Universul - Provincie, septembrie 1944 (Anul 61, nr. 240-268)

1944-09-01 / nr. 240

EFORIA SPITALELOR CIVILE Domnii Interni şi externi sunt invitaţi să se prezinte de urgenţă la posturile lor. In caz de neprezentare vor suferi consecinţe. 8539 Apartament patru camere, dependinte, caut i­­mediat. Oferte str. General Laho­­vary 40 Etaj II sau telefon 3­35,52. Intre orele 15,30—16,30. 826 REGIA AUTONOMA C­F. R. Nr. 1323/944 COI. face cunoscut ca toate cinematografele din Capi­tală îşi reiau activitatea AZI 50 AUGUST, reprezen­taţiile având loc la orele 4,6 şi 8. S-au făcut toate cele necesare ca în câteva zile să se reprezinte filme din producţia aliată. ULEIURI găsiţi la Depozitul de produse petrolifere şi garaj POPESCU Calea Şerban Vodă 244 executând zilnic serviciul de întreţinere al automobile­lor: spălat, garaj, şpriţuri. Telefon 4.00.67­38 MINISTERUL DE RĂZBOI S. S. A. U. DIRECTIA SUPERIOARA A MO­­TO-MECANIZARII PUBLICATIE Nr. 224.278 din 28.VII.1944 Se aduce la cunoştinţa publică, că în ziua de 10 IX 1944 oara 16.30, va avea loc în localul Direcţiei Superioare a Moto-Mecainizării, a treia tratare prin bună învoială cu oferte închise şi sigilate, pentru a­­provizionarea a 20 000 kg. bumbac de şters. Tratarea se va ţine în conformi­tate cu art. 81—114 L. C. P. cu mo­dificările aduse prin D. L. nr. 2125 din 1941. Condiţiunile technice ce trebuesc să îndeplinească furnitura sunt ce­le prevăzute în cadtul de sarcini, care se pot vedea la această Di­­recţiuna în fieca­re zi între orele 17—19. Garanţia provizorie de 5% din valoarea furniturii consemnată în recipisa Cassei de Depuneri, se va depune în plic, separat de ofertă. Concurenții vor face dovada cu acte legale că au firma înscrisă. Directorul Superior al Moto­­mepacizăirii General, A. Nicolaescu 8540 B­URSA 30 August TÂRGUL OFICIAL (de la 10—10,30 dim.) EFECTE OPERAȚIUNI ÎNCHEIATE Consolidare 36; Renta 1933 55. ACȚIUNI OPERAȚIUNI ÎNCHEIATE Mica 2500 ; 2600 ; 2400 ; 2356; 2300; 2200; 2250; 2200 ; 2300; S. T. B. op­tate 2900 ; 2600; Credit Carbonifer 4400 ; 4500; Credit Mini« 2300; 2200; 2150; 2000; 2100; Letea 2000; 1800; 1700; 1600; 1750; Locuințe ef­­tine 750; 800; Reşiţa 1800; Astra Română 8800; 8700 3600; Petrol Blok 500; I. R. D. P. 725 ; 700; Te­lefoane 3200; 3000; Steaua Română 4000; 4100; Concordia 3600 ; 3500; S. T. R. pu. 2550 ; 2500; Radio op­tate 1050; 1150; Govora Călimăne­­şti 650; Banca Românească 1000; Redevenţa 580, Nitrogen 1325; Pra­hova 630. CURSURI INFORMATIVE Renta 5% 1922 împroprietărită 42 Renta 1922; Perpetuă 5% 44—46; Renta 5% 1933 Rean­gajaţi 52; Renta 4*/s% 1934 înzestrare mari 57; Renta 41///1 ; 1934 înzestrare mici 44 Bo­nuri 3% 1935; Consolidare 36; Bonuri de imp 4% 54—55 ; împrumutul Reîntregirii 4­­1 % 47 ; Unificată 1941 4% 38; Unifi­cate 41/2% 1941 421/8. SCRISURI FUNCIARE Urbane Bucureşti 5% ştampilat« noul 54; Urbane Bucureşti 5% noul 541/2 ; urbane Bucureşti 10“/» si 54«, Urban» Iaşi 5% ştamp 5"/» 55' Rurale 4% 80—85; Rurale ne­preschimbate 5% 34—35 Rurale preschimbate 5% 70—71. OBLIGAŢIUNI Judeţene 4%% 80—85; Judeţene 5% 75; Casa Rurală 3% 45— 48; Comunale Buc. 3V4“/» 47—48; Comunale Bucureşti 4*/» 55—60 Comunale Bucureşti 5% 90—65 ; Locuinţa eftine 5% 97—88. BANCARE Banca Naţionala a României ex cap. 14.200; Banca de Credit Rom 490; Banca de Scont­a Rom. 480; B-ca Comerț Craiova 300; Banca Rom. pui ex. cupon 900 ; vechi ex. cupon 1000; B-ca Rom. Ltd. — B-ca Comercială Română 300; B-ca Agricolă presch. 430; Banca Cerea­ Rom. 550; Banca Albina Sibiu 550; Banca Urbană 475; Banca Vultur 550; Banca Ilfov 000 Ban's Oituz 400; Banca Stambulla 100; Bsdcle Creditul Tării Pitești 810. PETROLIFERE Astra Română 8600; Credit Mi­nier 10251 Concordia 1950; Petrol Blok 500; Petrol Rom opt. 1600; I.R.D.P. 700; Prahova 630; Rede­vența 580; Steaua Română 4100; Petrol Govora 450. ASIGURĂRI Dacia România, 9200; Generala, 2800; Steaua României, 1300; Fran­­co-Română, 705; Naţionala, 1600; Agricola Funciară, 650; Asigurarea Românească, 1200. DIFERITE SOCIETĂŢI Carpatina, 4600; Cartea Româ­nească, 520; Robanca, 310; Benovi­­ţa, 310; Casa Rurală, 500; Aur, 300; Credit Carbonifer, 4500; Clădirea Românească 1400; Credit Indus­trial ex, cup. 1030; Govora Căli­­măneşti, 650; Nitrogen pui 1325; opt. 690; Letea A750; Gaz Metan, 3750; Ripiceni opt. 715; Locuinţe eftine opt. 800; Titan Nădrag Ca­­lan, 1900; Marile Hoteluri 580; Re­şiţa, 1800; S. R. D. 2700; S. T. B. 2300; pui, 2500; Telef ex. cup 3000; Pui, 1023; Mica 2200; Credit pt. într. electrice 600; Radiodifuziune 1150; pui, 925; România Forestieră, 300; Jucica 110; Cris.c­alic 110. 36 Bursa Elevilor Ingineri de la Şcoala Politehnică Aducem la cunoştinţa elevilor In­gineri al Şcoalei Politechnice din Bucureşti şi Timişoara bursieri­el­e A. S. F. R. următoarele: 1. Orice corespondenţă se va expe­dia la sediul Direcţiunea Asistenţei din Predeal str. Câmpineanu nr. 5. 2 Pentru plata bursei pe lunile de vară, rugăm înaintaţi imediat ade­verinţă eliberată de unitatea C.F.R. unde faceţi practică. Fără această adeverinţă nu se face ordonanţarea bursei pe lunile Iulie, August, Septembrie şi Octombrie 19­­ 3. Bursierii din Ultimul an, cari au obţinut diploma de inginer, 6. Înainteze cererea de angajare­­a C.F R. conform convenţiei. 1202 apare MARŢI 5 SEPTEMBRIE Reţineţi din timp un exemplar la chioşcarul dvs. obişnuit Apărarea patriotică aduce atente şi flori armatei române In ziua de 30 August munci­torii Const. Câmpeanu, Marieta Ilie şi Şerbănescu, în numele A­­părării Patriotice, s-au prezentat d-lui general comandant al tru­pelor române care mărşăluesc spre Ardeal, cu un camion cu a­­limente, rugându-l să indice uni­tatea căreia să-i fie împărţite. D-sa i-a trimis la Regimentul 12 Roşiori, care a luptat contra nemţilor la Tunari, pentru elibe­rarea Capitalei L-au găsit în cantonament. Marieta Ilie a oferit d-lui sub­­locat. Breza, comandantul co­loanei 12 Roşiori, un buchet de flori din partea femeilor Apă­rării Patriotice, spunând că fe­meile A P. sunt alături de ar­mata română pentru alungarea nemţilor din ţară şi pentru o Ro­mânie liberă. Sosind un regiment de artile­rie s-a distribuit tuturor solda­ţilor şi ofiţerilor câte o gustare. O delegaţie a „Apărării Pa­triotice”, compusă din soţii Ma­ria şi Al. Iliescu, a oferit primei coloane a armatei roşii care sta­ţiona ori în comuna Roşu ţigări, fructe, vin şi pâine. a FEM­IN­A CURTEZANA din VENEŢIA cu : CLARA CALAMAI ROBERTA VILLA OSVALDO VALENTI Veneţia oraşul Dogilor, al aventurilor, al dramelor tainice şi al curtezanelor. Cel mai preferat spectacol din Capitală la FEMINA 25 înscrierile la şcoala de pilotaj din Braşov 15-17 ani Şi consimţământul pă­rinţilor Dan|R^ni urmează a aduce cu ei m^^lntare la şcoală: —TUpi şi pastă de dinţi; — Pijama sau cămaşe de noapte; — Prosoape; — Perie şi cremă de ghete. Şcoala oferă hrană, îmbrăcă­ninte şi cazare gratuită. Durata şcoalei este de 60 zile. Cursurile de înscriere se vor adresa până la 25 August 1944 la Aeroclubul Braşov, str. Crişana nr. 30, unde la prezentare vor depune obligatoriu următoarele acte: — Extract de naştere; *— Certi­f­cat de studii (4 oi secundare); — Certificat de naţionalitate română. — Certificat de origină etnică română. — Consimţământul părinţilor, legalizat de o minoritate de Stat­ PENTRU INIMILE CARITABILE Văduva Paula Dumitrescu, din strada Părintele Vasile Lucaci nr. 45, săracă, bătrână, lipsită de vederi, face apel la inimile mi­loase s’o ajute. Şcoala de secor fără motor Sân-Petru, Braşov, primeşte pen­tru a urma pilotajul elevi absol­venţi a 4 clase secundare sau echivalentul lor, având cetăţenia şi origina etnică română. etate UNIVERSUL APELUL LIGII CULTURALE ROMANI, Comitetul Central executiv al Ligii pentru unitatea culturală a tuturor Românilor, a cărei viaţă a fost atâta vreme înăbuşită, sa­lută cu entusiasm ivirea zorilor aducătoare de libertate şi frăţie intre toţi Românii. Acum 53 de ani, în preajma Memorandum-ului, Liga Cultu­rală a ţâşnit din însăşi fiinţa Neamului nostru. O putere nouă ne îmbărbă­tează astăzi, când suntem che­maţi a sluji idealurile perma­nente şi scumpe româniimii, în­truchipate în jertfa înaintaşilor care s’au stins în lupta pentru dreptatea noastră. Umbrele a­­cestor mucenici ne străjuesc şi ne îndeamnă. De patru ani văduvită de vred­nicul ei preşedinte, care a fost marele dascăl al Neamului, pro­fesorul Nicolae Iorga, Liga Cul­turală înţelege şi trebue să-i ur­meze cuvântul de atâtea ori spus în vorbă şi în scris. Să ne îndreptăm spre o sin­­g­ură politică: aceea de redeştep­tare, de susţinere şi de întărire a solidarităţii naţi°nale, a frăţiei Românilor de pretutindeni. Gândul nostru nu se poate des­părţi de sufletul întreg, unul şi­­ acelaşi, care a frământat, a cu-­­­tremurat, a îndemnat la lu­ptă şi a mângâiat, veacuri de-a rândul, Naţiunea română. Ne îndreptaim chemarea noa­stră către toţi Românii, către tot­ membrii celor 400 de secţiuni ale Ligii Culturale. SA FIM UNA. SA AVEM O SINGURA ŢINTA: aceea de a ne da tot bunul inimilor noastre, toată puterea noastră de jertfă, în vrere şi în faptă, pentru po­rnaiul scump al Ţării. Astăzi, când lacrimi de bucu­rie izvorăsc din cea mai curată tredinţă în izbândă, să ne adu­năm sub stragul desfăşurat de Liga Culturală. SA UITAM TOT CEEA CE NE-AR PUTEA DESPARŢI. DEASUPRA ORICĂROR PATI­­ME, STA FIINŢA ŞI MÂNTUI­REA NAŢIEI NOASTRE. Să fim toţi Românii uniţi, ca prin patriotismul Regelui şi al bărbaţilor chemaţi de El să-i a­­jute, prin vitejia ostaşilor noş­tri ,să putem primi, ca o binecu­vântare cerească, harul învioră­tor al veşnicei dreptăţi româ­neşti ce va să vie. Bucureşti, 24 August 1944. COMITETUL CENTRAL EXECUTIV AL LIGII CULTURALE CURIER JUIJÎCIA Activitatea instanţelor judecătoreşti Ministerul justiţiei orânduite, Curţile de fond şi tribunalele ei­p­rin decizia nr. 4.559­ 944 — în baza legii nr. 609 941 privitoare la măsurile excepţionale aplica­bile în timp­ de războiiu — o sea­mă de măsuri pentru înlesnirea desfăşurării activităţii normale a instanţelor judecătoreşti şi slu­jirea intereselor justiţiabililor. Menţinuse astfel pe roluri ju­decarea: pricinilor penale, în ge­nere, pricinilor civile şi comer­­ciale cu caracter urgent, pricini­lor disciplinare etc., atât la înalta Curte, cât şi la Curţile de apel, iar la tribunale hotărîse, prin derogare de la susmenţionata lege de bază, menţinerea pe rol a tu­turor proceselor interesând şi or­dinea publică dar şi raporturile private, enum© enumerate în decizie. Aplicară acestei măsuri era restrânsă însă doar până la va­canţa judiciară de vară, în ce priveşte înalta Curte şi până la 1 n­u î u­na nni0­ act. vile­ corecţionale. Stările de lucruri ce străbateri au determinat ori Ministerul Justiţiei să avizeze asupra nece­sităţii prelungirii regimului ex­cepţional prevăzut în legea nr. 609 941 și în decizia ministerială nr. 4.559/944. In consecință s’a dat o nouă decizie în acest sens comunicată nouă cu nr. 11­492/944 având cu­prinsul următor : Se prelungesc până la 15 Sep­tembrie 1944, disparițiunile deci­­ziunei cu nr. 4559 din 14 Iunie 1944, publicată în Monitorul Ofi­cial nr. 139 din 17 iunie 1944, privitoare la reglementarea acti­vităţii judecătoreşti a înaltei Curţi de Casaţie, a Curţilor de Apel şi a tribunalelor, cu excep­ţia acelor Curţi de Apel sau tri­bunale, pentru care se va da­o­­sebită deriziune de reluarea ac­tivităţii depline. TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE la jurul conferinţei de la Washington Washington' 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei REUTER comunică : D. Stettinius, subsecretar de stat în ministerul afacerilor stră­ine, comentând declaraţia, după care delegaţii britanici şi sovietici la Conferinţa Securităţii Interna­ţionale ar fi ajuns la un acord general cu privire la organizaţia propusă pentru pace şi securitate, a spus că d-sa nu socoteşte că de­claraţia se apropie prea mult de ţelurile organizării de pace nord­­americane­­— aşa cum au fost ele expuse de preşedintele Roosevelt — încât să constitue de fapt o adoptare a planului nord-ameri­­can. Sir Alexander Cadogan, şeful delegaţiei engleze, a spus că so­coteşte că această conferinţă va putea ajunge la o înţelegere în mai puţin de două săptămâni. Trimisul special al agenţiei „Reuter” la Washington scrie: Importanţa declaraţiei comu­ne de Marţi a şefilor delegaţilor britanică, nord-americană şi rusă la Conferinţa Securităţii Internaţionale de la Dumbarton Oaks constă în faptul că ea con­stitue o adoptare de către Uniu­nea Sovietelor a principiilor de bază ale conferinţei, expuse de preşedintele Roosevelt în iunie şi adoptate de sir Alexander Cadogan, şeful delegaţiei brita­nice, acum o săptămână, când a sosit aci. :2C5Sgg~.SCg5E2 Abuz de putere... Abuzurile funcţionarilor pu­blici discreditează mai totdeauna autorităţile cărora aparţin şi răsfrâng prea adesea ponos ne­meritat chiar asupra „autori­tăţii” însăşi şi prestigiului ei. Aşa se şi explică pentru ce le­giuitorul a prevăzut sancţiuni foarte severe, contra infracţiuni­lor de acest fel şi — deopootrivă — p­entru ce capii administra­ţiilor publice cată să menţină control vigilent asupra chipului cum funcţionarii din subordine îşi împlinesc menirea în serviciu şi cum îşi trăiesc viaţa chiar şi în afară de serviciu. Asemenea acte iau însă pro­porţii de adevărat scandal atunci când se săvârşesc de funcţionari­­i unor instituţii de stat pătate de cusururi aboriginare şi cre­scute sub auspicii de apăsătoare critică, aşa cum a fost, bunăoară, C. N. R.-ul. Exemplu: Parchetul, în temeiul cercetă­rilor prelungite ce s’au făcut în cauză de poliţia judiciară, a des­chis acţiune publică împotriva contabilului şef al C. N. R.ului Mircea Rizescul şi a comercian­tului Halm Aronovici, din str. Dudeşti şi a dispus trimiterea lor în judecata tribunalului corecţio­­nal, primul pentru abuz de pute­re şi secundul pentru violare de domiciliu şi loviri. Isprava s’a întâmplat prin lu­na Ap­filie anul trecut (de aceea spuneam că cercetările au cam întârziat între timp). Contabilul, dându-se drept ins­pector şi însoţit de Aronovici, s’a dus în frizeria „Studio-Ca­­rol“. A chemat pe concesionarul întreprinderii, un biet refugiat din Dobrogea și titular de con­tract legal încheiat cu C. N R.-ul l-a snopit în bătaie, l-a alungat din local și l-a instalat pe Aro­nitvik­i. Vătămarea integrităţii corporale... Sub această denumire preten­ţioasă, legea nouă penală a pre­văzut şi pedepsit lovirile cauza­toare de infirmităţi vremelnice sau permanente. Pentru o astfel de faptă a fost trimis tot­eri în judecată şoferul Niculae Mărăcineanu, din str. Popa Soare ai. Inculpatul este învinuit că a condus deunăzi atât de dezordo­nat automobilul B. 641, încât surprinzând — pe șoseaua co­munală din Frumuşani, jud. Il­fov — pe săteanul Gheorghe Gheorghe l-a răsturnat în şanț și i-a fracturat piciorul. S’a încheiat instrucţia judiciară Parchetul, prin rechizitoriul d-lui procuror Selescu, a dat concluziuni definitive de urmă­rire penală în afacerea traficului cu timbre, pentru impozitul excepţional, false. Prin consecinţă, s’a dispus tri­miterea în judecată a inculpaţi­lor ing. H. Weissmann, din calea Grivviţei 71; Richard Hoffmann, din calea Victoriei 110; Berthold Juster, din piaţa sf. Ştefan 5; Nassim Idei, din str. Silvestru 15; Mişu Recu, din str. Aleea Juliien 5; Bereu Bercovici,­­ din str. Jules Mitchelet 9; Iosef Bu- Steck, din str. Gândului 4; Bereu Rabinovici zis Rubinstein şi Solo Grumblatt, din str. Minotaur 51, toţi în stare de arest ş. a. Inculpaţii sunt învinuiţi că au pus în vânzare pe piaţă timbre false, ce ar fi fost fabricate de un neindentificat Wurmbrand, pretinzând că ar proveni de la comercianţii plecaţi din Basa­rabia şi ceri nevoind să le mai folosească în propriile lor întreprinderi, lichidate, ar fi preferat să le revândă cu preţuri de desfacere generală. Fapt e că, tot dibuind pieţe de desfacere cât mai avantajoase, au nimerit la funcţionarul fiscal Nestor Gheorghe (de la percepţia circ. IX), căruia i-au propus să li recomande vad de vânzare en gros. Acesta însă mirosind afacerea, a preferat să sesizeze poliţia. Şi traficul, năbuşit în faşă, a eşuat la parchet Dosarul s’a trimis aşa­dar d-lui jude in str. Giroveanu, al cap. 9, spre a da ordonanţă definitivă în cauză, iar mandatele de arestare îm­plinind o lună de la emitere au fost supuse tribunalului spre re­confirmare pe încă o lună. Reprimarea speculei şi sabotajului ...Reprezintă alt capitol îngri­jorător al trecutului fiindcă or­ganele, improvizate, menite să a­­sigure aplicarea legii respective în rosturile ei adevărate, neco­­respunzând în totul chemării lor, au căşunat mai mult rău decât bine şi economiei naţionale şi o­­perei de represiune în materie. De aceea Parchetul nu mai pri­didea, într’o vreme, să ancheteze­­ pe controlorii abusivi sau veroşi,­­ in vreme ce instanţele judecăto­reşti erau obligate să forţeze slo­va textelor spre a feri de rigori nemeritate pe negustori turtiţi sub povara proceselor verbale pripite, superficiale sau pornite din răutate. Exemplu: Trib. Ilfov s. a, format cu d-nii preşedinte Leor­escu, jude Deme­­trescu şi procuror Ispir, urma să judece ori procesul de speculă şi sabotaj întreprins contra ad­ministratorilor Băncii de Credit Meşteşugăresc. Banca şi conducătorii ei erau învinuiţi anume, în temeiul acte­lor dresate împotrivă-le, că ar fi înfrânt prevederile legii şi s’au făcut pasibili de osândele ei, pen­­trucă s’au sustras dela delega­ţiile legale, n’au întocmit listele de gajuri, au sustras astfel o seamă de gajuri ştinţei şi con­trolului Ministerului de resort, etc. In faţa instanţei însă s’a re­cunoscut — şi de Ministerul pu­blic şi de stat (partea civilă) — că actele de instrumentare cu­prind grosolană inexactitate, deoarece contrazic dovezile au­torităţii din cari rezulta tocmai regularitatea perfectă a rapoar­telor Băncii cu Ministerul eco­nomiei naţionale. Procesul-verbal totuşi face dovada până la înscriere în fals! Tribunalul a achitat însă pe inculpaţi, reţinând — peste ade­vărul artificial atestat de in­spectorul constatator — adevă­rul evident verificat în instanță. Dar inspectorul­­ ? A GUVERNUL POLONEZ DIN LONDRA A TRIES UN MEMORIU LA MOSCOVA Londra, 30 (Rador). — Redacto­rul diplomatic al agenţiei REU­TER comunică: După cum am prevăzut Luni, guvernul polonez, întrunit Marţi seara, a adoptat în unanimitate memoriul guvernului sovietic cu privire la relaţiile ruso-polone. Memoriul a fost trimis la Mos­cova. In cercurile poloneze se spune că memoriul, în forma lui finală şi aprobată, corespunde ,­voinţei mişcării subterane poloneze. Acea­sta înseamnă probabil că comple­tările sugerate de fruntaşii mişcă­rii subterane au fost introduse în memoriu. Aceste completări se spune că nu modifică de fel principiile pro­punerilor d-lui Mikolaczyk, ele fiind mai degrabă desvoltarea practică a acestor principii în a­­numite amănunte. ÎNTREVEDEREA D-LUI MIKOLACZYK CU D. EDEN Londra, 30 (Rador). — D. Miko­lac­zyk a avut o întrevedere cu d. Eden. Marţi după amiază. In cercurile poloneze se afirmă­­ că s’a discutat sporirea ajutoarelor­­ pentru forţele poloneze dela Var­şovia._______________________ Franţa continuă lupta împotriva Japoniei Londra, 30 (Rador). — Franţa are de gând să continue lupta împotriva Japoniei, s’a spus în­­tr’o declaraţie făcută de guver­nul provizoriu francez prin pos­tul de radio France. In declara­ţie se spune: „Franţa, aflată în război cu Japonia din 8 Decembrie 1943, duce război împotriva ei pe mare, şi înţelege să continue lupta, alături de aliaţii ei, şi cu toate mijloacele ce-i stau la dis­poziţie, nu numai până când te­­ritorile ei vor fi eliberate, dar până când duşmanii ei vor fi complet îngenunchiaţi, atât în Asia, cât şi în Europa”.________ ! 750 de bombardiere anglo-americane au atacat obiective in Italia, Ungaria şi Cehoslovacia Neapole, 30 (Rador). — D. Da­­vid Brown, corespondentul spe­cial al agenţiei „Reuter” pe lân­gă marele cartier aliat din Medi­­terana, a anunţat Marţi că forţe aeriene, totalizând peste 750 a­­vioane de bombardament au ata­cat, venind din Italia, obiective în Ungaria, Cehoslovacia şi Ita­­lia. In Cehoslovacia ,au fost arun­cate bombe cu ajutorul instru­mentelor de bord, întrucât cerul era­ acoperit. S-a întâlnit o slabă Opoziţie din partea avioanelor de vânătoare, iar tirul artileriei an­tiaeriene a fost puţin intens. Avioane „Liberator” au atacat podurile de la Borovnica, din Iu­goslavia şi de la Sal­ano, la cinci mile nord de Gorizia, ambele po­duri aflate pe singura linie ce a m­ai rămas deschisă spre nordul Italiei. Alte avioane „Liberator” au a­­tacat podul de cale ferată peste Po de lângă Ferrarra, care a fost apărat cu îndârjire de artileria antiaeriană. Deasemeni, a mai fost bombar­dat şi podul Iatisana, depe T®­­gi­­amen­to, între Veneţia şi Trieste. In Ungaria, a fost bombardată gara Szolnok. DREPTURILE MUNCII (Urmare din pag. I-a­­ devărată organizare solidară a profesiunei“. Faptul că înţelegerea armoni­oasă dintre capital şi muncă este singura cale de propăşire temel­­itică, îl scoate în evidenţă şi Fe­deraţia elveţiană a lucrătorilor din metalurgie şi ceasornicărie (o industrie foarte puternică în El­veţia). „Realizând pacea profesională vrem să dăm industriei posibili­tatea să asigure lucrătorilor con­diţii de viaţă convenabile şi aş­teptăm ca industriile să facă ges­tul necesar. Preferăm libera înţelegere în locul intervenţiei Statului. In toate marile lupte dîn ulti­mii ani Statul a intervenit. Vrem să încercăm prin prezentul acord să aranjăm relaţiile dintre pa­rvanii ■ In Awomnitî f ii *- *» întm*T?An_­ţia iui. Pentru stabilirea unor le­gături strânse între patroni şi lu­crători vrem să creem un regim de încredere din care trebue să iasă mai multă securitate pen­tru toţi“. înţelegerea stabilită in câmpul muncii din Elveţia a dat roade de vreme ce luna trecută acordul a fost reînoit pe o perioadă de încă cinci ani, revendicările re­ciproce cercetându-se de comi­siile paritare, treptat, pe măsură ce ele se ivesc. Calea înţelegerii trebue urmată şi la noi; în joc sunt interesele continuităţii româneşti şi pentru că problema nu e grea in trio ţară agricolă, suntem siguri că înfăp­tuirea unui acord echitabil, bazat pe realităţi, nu va întâmpina di­ficultăţi în nici o ramură a mun­cii productive. Ardealul respiră...! (Urmare din pag. I-a) din piaţa Clujului nu se putea publica, nici măcar discursul lui Simeon Bărnuţiu nu putea scăpa de foarfecele cenzurii. Toţi redactorii ziarului au fost arestaţi sau urmăriţi de sigu­ranţă : Dr. Const. Hogea, Iustin In­eşu, Corneliu Coposu, E. Roş­­ca-Mălin, Vasile Netea, subsem­natul şi alţi colaboratori. Lumea ne scria revoltată tuturor celor ce ţineam un condel la mână, de ce nu scriem răspicat despre Ardeal, de ce ne pierdem în pa­rabole şi istorie, de ce nu ară­tăm cari sunt adevăratele ţeluri româneşti. De la Budapesta ploaia de in­jurii nu mai contenea şi noi trebuia să tăcem pentru a nu tulbura judecata solomonică de la Viena. Parcă nu ne vine să credem după atâta înlănţuire că putem să strigăm în numele tuturor iobagilor robiţi de unguri, că vrem să instaurăm acolo drepta­tea naţională şi socială. De-acum ţara se va mişca pe linia adevăratelor sale interese. Vom coborî în curând Dealul Fe­­leacului, vom da bună ziua mo­­căneşte Ineului şi Crişurilor, vom şterge urmele cizmei pru­sace şi unsoarea mustăţilor gro­­ceşti. Ardealul respiră. Ardealul aş­teaptă ziua mântuirii. Trăiască adevăraţii noştri aliaţi! Comitetul Jockey­ Clubului a decis în şedinţa din 30 August următoarele : 1. Meetingul de vară 1944, se prelungeşte până la 7 Septembrie 1944; 2. Meetingul de toamnă 1944 va începe la 7 Septembrie şi va dura până la 31 Decembrie 1944. Reuniunile alergărilor de trap se vor ţine astfel : a) Reuniunea de Sâmbătă 26 August se va ţine în ziua de 2 Septembrie 1944; b) Reuniunea de Duminică. 27 August se va ţine în ziua de Du­minică 3 Septembrie, această da­tă fiind liberă deoarece alergă­rile de galop prevăzute pentru această zi nu au loc. Programele acestor două reu­niuni vor fi cele rămase defini­tive la data de 23 August. Alergările vor începe la orele 14,15 startul primei alergări se va da la ora 14,45. HIPISM RELUAREA ALERGĂRILOR DE TRAP COMUNICAT 9» io Iii apare VINERI 1 SEPTEMBRIE Reţineţi din timp un exemplar la chioşcarul dvs. obişnuit­­. I­NFORMA­ȚII • Publicul este rugat să ur­mărească emisiunile nouilor pos­turi de radio-difuziune, pe lun­gimile de undă: 465 m. și 46,5 m., care au loc zilnic după următorul program : 7—8; 13—14; 20—22. • D. general Mihail Skeletti, prim-ajutor de primar general al Capitalei, și-a prezentat de­misia din funcţiunea avută AVIZ REGIA LOTERIEI DE STAT aduce la cunoştinţa publi­cului jucător, că Tragerea Loteriei lunare. Grup­» 32 — ■ Seria August, cere urma să aibe loc la 31 August 1944, se amână din cauza eveni­mentelor, pentru 10 SEP­TEMVRIE 1944. Direcţiunea Generală 1552 • Primim următoarele: Societatea personalului admi­nistrativ al presei române invită pe foştii membri evrei, care din cauza legiuirilor antisemite ale fostului regim au fost nevoiţi să părăsească societatea, să se pre­zinte la sediul asociaţiei din str. Sărindar 15, între orele 17-19, pentru a fi reintegraţi cu toate drepturile avute, urmând ca după reorganizarea şi reintegrarea tu­­turor membrilor să se facă un memoriu pentru a se include in Casa de pensiuni a ziariştilor şi ramura administrativă, factor tot atât de principal şi căruia fostul regim a refuzat să-i re­cunoască drepturile. • D. dr. Octav Cristescu, di­rector în primăria Capitalei, a fost numit director al economa­­tului, al oficiului de aprovizio­nare şi al garajelor din primăria municipiului Bucureşti. 9 Comitetul Federaţiei sindi­catelor de funcţionari­i particu­lari din România, a cărei activi­tate legală fusese interzisă de fostul regim, aduce la cunoştinţă tuturor funcţionarilor particu­lari că şi-a reluat activitatea le­gală prin delegaţi pe întreprin­deri. Comitetul Federaţiei împreună cu comitetele sindicale din Bucu­reşti şi anume: A. F. R., A. F. I, P. I. A., A F M., A F A. A I C atrage atenţiunea funcţionarilor că reînscrierile vor începe peste câteva zile. Prof. Dr. Dumitrescu-Mante reia consultaţiunile în Bule­vardul Lascăr Catarg! Nr. 29 bis. Telefon 208.36. 9 In insula Ada-Kaleh au fost ridicate de „Aşezămintele Sfintei Fecioare Maria” trei paraclise închinate Sfintei Fecioare Maria, Sfintei Cruci şi ultimul Sfinte­ Cuvioase Paraschiva. Paraclisul Sfintei Cuvioase Paraschiva se va sfinţi în toam­na aceasta. Bunii creştini cari doresc să înzestreze paraclisul cu clopote, sfeşnice împărăteşti, sfeşnice, icoane, cărţi sau obiecte de cult, se pot trimite direct pe adresa Paraclisului, insula Ada-Kare­n, of. Orşova sau Aşezământului, str. Viitor 121, Buc. III (telei m 20857).­­ Inspectoratul general sanitar al Capitalei aduce la cunoştinţa d-lor medici şefi de sectoare, medici directori de circumscripţii, conducătorii instituţiilor sanitare pendinte de acest inspectorat precum şi întregului personal su­perior sanitar, administrativ şi sanitar auxiliar, care au depus acte justificative pentru chel­­tueli de materiale şi care au de primit orice drepturi de la fondul sanitar Bucureşti „Eforia Sani­tară“, ca în termen de trei zile de la apariţia prezentului comu­nicat să se prezinte la Casieria Eforiei Sanitare Bucureşti pen­tru lichidarea şi încasarea aces­tor drepturi cunoscând că în caz de neprezentare ordonanţei­’ se vor anula şi drepturile de salarii sau diurne se vor depune spre consemnare. Casieria lucrează între orei 10—12 dim. BISERICEŞTI AVOCATUL Marim Fudula Str. Sf. Ionică 7, Bucureşti desconcentrat, îşi reia activitatea Consultaţii 5—7 seara 23 9 Asociaţia surorilor de cari­tate de război din România cu sediul în str. Olteni face cunos­cut membrelor sale, care au ac­tivat şi activează încă prin dife­rite spitale de zonă interioară şi chiar pe front, atât prin spitale­le de Cruce Roşie, cât şi, ®1® ar­­matei, să-şi urmeze activitatea, rămânând la datorie în servi­ciul de soră de caritate şi infir­miere. Membrele din Capitală sunt rugate să se prezint© de urgenţă la sediul asociaţiei, pentru a li se da directivele necesare. Orele de birou sunt în toate zi­lel­e de lucru, de la ora 4 d. a. P lună la ora 7 d. a Or. I. GHFRMN sinistrat, consultă în Str. Melodiei 2 bis, Et. II (lângă Statuia Rosetti) 825 9 Foştii internaţi politici în lagărul de la Caracal sunt invi­taţi la o masă comună la res­taurantul „Leul şi câratul”, din str. 11 Iunie. Duminică, 3 Sep­tembrie, orele 13, DOCTOR L. LIN­CHER sinistrat s-a mutat în B-DUL FILANTROPIA 66 lângă Piaţa Filantropia Consult 4­8 2 9 Anul nou bisericesc, ce în­cepe la 1 Septembrie, va fi prăz­­nuit creştineşte, la biserica Sf Ioachim şi Ana, de lângă Foişo­rul de foc. Astăzi, joi, la orele 17, se vor binecuvânta pâinele, iar mâine, Vineri, orele 7 dim. se va săvârşi sfânta liturghie şi sfinţirea apei.­­ Privigherile zilnice organi­zate de aşezământul Sfintei Fe­cioare Maria vor urma în fiecare zi, La ora 16 (4 d. a.). Joi, 31 August, biserica „Scaune” (str. Scaune 2, prin bul. Domniţei­­piaţa C. A. Rosetti); Vineri, 1 August, biserica Iancu Nou-Bă­­lăneanu; Sâmbătă şi Duminică biserica „Scaune”, etc. Se face sfinţirea artoşelor şi se citesc a­­catistele zilelor. Impresionantul pelerinaj de la Mănăstirea Izbuc-Bihor Au participat peste 3000 de credincioşi La sf. mânăstire „Izbuc” din parohia ortodoxă română de O­­radea-Beiuş, s-a făcut în ziua de 15 August, „Adormirea Maicii Domnului”, tradiţionalul peleri­naj la izvorul Izbuculuii, dătător de sănătate şi tămăduitor de su­flete. An de an, din vremi bătrâne, norodul credincios a zăbovit lân­gă „Betesda” Bihorului, vestind rugăciuni pentru revărsarea bi­nelui ceresc peste neputinţele lor. Din 1931 s’a înălţat şi un mo­dest locaş de închinare lângă a­­pele acestui isvor, — fenomen geologic unic — odată cu im aşe­zământ călugăresc, Izbucul, de­venind de atunci un permanent loc de refuigiu duhovnicesc. Prin râvna P. S. Sale Episcop Nicolae, un nou locaş sfânt se va înălţa aici ca mărturie de credinţă în deşertul acestei lumi. Pregătirile materiale au început. Bine organizat, acest pelerinaj a fost cel mai mare pe care l-a cunoscut mănăstirea Izbuc. încă din ajun au sosit nenu­măraţi închinători, cântând, îm­brăcaţi în strae de sărbătoare. A fost o vreme minunată, caldă şi liniştită. Drumul până la mânăstire de la gara Vaşcău tre­­ce prin pădure şi e bogat în pri­velişti de munte. Predica a ţinut-o păr. Briscan- Beiuş. De la Beiuş au sosit din ajun pentru priveghere şi spovedanie P. S. S. Episcop Nicolae însoţit de păr. Zaharia Moga, P. Bolcaş şi A. Briscan, fiind întâmpinaţi de soborul mănăstirii în frunte cu stareţul Artende Bender. Au venit închinători din jud. Arad, Hunedoara, Alba şi din satele Bihorului până la graniţa Ora­dei. La liturghie a dat răspunsurile corul, catedralei, dirijat de păr I. Negruţiu, sfânta slujbă fiind oficiată de P. S. S. Episcop Ni­colae, înconjurat de un sobor de 18 preoţi şi protopopi, veniţi cu credincioşii lor. S’au cuminecat aproape 500 de credincioşi. La sfârşit, întreaga mulţime şi soborul au venit la isvor, unde s’a făcut sfinţirea­ apei. Aici, P. S. Sa a rostit o lumi­nată predică despre viaţa sfântă a Maicii Domnului şi învăţătu­rile pe cari trebuie să le scoatem pentru noi. Credinţă, iubire, sfinţenie şi desăvârşire. In clipa când din adâncuri ţâş­neşte apa intermitentă, care a fost stropită cu aghiazmă, mul­ţimea de bolnavi s’a aruncat in apă cu credinţa că se vor tămă­dui. Lucrul este explicabil, de­oarece au fost multe cazuri de vindecări miraculoase aici. După aceea, la mânăstire s’a oficiat sf. maslu pentru bolnavi, apoi în arhondăria mănăstirii s’a servit masa pentru intelectuali, iar în jur, pe iarbă, s’a împărţit mâncare caldă şi pâine tuturor înclinătorilor veniţi mai din de­părtare. Această manifestare e începu­tul unei tradiţii noui în Ardeal, tocmai în cea mai săracă regiu­ne vestică a ţării. A fost un gest de înaltă bunătate a P. S. Sale, care a dăruit această masă pen­tru toţi. Teatrul Baraşeum îţi reîncepe activitatea Sâmbătă 2 Septembrie ora 7 reprezentând pentru a 100-a oară REVISTA ALLO BARAŞEUM de Eug. Mir­ea—Nican—Teo­dor Cosma și H. Mălineanu cu Agnia Bogoslava, Surorile Gamberto, Niki Marcov, Bebe Spitzer, Nuşa Crup, Nina Florescu, Rudy Fried­man şi Maria Sandu N. Kaner, L. Jumping, Edgar Cosma, I. Bradu, Al. Rony, Reno Verea şi Benny Orchestra Ritmică Decoruri, costume Siegfried Direcţia de scenă: Sandu Eliad Telefon: 5.95.0S întreaga reţetă a acestui specta­col va fi donată fondului de reconstrucţie a Teatrului Naţional 32 y 'ca

Next