Universul - Capitala, august 1944 (Anul 61, nr. 210-239)

1944-08-01 / nr. 210

Aim! al 61 «tea 6 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscrii sub Nr. 160 Trib. Ilfov 10 UEI poştală plătită lu anmint conform aprobării Dir. O­l* ii Nr. M.4M/ÎÎ1 CELE DIN URMA $TIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-75 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.1I. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.10 PREGĂTIREA TINERETULUI­ ­ Problemele multiple ce se vor pune după război în toate ţările lumii, indiferent dacă au luat sau nu parte la răz­boi, preocupă şi îngrijorează pe toţi acei cari îşi dau sea­ma că victorioşi şi învinşi vor fi supuşi mâine aceloraşi greu­tăţi şi vor fi puşi în faţa unor probleme a căror soluţionare va fi cu atât mai repede şi mai uşor găsită, cu cât ea va fi căutată în colaborare şi în­ţelegere reciprocă a condiţii­lor de viaţă respective fiecă­rui popor. Aceasta presupune informare precisă, documenta­re suficientă, studiu serios şi pregătire laborioasă. La Zurich, s’a pus de curând bazele unui „Institut elveţian de studii internaţionale“, al cărui scop este tocmai să pună la îndemâna celor cari vor urma cursurile acestui institut toată documentarea necesară, toate informaţiile cari pot fo­losi la cunoaşterea diferitelor probleme sociale, politice, eco­nomice şi ştiinţifice, care vor forma obiectul preocupărilor de mâine. Institutul elveţian îşi mai propune, pe planul co­laborării internaţionale, inves­­tigaţiuni ştiinţifice comune cu instituţii similare străine, ceea ce va contribui la apropierea între naţiuni. Nimeni nu va putea conte­sta utilitatea acestui „Institutu’ elveţian unde tinerii elveţieni vor găsi mijloacele de instrui­re necesare pentru a nu fi surprinşi — mai ales acei cari prin cariera lor vor fi chemaţi să co­­tribue la soluţionarea problemelor de după război — de greutăţi la care nu se aş­teptau. Cu prilejul unui alt articol, în care ne ocupam de problemele de după război, am arătat­­necesitatea de a se da tineretului de pe acum o pregătire care să-l familiari­zeze cu problemele de tot fe­lul, rezultate sau care vor re­zulta de pe urma războiului. Pentru ca această pregătire să fie completă şi cu adevărat e­­ficace, trebue să se pue la dis­poziţia tineretului elementele necesare, lămuririle şi explica­ţiile celor cu mai multă expe­rienţă, documentarea sinceră asupra fenomenelor politice şi sociale din toate ţările, în­tr’un cuvânt tot capitalul intelec­tual de care va avea nevoe în ziua când acestui tineret i se va cere să contribue la viaţa publică. Institutul de studii interna­ţionale prediat la Zürich, urmă­reşte acest scop. Dece nu s’ar studia şi la noi chestiunea spre a se vedea, în ce mod s’ar putea înlesni tineretului nostru universitar pregătirea pentru problemele de mâine? Contactul cu viaţa a devenit, şi va deveni din ce în ce mai mult, o aprigă luptă chiar pentru cei mai bine pregătiţi. Cel dezarmat din­ punct de vedere sufletesc şi spiritual, va fi un învins şi nici nu va putea fi de vreun folos co­lectivităţii. Organele superioare, cărora le cade răspunderea educa­ţiei şi instrucţiei tineretului nostru, trebue să examineze, cu toată seriozitatea acea­stă chestiune a pregătim tineretului pentru grelele pro­bleme ce se vor pune mâine şi de soluţionarea cărora va depinde buna stare a tuturor şi reintrarea vieţii naţionale şi internaţionale în cadrul e­­voluţiilor normale, fără izbuc­niri violente, fără convulsiuni destructive. INSTRUCŢIUNI PENTRU DEPUNEREA RUFĂRIEI NECESARE ARMATEI film­feteral da războiui, aduce la cunoştinţa tuturor prefectu­rilor de judeţe, comunelor rurale, chesturilor de poliţie, autorităţi­lor, instituţiunilor publice şi par­ticulare (cu cel puţin 100 de sa­lariaţi) şi com­umitaţi­lor evreeşti următoarele: Instrucţiunile şi carnetele de adeverinţe de pune­re in aplicare a legei nr. 390 pen­tru depunerea rufăriei necesare armatei, se vor primi dela cor­pul teritorial, respectiv comanda­mentul general al etapelor pe al cărui teritoriu se găsesc. Cei in drept se vor prezenta de urgentă pentru a li se distribui. ­­N HALOS IN JIUL SOARELUI OBSERVAT IN REGIUNEA CAPITALEI Corespondenţii noştri din pro­vincie ne-au vorbit la timp des­pre halosul din jurul soarelui, fenomenul ceresc apărut în di­ferite puncte ale ţării. O reverberaţie proectată pe cer, fie în formă de cerc com­plet, fie de semi-cerc sau numai de arc de cerc în culorile estom­pate ale curcubeului, apare în jurul soarelui. Aşa de pildă, în ziua de 11 Iu­nie, fenomenul a putut fi obser­vat la Făgăraş, la ora 12 ziua, menţio.­ându-se timp de 20 mi­nute. La 19 Iunie, între orele 11—11,30, halosul a fost obser­vat la Buzău, iar la 8 Iulie la Constanţa, putând fi văzut de populaţia Întregului judeţ. Iată că, ori dim­­pe la ora 9, fenomenul ceresc destul de rar, a putut fi văzut şi de populaţia Capitalei. Un arc de cerc multi­color s’a menţinut în jurul Soa­relui timp de aproape o jumă­tate de oră, fiind privit şi admi­rat de toţi cei cari la această oră se afla pe străzi. Oamenii de ştiinţă au demon­strat împrejurările cari dau naş­tere acestui fenomen ceresc. Una dintre multele „fortăreţe antiaeriene“ construite în numeroase oraşe mari din Germania, periclitate de teroa­rea aeriană şi menite să adăpostească populaţia în tim­­­­pul atacurilor. LUPTELE DE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT Berlin, 30 (Rador). — C« privire la lupteîe (Le pe frontul din răsărit se dau următoarei« amănunte: Centrul nevralgic al marei bătă­lii defensive de pe frontul din râ­­săr­t se găseşte pe aripa septen­trională extremă, unde sovieticii au trecut la atac împotriva piziţi­­ilor germane de baraj, între Gol­ful Finlandei şi lacul Polpur, an­gajând in luptă nu mai puţin de 11 divizii de trăgători şi cel puţin 3 corpuri cuirasate, precum şi 1 brigade de care blindate. In cursul unei lupte crâncene, cu caracter schimbător care a ţinut toată ziua de Sâmbătă, sovieticii au reuşit să pătrundă temporar în câteva poziţii din prima linie ger­mană, dar ei au fost pretutindeni învinşi prin contraatacuri date i­­mediat de grenadieri germani şi de formaţii de voluntari nordici din trupele de SS, astfel încât seara in­treg câmpul de luptă principa’â se afla din nou în mod ferm in mâinile germanilor. Tn cursul luptelor de Sâmbătă dt pe frontul Alela Narva, voluntarii olandezi, norvegieni şi danezi, s’au distins In mod deosebit, menţinând poziţiile lor în mod neclintit şi provocând sovieticilor pierderi sân­geroase extraordinar de mari. Din totalul de 58 care blindate sovie­­tice distruse, 25 au fost distruse cu ajutorul mijloacelor de luptă d­e la mică distanţă. Este locul să se menţioneze tot­odată că, pe aripa septentrională a frontului din răsărit s’au dat lupte defensive încununate de victorie, la lupte luând parte formaţii de grenadieri germani. Aceste lupte au fost date împotriva sovieticilor la sud-vest de Pskov. Rea­semeni In apropiere de Mi­­taU, puternice atacuri sovietice s’au prăbuşit sub focul defensiv german cu pierderi sângeroase pentru ina­mic. In sectorul central al frontului din răsărit. Sovietele co­ncentraseră puternice forţe In sectorul dintre Bugul mijlociu şi Olfta, forţe care au pornit o mare ofensivă împo­triva poziţiilor germane de baraj din apropiere de Bialistok şi Au­­gustov, precum şi la nord de aceste oraşe. In sectorul Kovno. Bătălia a­ continuat aruncându-se în luptă arme ofensive dintre cele mai grele în punctele nevralgice principale până târziu în cursul serii. Sovieti­cii au putut să obţină în puncte izolate diferite breşe. Pr­e inter­venţia forţelor blindate germane mobile, toate breşele au fost totuşi zăvorâte şi o nouă înaintare a so­vieticilor a fost interceptată. Deasemeni pe Vistula, la sud-est de Varşovia, precum şi Între Var­şovia şi Siedlce, s-au desfăşurat foarte grele lupte încă din zorii zi­lei de Sâmbătă, luptele dându-se cu puternice coloane sovietice cu­­irasate și motorizate. Garnizoana de la Siedlce a putut să Înregistreze un succes defensiv deosebit de puternic. Ea a nimicit l­ai multe atacuri sovietice date Împotriva orașului în mod concen­tric și a distrus, în cursul unei lupte mobile, 37 de care blindate sovietice de tip greu. Pe Vistula, cele câteva capitr­l de pod, pe care sovieticii reuşiseră să le formeze, au fost din nou sdro­­bite şi lichidate printr’un contra­­atac dat cu mult avânt. Cu această ocazie, considerabile cantităţi de arme şi material de război de tot felul au căzut în mâi-­nile germanilor. Aviatorii germani de bătălie au avut o participare deosebită la aceste lupte, atacând Berlin, 30 (Rador). — Relativ la acţiunea aviaţiei germane in sectorul septentrional al frontu­lui din răsărit se dau următoa­rele precizări: Vineri, în spaţiul de luptă de la Schaulen şi la nord de acest oraş, puternice forţe germane de luptă şi avioane de bătălie au fost angajate împotriva gru­purilor sovietice de care blin­date şi a elementelor de şoc. Coloanele inamice. Înaintând spre nord, au fost bombardate aproape fără întrerupere de că­tre aviatorii germani, care in afară de lansarea bombelor au atacat şi cu armele de bord formaţiile inamice. Un număr de 27 de oare blindate cuirasate sovietice, in majoritate de tipul ,T 34” şi peste 180 de vehicule, precum şi 5 tunuri motorizate şi 2 tunuri antitanc, au fost dis­truse prin lovituri directe. Tot­odată 13 care blindate sovietice şi numeroase camioane a­utomo­­bile au fost grav avariate de aviatorii germani de vânătoare, care au escortat escadrilele de luptă şi de bătălie şi au doborit 10 avioane sovietice. Un avion german a fost pierdut. Aviatorii germani de bătălie au dobrit două avioane sovieti­ce, iar bateriile antiaeriene au doborit alte 5 avioane inamice. Sâmbătă, aviatorii germani de batălie au luptat in sectorul Deblin-Polawi împotriva încer­­cărîlor sovietice de a trece peste Vistula. Mai multe bacuri au fi fost atacate cu armele de pe bordul avioat­elor germane. Un bac, care era ocupat de soldaţi şi care blindate de tip uşor, s’a scufundat după ce primise o lovitură directă de bombă iar un alt bac. Încărcat cu trupe, a luat foc şi a trebuit să fie tras la mal. Alte două bacuri, încărcate cu camioane, precum şi trei mari pontoane, au avut aceeaşi soartă Deasemeni în sectorul de lup­tă Olita-Kauen, puternice forţe germane de aviatori de bătălie au înregistrat succese împotriva grupurilor sovietice. Un anumit număr de care blindate sovieti­ce au fost distruse sau scoase din luptă. Escadrile germane de vână­toare au asigurat protecţia fron­tului german şi a formaţiilor germane de bombardament. In cel­ela­­te sectoare ale fron­­tului s’au dat deasemeni crân­cene lupte aeriene cu avioanele sovietice. au scufundat 7 baruri complet în­cărcate prin lovituri directe de bombe şi cu ajutorul armelor de pe bord, scoţând totodată din luptă, în spaţiul menţionat, 10 para blindate sovietice. Pe aripa meridională a frontului din răsărit, o formaţie ungară a atacat prin flaut­a coloană sovie­tică, provocându-i pierderi foarte mari. Sovieticii au fost respinţi fără încetare leacurile sovietice. Ei , dincolo de poziţiile lor de plecare. ACŢIUNEA AVIAŢIEI GERMANE IN SECTORUL DE NORD Al FRONTULUI DE RĂSĂRIT Conferinţa episcopală de la Fulda Va fi citit un mesaj al Papei Berlin, 30 (Rador). — Cu toate recentele restricţii impuse cir­culaţiei din Germania, din cauza războiului, autorităţile germane competente au dat membrilor Episcopatului german posibilita­tea de a se duce la conferinţa episcopală de la Fulda. Episcopii catolici din Germa­nia vor fi deci prezenţi la Fulda spre a lua parte la conferinţă, care va ţine trei zile. Punctul culminant al acestei conferinţe va fi citirea unui me­sagiu al Papei. Conferinţa episcopală se va ocupa­­deasemeni de problema evacuării sinistraţilor de pe urma bombardamentelor. Printr-o scrisoare­ pastorală e­­piscopii din regiunile mai puţin ameninţate de bombardamente vor invita pe credincioşii lor să acorde sprijin şi mai accentuat acţiunii desfăşurată de guvern în vederea evacuării sinistraţi­lor, pentru a li­ se da acestora putinţa să-şi găsească, în mă­sura posibilităţilor, un nou că­min. In toate diocesele preoţii vor da citire Duminică 30 iulie unei rugăciuni prin care se mulţu­meşte Providenţei pentru mo­dul cum Fuehrerul a scăpat de la moarte. Via. UO Marţi 1 August 1941 6 pagini DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 30 IULIE 1944 Pe Nistrul inferior, în Basarabia de mijloc și pe frontul Moldovei, activitate de luptă redusă. PESIMISM SOCIAL de VINTILĂ PANTAZOPOL y nu Arătam de ce pesimismul nu trebue să mai dăinuiască. Instituţia asigurărilor sociale conţine virtual posibilitatea ce­lor mai frumoase realizări şi este considerată ca fiind menită să ajungă foarte curând, un pu­ternic instrument al securităţii ţi armoniei sociale de pretutin­deni. Constatarea este valabilă şi pentru asigurările noastre so­ciale, cari cu toate dificienţele lor, se­ trudesc să învingă difi­cultăţile, luptând din g­reu cu moravurile, cu oamenii şi cu vre­murile... Avem mentalitatea noastră specifică, suntem egoişti şi nu ne-a pătruns încă, spiritul de solidaritate. Ne preocupă puţin ceia ce fac alţii, şi ne gândim numai la profitul nostru. — Plătim, plătim mereu— spun unii — şi n’ara luat o aspirină de la asigurări. Avem idei preconcepute, nu credem în putinţa îndreptării şi suspectăm pe toată lumea. Vor­bind despre brurocratismul ad­ministraţiei noastre, arătam cine îl susţine : frica de răspundere şi suspiciunea. Funcţionarul este suspectat la fiecare pas — nu mai credem în oameni cinstiţi — el se îngră­deşte cu cele mai încurcate for­me şi fuge de răspundere. Dăinueşte, cum spuneam, o mentalitate specifică, care nu se poate schimba de la o zi la alta... Fireşte, sunt în primul rând de vină, oamenii, oamenii pe care nu am ştiut să-i alegem tot­­deauna şi cari ne-au înşelat aş­teptările. Toate iniţiativele sunt gene­roase, toate creaţiile folositoare, însă oamenii cari l-am pus la conducere, dacă n’am avut noro­cul să-i b­rodim conştiincioşi, pricepuţi şi cinstiţi, sfârşesc prin a compromite cele mai fericite idei... Marea, marea problemă a ori­cărei realizări, este omul! înălţăm cele mai frumoase opere arhitectonica, punem la temelia lor tot elanul bunelor intenţii, şi zidurile rămân moar­te, dacă nu găsim omul care să le dea viaţă... Şi, în sfârşit, gândindu-ne la posibilităţile de îndreptare, sun­tem nedrepţi, dacă nu ne gân­dim şi la vremuri. In elanul lor către mai bine, şi asigurările noastre sociale — de altfel, ca toate administra­ţiile noastre — sunt oprite în loc, de vitregia vremurilor pe cari le trăim. Programe şi realizări, entu­ziasm şi muncă se irosesc toate în vremurile aspre de astăzi. Câte planuri risipite, câte idei fărâmiţate, câte elanuri înăbu­şite ! Şi totuşi, instituţia asigurări­lor se stră­dueşte să-şi urmeze drumul ascendent, strecurându­se printre greutăţi, înfruntând vremurile, moravurile şi oame­nii, pentru că însăşi esenţa ei se întemeiază pe concepţia ge­neroasă a solidarităţii omeneşti* care este pururea biruitoare! N’am avut niciodată prea mare încredere în programe — cele mai multe sunt concepute în bi­rouri, deci în afara realităţilor — planuri şi promisiuni pentru mai târziu, menite mai totdea­una să demonstreze bunele in­tenţii, concepţii noui, revelatoa­re, pregătire şi seriozitate, dar atât. De la program până la reali­zare este o cale atât de lungă, un drum atât de spinos, un a­­devărat calvar, pe care foarte puţini îl urcăm până la capăt... Şi totuşi, pentru că este foarte uşor să critici, dar foarte greu să găseşti soluţii, — şi oamenii ţi le cer — am întocmit, cândva, un program de realizări pentru asi­gurările sociale. Un program izvorît dintr’o profundă cunoaştere a realităţi­lor, plin de bune intenţii — fi­reşte — şi de bună credinţă. Cei cari au luat cunoştinţă de el, s’au împărţit pe loc în două tabere: unii, cari se aşteptau la mai mult — n’am descoperit A­­merica, nici n’am avut această pretenţie, — şi alţii, scepticii, cari siurâdeau... Vom vedea cine a avut drep­tate. Poate şi unii şi alţii... Angla şi desfăşurarea relaţilor polono-sovietice Ce scrie Karl Megerle, redactorul diplomatic al ziarului „Berliner Boersenzeitung" Berlin, 30 (Rador). — Redac­torul diplomatic al ziarului Ber­liner Boersenzeitung, Karl Me­gerle, într’un articol intituat „Abdicarea Angliei - întărirea Germaniei”, respinge aserţia d-lui Eden, ministrul afacerilor străine al Angliei, făcută în faţa Camerei Comunelor, anume că constatarea germană că Anglia s’ar alia în Europa în retragere pe toată linia faţă de politica agresivă a aliatului său bolşevic, nu ar fi decât o simplă propa­gandă germană. Autorul arată că actuala des­făşurare a relaţiilor polono-so­­vietice confirmă constatarea ger­mană şi desminte pe d. Eden prin fapte pe care ministrul de afaceri străine al Angliei nu poate să le facă să dispară. „Ministerul sovietic al aface­rilor străine a constatat în pri­mul rând printr-o declaraţie o­­ficială, continuă de Mergerle, că trupele sovietice au trecut fron­tierele politice dintre Uniunea Sovietică şi Polonia. Astfel, U­­niunea Sovietică a declarat din nou în mod categoric că anexa­rea jumătăţii orientale a fostu­lui stat polon este irevocabilă. Ulterior, printr’un comunicat o­­ficial, s’a anunţat că la Moscova a fost alcătuit un guvern al unei viitoare Polonii Sovietice şi că acest guvern a fost recunoscut. Astfel, viitoarea anexare a a­­cestei Polonii în Rusia Sovietică a fost pregătită. Pentru toţi polonezii, această desfăşurare trebue să fie o foar­te grea lovitură. In definitiv, polonezii nu au avut numai fă­­gădueli făcute verbal, ci şi ga­ranţii şi tratate scrise, ce se află în mâinile lor. încrezători în a­­ceste garanţii, polonezii s’au a­­runcat în nebuneasca aventură a unui război cu Germania. Iată exemple pline de evidenţă pentru Europa — constată auto­rul articolului. Iată totdeodată la ceea ce ea trebue să se aştepte dela făgădueli, ca şi dela forţa şi p­osibilităţile Angliei în ceea ce priveşte continentul european”. După aceasta, d. Megerle a­­trage atenţia asupra diferitelor încercări făcute de Mikolajczik de a­ obţine de la Stalin renunţa­rea la jumătatea orientală a Po­loniei, precum şi asupra încer­cărilor d-lui Eden de a se eschiva din faţa realităţilor. Redactorul diplomatic al ziaru­lui dovedeşte totodată că şi Sta­tele Unite nu puteau să ia po­ziţie în ceea ce priveşte problema polonă, deoarece Polonia şi alte ţări europene şi popoare euro­pene nu reprezintă pentru impe­rialiştii anglo-saxoni decât ceva neînsemnat, dată fiind dorinţa lor de a menţine pe aliaţii lor sovietici în tabăra lor. Interesele americanilor nu sunt, după cum se ştie, în Europa, ci în Extre­mul Orient şi Pacific. Ia concluzie, d. Megerle de­clară: „Este o cale lungă de pe epoca când Anglia a trimis pe lordul Runciman la Moscova pentru a stabili aşa zisa reven­dicare a Angliei că nicio fron­tieră din Europa centrală sau orientală nu ar putea să fie schimbată fără consimţământul englezilor. Astăzi, Anglia este izgonită de Stalin, din punct de vedere diplomatic, din Europa centrală şi orientală, fără a fi informată în prealabil, ba chiar fără a fi întrebată. Constatăm din nou că Germania a prevă­zut această desfăşurare, deoa­rece ea cunoaşte mai bine pe vecinii săi, pentru că ei, sunt inamicii săi şi fiindcă niciodată ea nu şi-a făcut vreo iluzie in ceea ce priveşte cunoştinţele şi forţa politicei engleze în Eu­ropa”. D. Mikolajczyk a sosit la Teheran Stockholm, 30 (Rador).­­ Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : Un corespondent în general bine informat al ziarului englez de Duminică „Observer“ anunţă că „preşedintele de consiliu“ po­lon Mikolayczyk aşteaptă la Te­heran o invitaţie directă din par­tea lui Stalin. El ar fi gata să facă concesii în chestiunea frontierelor, adaogă ziarul. Acelaş corespondent scrie că este locul să se creadă că repre­zentanţii poloni din Londra sunt acum dispuşi să admită în coali­ 3 ATITUDINEA TURCIEI COMENTATĂ DE ZIARELE ENGLEZE 51 AMERICANE 30 (Rador). — Cores­­agenţiei D. N. R. Ankara, pendentul transmite: De câtva timp ziarele din ta­băra adversă se ocupă în spe­cial de ştiri ce menţionează o nouă presiune diplomatică exer­citată de Londra şi Washington împotriva Turciei ,presiune la care ar lua parte şi Moscova. Ziarele subliniază că Turcia ar trebui să dea politicei sale ex­terne o direcţie care ar urma să fie mai în conformitate cu do­rinţele Sovietelor. In ziarul „Daily Mail”, ziaristul american Frasen a declarat recent fără şo­văire că Turcia nu este decât „un slab păzitor” al Dardanele­­lor. El a adăugat că guvernul sovietic va cere o modificare a acordului dela Montreux, rela­tiv la Dardanele, in favoarea Rusiei ,deoarece controlul exer­citat de Turcia asupra Strâmto­­rilor, în cursul actualului răz­boi, s’a dovedit că este insufi­cient. Invocând alianţa anglo-turcă, ziarele engleze şi americane cer ca Turcia să meargă până la ru­perea relaţiilor sale cu Germa­nia. La rândul lor, ziarele turceşti ţin să releve că guvernul turc, dată fiind această presiune an­­glo-americană şi sovietică, se găseşte pusă în situaţia fie de a ţine seama de dorinţa guver­nului turc de a rămâne departe de clarificarea în curs de desfă­şurare şi de a lucra astfel în conformitate cu interesele vitale ale Turciei, fie de a ceda pre­siunii anglo-americanilor şi So­vietelor şi de a târî ţara într’o situație grea din îndoitul punct de vedere politic și militar. ATACUL CU BOMBE SBURĂTOARE ÎMPOTRIVA ANGLIEI CONTINUĂ Amsterdam, 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. B. transmite : Serviciul britanic de informa­ţii a anunţat Duminică dimi­neaţa că atacurile împotriva Angliei meridionale şi a regiu­­nei Londrei, cu ajutorul bombe­lor sburătoare, a continuat Sâm­bătă şi în cursul nopţii de Sâm­bătă spre Duminică. Stockholm, 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Ziarele Svenska Dagbladet şi Stockholms Tidningen, în cores­pondenţe primite de la trimişii lor din Londra, semnalează că zia­ rele engleze constată că bom­bele sburătoare germane de tipul „robot” au provocat la Londra, la sfârşitul acestei săptămâni, o adevărată fugă în massă a popu­laţiei. Toţi cei care puteau să plece au încercat, cât mai de grabă posibil, să părăsească regiunea ameninţată a capitalei britanice şi să se îndrepte cât mai rapid posibil spre vestul sau spre nor­dul ţării, pentru a se reface şi a-şi destinde­ Inerţ­ii, precum şi pentru ca să nu mai audă câtva timp urletul sirenelor şi detună­turile bombelor sburătoare. Căile ferate britanice sunt deja folo­site până la limita maximă a capacități­lor. Generali români decoraţi de Fuehrer Berlin. 30 (Rador). Ostriţa de Cavaler a Crucii de Fier ae fost acordată următorilor ofiţeri: Generalului de cavalerie Mi­hail Racoviţă, comandantul unei armate române, şi generalului de brigadă Edgar Rădulescu, co­mandantul unei divizii, de infama­terie română. (

Next