateţi ime­diat, domnule primar, şi să plan­taţi alţii. Primarul încearcă să murmu­re o scuză, cu o aprobare pe care ar trebui să o capete în acest sens de la diferite autorităţi. — Lasă... D-ta scoate pomii uscaţi, aranjează frumos grădi­na şi ai să vezi că nu ţi se va întâmpla nimic. Iniţiativă şi cu­raj, domnule primar. Iniţiativă şi curaj, asta ne trebue în toate ocaziile, ca să putem învinge. NU SE POT SCHIMBA TOATE DINTR’ODATĂ... In jurul tribunei, de unde va primi defilarea oarelor alegorice, care vor reprezenta toată bogăţia tramicullui, Mareşalul ia loc ală­turi de primul ministru, între membrii guvernului şi autorită­ţile locale. Printre „domni“ s’a interpalat — ici, colo — şi câte un ţăran mai sfătos. Trece întâi un car reprezentând România, altul venirea Cormeşe, notar în Colm­aş, un al treilea cu industria casnică a satului. Ochii Mareşalului strălucesc admirativ, încântaţi de bogăţia reprezentată alegoric, de graţia tinerelor fete, cari învârt fusul, vârtelniţele, cos­ia gnerghef, sau trag cu nă­dejde de sparta răstratuâiul In a­­celaş timp, nu pierde nici o cli­pită pentru a culege o lămurire sau să dea un sfat. — Toate fetele acestea lucrează la câmp ? — Da. — Foarte frumos atunci. — Ce şcoli aveţi ? Cum, numai o şcoală primară ? Unde e de în­văţător ? Un tânăr chipeş, în uniformă de locotenent, se prezintă ime­diat, luând smirnă poziţie de drepţi. — Câţi copii ai la şcoală ? Câţi învăţători ? Toţi sunt de aici din sat ? Aveţi grijă de copii! Invă­­ţaţi-i să se întoarcă la portul ol­tenesc, cu care au venit strămo­şii lor aici. Daţi dvs. exemplu întâi... Sunt prezentate, acum, anima­lele satului. Defilează în pas e­­lastic: armăsari de la staţiunea de montă Colmaş, apoi iepe de la crescătoria sindicatului calului Nonius: în trap săltat, sperios, sunt purtaţi prin faţa tribunei mânji agili, cu pielea de ţipar. Caii a­u încântat ochii mareşa­lului şi, totuşi, un amănunt vă­zut în trecere, i-a întunecat un moment privirile: — De ce nu sunt toţi aliii pot­coviţi? Veterinar aveţi? Numai la plasă, fiindcă sunt puţini! Nu pot îndrepta tot ce s’a stricat în anii din’inainte! Acum mă stră­duiesc să scot o mie de medici pe an şi, până la venirea mea, ie­şeau mai mulţi medici români la pensie, decât dădeau anual Uni­versităţile... — Potcovarii sunt români, oa­meni cu şcoală sau ţigani? De ce nu faceţi o şcoală de potcovari? Domnule ministru Nemolaifi, luaţi măsuri ca să se facă o şcoală de potcovari. Regiunea a­­ceasta are nevoe de meseriaşi, pricepuţi şi în această branşă. Trec acum taurii şi vacile Sie­­menthal, apoi tineretul comut. — Câte kgr. de lapte dă o vacă? Aveţi cooperativă? Dar Bancă Populară?... De ce n’aveţi? Credite de unde luaţi, ori sun­teţi aşa de bogaţi că nu aveţi nevoe de bani? Sunt prezentate, acum, unel­tele agricole, începând cu plugu­rile de la una, până la trei braz­de, apoi vin tractoarele.­ Unde din ele, conduse de copii care ab­ea au terminat cursul primar, stârnesc aplauze şi felicitările Conducătorului. Acum trec maşi­nile de semănat grâu, sfeclă, po­rumb, cositoarele de iarbă, maşi­nile de secerat şi legat, o presă de struguri combinată. — Mai aveţi hibrizi?... Cum au primit oamenii legea? Câteva ridicături încurcate din umeri, îi dau răspunsul. — Nu-i nimic. O să le treacă. E doar pentru binele lor!... Un car alegoric, reprezentând Hora Unirii stârneşte iar un ro­pot furtunos de aplauze. Ochii Metalului trec bucuroşi peste mulţimea din jff.» îAsplătirea UNUI BUN GOSPODAR Intrăm prin tşte porţi rasuri de lam, în bătătura gospodăriei lo­cuitorului Anton­e Ureche. Omul nu are decât îed jugăre­­le pă­mânt, dar curiţeala şi aranja­mentul curţii, a grajdurilor, a şopronului cu unelte agricole, a pivniţei, a atentului şi a încăpe­rilor locuinţei, dovedesc îndestu­lare şi belşug. Totu-i orânduit la locul lui, chivernisit, curat, frecat, bine întreţinut; casă, grajd, staul, pivniţe aerisite Vitele şi caii ţe­­selaţi, porcii graşi şi albi, găinile moţate, mergând greoi. O cloşcă îşi dărăceşte, la soare, puii aurii. In şopron, căruţa şi uneltele agri­cole, frumos orânduite şi la înde­mână oricând, strălucesc de cu­răţenie. Ochii Mareşalului şi ai întregii asistenţe nu se mai pot sătura, privind­ întreaga gospo­dărie este condusă numai de doi oameni, care im trecut de mult de jumătatea vârstei. Feciorul e pe front. Dar parcă ar exista »1 gospodărie 7 de servitori. — Iată ce înseamnă munca fă­cută cu chibzuială, exclamă Con­ducătorul. Privindu-şi miniștri din jur şi colaboratorii apropiaţi, continuă: — N'avem drept la odihnă, domnilor, până nu i-om face pe toţi locuitorii acestei ţări să aibă asemenea gospodării. Să ia exem­plul de aici. Un angur lucru n’aşi vrea să fie imitat după a­­ceastă regiune: numărul mic al copiilor. Tari are nevoie de braţe, de braţe multe, ca să se refacă Trebue să-i convingem, şi pe oa­menii aceştii, că nu pământul constitue bogăţia lor, ci braţele de muncă. Munca chibzuită şi bine întrebuinţată. Peste ochi Conducătorului a fulguit o tmramă de tristeţe, a­­lungată inşi imediat de scăpă­rarea dârză a omului obişnuit să lupte şi să învingă. La plecare goi­apoda­rul Antonie Ureche, care a încântat cu munca lui chibzuită sufletul Conducăto­rului, a pritu­it imediat, în dar, un tractor:­işa ştie să răsplătea­scă Mareşaul Ion Antonescu strădaniile, munca şi conştiincio­zitatea depuse în locul pe care eşti hărăzit să-l faci oriunde te-ai găsi. Au mai tot vizitate, apoi, alte gospodării, p care, de data acea­sta, le-a ales Conducătorul, pen­tru a se încredinţa dacă, într’a­­devăr, oam­enii din acel ţinut merită să fii daţi ca exemplu pe ţară. Pretutinden­ a rămas mulţumit şi, pretutindeni, Conducătorul a ştiut să răsplătească cu o vorbă sau cu un dr, priceperea şi des­toinicia românului.... Seara, de pe aeroportul Timi­şoara, Domnul Mareşal Ario­­nescu, însoţi de d. profesor Mi­hai Antonacu, vice-preşedintele consiliului de miniştri, au pără­sit Banatul. ............. CRONICA SPORTURILOR Rezultatele primei zile a campionatului de volley pe stadionul A. N. E. F. s-a des­făşurat Marţi prima etapă a cam­pionatului de volley, organizat de A. S. R. Cele trei materiuri au oferit un spectacol din­­cele mai intere­sante, deşi majoritatea celor ce ju­cau nu erau dintre „spec­iliştii“ a­­cestui sport. O. S­­.—CICLISM In primul match, echipa O. S. R.-ului a reuşit o victorie uşoară în dauna echipei Federaţiei de ciclism, învingătorii au dovedit o formă din cele mai bune, învinşii opunând o rezistenţă destul de modestă. Rezultatul: 15—9, 15—7 în favoarea O. S. R.-ului. VICTORIA SPICULUI Echipa din Bolintinul a arătat o valoarea superioară dovedindu-se a fi una din formaţiile cu pretenţii la locul prim. Echipa F. R. S. N.-ului n’a corespuns aşteptărilor. Se spera la mai mult din partea lor. Victoria a fost obţinută cu 15—12, 15—11. ULTIMUL MATCH Cea de a treia partidă a fost şi­ cea mai disputată. Gazetarii expor­tivi au cedat in trei seturi îndâr­jite, în faţa echipei Detaşamentului! Radio C. I. C. învinşii au pierdut un match pa care-l puteau câştiga, în urma lisei de insistenţi în cel de al treila »«t. Det. Radi C. M C. a invin* cu : 18—11; 8—li 15—11. Etapa a dna * competiției v« avea loc mâine tt pe terenul A. N. E. F. -©♦10- VOLLEY-BALL Nepotul regelui Angliei rănit Amsterom, 28 (Radar). — Co­respondent agenţiei „D. N. B." transmite Servicii­ britanic de informa­ţiuni anunţă că locotenente La scel­­­es, nep­otul Regelui An­gliei şi a mai mare fiu şi moş­tenitor a lordului Harewood,­­ căzut rău­, în mâinile inamicu­lui. + ♦»♦♦ + «♦ + ♦♦ + »44« »♦♦-♦♦♦♦» »♦ »***»»*♦ NOU ! • Apărut In Editura ,,UNTVELUL” Ediţia II din universala Operă a literaturi persane Catrenele lui Omar Khayyam traducere, notiţă introductivă asupra vieţii lucrărilor autorului ; note şi lămuriri de A. T. STAMATIAD preiul naţional de poezie Viaţa şi opera lui OMAR KHATTRAM se­­sfăşoară în ţinuturile persane în secolul al XI-a al erei noastre, a­V-a al Islamismului. Claritatea, adâncimea, concentrarea, precum­­ supremul dar al sin­cerităţii sunt calităţile esenţiale ale DATINELOR LUI OMAR KHAYYAM care le-au făcut şi le vor face ă trăiască o veşnicie. Depozitul general : Librăria „UIVERSUL” Preţul lei 350 De vânzare la toate librăile. — Se trimete şi ramburs la b­ere — Interesantă ni se pare încer­carea curentă pe care o fac unele verbe de conjugarea a Il-a de a trece la conjugare­­a IlI-a — după tr.ideiul lui a ţinea devenit a ţine, a rămânea d­evenit a ră­mâne, de care am mai vorbit. Este vorba de a plăcea, a părea (apărea), a cădea şi uneori chiar de a vedea. Auzim cu toţii, la ^ tot pasul, „mi-ar place aşa ceva”, ^L.mi-ar pare rău” sau ,,îmi va îmi-o­ place”, „îţi va pare rău” ■ Iată un exemplu, pe care îl întâmplător dintr’o revistă Hi rară: „Dacă această critică H­ rezuma la „a place” şi la „a nu place”, adică selecţionare, ar fi cu totul altceva. („Vremea”). Mai rar auzim pe a cădea şi mai ales pe a vedea sub fonna de a cade şi a vede. Cităm un cântec de lume, auzit de noi prin jud. Argeş, acum câţiva ani: „Ad­ică, neică Bade, Ce bătaie ţi s’a­ cade...” De n’ar fi decât o simplă licenţă poetică (cerută de rimă) şi tot e vorba de acelaşi fenomen : tre­cerea lui a cădea la a cade, fără a-şi pierde înţelesul ! Prin Ar­deal însă, se poate auzi în gura profesorilor şi elevilor unguri care vorbesc româneşte „l-am căzut (în loc de l-am trântit) pe elevul cutare la istorie”, şi apoi „m’ar cade la istorie” etc... Pe a vedea l-am auzit, desigur, cu toţii uneori, mai ales în context cu a crede, prin atracţia căruia se explică trecerea a vedea —a vede: „ei n’ar putea crede chiar dacă te-ar vede”. Toată explicaţia acestei schim­bări de conjugare stă în nevoia firească a scurtării cuvintelor — de care vom vorbi, anume, cu alt prilej. De aceea şi verbul a scrie, care e de conjugarea a IlI-a încearcă de asemenea să treacă la conjugarea a IV-a adică la forma a scri­e tot pentru că e o formă mai scurtă. Este, în ade­văr, atât de răspândită această abatere (scrim, scriţi în loc de scriem, Scrieţi) încât un autor străin (Tagliavini, Rumänische Konversationsgrammatik Heidel­berg 1938) îl arată pe a scrie ca pe un verb cu două conjugări: „a scrie (a scri)”. Trecerea acea­sta a lui a scrie la a scri este mai obişnuită astăzi, dar ea se întâlneşte de fapt şi la un scrii­tor din secolul trecut şi încă de talia unui filolog ca Haşdeu — ceeace nu credem că s’ar putea constata despre celelalte verbe. Alteori se întâmplă dimpotri­vă : un verb de conjugarea a Ill-a trece la conjugarea a Il-a, în anumite împrejurări. Astel, de pildă, a face, care la impera­tiv, cu negaţia mai ales, trebuie să sune „nu face !”, „nu faceţi !”, se aude deseori „nu făcea aşa !” şi ,„nu făceţi aşa !” Iată şi un exemplu scris: „...făceţi o plimba­­re jos”. (Dr. Vătămanu, Univer­sul 14 Nov. 1943). Se înţelege că pe făceţi, mai ales, îi explică în mare măsură atracţia lui tăceţi— după cum "pe a place din „mi-ar place” îl explică a face din „mi-ar face”. Pe urmele lui „a place” o apucă chiar şi alt verb tot­­de conjugarea a II-a, „a tăcea”. Dăm tot o pildă scrisă : „Şi dacă mar fi glasul propriei mele con­ştiinţe, mai mai că aş tace” (U­­niversul literar, 10.V.1943). Ob­servăm, aşa­dar, când o scurtare, a verbului , „aş face”, „mi-ar place” în loc de „aş tăcea”, „mi-ar plăcea”, când o lungire a lui, cum este imperativul „(nu) fa­ceţi !”, „nu făcea !” ; în cazul din urmă, fenomenul se explică de­sigur prin nevola de expresie mai tare — fiindcă e vorba de impertativ­e — care e mai mare în acest caz, decât nevoia scur­tării. Pe ,,mi-ar pare rău” se pare că l-ar explica numai compusele lui: a dispărea, a transpărea și chiar a apărea, care au trecut mai de grabă la a dispare, a trans­pare și a apare din cauza lurgi­­mii lor. Astfel fiindcă s’a zis în­tâi „va dispare”, „va transpare” şi mai apoi şi „va apare”, în zi­lele noastre s’a început a se zice şi ,,va pare”, „mi-ar pare”, etc. Se simte uşor că, dacă „va apare”, de pildă, (în loc de „va apărea”) a început să sune destul de normal, „va pare”, „mi-ar pare” sună încă destul de nefi­resc — ca şi „mi-ar place”. Iată de ce toţi vorbitorii cari „se respectă”, se feresc de aceste forme, căutând să spună tot­deauna „mi-ar părea bine”, „mi-ar plăcea să...” etc. Pe când „mi-ar pare bine”, „mi-ar place să” caracterizează pe vorbitorul cu o cultură îndoelnică şi care vine dintr’un mediu periferic al oraşului (cf. Iordan). In ce priveşte pe a vedea de­venit, uneori — e drept foarte rar — a vede („m’ar vede” etc.), îi putem găsi şi lui explicaţia (în parte) tot în atracţia exerci­tată de compusele sale : a pre­vedea, a străvedea, a întrevedea devenite — iarăşi din pricina lungimii lor — mai uşor: a pre­vede, a străvede, a întrevede (ex. „nu s’ar întrevede” ori, mai ales — o pricină de euforie sin­tactică— „nu s’ar putea preve­de, întrevede”, în lo . de preve­dea, etc.). încheiem, prin urmare, cu­ ob­servaţia că aceste abateri, în mare parte foarte curente — a­­dică sunt din acele „greşeli evo­lutive” cari încearcă să devină regulă —­ sunt şi nu sunt grave; sunt şi nu sunt primejdioase pentru vorbirea corectă a limbii româneşti. Ele sunt de aşa natu­ră, că numai „urechea” pricepu­tă a scriitorilor şi poeţilor în primul rând, a vorbitorilor cu simţul limbii în al doilea, vor hotărî cari din ele trebue primi­te în limbă şi cari nu. Deocam­dată, părerea noastră este că: 1) următoarele abateri vor rămâ­ne,­ (vedeţi, nu zicem „vor ră­mâne”!) — cu toate că nevoia de scurtare, de economie a „efortu­lui de exprimare” nu poate avea, în acest caz, îndreptăţire înain­tea nevoii de expresivitate fşi corectitudine !), — anume: „mi-ar place”, mi-ar pare bine” şi „noi scrim” c. sau „scriţi ! (impera­tiv) ,—­eşi mai frumos (adică : şi porec şi mai expresiv) este: „mi-ar plăcea”, „mi-ar părea bine” şi noi scriem”, „scrieţi etc.”, scă imperativul „făceţi (linişte)’, „aş tace”, „aş vede”, aş cade— în loc de „faceţi (li­nişte)­­,aş tăcea”, „aş vedea” şi „ is­cău” — sunt greşeli cari sună la urît, ca să devină „inova”. împotriva lor trebue să lup aşa­dar, fiecare dintre noi, aş vrea să-şi îngrijească, însă, vbirea aşa cum îşi îngri­jeşte lunile şi îşi spală faţa şi trebueă-şi primă cum trebue haina , el, ca să fie în rând cu lumeaonştientâ, tot astfel tre­bue săi îngrijească vorbirea şi să se rească de oricare din a­­bateri de mai sus, — şi de cele dela jnctul 1 si de cele dela punct 2. LIMBA ROMANA ABATERI CURENTE IN LIMBĂ de G. N. DRAGOMIRESCU ii,Mi-a* place“ sa«3 „ssui-av plăcea^? etc.

Next