Universul - Capitala, august 1944 (Anul 61, nr. 210-239)
1944-08-01 / nr. 210
Aim! al 61 «tea 6 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscrii sub Nr. 160 Trib. Ilfov 10 UEI poştală plătită lu anmint conform aprobării Dir. Ol* ii Nr. M.4M/ÎÎ1 CELE DIN URMA $TIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-75 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.1I. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.10 PREGĂTIREA TINERETULUI Problemele multiple ce se vor pune după război în toate ţările lumii, indiferent dacă au luat sau nu parte la război, preocupă şi îngrijorează pe toţi acei cari îşi dau seama că victorioşi şi învinşi vor fi supuşi mâine aceloraşi greutăţi şi vor fi puşi în faţa unor probleme a căror soluţionare va fi cu atât mai repede şi mai uşor găsită, cu cât ea va fi căutată în colaborare şi înţelegere reciprocă a condiţiilor de viaţă respective fiecărui popor. Aceasta presupune informare precisă, documentare suficientă, studiu serios şi pregătire laborioasă. La Zurich, s’a pus de curând bazele unui „Institut elveţian de studii internaţionale“, al cărui scop este tocmai să pună la îndemâna celor cari vor urma cursurile acestui institut toată documentarea necesară, toate informaţiile cari pot folosi la cunoaşterea diferitelor probleme sociale, politice, economice şi ştiinţifice, care vor forma obiectul preocupărilor de mâine. Institutul elveţian îşi mai propune, pe planul colaborării internaţionale, investigaţiuni ştiinţifice comune cu instituţii similare străine, ceea ce va contribui la apropierea între naţiuni. Nimeni nu va putea contesta utilitatea acestui „Institutu’ elveţian unde tinerii elveţieni vor găsi mijloacele de instruire necesare pentru a nu fi surprinşi — mai ales acei cari prin cariera lor vor fi chemaţi să cotribue la soluţionarea problemelor de după război — de greutăţi la care nu se aşteptau. Cu prilejul unui alt articol, în care ne ocupam de problemele de după război, am arătatnecesitatea de a se da tineretului de pe acum o pregătire care să-l familiarizeze cu problemele de tot felul, rezultate sau care vor rezulta de pe urma războiului. Pentru ca această pregătire să fie completă şi cu adevărat eficace, trebue să se pue la dispoziţia tineretului elementele necesare, lămuririle şi explicaţiile celor cu mai multă experienţă, documentarea sinceră asupra fenomenelor politice şi sociale din toate ţările, într’un cuvânt tot capitalul intelectual de care va avea nevoe în ziua când acestui tineret i se va cere să contribue la viaţa publică. Institutul de studii internaţionale prediat la Zürich, urmăreşte acest scop. Dece nu s’ar studia şi la noi chestiunea spre a se vedea, în ce mod s’ar putea înlesni tineretului nostru universitar pregătirea pentru problemele de mâine? Contactul cu viaţa a devenit, şi va deveni din ce în ce mai mult, o aprigă luptă chiar pentru cei mai bine pregătiţi. Cel dezarmat din punct de vedere sufletesc şi spiritual, va fi un învins şi nici nu va putea fi de vreun folos colectivităţii. Organele superioare, cărora le cade răspunderea educaţiei şi instrucţiei tineretului nostru, trebue să examineze, cu toată seriozitatea această chestiune a pregătim tineretului pentru grelele probleme ce se vor pune mâine şi de soluţionarea cărora va depinde buna stare a tuturor şi reintrarea vieţii naţionale şi internaţionale în cadrul evoluţiilor normale, fără izbucniri violente, fără convulsiuni destructive. INSTRUCŢIUNI PENTRU DEPUNEREA RUFĂRIEI NECESARE ARMATEI filmfeteral da războiui, aduce la cunoştinţa tuturor prefecturilor de judeţe, comunelor rurale, chesturilor de poliţie, autorităţilor, instituţiunilor publice şi particulare (cu cel puţin 100 de salariaţi) şi comumitaţilor evreeşti următoarele: Instrucţiunile şi carnetele de adeverinţe de punere in aplicare a legei nr. 390 pentru depunerea rufăriei necesare armatei, se vor primi dela corpul teritorial, respectiv comandamentul general al etapelor pe al cărui teritoriu se găsesc. Cei in drept se vor prezenta de urgentă pentru a li se distribui. N HALOS IN JIUL SOARELUI OBSERVAT IN REGIUNEA CAPITALEI Corespondenţii noştri din provincie ne-au vorbit la timp despre halosul din jurul soarelui, fenomenul ceresc apărut în diferite puncte ale ţării. O reverberaţie proectată pe cer, fie în formă de cerc complet, fie de semi-cerc sau numai de arc de cerc în culorile estompate ale curcubeului, apare în jurul soarelui. Aşa de pildă, în ziua de 11 Iunie, fenomenul a putut fi observat la Făgăraş, la ora 12 ziua, menţio.ându-se timp de 20 minute. La 19 Iunie, între orele 11—11,30, halosul a fost observat la Buzău, iar la 8 Iulie la Constanţa, putând fi văzut de populaţia Întregului judeţ. Iată că, ori dimpe la ora 9, fenomenul ceresc destul de rar, a putut fi văzut şi de populaţia Capitalei. Un arc de cerc multicolor s’a menţinut în jurul Soarelui timp de aproape o jumătate de oră, fiind privit şi admirat de toţi cei cari la această oră se afla pe străzi. Oamenii de ştiinţă au demonstrat împrejurările cari dau naştere acestui fenomen ceresc. Una dintre multele „fortăreţe antiaeriene“ construite în numeroase oraşe mari din Germania, periclitate de teroarea aeriană şi menite să adăpostească populaţia în timpul atacurilor. LUPTELE DE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT Berlin, 30 (Rador). — C« privire la lupteîe (Le pe frontul din răsărit se dau următoarei« amănunte: Centrul nevralgic al marei bătălii defensive de pe frontul din râsărt se găseşte pe aripa septentrională extremă, unde sovieticii au trecut la atac împotriva piziţiilor germane de baraj, între Golful Finlandei şi lacul Polpur, angajând in luptă nu mai puţin de 11 divizii de trăgători şi cel puţin 3 corpuri cuirasate, precum şi 1 brigade de care blindate. In cursul unei lupte crâncene, cu caracter schimbător care a ţinut toată ziua de Sâmbătă, sovieticii au reuşit să pătrundă temporar în câteva poziţii din prima linie germană, dar ei au fost pretutindeni învinşi prin contraatacuri date imediat de grenadieri germani şi de formaţii de voluntari nordici din trupele de SS, astfel încât seara intreg câmpul de luptă principa’â se afla din nou în mod ferm in mâinile germanilor. Tn cursul luptelor de Sâmbătă dt pe frontul Alela Narva, voluntarii olandezi, norvegieni şi danezi, s’au distins In mod deosebit, menţinând poziţiile lor în mod neclintit şi provocând sovieticilor pierderi sângeroase extraordinar de mari. Din totalul de 58 care blindate sovietice distruse, 25 au fost distruse cu ajutorul mijloacelor de luptă de la mică distanţă. Este locul să se menţioneze totodată că, pe aripa septentrională a frontului din răsărit s’au dat lupte defensive încununate de victorie, la lupte luând parte formaţii de grenadieri germani. Aceste lupte au fost date împotriva sovieticilor la sud-vest de Pskov. Reasemeni In apropiere de MitaU, puternice atacuri sovietice s’au prăbuşit sub focul defensiv german cu pierderi sângeroase pentru inamic. In sectorul central al frontului din răsărit. Sovietele concentraseră puternice forţe In sectorul dintre Bugul mijlociu şi Olfta, forţe care au pornit o mare ofensivă împotriva poziţiilor germane de baraj din apropiere de Bialistok şi Augustov, precum şi la nord de aceste oraşe. In sectorul Kovno. Bătălia a continuat aruncându-se în luptă arme ofensive dintre cele mai grele în punctele nevralgice principale până târziu în cursul serii. Sovieticii au putut să obţină în puncte izolate diferite breşe. Pre intervenţia forţelor blindate germane mobile, toate breşele au fost totuşi zăvorâte şi o nouă înaintare a sovieticilor a fost interceptată. Deasemeni pe Vistula, la sud-est de Varşovia, precum şi Între Varşovia şi Siedlce, s-au desfăşurat foarte grele lupte încă din zorii zilei de Sâmbătă, luptele dându-se cu puternice coloane sovietice cuirasate și motorizate. Garnizoana de la Siedlce a putut să Înregistreze un succes defensiv deosebit de puternic. Ea a nimicit lai multe atacuri sovietice date Împotriva orașului în mod concentric și a distrus, în cursul unei lupte mobile, 37 de care blindate sovietice de tip greu. Pe Vistula, cele câteva capitrl de pod, pe care sovieticii reuşiseră să le formeze, au fost din nou sdrobite şi lichidate printr’un contraatac dat cu mult avânt. Cu această ocazie, considerabile cantităţi de arme şi material de război de tot felul au căzut în mâi-nile germanilor. Aviatorii germani de bătălie au avut o participare deosebită la aceste lupte, atacând Berlin, 30 (Rador). — Relativ la acţiunea aviaţiei germane in sectorul septentrional al frontului din răsărit se dau următoarele precizări: Vineri, în spaţiul de luptă de la Schaulen şi la nord de acest oraş, puternice forţe germane de luptă şi avioane de bătălie au fost angajate împotriva grupurilor sovietice de care blindate şi a elementelor de şoc. Coloanele inamice. Înaintând spre nord, au fost bombardate aproape fără întrerupere de către aviatorii germani, care in afară de lansarea bombelor au atacat şi cu armele de bord formaţiile inamice. Un număr de 27 de oare blindate cuirasate sovietice, in majoritate de tipul ,T 34” şi peste 180 de vehicule, precum şi 5 tunuri motorizate şi 2 tunuri antitanc, au fost distruse prin lovituri directe. Totodată 13 care blindate sovietice şi numeroase camioane automobile au fost grav avariate de aviatorii germani de vânătoare, care au escortat escadrilele de luptă şi de bătălie şi au doborit 10 avioane sovietice. Un avion german a fost pierdut. Aviatorii germani de bătălie au dobrit două avioane sovietice, iar bateriile antiaeriene au doborit alte 5 avioane inamice. Sâmbătă, aviatorii germani de batălie au luptat in sectorul Deblin-Polawi împotriva încercărîlor sovietice de a trece peste Vistula. Mai multe bacuri au fi fost atacate cu armele de pe bordul avioatelor germane. Un bac, care era ocupat de soldaţi şi care blindate de tip uşor, s’a scufundat după ce primise o lovitură directă de bombă iar un alt bac. Încărcat cu trupe, a luat foc şi a trebuit să fie tras la mal. Alte două bacuri, încărcate cu camioane, precum şi trei mari pontoane, au avut aceeaşi soartă Deasemeni în sectorul de luptă Olita-Kauen, puternice forţe germane de aviatori de bătălie au înregistrat succese împotriva grupurilor sovietice. Un anumit număr de care blindate sovietice au fost distruse sau scoase din luptă. Escadrile germane de vânătoare au asigurat protecţia frontului german şi a formaţiilor germane de bombardament. In celelate sectoare ale frontului s’au dat deasemeni crâncene lupte aeriene cu avioanele sovietice. au scufundat 7 baruri complet încărcate prin lovituri directe de bombe şi cu ajutorul armelor de pe bord, scoţând totodată din luptă, în spaţiul menţionat, 10 para blindate sovietice. Pe aripa meridională a frontului din răsărit, o formaţie ungară a atacat prin flauta coloană sovietică, provocându-i pierderi foarte mari. Sovieticii au fost respinţi fără încetare leacurile sovietice. Ei , dincolo de poziţiile lor de plecare. ACŢIUNEA AVIAŢIEI GERMANE IN SECTORUL DE NORD Al FRONTULUI DE RĂSĂRIT Conferinţa episcopală de la Fulda Va fi citit un mesaj al Papei Berlin, 30 (Rador). — Cu toate recentele restricţii impuse circulaţiei din Germania, din cauza războiului, autorităţile germane competente au dat membrilor Episcopatului german posibilitatea de a se duce la conferinţa episcopală de la Fulda. Episcopii catolici din Germania vor fi deci prezenţi la Fulda spre a lua parte la conferinţă, care va ţine trei zile. Punctul culminant al acestei conferinţe va fi citirea unui mesagiu al Papei. Conferinţa episcopală se va ocupadeasemeni de problema evacuării sinistraţilor de pe urma bombardamentelor. Printr-o scrisoare pastorală episcopii din regiunile mai puţin ameninţate de bombardamente vor invita pe credincioşii lor să acorde sprijin şi mai accentuat acţiunii desfăşurată de guvern în vederea evacuării sinistraţilor, pentru a li se da acestora putinţa să-şi găsească, în măsura posibilităţilor, un nou cămin. In toate diocesele preoţii vor da citire Duminică 30 iulie unei rugăciuni prin care se mulţumeşte Providenţei pentru modul cum Fuehrerul a scăpat de la moarte. Via. UO Marţi 1 August 1941 6 pagini DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 30 IULIE 1944 Pe Nistrul inferior, în Basarabia de mijloc și pe frontul Moldovei, activitate de luptă redusă. PESIMISM SOCIAL de VINTILĂ PANTAZOPOL y nu Arătam de ce pesimismul nu trebue să mai dăinuiască. Instituţia asigurărilor sociale conţine virtual posibilitatea celor mai frumoase realizări şi este considerată ca fiind menită să ajungă foarte curând, un puternic instrument al securităţii ţi armoniei sociale de pretutindeni. Constatarea este valabilă şi pentru asigurările noastre sociale, cari cu toate dificienţele lor, se trudesc să învingă dificultăţile, luptând din greu cu moravurile, cu oamenii şi cu vremurile... Avem mentalitatea noastră specifică, suntem egoişti şi nu ne-a pătruns încă, spiritul de solidaritate. Ne preocupă puţin ceia ce fac alţii, şi ne gândim numai la profitul nostru. — Plătim, plătim mereu— spun unii — şi n’ara luat o aspirină de la asigurări. Avem idei preconcepute, nu credem în putinţa îndreptării şi suspectăm pe toată lumea. Vorbind despre brurocratismul administraţiei noastre, arătam cine îl susţine : frica de răspundere şi suspiciunea. Funcţionarul este suspectat la fiecare pas — nu mai credem în oameni cinstiţi — el se îngrădeşte cu cele mai încurcate forme şi fuge de răspundere. Dăinueşte, cum spuneam, o mentalitate specifică, care nu se poate schimba de la o zi la alta... Fireşte, sunt în primul rând de vină, oamenii, oamenii pe care nu am ştiut să-i alegem totdeauna şi cari ne-au înşelat aşteptările. Toate iniţiativele sunt generoase, toate creaţiile folositoare, însă oamenii cari l-am pus la conducere, dacă n’am avut norocul să-i brodim conştiincioşi, pricepuţi şi cinstiţi, sfârşesc prin a compromite cele mai fericite idei... Marea, marea problemă a oricărei realizări, este omul! înălţăm cele mai frumoase opere arhitectonica, punem la temelia lor tot elanul bunelor intenţii, şi zidurile rămân moarte, dacă nu găsim omul care să le dea viaţă... Şi, în sfârşit, gândindu-ne la posibilităţile de îndreptare, suntem nedrepţi, dacă nu ne gândim şi la vremuri. In elanul lor către mai bine, şi asigurările noastre sociale — de altfel, ca toate administraţiile noastre — sunt oprite în loc, de vitregia vremurilor pe cari le trăim. Programe şi realizări, entuziasm şi muncă se irosesc toate în vremurile aspre de astăzi. Câte planuri risipite, câte idei fărâmiţate, câte elanuri înăbuşite ! Şi totuşi, instituţia asigurărilor se strădueşte să-şi urmeze drumul ascendent, strecurânduse printre greutăţi, înfruntând vremurile, moravurile şi oamenii, pentru că însăşi esenţa ei se întemeiază pe concepţia generoasă a solidarităţii omeneşti* care este pururea biruitoare! N’am avut niciodată prea mare încredere în programe — cele mai multe sunt concepute în birouri, deci în afara realităţilor — planuri şi promisiuni pentru mai târziu, menite mai totdeauna să demonstreze bunele intenţii, concepţii noui, revelatoare, pregătire şi seriozitate, dar atât. De la program până la realizare este o cale atât de lungă, un drum atât de spinos, un adevărat calvar, pe care foarte puţini îl urcăm până la capăt... Şi totuşi, pentru că este foarte uşor să critici, dar foarte greu să găseşti soluţii, — şi oamenii ţi le cer — am întocmit, cândva, un program de realizări pentru asigurările sociale. Un program izvorît dintr’o profundă cunoaştere a realităţilor, plin de bune intenţii — fireşte — şi de bună credinţă. Cei cari au luat cunoştinţă de el, s’au împărţit pe loc în două tabere: unii, cari se aşteptau la mai mult — n’am descoperit America, nici n’am avut această pretenţie, — şi alţii, scepticii, cari siurâdeau... Vom vedea cine a avut dreptate. Poate şi unii şi alţii... Angla şi desfăşurarea relaţilor polono-sovietice Ce scrie Karl Megerle, redactorul diplomatic al ziarului „Berliner Boersenzeitung" Berlin, 30 (Rador). — Redactorul diplomatic al ziarului Berliner Boersenzeitung, Karl Megerle, într’un articol intituat „Abdicarea Angliei - întărirea Germaniei”, respinge aserţia d-lui Eden, ministrul afacerilor străine al Angliei, făcută în faţa Camerei Comunelor, anume că constatarea germană că Anglia s’ar alia în Europa în retragere pe toată linia faţă de politica agresivă a aliatului său bolşevic, nu ar fi decât o simplă propagandă germană. Autorul arată că actuala desfăşurare a relaţiilor polono-sovietice confirmă constatarea germană şi desminte pe d. Eden prin fapte pe care ministrul de afaceri străine al Angliei nu poate să le facă să dispară. „Ministerul sovietic al afacerilor străine a constatat în primul rând printr-o declaraţie oficială, continuă de Mergerle, că trupele sovietice au trecut frontierele politice dintre Uniunea Sovietică şi Polonia. Astfel, Uniunea Sovietică a declarat din nou în mod categoric că anexarea jumătăţii orientale a fostului stat polon este irevocabilă. Ulterior, printr’un comunicat oficial, s’a anunţat că la Moscova a fost alcătuit un guvern al unei viitoare Polonii Sovietice şi că acest guvern a fost recunoscut. Astfel, viitoarea anexare a acestei Polonii în Rusia Sovietică a fost pregătită. Pentru toţi polonezii, această desfăşurare trebue să fie o foarte grea lovitură. In definitiv, polonezii nu au avut numai făgădueli făcute verbal, ci şi garanţii şi tratate scrise, ce se află în mâinile lor. încrezători în aceste garanţii, polonezii s’au aruncat în nebuneasca aventură a unui război cu Germania. Iată exemple pline de evidenţă pentru Europa — constată autorul articolului. Iată totdeodată la ceea ce ea trebue să se aştepte dela făgădueli, ca şi dela forţa şi posibilităţile Angliei în ceea ce priveşte continentul european”. După aceasta, d. Megerle atrage atenţia asupra diferitelor încercări făcute de Mikolajczik de a obţine de la Stalin renunţarea la jumătatea orientală a Poloniei, precum şi asupra încercărilor d-lui Eden de a se eschiva din faţa realităţilor. Redactorul diplomatic al ziarului dovedeşte totodată că şi Statele Unite nu puteau să ia poziţie în ceea ce priveşte problema polonă, deoarece Polonia şi alte ţări europene şi popoare europene nu reprezintă pentru imperialiştii anglo-saxoni decât ceva neînsemnat, dată fiind dorinţa lor de a menţine pe aliaţii lor sovietici în tabăra lor. Interesele americanilor nu sunt, după cum se ştie, în Europa, ci în Extremul Orient şi Pacific. Ia concluzie, d. Megerle declară: „Este o cale lungă de pe epoca când Anglia a trimis pe lordul Runciman la Moscova pentru a stabili aşa zisa revendicare a Angliei că nicio frontieră din Europa centrală sau orientală nu ar putea să fie schimbată fără consimţământul englezilor. Astăzi, Anglia este izgonită de Stalin, din punct de vedere diplomatic, din Europa centrală şi orientală, fără a fi informată în prealabil, ba chiar fără a fi întrebată. Constatăm din nou că Germania a prevăzut această desfăşurare, deoarece ea cunoaşte mai bine pe vecinii săi, pentru că ei, sunt inamicii săi şi fiindcă niciodată ea nu şi-a făcut vreo iluzie in ceea ce priveşte cunoştinţele şi forţa politicei engleze în Europa”. D. Mikolajczyk a sosit la Teheran Stockholm, 30 (Rador). Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : Un corespondent în general bine informat al ziarului englez de Duminică „Observer“ anunţă că „preşedintele de consiliu“ polon Mikolayczyk aşteaptă la Teheran o invitaţie directă din partea lui Stalin. El ar fi gata să facă concesii în chestiunea frontierelor, adaogă ziarul. Acelaş corespondent scrie că este locul să se creadă că reprezentanţii poloni din Londra sunt acum dispuşi să admită în coali 3 ATITUDINEA TURCIEI COMENTATĂ DE ZIARELE ENGLEZE 51 AMERICANE 30 (Rador). — Coresagenţiei D. N. R. Ankara, pendentul transmite: De câtva timp ziarele din tabăra adversă se ocupă în special de ştiri ce menţionează o nouă presiune diplomatică exercitată de Londra şi Washington împotriva Turciei ,presiune la care ar lua parte şi Moscova. Ziarele subliniază că Turcia ar trebui să dea politicei sale externe o direcţie care ar urma să fie mai în conformitate cu dorinţele Sovietelor. In ziarul „Daily Mail”, ziaristul american Frasen a declarat recent fără şovăire că Turcia nu este decât „un slab păzitor” al Dardanelelor. El a adăugat că guvernul sovietic va cere o modificare a acordului dela Montreux, relativ la Dardanele, in favoarea Rusiei ,deoarece controlul exercitat de Turcia asupra Strâmtorilor, în cursul actualului război, s’a dovedit că este insuficient. Invocând alianţa anglo-turcă, ziarele engleze şi americane cer ca Turcia să meargă până la ruperea relaţiilor sale cu Germania. La rândul lor, ziarele turceşti ţin să releve că guvernul turc, dată fiind această presiune anglo-americană şi sovietică, se găseşte pusă în situaţia fie de a ţine seama de dorinţa guvernului turc de a rămâne departe de clarificarea în curs de desfăşurare şi de a lucra astfel în conformitate cu interesele vitale ale Turciei, fie de a ceda presiunii anglo-americanilor şi Sovietelor şi de a târî ţara într’o situație grea din îndoitul punct de vedere politic și militar. ATACUL CU BOMBE SBURĂTOARE ÎMPOTRIVA ANGLIEI CONTINUĂ Amsterdam, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. transmite : Serviciul britanic de informaţii a anunţat Duminică dimineaţa că atacurile împotriva Angliei meridionale şi a regiunei Londrei, cu ajutorul bombelor sburătoare, a continuat Sâmbătă şi în cursul nopţii de Sâmbătă spre Duminică. Stockholm, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Ziarele Svenska Dagbladet şi Stockholms Tidningen, în corespondenţe primite de la trimişii lor din Londra, semnalează că zia rele engleze constată că bombele sburătoare germane de tipul „robot” au provocat la Londra, la sfârşitul acestei săptămâni, o adevărată fugă în massă a populaţiei. Toţi cei care puteau să plece au încercat, cât mai de grabă posibil, să părăsească regiunea ameninţată a capitalei britanice şi să se îndrepte cât mai rapid posibil spre vestul sau spre nordul ţării, pentru a se reface şi a-şi destinde Inerţii, precum şi pentru ca să nu mai audă câtva timp urletul sirenelor şi detunăturile bombelor sburătoare. Căile ferate britanice sunt deja folosite până la limita maximă a capacităților. Generali români decoraţi de Fuehrer Berlin. 30 (Rador). Ostriţa de Cavaler a Crucii de Fier ae fost acordată următorilor ofiţeri: Generalului de cavalerie Mihail Racoviţă, comandantul unei armate române, şi generalului de brigadă Edgar Rădulescu, comandantul unei divizii, de infamaterie română. (