Universul - Provincie, iulie 1944 (Anul 61, nr. 179-209)
1944-07-01 / nr. 179
CALENDAR JOI 29 IUNIE 1944 Ortodox !t Sf. Ap. Petru ţi Pavel. Catolic: t St Ap. Petru şi Pavel. * MsMbid KXHietUt 4,98. Apusul soarelutt 20,4. CALENDAR ISTORIC (Tantat patera» Corwaitutt«, cub ScnmMomi OuM. I (IBM). RADIO I« 29 IUNIE 1944 RADIO ROMANIA ţi RADIO BUCURESTI T.M. Deschiderea emisiunii. Ora oficială ; Radio jurnal ; Concertul dimineţii. 8.30. Scena pitoreşti, Idile, pastorale. 9.30. Concert de muzică exotică. 10. Fanfara batalionului de Gardă Regală condusă de d. Căpitan Crăciunescu ; Concert de promenadă. 10.30. închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II. Deschiderea emisiunii. 13.03. Orchestra Urziceanuu voce Maria Stejar. 13.20. Ştirile serviciului german. 14. Ora oficială . Radio jurnal. 14.20. Orchestra Nicolae Cireo voce N. Martae. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTIT, DACIA ROMANA 16.20. POŞTA MI UTARA RADIO. 16.45. Jurnal în limba rusă. 10. închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 1U Deschiderea emisiunii. Ora oficială. RADIO ROMANIA 21.05. Jurnal In limba turcă. RADIO BUCUREŞTI J1.OS. ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 21.16. Recital de violină al d-lui George Manoliu 21.40. „Viaţa noastră culturală“ de d. Emanuel Bucuţa. 21.55. Muzică. 22. Ora oficială. Radio Jurnal. 22.17. Concert simfonic al Orchestrei simfonice Radio condusă de d. Em. Elenescu. 23. Conferinţa d-lui I. Zapodia „Petre Carp“ (5 ani de la moartea lui). 23.15. Muzică germană. 24. Ansamblul Stăngaciu, vocalia Crăciunescu. 24.30. Muzică variată. 1. închiderea emisiunii. Teatre CrIOCONDA i R&pir«a Giooofidei.. COLORADO: Nu mal mint. Cinematografe ARO! Noaptea de decembrie. CAPITOL: Spacidal la Neapole si jurnal nou. FANTASIO: Documente sacrete. SELECT: Famedla nu aurit îngeri şi jurnal. TRIANON: Ţiganca. REGAL: Misterul camerei ÎS şi Jurnal nou. FEMINA: Sânge vienez şi Jurnal. BULEVARD PALAS : Capriciile inimii şi jurnal. SELECT: Femeile nu sunt Ingeri şi jurnal. CASANDRA: Oral de ghinda şi j trnal. CORSO: lufiet» în furt»”-“ ^j Amedec WâzMris jum.au j. f. a.— -- O. N. c. no. li«. OMNIA: La Batalele (Bătălia), jurnal si revistă. NISSA: A fugit o fată şi revista cu Dusa Petrovan şi Titi Columbeanu. AIDA: Manon, Compania de revistă şi jurnal. ALCAZAR: Hoaţa de nevastiS-mea cu Han® Sohnker, jurnal de război iii. Compania de reviste .Alcazar” ASTORIA: Aventuriera Jurnal No. 116 şi revistă Paul D’abry. AMERICAN: Suflete în furtună cu Amedeo Narzart, jurnal şi trupa de reviste Traian Florescu. »»♦♦ BARCELONA : Fuituma moşie, journal şi revistă. CARMEN: Dragoste de cavalerist Jurnal de război. COLORADO : Orice fată m na orice odată şi Jurnal. DACIA: Caravana cu Roesano Brazzi şi Jurnal de război No. IOT. DIANA: Căpitanul Fracasse, Jurnal şi trupă de reviste ELDORADO: Venera Coarbă, trupa de revistă şi Jurnal FLORIDA: Ne-aim cunoscut un miez die noapte Compania de revistă şi juntal. FRANKLIN: Prima îctihnire- GLORIA: Maiestatea Sa femela şi Jurnal. ILEANA: Actele vă rog! eu Xrocseria Dillam, Jurnal de război No. OT. IZBÂNDA: Dragoste de Toreador cu Jesus Solorzana şi jurnal U.F.A.— O.N.C. No. 18. MARCONI: Masca lul Desax Borgia.. jurnal O. N. C. MODEL: Haina face pe om şi jurnal. MIORIŢA: Conflict şi jurnal. NERO : Venera oarbă şi Junal. NONI: (Sâmbătă şi Duminică): Paradisul pierdut şi jurnal nn llfl. ODEON: Actele vă rog, şi jurnal de război 117. PICOLOI Bestia umană. Jurnal şi trupă de reviste. PACHE: Temelii. Compania filmul românesc. PARIS: Aşa vreau sâ trăiesc. Jurnal 118 şi trupă de reviste Dusa Fetrovan. ROMA : Tată pentru o noapte şi trupa de revistă REX: Harlem şi jurnal. SPLENDID: In umbra teroarei, compania de revistă şi Jurnal 117. TOMIS: Visuri Spulberate, Jurnal Sonor. UNIC: Cătuşe roşii şi Jurnal. UNIREA: Misteriosul D-l Patricii, Jurnal şi revistă Cu Tomas. VERGU: Femei In lanţuri, Jurnal de război şi Compania de reviste Traian Florescu VENUS: Cântecul durerii Juma! şi VOLGA: Baia Primăveaei şi Jurnal No. 117. revistă. No. 117. revistă. TRIBUNALUL CARAŞ EXTRAS No. 9®58 diiln 15 Iunie 1944. D. Engleitmer VItetor, cu pecţiunea Înregistrată la No.114 din 7 Martie 1944, a Introdus acţiune de divorţ contra soţiei Eingleittmer Iuliana născ. Soljimildt, diin comuna Reşiţa jud. Caraş, pentru motive determinarte de lege. Din căsătorie a nezuitart copilul Francisc Iufliiu născut la S Decembrie 1668. Pârâta nu posedă niici mare avere. Termen în şedinţă publică la S Septembrie 1944, ora 0.30. Grefier: Dumitru Cencălău Dosar No 448/1944. «98 »+♦♦♦0 Of ♦♦»♦♦♦»+♦■♦♦■♦♦ + ♦♦ ROMANIA GREFA TRIBUNALULUI BEIUSBIHOR SECTIA I-A EXTRAS DE PE ACŢIUNE DE DIVORŢ Domnul Borza Dumitru din comuna Beiuş jud. Bihor Str. Duca Nr. 28, intricultor cu petiţia înregistrată la Nr. 6324/1943 a intentat divorţ soţiei sale Borza Veronica născută Buciu cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Tilecuş jud. Bihor, casnică. Din căsătorie au rezultat copii: Silviu+Iftorica, de 10 ani şi Cornel de 9 ani. Soţia posadă are imobilă în hotarul comunei Tilecuş, 12 jugăre pământ arabil şi 3 jugăre pădure. Dosar Nr 2172/1941 Grefier, Vasile Cepleu. 6894 MO »»4« ♦♦♦♦♦»»♦♦ + »»»++-♦■♦ Mitzi şi Emerich Schein, fiică şi ginere, Gaby şi Dr. Marcel Barber fiu şi noră, Clara Mayer soră, precum şi întreaga familie aduc la cunoştinţă încetarea din, viaţă a adoratei lor Ella Barbett din Iași Incinerarea a avut loc Miercuri 28 Iunie. Rugăm a nu se face vizite de condoleante. 22 Farmaciile de serviciu GARDA DE NOAPTE GRUPA IX-a Si în nopţile de 9, 19, şi 29 ale fiecărei luni Dr. Wonneach Maximilian, str. C A. Rosetti, 14, I, 2.07.65; Dr. Cionga Enua, calea Văcăreşti, 39, I, 3.45 76; Ciocoiu George, str. Stirbey Vodă, 55, II, 5.15.25; Manoliu Mihail, calea Griviţei, 217, II, 3.19.95; Cărbulescu Olga, Piaţa Buzeşti, 2, II 5.32.97; Mătăsaru Iacob, calea Victoriei, 112, III, 5.33.30; Teodorescu Ecaterina, bd. Mareşal Antonescu, îl, III, 2.98.79; Hotăranu Gheorghe, str. Vasile Lascar, 76, III, 1.01.40; Bădilă Nicolae, şos. Mihai Bravul, 10, IV, 2.89.56; Teodosiu Eugenia (Colentina), str. Regina Maria, 14, IV, 2.24.30; Karozzi Vasile, calea Călăraşi, 184, IV, 5.05.95; Vespremeanu Ion Ssort, calea Şerban Vodă, 49, V, 6.33.96; Constantinescu Aurora, şos. Giurgiului, 195, V. 4.17.09; Somlea Mihai, bd. Regina Maria, 51, V. 3.13.15; Dr. Ullman Ludovic, str. Carol Davilla, 7. vi. 3.00.30. Intansilari din Capitală ACCIDENT MORTAL DE CIRCULARE Iosif Bolta, în etate de 45 ani, de fel din comuna Tantiu (judeţul Mureş), pe când voia să traversezi bulevardul Pache, prin dreptul casei cu nr. 187, a fost surprins şi lovit de un vagon de tramvai de pe linia 14. In stare gravă, a fost transportat cu o ambulanţă a „Salvării” la spitalul Colţei, unde după o scurtă agonie, a încetat din viaţă. SINUCIDEREA DIN STR. CAZARMEI D-na Elisa Ritescu, funcţionară, în timp ce se afla singură la locuinţa sa din str. Cazărmei nr. 71 şi-a pus capăt zilelor, spânzurându-se cu o bucată de frânghie. Din primele cercetări făcute la faţa locului de către comisarul de serviciu de la circumscripţia respectivă poliţienească, rezultă că, motivul ce a determinat-o să se sinucidă este un proces ce-l avea la C. M. C. pentru părăsire de serviciu. Din ordinul d-lui procuror de serviciu, cadavrul sinucigaşei a fost transportat la „Institutul medico legal”. AIT ACCIDENT DE CIRCULAŢIE Autocamioneta 18.993. B., condusă de şoferul Nicolae Ghişe, din serviciul depozitului Mogoşoaia, pe când trecea pe bulevardul Filantropia, încărcată cu nişte lăzi, în dreptul casei cu nr. 106, i-a apărut deodată în faţă, — după o camionetă ce staţiona, — pensionarul ceferist Vasie Zamfirescu. Şoferul voind să-l evite, a virat brusc în direcţie opusă. In momentul acela însă, datorită acestui viraj brusc, una din lăzi s’a răsturnat peste pensionar, lovindu-l şi rănindu-l grav la cap. Cu o ambulanţă a „Salvării” rănitul a fost transportat la spitalul Filantropia, unde a fost internat. COPIL PARASIT Lângă arhivele Statului a fostgăsit abandonat, un copilaş de curând născut. Circumscripţia poliţienească respectivă, l-a trimis la „Leagănul Sfânta Ecaterina”. .............HM...........................................................♦ UNIVERSUL" REFUGIAU CĂUTAT! DE-AI LOR — Fr. Damian Dumitru, din Lunca-Paşcani (Baia) se găseşte în spitalul Z. I. nr. 162, sec II, şi caută pe soţia sa Elisabeta, refugiată din Lunca (Paşcani). — Sol. Lupu Aurel din spitalul Z. I. 162, sec. II, roagă pe cei care ştiu ceva despre părinţii săi, Elisabeta şi Dumitru Lupu, din Albeşti (Botoşani), să-i comunice pe adresa de mai sus. — Sold. Dumitru Ştefan Gavrilîuc, din Vareşti (Botoşani) anunţă pe soţia sa Ileana, pe copiii săi şi pe părinţi, că se află în spitalul Z. L nr. 162 unde aşteaptă veşti de la ei. — Fr. Cornea Gheorghe, din Răuceni Fălciu, roagă pe cei care ştiu ceva despre copiii şi soţia sa Maria să-i comunice la spitalul Z. I. 162. — Fr. Alexiu Gheorghe din Bogdăneşti (Baia) aflător la spitalul Z. I. nr. 162, sec. LV, roagă pe părinţii săi Maria şi loan Alexiu să-i trimită veşti. — Caporal Turcu Ioan, originar din Cllimanţi-Soroca, anunţă pe soţia sa că se află în spitalul Z. I. nr. 162 sec. II, şi roagă în acelaş timp pe cei care ştiu ceva despre ai lui să-i comunice pe adresa de mai sus. — Caporal Coforuţă Nicolae, din spitalul z. I. nr. 162, sec. II, roagă pe cei care ştiu ceva despre părinţii săi din com. Păltiniş jud. Dorohoi ,să-i comunice. — Caporal Vasile Adam, din spitalul Z. I. nr. 162, roagă pe cei care ştiu ceva despre lpt. Nicolas Adam şi serg. Ion Adam, să-i comunice. — Sold. Vmnie Mihai, din Pleşeşti jud. Baia, aflător în spitalul Z. I. nr. 162, roagă pe cei care ştiu ceva despre soţia sa Paraschiva şi fratele său Vasile să-i comunice pe adresa de mai sus. — Sold. Lumi Lazăr, aflător în spitalul Z. I. 162, roagă pe toţi cei care ştiu ceva despre soţia sa Ileana, de fraţii săi Pintilie, Gheorghe, Parasca, Fletosu precum şi de Dia Aslam, să-i comunice. — Gh. Dobrescu.. din Bucureşti, str. Lentului 6, caută pe sora sa Elena Dobrescu din Ploeşti calea Văleni 48, plecată de acolo după bombardament. — Mamulea Floren soldat, spitalul 8 Campanie dr. post. militar 4830 caută pe soţia sa Victoria şi copilul său Tralien din comuna Boian, jud. Cernăuţi. Cin® ştie ceva despre ei să-i înştiinţeze. — Sold. Teodor Banabaş, domiciliat la doctorul Vasiliu. B-dul Elisabeta 15 Bucureşti, caută pe fiul său Gheorghe Barabaş din com Todireşti satul Grăsănii Vechi, jud. Bălţi. — Ecaterina Bortaş de fel din Jud. Roman, refugiată la d-na Elena Chirilă, corn. Răducăneni, Jud. Fălciu, caută pe serg. t. r. Const Bortaş dinsr’un regiment de infanterie şi pe Maricica Bortaş din Bucureşti. — Anghelina Cosciug de fel din Soroca, refugiată la Tg. Jiu, str. Tismanel 20, caută pe Agafia Astefanei şi familia Feodosia Prodatu, din Jud. Soroca. — Studentul Livada,mn P. Gh. din Iaşi, refugiat la spitalul Schul- ter, tabăra M. F. T.-Pauleşti, caută părinţii săi refugiaţi din Avrămeni-Dorohoi. — Soldatul Ule Cerbiucă, refu-* fiat In Roşiorii de Vede, B-dul M&nciulescu nr. 7, caută familia. Vasile Costinescu, mecanic c. f. r. din Cernăuţi, refugiat în Arad, str. Ghenadie Popescu 11, caută familiile: Gheorghe şi Savel Pâslaru, notar Gh. Casoschi şi Leon Ştirbu din Rădăuţi. — Protopop C. Rusu, refugiat cu familia în corn. Gruia, jud. Mehedinţi, caută pe copiii săi Litiu şi Elisabeta Rusu. — Ion Manolescu, refugiat la Aşezământul de orbi, str. Unirel nr. 99, Buzău, caută familiile H. Dumitraşcu, pensionar din Herţa şi Leonte Petrică de la serv. drumurilor din Iaşi. — Toma Anton, prof. ref. din Iaşi, stabilit în Tg. Jiu, str. Victoriei nr. 106, caută pe dr. Costea Virgil din Iaşi şi fam Gh. Broşteanu din Tazlău-Neamţ. — Jand. cap. Onica Ioan dintr’un batalion de jandarmi, comn. Otopeni, jud. Ilfov, caută pe tatăl său Zaharia, pe fraţii săi din com. Horodnicul de Sus, jud. Rădăuţi şi pe d-na Cretan Veronica din jud. Rădăuţi. — Elena V. Dârzu cu copiii, ref. din Deleni-Botoşani, aflată In satul Anesca-Sărata, com. Piatra, Jud. Neamţ. Îşi caută soţul. — Melania Tudose, ref. din oraşul Cozmeni, judeţul Cernăuţi, stabilită In com. Rogova, jud. Mehedinţi. Îşi caută familia. — Maria A. Dumbroaie, moaşă, ref. din com. Popeşti, jud. Iaşi, stabilită în corn. Beloţu, jud. Dolj, îşi caută familia. — Zavat loan ref. din com. Ordăşei, jud. Orhei, stabilit în corn. Moscu, jud. Cavurlui, caută pe fratele său perceptor fiscal Vasile Zavat, din corn. Drochia, jud. Soroca. _ Zelenco Nicollae, ref. din Adâncata-Storojineţ, stabilit în satul Tâmpa, corn. Băcia, jud. Hunedoara ,str. Principală 65, caută pe fraţii săi Nisicer, Isidor şi Ion. __ Ştefan Hatmanu, ref. din Iaşi, anunţă rudele că se află la Urziceni-Ialomiţa, lad. Dogaru. — Plut. Vasile Blaga, ref. din cam. Belceşti, Jud. Iaşi, stabilit la Dem Mureşului, str. G-ral Dragalina 4, jud. Alba caută pe D-tru Siriteanu, şeful gării Belcesc. — Soldatul Boca Simion din cam. Botoşăna (Suceava) actualmente In spitalul militar „Regina Maria“ din Bucureşti, caută pe părinţii săi Floarea şi Tănase Boca şi pe fraţii lui Gheorghe, Grigore şi Ion Boca. — Caporalul Pavel Ion. «Km Am- ImLu.ttaxyalajuluuijaa. ivr* jcvauixdc. uu" despre familia lui, soţia Natalia, ciul poştal militar 3031. Întreabă cumnata Viranica, nepoata Roveca, frate Toader din com. Pătrăuţi de Jos (Starojineţ). — Caporalul Cucuruz Grigorie din aceeaşi unitate întreabă despre familia lui: mama Raveca, surori Elisaveta, Evdochia, frate Samuil şi Arcadie. — Deasemenea soldatul Patras Niculai întreabă despre soţia lui Saveta. — Sold. Apostol Victor, anunţi familia se, refugiată din Uuşeni (Lăpuşna), că e sănătos şi se află în ţară. — Soldatul Gârlagiu Const. Spitalul militar Galaţi, caută pe Ionel Rogogiu şi pe Maria Dulapov, refugiaţi din Iaşi. — Soldaţii Caragea Gh. şi Buluc Cristea din C. T. Botoşani, refugiaţi în com. Fălcoiu, jud. Romanaţi, caută soţiile lor evacuate din Botoşani. — Jandarmul ft. Luchian VI, of. militar poştei nr. 4416 caută pe soţia sa Ana, refugiată din Răuşer,i-Botoşani şi pe cumnatul său Gheorghe Huţu. — Sold. Tucea Benedict, of. poşt. militar nr. 4719 caută pe soţia sa Jena şi copiii şi pe Nadejda Apcolnţi, refugiate din jud. Bălţi. — Sublcct. Grigorescu C-tin of. poştal militar nr. 3144 anunţă pa fratele său Ionel că părinţii sunt evacuaţi in com. Leordeni- Muscel. I— Serg. Moldoveanul Alex. din Grăniceri, refugiat în com. Olteni jud. Constanţa caută pe mama Catinca, refugiată din Cristeşti, jud. Baia. — Bujor Ştefan (Knepon. Borkomet pe Siret, refugiat din Comnes în com. Atei, jud. Târnava Mare, caută pe soţia sa Eufrosina. — Serg. Dubălaru Alecu,ofie. poştal militar nr. 3122 emită pe soţia sa Olga, pe părintele sau Toma şi pe sora Mana. — Jandarm serg. major Popa C-tin din Hoţim, refugiat In com Cosmeşti-Tecuci caută familiile: Dr. Statnic Nistor, preot lonescu loan şi Xirişbaum Nicolae toţi refugiaţi din Clocuşna-Hotin. — Jandarm Serg.major Cistraga Vasile, din jud. Hotin, refugiat în com. Cosmeşti-Tecuci, caută pe părintele său Ştefan Chîrtruga refugiat din Lipnic — Sold. Tololoi Gh., of. poştal militar nr. 4418 caută pe soţii sa Veronia din com. Vereşti-Botoşani. — Serg. t.r. Tofan D-tru, of. poştal militar nr. 5031 caută familiile: Gh. Tofan şi Ion Mărgărint refugiat din Tg. Sculeni. — Chgiac Ion, elev cl. VI a liceului internat „C. Nerruzzi”, din Iaşi, evacuat, este rugat să comunice părinţilor Alex. Chiriac, la Prisăceni-Iaşi şi la Unso Chirilă, in corn. Bălteşti (Vâlcea), unde se află. — D-ra Olga Saharovici, refugiată din Iaşi, atei. C. F. R., Nicolina, stabilită în com. Sanandrei (Timiş-Torontal), la oficiul de aprovizionare C. F. R. Iaşi, caută pe cumnatul său, Vlad Sidorov şi pe sora sa, d-na Elena Sidorov, refugiaţi cu Spitalul de izolare, Iaşi. — Alexandrina Popa cu familia, refugiată din Bălţi, la Iaşi, este căutată de familia Sf. Frânculescu, evacuată din Bucureşti, în com. Retevoeşti (Muscel), oficiul Cluscereasa. — Sold. Nichifor Gheorghe, din Zvoriştea (Dorohoi), satul Dealul, roagă pe soţia sa Revoca sau fraţii şi surorile, să-l scrie la Tg.-Jiu, str. Unirii 284. — D. avocat Gh. Mareş, evacuat din P.Neamţ, roagă pe toţi cei cari ştiu numărul spitalului unde se află internat elevul-adjutant Ştefănescu Mihail, din regi. 16 inf. comp. V-am rănit în ziua de 4 Aprilie, să comunice pe adresa : col. Ştefan Strfimbeemu, str. Sf. Gheorghe Nou nr. S Craiova, sau la fam. maior Zenovie, str. Brătianu 65, Piteşti, pentru d. av. Vasilică Grigoriu. Elevul Nichifor V. Vasile, refugiat cu subcentul P. P. Răchiţi (Botoşani) şi stabilit la primăria corn. Mălureni, Jud. Argeş, gara Merişani, caută pe moşul său Toader Nichifor, refugiat din aceeaşi comună. — D-ra Velicu Tamara, evacuată din Chişinău, roagă pe cei ce ştiu unde se află d. Velicu Vasile, pensionar, împreună cu soţia sa Paraschiva, funcţionară, evacuaţi cu spitalul Şapte Sate (Lăpuşna), să-l comunice pe adresa: pt. post., n-rul 30*1. — D-na Sofia Bordeianu, evacuată din Bârlad, anunţă rudele, că se află împreună cu fiica Aurelia în eon. Vânători (Mehedinţi) la mama sa şi le roagă să-i scrie. — D-ra Iidia Velicu studentă medicină. Sihla este rugată de sora sa Mara să-i scrie pe adresa Tamara Velicu funcţionară of. post. n-rul 3041. _ Vainer Alexandru, refugiat din Basarabia şi stabilit în Drăgăşani (Vâlcea), str. Traian 14T, roagă pe d. avocat Donvald Rudolf, din Chişinău, să-i comunice adresa d-sale spre a-i face comunicări urgente. — Eugenia epfc. Alferaru (Alferov), refugiată în com. Cislau (Buzău) la d. St. Juga, roagă ne d-na Copuleanu dr. Coman să-l scrie la adresa de mai sus. D-ra înv. Aneta Aiacoboaie, evacuat din com. Durneşti (Botoşani) este căutată de elevul serg. major Silişteanu Mircea, reg. transmisiunii, comp. ma. „ Cina ştie unde se află d-na Nădejde» Proca, refugiată din com. Ciripcău, satul Soloveţ (Soroca), cu două fetiţe, este rugat să anunţe pe soţul ei Proca Alexandru, com. Buceşti, (casa lui Ion Lazăr), jud. Tecuci. In „VESELIA” Nr. 19 din 30 Iunie 1944 Femeia şi muşchii; La onomastică.; O idilă neprevăzută; Vară la Bucureşti; Jurisprudenţă; Mingia; Am uitat; Dramă preventivă; Gafa; Anecdote istorice; De vorbă cu cititorii. Etc., etc. Desene de Grad. — 16 pagini in culori, lei 24 — BEMERK ÜÄDim BE VARA Comandamentul Militar al Capitalei aduce la cunoştinţa restauratorilor şi proprietarilor de ştranduri din Capitală, următoarele : 1. Restauratorii pot deschide grădinele de vară în aceleaşi ore permise pentru restaurantele în localuri închise, cu obligaţiunea ca iluminatul gradinelor să se facă cu lămpile omologate de Zona A. P. Bucureşti, folosite şi în anul trecut. Prin cereri dexise adresate Comandamentului Zonei A. P. Bucureşti, restauratorii sa vor angaja a nu folosi decât acest fel de lămpi. In grădinele de vară nu este permis a concerta orchestre sau tarafuri de lăutari. 2. Proprietarii de ştranduri vor putea deschide ştrandurile de la ora 6 dimineaţa până la orele 19 seara. Cum a primit populaţia oraşului Giurgiu, bombardamentele aeriene Giurgiu, 26 iunie . Oraşul nostru, care a primit numeroase lovituri în trecut, a trebuit să suporte în acest războiu, nenorocirea bombardamentelor anglo-americane. Străzi întregi au fost răscolite de numeroasele bombe explosive şi incendiare aruncate, distrugându-se casele şi avutul unor locuitori paşnici, dintre cei mai nevoiaşi. Unii dintre aceştia, şi-au pierdut soţiile şi copiii, victime nevinovate, care încercau să scape în adăposturi. Numai lângă o singură gospodărie, bombele ucigaşe au semănat doliul în rândurile a 8 familii, omorând fiecăreia 3—5 membri. O mamă a fost găsită, strângând la pieptul ei pe un copil de 3 anişori. Acolo unde victimele omeneşti au lipsit, bombele au sfârtecat vite, păsări şi alte animale cari prezentau pentru majoritatea locuitorilor, un mijoc de existenţă. Totuşi, aceste atacuri aeriene au fost suportate cu bărbăţie de întreaga populaţie. ASPECTE DUPĂ BOMBARDAMENT încetând zgomotul avioanelor şi al loviturilor „data in plin” asupra unei populaţii lipsite de apărare, a început opera de salvare. Echipele şi-au început lucrul pa teren, salvând pe cei în viaţă, desgropând victimele şi înlăturând pericolul bombelor neexplodate. Operaţiunile de salvare au fost dirijate de la început de d-nii lt.-eol. I. Ţârcă, comand. sufozonei A. P. Vlaşca şi lt.-eol. Călin Toader, primarul oraşului, care au cercetat toate străzile, interesându-se de soarta locuitorilor sinistraţi. In acelaşi timp pompierii români, sub conducerea d-lui maior N. Cutcudache, au venit în toate centrele, unde situaţia era mai gravă, înlăturând pericolul şi conlucrând cu camarazii germani. Organele poliţieneşti au dat un preţios concurs, semnalând toate cazurile unde se cerea intervenţia imediată a echipelor de apărare pasivă. Pe alocuri cartierele prezintă un aspect jalnic, însă populaţia îşi menţine calmul, locuitorii se ajută între ei şi toţi sunt conştienţi că jertfele ce se fac nu sunt inutile şi privesc interesul superior al statului. OPERA DE AJUTORARE D-mig-ral D. Petrovici, prefectul judeţului şi subprefect Florin Vlădescu, au cercetat dacă autorităţile şi echipele organizate îşi îndeplinesc îndatoririle. D. prefect a pus la dispoziţie un important fond pentru acordarea ajutorului social, iar comisiunea din partea comitetului de* * 1 patronat local, se întruneşte zilnic la primărie, acordând alimente şi ajutoare în bani. Pentru încartiruire, alimentare şi orice transporturi în oraş, sinistraţii se pot adresa oricând primăriei, iar pentru stabilirea calităţii de ,,sinistrat” sunt instituiţi delegaţi de constatare pe lângă poliţia locală. Pentru cel ce voese să părăsească oraşul, d. prefect a pus la dispoziţie mijloace de transport în comunele unde doresc a se aşeza. Toate autorităţile se găsesc la datorie, întrucât majoritatea celor sinistraţi sunt muncitori, d. Gr. Marinescu-Oţelu, preşed. Camerei de muncă, a intervenit ca muncitorii sinistraţi să fie ajutaţi şi de instituţia de resort. Cu toate loviturile primite, oraşul îşi reia viaţa în condiţiuni normale. Locuitorii după trecerea pericolului, se reîntorc la treburile lor, reluându-şi ocupaţiile. INSPECŢIA DOMNULUI MAREŞAL ANTONESCU11 BANAT (Urmare din pag. I-a) boala din vagon, întâmpinaţi de uratele mulţimii. Şefii autorităţilor locale prezintă raportul. La câţiva paşi, ochii Mareşalului descoperă o femeie cu o salbă de piese mari de aur : — Ce eşti d-ta ! — Româncă. — Ai copii ? — Un băiai — De ce numai unul? Ar trebui să ei mai mulţi. Eşti voinică şi, după salba de la gât, eşti bogată. Cât pământ aveţi? Apoi adaugă : — Cunosc problema. Unii vreţi să vă lăsaţi averea numai la un copil. Dar, dacă ne gândim să dăm pământul la un singur copil, pierdem procesul demografic : pentru ca să trăiască şi să biruiască Neamul asupra neamurilor vecine, ţara noastră are nevoe de braţe, nu de pământ. La trăsura care poartă pe Conducătorul Statului, doi cai negri joacă, sprinten, în şleauri. De jur împrejur, i se alătură un stol de cai albi, călăriţi de flăcăiandri cu chipurile luminoase. De o parte şi de alta a drumului, holde de secară şi de orz îşi apleacă, în soarele amiezii, spicele grele de aur. Uitându-se la trupul săltat al călăreţilor, ochii de cavalerist ai Mareşalului au zărit, probabil, ceva ce nu-i mulţumeşte: — Caii sunt frumoşi, dar călăreţii nu-s toţi prea buni. I-am văzut pe unii cum încalecă şi cum merg. De ce nu-i învăţaţi să călărească ? Autoritatea locală, căreea i s’a adresat, se înroşeşte, tace, dar va ţine minte observaţia. Mulţimea aclamă, iar grupurile de premilitari, trecute în revistă, prezintă ostăşeşte arma, cu o îndemânare matură. NU DUMNEZEU, CI PREOŢII ADUNĂ CREDINCIOŞII Mareşalul se întreţine, în treacăt, cu câţiva locuitori, ispitindu-le gândurile şi păsurile : — D-ta ce eşti ? — Oltean. — Atunci de ce ţi-ai schimbat portul. Văd că v’aţi pătrat foarte bine limba, dar puteaţi sa vă luaţi de pe aici numai obiceiurile bune şi ţineţi portul vostru oltenesc, că era mai potrivit Uite ce frumos i-ar fi stat Dumneatei în portul oltencelor noastre... Satul acesta, din marginea de Vest a câmpiei bănăţene, este populat de alteni colonizaţi aici, la graniţa imperiului austriac, acum o sută şi ceva de ani. Biserica ortodoxă, în care Mareşalul şi primiul lui sfetnic au intrat ca să se închine, e veche, mică şi din lemn. Preotul bătrân, slujitorul de multă vreme al acestui altar, urează Conducătorului Statului zile îndelungate şi înalţă o rugăciune pentru biruinţa oştilor româneşti şi redobândirea hotarelor Neamului In timp ce mâna Mareşalului semnează în Cartea de Aur a bisericii, ochii lui sfredelesc cercetător ungherele : — Asta este singura biserică ortodoxă de aici ? Cam mică, părinte — şi comuna e mare şi bogată ! Câţi credincioşi ai ? De ce nu sunt mai mulţi ? ~! Daică o vrea Dumnezeu... — încearcă să-i explice preotul... — Nu Dumnezeu, părinte, aduce oamenii la biserică, ci preoţii. Puţin mai multă râvnă, puneţi mână de la mână, înălţaţi-vă o biserică mai mare şi credincioşii vor veni mai mulţi. Aici nici n’au unde să încapă... După vizitarea bisericii grecocatolice şi după semnarea în Cartea de Aur, Mareşalul s’a oprit o clipită în pridvor, cercetând, cu atenţie, pomii din faţă, cari formează grădina de odihnă a satului. — Văd şi pomi uscaţi. De ce nu-i scoateţi ? Să-i scoateţi imediat, domnule primar, şi să plantaţi alţii. Primarul încearcă să murmure o scuză, cu o aprobare pe care ar trebui să o capete în acest sens de la diferite autorităţi. — Lasă... D-ta scoate pomii uscaţi, aranjează frumos grădina şi ai să vezi că nu ţi se va întâmpla nimic. Iniţiativă şi curaj, domnule primar. Iniţiativă şi curaj, asta ne trebue în toate ocaziile, ca să putem învinge. NU SE POT SCHIMBA TOATE DINTR’ODATĂ... In jurul tribunei, de unde va primi defilarea oarelor alegorice, care vor reprezenta toată bogăţia tramicullui, Mareşalul ia loc alături de primul ministru, între membrii guvernului şi autorităţile locale. Printre „domni“ s’a interpalat — ici, colo — şi câte un ţăran mai sfătos. Trece întâi un car reprezentând România, altul venirea Cormeşe, notar în Colmaş, un al treilea cu industria casnică a satului. Ochii Mareşalului strălucesc admirativ, încântaţi de bogăţia reprezentată alegoric, de graţia tinerelor fete, cari învârt fusul, vârtelniţele, cosia gnerghef, sau trag cu nădejde de sparta răstratuâiul In acelaş timp, nu pierde nici o clipită pentru a culege o lămurire sau să dea un sfat. — Toate fetele acestea lucrează la câmp ? — Da. — Foarte frumos atunci. — Ce şcoli aveţi ? Cum, numai o şcoală primară ? Unde e de învăţător ? Un tânăr chipeş, în uniformă de locotenent, se prezintă imediat, luând smirnă poziţie de drepţi. — Câţi copii ai la şcoală ? Câţi învăţători ? Toţi sunt de aici din sat ? Aveţi grijă de copii! Invăţaţi-i să se întoarcă la portul oltenesc, cu care au venit strămoşii lor aici. Daţi dvs. exemplu întâi... Sunt prezentate, acum, animalele satului. Defilează în pas elastic: armăsari de la staţiunea de montă Colmaş, apoi iepe de la crescătoria sindicatului calului Nonius: în trap săltat, sperios, sunt purtaţi prin faţa tribunei mânji agili, cu pielea de ţipar. Caii au încântat ochii mareşalului şi, totuşi, un amănunt văzut în trecere, i-a întunecat un moment privirile: — De ce nu sunt toţi aliii potcoviţi? Veterinar aveţi? Numai la plasă, fiindcă sunt puţini! Nu pot îndrepta tot ce s’a stricat în anii din’inainte! Acum mă străduiesc să scot o mie de medici pe an şi, până la venirea mea, ieşeau mai mulţi medici români la pensie, decât dădeau anual Universităţile... — Potcovarii sunt români, oameni cu şcoală sau ţigani? De ce nu faceţi o şcoală de potcovari? Domnule ministru Nemolaifi, luaţi măsuri ca să se facă o şcoală de potcovari. Regiunea aceasta are nevoe de meseriaşi, pricepuţi şi în această branşă. Trec acum taurii şi vacile Siementhal, apoi tineretul comut. — Câte kgr. de lapte dă o vacă? Aveţi cooperativă? Dar Bancă Populară?... De ce n’aveţi? Credite de unde luaţi, ori sunteţi aşa de bogaţi că nu aveţi nevoe de bani? Sunt prezentate, acum, uneltele agricole, începând cu plugurile de la una, până la trei brazde, apoi vin tractoarele. Unde din ele, conduse de copii care abea au terminat cursul primar, stârnesc aplauze şi felicitările Conducătorului. Acum trec maşinile de semănat grâu, sfeclă, porumb, cositoarele de iarbă, maşinile de secerat şi legat, o presă de struguri combinată. — Mai aveţi hibrizi?... Cum au primit oamenii legea? Câteva ridicături încurcate din umeri, îi dau răspunsul. — Nu-i nimic. O să le treacă. E doar pentru binele lor!... Un car alegoric, reprezentând Hora Unirii stârneşte iar un ropot furtunos de aplauze. Ochii Metalului trec bucuroşi peste mulţimea din jff.» îAsplătirea UNUI BUN GOSPODAR Intrăm prin tşte porţi rasuri de lam, în bătătura gospodăriei locuitorului Antone Ureche. Omul nu are decât îed jugărele pământ, dar curiţeala şi aranjamentul curţii, a grajdurilor, a şopronului cu unelte agricole, a pivniţei, a atentului şi a încăperilor locuinţei, dovedesc îndestulare şi belşug. Totu-i orânduit la locul lui, chivernisit, curat, frecat, bine întreţinut; casă, grajd, staul, pivniţe aerisite Vitele şi caii ţeselaţi, porcii graşi şi albi, găinile moţate, mergând greoi. O cloşcă îşi dărăceşte, la soare, puii aurii. In şopron, căruţa şi uneltele agricole, frumos orânduite şi la îndemână oricând, strălucesc de curăţenie. Ochii Mareşalului şi ai întregii asistenţe nu se mai pot sătura, privind întreaga gospodărie este condusă numai de doi oameni, care im trecut de mult de jumătatea vârstei. Feciorul e pe front. Dar parcă ar exista »1 gospodărie 7 de servitori. — Iată ce înseamnă munca făcută cu chibzuială, exclamă Conducătorul. Privindu-şi miniștri din jur şi colaboratorii apropiaţi, continuă: — N'avem drept la odihnă, domnilor, până nu i-om face pe toţi locuitorii acestei ţări să aibă asemenea gospodării. Să ia exemplul de aici. Un angur lucru n’aşi vrea să fie imitat după această regiune: numărul mic al copiilor. Tari are nevoie de braţe, de braţe multe, ca să se refacă Trebue să-i convingem, şi pe oamenii aceştii, că nu pământul constitue bogăţia lor, ci braţele de muncă. Munca chibzuită şi bine întrebuinţată. Peste ochi Conducătorului a fulguit o tmramă de tristeţe, alungată inşi imediat de scăpărarea dârză a omului obişnuit să lupte şi să învingă. La plecare goiapodarul Antonie Ureche, care a încântat cu munca lui chibzuită sufletul Conducătorului, a prituit imediat, în dar, un tractor:işa ştie să răsplătească Mareşaul Ion Antonescu strădaniile, munca şi conştiinciozitatea depuse în locul pe care eşti hărăzit să-l faci oriunde te-ai găsi. Au mai tot vizitate, apoi, alte gospodării, p care, de data aceasta, le-a ales Conducătorul, pentru a se încredinţa dacă, într’adevăr, oamenii din acel ţinut merită să fii daţi ca exemplu pe ţară. Pretutinden a rămas mulţumit şi, pretutindeni, Conducătorul a ştiut să răsplătească cu o vorbă sau cu un dr, priceperea şi destoinicia românului.... Seara, de pe aeroportul Timişoara, Domnul Mareşal Arionescu, însoţi de d. profesor Mihai Antonacu, vice-preşedintele consiliului de miniştri, au părăsit Banatul. ............. CRONICA SPORTURILOR Rezultatele primei zile a campionatului de volley pe stadionul A. N. E. F. s-a desfăşurat Marţi prima etapă a campionatului de volley, organizat de A. S. R. Cele trei materiuri au oferit un spectacol dincele mai interesante, deşi majoritatea celor ce jucau nu erau dintre „speciliştii“ acestui sport. O. S.—CICLISM In primul match, echipa O. S. R.-ului a reuşit o victorie uşoară în dauna echipei Federaţiei de ciclism, învingătorii au dovedit o formă din cele mai bune, învinşii opunând o rezistenţă destul de modestă. Rezultatul: 15—9, 15—7 în favoarea O. S. R.-ului. VICTORIA SPICULUI Echipa din Bolintinul a arătat o valoarea superioară dovedindu-se a fi una din formaţiile cu pretenţii la locul prim. Echipa F. R. S. N.-ului n’a corespuns aşteptărilor. Se spera la mai mult din partea lor. Victoria a fost obţinută cu 15—12, 15—11. ULTIMUL MATCH Cea de a treia partidă a fost şi cea mai disputată. Gazetarii exportivi au cedat in trei seturi îndârjite, în faţa echipei Detaşamentului! Radio C. I. C. învinşii au pierdut un match pa care-l puteau câştiga, în urma lisei de insistenţi în cel de al treila »«t. Det. Radi C. M C. a invin* cu : 18—11; 8—li 15—11. Etapa a dna * competiției v« avea loc mâine tt pe terenul A. N. E. F. -©♦10- VOLLEY-BALL Nepotul regelui Angliei rănit Amsterom, 28 (Radar). — Corespondent agenţiei „D. N. B." transmite Servicii britanic de informaţiuni anunţă că locotenente La sceles, nepotul Regelui Angliei şi a mai mare fiu şi moştenitor a lordului Harewood, căzut rău, în mâinile inamicului. + ♦»♦♦ + «♦ + ♦♦ + »44« »♦♦-♦♦♦♦» »♦ »***»»*♦ NOU ! • Apărut In Editura ,,UNTVELUL” Ediţia II din universala Operă a literaturi persane Catrenele lui Omar Khayyam traducere, notiţă introductivă asupra vieţii lucrărilor autorului ; note şi lămuriri de A. T. STAMATIAD preiul naţional de poezie Viaţa şi opera lui OMAR KHATTRAM sesfăşoară în ţinuturile persane în secolul al XI-a al erei noastre, aV-a al Islamismului. Claritatea, adâncimea, concentrarea, precum supremul dar al sincerităţii sunt calităţile esenţiale ale DATINELOR LUI OMAR KHAYYAM care le-au făcut şi le vor face ă trăiască o veşnicie. Depozitul general : Librăria „UIVERSUL” Preţul lei 350 De vânzare la toate librăile. — Se trimete şi ramburs la bere — Interesantă ni se pare încercarea curentă pe care o fac unele verbe de conjugarea a Il-a de a trece la conjugarea IlI-a — după tr.ideiul lui a ţinea devenit a ţine, a rămânea devenit a rămâne, de care am mai vorbit. Este vorba de a plăcea, a părea (apărea), a cădea şi uneori chiar de a vedea. Auzim cu toţii, la ^ tot pasul, „mi-ar place aşa ceva”, ^L.mi-ar pare rău” sau ,,îmi va îmi-o place”, „îţi va pare rău” ■ Iată un exemplu, pe care îl întâmplător dintr’o revistă Hi rară: „Dacă această critică H rezuma la „a place” şi la „a nu place”, adică selecţionare, ar fi cu totul altceva. („Vremea”). Mai rar auzim pe a cădea şi mai ales pe a vedea sub fonna de a cade şi a vede. Cităm un cântec de lume, auzit de noi prin jud. Argeş, acum câţiva ani: „Adică, neică Bade, Ce bătaie ţi s’a cade...” De n’ar fi decât o simplă licenţă poetică (cerută de rimă) şi tot e vorba de acelaşi fenomen : trecerea lui a cădea la a cade, fără a-şi pierde înţelesul ! Prin Ardeal însă, se poate auzi în gura profesorilor şi elevilor unguri care vorbesc româneşte „l-am căzut (în loc de l-am trântit) pe elevul cutare la istorie”, şi apoi „m’ar cade la istorie” etc... Pe a vedea l-am auzit, desigur, cu toţii uneori, mai ales în context cu a crede, prin atracţia căruia se explică trecerea a vedea —a vede: „ei n’ar putea crede chiar dacă te-ar vede”. Toată explicaţia acestei schimbări de conjugare stă în nevoia firească a scurtării cuvintelor — de care vom vorbi, anume, cu alt prilej. De aceea şi verbul a scrie, care e de conjugarea a IlI-a încearcă de asemenea să treacă la conjugarea a IV-a adică la forma a scrie tot pentru că e o formă mai scurtă. Este, în adevăr, atât de răspândită această abatere (scrim, scriţi în loc de scriem, Scrieţi) încât un autor străin (Tagliavini, Rumänische Konversationsgrammatik Heidelberg 1938) îl arată pe a scrie ca pe un verb cu două conjugări: „a scrie (a scri)”. Trecerea aceasta a lui a scrie la a scri este mai obişnuită astăzi, dar ea se întâlneşte de fapt şi la un scriitor din secolul trecut şi încă de talia unui filolog ca Haşdeu — ceeace nu credem că s’ar putea constata despre celelalte verbe. Alteori se întâmplă dimpotrivă : un verb de conjugarea a Ill-a trece la conjugarea a Il-a, în anumite împrejurări. Astel, de pildă, a face, care la imperativ, cu negaţia mai ales, trebuie să sune „nu face !”, „nu faceţi !”, se aude deseori „nu făcea aşa !” şi ,„nu făceţi aşa !” Iată şi un exemplu scris: „...făceţi o plimbare jos”. (Dr. Vătămanu, Universul 14 Nov. 1943). Se înţelege că pe făceţi, mai ales, îi explică în mare măsură atracţia lui tăceţi— după cum "pe a place din „mi-ar place” îl explică a face din „mi-ar face”. Pe urmele lui „a place” o apucă chiar şi alt verb totde conjugarea a II-a, „a tăcea”. Dăm tot o pildă scrisă : „Şi dacă mar fi glasul propriei mele conştiinţe, mai mai că aş tace” (Universul literar, 10.V.1943). Observăm, aşadar, când o scurtare, a verbului , „aş face”, „mi-ar place” în loc de „aş tăcea”, „mi-ar plăcea”, când o lungire a lui, cum este imperativul „(nu) faceţi !”, „nu făcea !” ; în cazul din urmă, fenomenul se explică desigur prin nevola de expresie mai tare — fiindcă e vorba de impertative — care e mai mare în acest caz, decât nevoia scurtării. Pe ,,mi-ar pare rău” se pare că l-ar explica numai compusele lui: a dispărea, a transpărea și chiar a apărea, care au trecut mai de grabă la a dispare, a transpare și a apare din cauza lurgimii lor. Astfel fiindcă s’a zis întâi „va dispare”, „va transpare” şi mai apoi şi „va apare”, în zilele noastre s’a început a se zice şi ,,va pare”, „mi-ar pare”, etc. Se simte uşor că, dacă „va apare”, de pildă, (în loc de „va apărea”) a început să sune destul de normal, „va pare”, „mi-ar pare” sună încă destul de nefiresc — ca şi „mi-ar place”. Iată de ce toţi vorbitorii cari „se respectă”, se feresc de aceste forme, căutând să spună totdeauna „mi-ar părea bine”, „mi-ar plăcea să...” etc. Pe când „mi-ar pare bine”, „mi-ar place să” caracterizează pe vorbitorul cu o cultură îndoelnică şi care vine dintr’un mediu periferic al oraşului (cf. Iordan). In ce priveşte pe a vedea devenit, uneori — e drept foarte rar — a vede („m’ar vede” etc.), îi putem găsi şi lui explicaţia (în parte) tot în atracţia exercitată de compusele sale : a prevedea, a străvedea, a întrevedea devenite — iarăşi din pricina lungimii lor — mai uşor: a prevede, a străvede, a întrevede (ex. „nu s’ar întrevede” ori, mai ales — o pricină de euforie sintactică— „nu s’ar putea prevede, întrevede”, în lo . de prevedea, etc.). încheiem, prin urmare, cu observaţia că aceste abateri, în mare parte foarte curente — adică sunt din acele „greşeli evolutive” cari încearcă să devină regulă — sunt şi nu sunt grave; sunt şi nu sunt primejdioase pentru vorbirea corectă a limbii româneşti. Ele sunt de aşa natură, că numai „urechea” pricepută a scriitorilor şi poeţilor în primul rând, a vorbitorilor cu simţul limbii în al doilea, vor hotărî cari din ele trebue primite în limbă şi cari nu. Deocamdată, părerea noastră este că: 1) următoarele abateri vor rămâne, (vedeţi, nu zicem „vor rămâne”!) — cu toate că nevoia de scurtare, de economie a „efortului de exprimare” nu poate avea, în acest caz, îndreptăţire înaintea nevoii de expresivitate fşi corectitudine !), — anume: „mi-ar place”, mi-ar pare bine” şi „noi scrim” c. sau „scriţi ! (imperativ) ,—eşi mai frumos (adică : şi porec şi mai expresiv) este: „mi-ar plăcea”, „mi-ar părea bine” şi noi scriem”, „scrieţi etc.”, scă imperativul „făceţi (linişte)’, „aş tace”, „aş vede”, aş cade— în loc de „faceţi (linişte),aş tăcea”, „aş vedea” şi „ iscău” — sunt greşeli cari sună la urît, ca să devină „inova”. împotriva lor trebue să lup aşadar, fiecare dintre noi, aş vrea să-şi îngrijească, însă, vbirea aşa cum îşi îngrijeşte lunile şi îşi spală faţa şi trebueă-şi primă cum trebue haina , el, ca să fie în rând cu lumeaonştientâ, tot astfel trebue săi îngrijească vorbirea şi să se rească de oricare din abateri de mai sus, — şi de cele dela jnctul 1 si de cele dela punct 2. LIMBA ROMANA ABATERI CURENTE IN LIMBĂ de G. N. DRAGOMIRESCU ii,Mi-a* place“ sa«3 „ssui-av plăcea^? etc.