Universul - Capitala, octombrie 1944 (Anul 61, nr. 270-294)
1944-10-01 / nr. 270
Anti] al 61-lea 10 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL1* S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 16 LEI taxa poștală plătită la numerar conform aprobării Dir. Gref. T. V. Nr. 84.464/939 URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 REEDUCARE, EPURAŢIE, SANCŢIUNI elev. LUGOSIANU Regimurile de dictatură au pervertit toate ideile politice şi toate concepţiile morale, care alcătuiau patrimoniul comun al continentului nostru, dobândit într’o luptă seculară pentru libertate şi dreptate socială. Mai ales în ultimii zece ani, toate noţiunile de morală, de drept, de legalitate au fost răsturnate. O ordine nouă urma să fie înfăptuită, care trebuia să consiste din suprimarea totală a libertăţilor în cadrul Statului şi din dispariţia suveranităţilor,in cadrul colectivităţii internaţionale. Popoare întregi desvăţate de a gândi trebuiau să-şi pună sângele şi banul în serviciul celor mai fără scrupule, celor mai necinstiţi şi celor mai corupţi profitori ai puterii, pe cari istoria lumii i-a cunoscut vreodată. Minciuna unei propagande monstruoase, succese politice obţinute prin rea credinţă sau prin forţă şi succese militare dobândite prin înarmări uriaşe împotriva unei Europe dezarmate, au putut lăsa impresia unei ere noi unor masse împiedecate să caute adevărul şi au creat clici de Fuehreri şi Unterfuehreri de toate gradele, beneficiari ai gloriei militare prin sângele altora, ai reputaţiei politice prin munca altora, ai averilor impudent acumulate din banul altora. Această lume patologică de amoralitate, de cruzime şi de brutalitate este pe cale de a se prăbuşi sub ochii noştri. Va fi fost cea mai tristă experienţă a istoriei omeneşti. Ea nu trebue să se mai repete niciodată. Ani îndelungaţi de dictatură şi cinci ani de război şi-au infiltrat insă otrava in straturile cele mai adânci ale poporului de la copilul care învaţă să citească în abecedarul plin de gloria de drept divin a conducătorului până la cetăţeanul paşnic şi conformist, care se hrăneşte zilnic din proza tipărită a propagandei sau din publicitatea solemnă a aparatului de radio deschis la oră fixă. Aceste masse trebue reeducate. Prin şcoală, prin presă, prin radio şi mai ales prin propria lor sforţare de a deosebi adevărul de minciună şi prin propria lor luptă spre „a-şi apăra libertatea de gândire şi de acţiune. Amara experienţă a tiraniei şi a războiului va fi fost pentru ele o lecţie dureroasă, dar salutară. Dar la lecţia experienţei şi la reeducarea libertăţii civice va trebui adăugat exemplul, un exemplu istoric de sancţionare fără şovăire a dictatorilor, a profitorilor dictaturii şi a criminalilor războiului. Am spus-o cu fermitate din primele ceasuri ale noului regim. O repetăm astăzi, când vedem că această acţiune depăşeşte cadrele unei aşteptări normale. Fără această îndoită operă de profilaxie şi de chirurgie morală şi politică, Europa nu-şi va regăsi liniştea. Aceasta e concluzia adânc îndreptăţită, la care au ajuns Puterile Unite, care în lupta lor pentru libertate, vor, cu drept cuvânt, să extirpeze de pretutindeni ultimele rămăşiţe ale fascismului. Acesta e sensul tuturor precauţiunilor luate de ele în convenţiile de armistiţiu încheiate până astăzi cu Italia, România şi Finlanda. Acesta e sensul dispoziţiilor care se proectează — cu ocazia capitulării fără condiţii a Germaniei — pentru desintoxicarea totală, a unei ţari, care a făcut două războaie de agresiune într’un sfert de secol. Reeducare, epuraţie, sancţiuni — problemele vitale, care se pun Europei întregi, ni se pun şi nouă exact aceiaşi termeni. Soluţionarea lor trebue să fie mai mut decât urgentă şi e mai mult decât necesară, întârzierea punerii în acţiune a acestor măsuri poate compromite însăşi opera de restaurare a regimului democratic. Aceasta nu poate înfăptui de oamenii, cari au servit dictatura, primele roluri şi de colaboratorii lor. .. Opinia noastră publică e nerăbdătoare cu drept cuvânt. Ea se întreabă pentru ce întârzie măsurile de securitate indispensabile, care sunt cerute şi de obligaţiile noastre internaţionale şi de necesităţile noastre interne morale şi politice? Dacă opera de a reeduca e de lungă durată, ei şi sancţiunile trebue săsească soluţii imediate. Se ezită oare in faţa celor de procedură sa dificultăţilor de drept ceastă ezitare este neimeiată faţă de o probi atât de hotărîtoare. Se ezită oare în faţa orbilor ? Această ezitare a o gravă eroare politică. O foarte mare proport culpelor, care-şi au originîn dictatură sau război de ordin penal, înalta frare, asasinatul, cadul lui frauda dilapidarea se cadrează în legile lor existente. O foarte mare pe dintre vinovaţi sunt nascuţi. De ani sau de întregi lumea îi arata cugetul. Ce împiedecă sesizarea neîntârziată a instanţelor de judecată ? Răspunderile grave de ordin politic, suprimarea libertăţilor, erorile politice grosolane comise la noi sunt cunoscute. Dacă vechea lege a răspunderii ministeriale, acoperită de praful uitării, nu le enumără pe toate sau nu prevede procedura adequata situaţiei revoluţionare a momentului ce împiedică redactarea şi punerea în vigoare imediată a unor texte appropriate ? Când o aşezar constituţională !"Y"te fi restaurată printr’un decret, pentru ce un text penal n ar putea fi pus in aplicare sub rezerva ratificării ulterioare a adunărilor legiuitoare? Guvernul are pus în studiu — după cum rezultă din declaraţiile recente ale d-lui ministru al Afacerilor Straine, d. Gr. Niculescu-Buzeşti — un proect de lege destinat a „lua provizoriu măsuri privative de libertate faţă de anumite persoane, cari se pot număra printre autorii dezastrului sau complicii lor”. Măsurile relative la răspunderile politice comportă de altfel în primul rând sancţiuni politice. In numeroase cazuri istorice s’a procedat în acest sens. Nu se poate concepe, ca cei cari au privat un popor întreg de libertăţile lui politice să continue a se bucura ei înşişi de libertate politică, cum nu se poate concepe ca oameni, în mod notoriu vinovaţi de înaltă trădare, să fie timp de săptămâni întregi în măsură de a-şi face în linişte pregătirile de evaziune sau a-şi organiza dispariţia probelor ! Este adevărat că nimeni nu poate fi sustras judecătorilor săi naturali, potrivit Constituţiei, dar nu este paradoxal să se invoace aplicarea garanţiilor constituţionale în favoarea celor cari le-au violat prin suspendarea Constituţiei ** Ase—er - vicţiuni nu au - ti • , moral al pei- infracţiuni fain* ceităţii. Ele nu r. . ar numai a servi *. orie pentru a tarea abuzu- T.■■■ Ie, n viitor. Sunt o măsură de Ică spre a ză;a din umbră s funcţionări mocratic, reţul unor atât e acelaşi orcurăţlrol astrativ, finde ca posturi de fie încă ocumii conştienţi egimului de încredinţaţi că reprezentăm părerea imensei majorităţi a ţării, cerând stăruitor guvernului să înceapă cu hotărîre şi să termine repede această operă de purificare a întregii noastre vieţi publice şi a organizaţiei de Stat. Urgenţa unei soluţiuni este tot atât de importantă ca soluţiunea ea Însăşi. P. S. — Acest articol a fost scris înainte de a cunoaşte importantele declaraţiuni pe care le-a făcut ziarului nostru dr. Niculescu-Buzeşti, ministrul Afacerilor Străine. Profităm de acest prilej pentru a mărturisi satisfacţia noastră faţă de asigurările ce rezultă din declaraţiile ministrului Afacerilor Străine într’o problemă atât de vitală pentru interesele şi viitorul ţării. I. L. ■fíf-r. MC.I. VIZITA FĂCUTĂ IN MOLDOVA DE DELEGAŢII GUVERNULUI Comunicat Delegaţia guvernului, compusă in d. ministru D. Negel, ministru secretar de stat la agricultură şi domenii şi general adj. D. Dămăceanu, ministru subsecretar de stat la interne, însoţit de d. general I. Eftimiu, secretar general la ministerul de războiu, precum şi de reprezentanţi ai tuturor departamentelor, s-a întors din vizita de documentare făcută în Moldova, în zilele de 22-27 Septembrie a. c. Au fost vizitate capitalele judeţelor Putna, Bacău, Neamţ, Roman, Baia, Suceava, Rădăuţi, Dorohoi, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Fălciu, Tutova, Tecuci, Covurlui şi Brăila, cum şi diferite localităţi din judeţele respective. Anumite măsuri au fost luate pe loc, altele vor fi luate imediat după ce guvernul va fi informat despre cele constatate. Podul de peste Vi ’ M care leagă Varșova de cartierul Fraga (în fund) și pe care in prezent trupele sovietice îl apără, cu îndârjire, spre a nu fi distrus de trupele germane în retragere. siWi* MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 29 SEPTEMBRIE 1944 In Transilvania de centru, trupele noastre, cari au trecut Mureşul superior, continuă înaintarea. In Transilvania de Vest, unităţile române, luptând în legătură cu cele sovietice, au realizat noui progrese și au ocupat numeroase localități, printre care și Salonta. In Ungaria a fost ocupat orașul Gyula. OPERAŢIIILE M ARDEAL ŞI UNGARIA Desvoltănd operaţiunile ofensive, care au dus pe ziua de eri la cucerirea de trupele române a oraşului Tg. Mureş, la ocuparea oraşului Salonta de forţele româno-ruse şi la pătrunderea în Oradea-Mare — bravele noastre trupe în legătură cu neînvinsele forţe aliate ruse, au continuat să înregistreze astăzi, pe tot frontul, noui şi importante succese. Astfel: Pe Mureşul superior, mari unităţi de infanterie română acţionând viguros la Vest de Tg. Mureş, au ocupat după lv"' dărjite locaţii”'' Nazna, în ţinte sovietice a lui Nord Tg. satele: Sântaidenii, Rometei Înaintarea ruse continuă. Pe Crişul N române de inarie urmărind pele inamice abile: Mezö-Gyc (15 km. N. V. Pe Crişul Al română de cav legătură cu forţe aliate ruse, a reuşit să înfrângă rezistenţa Inamicului şi să ocupe oraşul Gyuli — important centru şi nod de comunicaţiuni cu teritoriul maghiar. In timp ce pe frontul Mureşului şi cele două Crişuri se înregistrează aceste succese importante, în Banatul de Sud, forţele române sprijinite de trupe aliate ruse continuă cu vigoare respingerea spre Vest şi Sud Vest a rezistenţelor germano-maghiare, ocupând la Sud de Nora localitatea Sopotul iar elementele de recunoaşare unei mari unităţi roe au atins frontiera iugoslavire localităţile Foeni şi Dnora cu zi, noui succese vin să fune reala valoare combatibravei noastre oştiri care comuniune de efort şi lacamaraderie de arme cu oştiate ruse poartă biruitoare holul ţării pe pământul deal Ardealului şi tot mai pe întinsul pustei ma-Roma, 29 ţHefidul Villeteuve, , Quebec, va fi o dienţă particula cursul zilei de V ţă serviciul de 3 Vaticanului. Cardinalul a se cursul ultimei nouă are un mesaj c Churchill şi Roost Cercurile Vatici iiill şi Roosevelt pa .i Imesaj va rasfrunde puşi recomandărilor cu pripace şi la situaţia preim diferitele ţări europenimate d-lui Churchill de prilejul ultimei lor nn. 29 (Rador). — Papa a 1 audienţă particulară pe ui Villeneuve al oraşului Un mesaj ORAŞUL SALONTA A FOST ELIBERAT RĂSPUNDERILE POLITICE Trupele sovietice şi române au ocupat oraşul Gyula din Ungaria ş j £pjjJ^Tj^ APARATULUI DE STAT Declaraţiile făcute ziarului nostru de d. Gr. Niculescu-Buzeşti ministrul afacerilor străine Am considerat, din primul moment al îndepărtării regimului dictatorial, că printre cele dintâi măsuri pe care regimul democratic va trebui să le ia pentru desăvârşirea acţiunii de însănătoşire a vieţii noastre publice, acelea privitoare la răspunderile politice pentru trecutul nefast care a dus ţara şi neamul la marginea prăpastiei şi acelea privitoare la epuraţia aparatului de stat, nu puteau suferi nici o întârziere. Cunoscând sentimentul unanim al opiniei publice care aşteaptă nerăbdătoareaDe câtva timp opinia publică manifestează o oarecare nervozitate şi nerăbdare cu privire la chestiunea răspunderilor politice şi a epuraţiei aparatului de Stat. Această stare de spirit este în parte justificată, în parte nejustificată. Este justificată în măsura in care ea exprimă voinţa legitimă a opiniei publice de a reclama pedeapsa binemeritată pentru cei răspunzători de dezastrul Ţării noastre, precum şi curăţirea aparatului de Stat de toate elementele care ar putea constitui un obstacol la o desvoltare liberă a instituţiunilor democratice. Este nejustificată în măsura în care ea ar cuprinde temerea că poporul român nu va primi cuvenita satisfacţiune, că răspunzătorii nu-şi vor lua pedeapsa meritată şi că duşmanii democraţiei, şi complicii lor vor putea continua să o saboteze prin acţiunile lor subterane. Pentru a împrăştia neliniştea ce a cuprins opiniat a aceste măsuri, ne-am adresat d-lui Gr. Niculescu-Buzeşti, ministrul afacerilor străine, cu rugămintea de a ne arăta care sunt intenţiunile guvernului blocului democratic cu privire la aceste probleme de o excepţională importanţă. Iată declaraţiile pe care ministrul afacerilor străine a binevoit să ni le facă şi cari, după cum se poate vedea, sunt de natură să dea categorice asigurări că justiţia va fi făcută în interesul consolidării definitive a actului istoric de la 23 August. Alică, nelinişte care constituie un element de neîncredere pe care socotesc că ar fi imprudent să-l desconsiderăm, cred că nu este cit motivele pentr răspunderilor trebuie să fie dată în cel mai scurt timp politică ce întrunea adeziunea deplină a naţiunii, este bine cunoscută. România îşi spusese limpede şi fără rezerve cuvântul ei: O ALIANTA SINCERA INTRE UNIUNEA SOVIETICA SI PUTERILE OCCIDENTALE ERA SINGURUL MIJLOC EFICACE DE A ASIGURA PACEA ÎMPOTRIVA PERICOLULUI DE AGRESIUNE HITLERISTA, PERICOL PE CARE, PRIN VOCEA LUI N. TITULESCU, ROMANIA NU ÎNCETA SA-L SEMNALEZE CELOR CE AVEAU INCA INDOELI ASUPRA LUI. Mai mult decât tot, România înţelegea să sprijine prin fapte concrete această politică. In vara 1936 Titulescu parafa cu Comisarul Poporului petru Afacerile Străine, Litvinov, un proect de pact de asistenţă mutuală complet satisfăcător pentru interesele Ţării noastre, în virtutea căruia Uniunea Sovietică şi România se legau, în anumite condiţiuni, să lupte în comun împotriva unei agresiuni. Astfel se dădea politicii externe a Ţării noastre şi relaţiunilor româno-sovietice o orientare firească corespunzând şi sentimentelor poporului român şi intereselor sale permanente. DACA VREM SA AŞEZAM PROBLEMA RASPUNDERIT~,(xr) TXT A TVWTZ X T» A m A HUL timp şi că, datori fapt, s’a deschis c peana ce a cuimim război. Este adevă menea că poporul r a dovedit că a înteit contribuţiunea sa de organizare a pă (Continuare in „Răspunderile şi epuraţia constitue nu numai un comandament moral, ci cheia tuturor problemelor politice interne şi externe ale României“ . Răspunderile politice vor trebui să se extindă asupra tuturor celor vinovaţi de denaturarea voinţei politice a poporului român In anii 1933—1936 România ţiunea la apărarea păcii prin reuşise să dobândească un loc organizarea securităţii colecte frunte printre naţiunile tive. Politica marelui om de doritoare de a-şi da contariu- Stat care a fost N. Titulescu, D. GR. NICU) Ministrul Ai LvMli ... av. Acţiunea împotriva Lovt, Londra, 29 (Radar). —Ministerul aerului anunţă că avioane britanice de vânătoare, acţionate prin rachete, deci fără elice, au luat parte cu succes la lupta împotriva bombelor aburătoare, realizându-se astfel o importantă experienţă. Sunt motive să se creadă că avioanele aliate fără elice sunt mult mai bune decât cele germane. Avionul aliat de vânătoare acţionat prin rachete este te fără elice .dar sburătoare foarte rapide uşor de manevrat. * Londra, 29(Rador). — Două avioane gemane Heinckel, folosite pentru aruncarea „bombelor sburătore” asupra Angliei, au fost dispuse deasupra Mării Nordului în cursul nopţii de avioane de vânătoare britanice. Cu puţin înainte de revărsatul zorilor, armanii au trimes „bombe surătoare” împotriva districtelor din sudul Angliei, inclusiv Uniunea Londra. FORTĂREAŢA CALAIS A PST CUCERITĂ Londra, 29 (Rador). — D. Desmond Tighe, trimisul special al agenţiei „Reuter” pe lângă armata a 2-a britanică, a anunţat că fortăreaţa Calais a fost cucerită. Căderea oraşului este iminent! Au fo luaţi prizonieri peste 1.000 d soldaţi germani. Germaii, care continuă să se afle în posesiunea orașului și portula luptă cu îndârjire. Interzicerea porului ilegal al uniformei , ofiţer Ministerul de război a constatat că, în ultimul timp, mulţi ofiţeri de rezervă cari nu sunt concentraţi sau mobilizaţi, poartă ilegal uniforma militară, sub care : Cutreeră zona etapelor şi de operaţiuni, făcând diverse afaceri comerciale, cari nu cadrează cu uniforma de ofiţer. Se introduc mai uşor prin ministere şi instituţii publice cu diferite cereri şi intervenţiuni. Tratează cu trupele aliate anumite furnituri, dându-se drept organe autorizate, fără nici un fel de aprobare superioară. Pentru a împiedica aceste tendinţe care prejudiciază demnitatea şi disciplina armatei, ministerul de război face cunoscut că : Este cu desăvârşire interzis ofiţerilor de rezervă de a purta uniforma militară, dacă nu sunt concentraţi sau mobilizaţi; în a-' e,î+,i,+,î e,mfr,Kliorofi că aibă permanenţă asupra lor actelioveditoare. Cu care vor contraveni acestor ipoziţiuni, se fac vinovaţi de fi ilegal de uniformă şi în ceionnţă, potrivit codului justiţii militare. garnizoanele, comerțirile de piaţă şi organele faţirmeriei îi vor aresta imedit inaintându-i tribunalelor unite, pentru a fi judecați. Irrviewul M. S. Regelui iihai I retransmis de istul de radio Moscova vloscova, 29 (Rador). —stul de radio Moscova a transmis interviewul acorît de M. S. Regele Mihai i RamAhiaS a* A avI ■ i.l jJ^d'ar nviiiainvi oi ivMiHi «.«.Iz* iHIor făcute de Suveran. întâlnirea Churctli-Roosevelt - Stalin este plănuită entru Decembrie Londra, 29 (Rador). — Wilson Broadbent, redactorul tâlnirea dintre d-nii Church diplomatic al lui ,,Daily Mail”. Nr. 270 Duminică 1 Octombrie 1944 la Pagini DIRECTOR ION LUGOSIANU INCARTIRUIREA SINISTRAŢILOR DE RĂI începând de azi se va face recensământul tuturor locuinţelor din Capit Din informaţiile pe cari le deţinem, suntem în măsură să anunţăm dispoziţiile pe cari autorităţile în drept le iau în vederea încartiruirii sinistraţior de răsboi. Pentru ca niciun sinistrat de răsboi să nu rămână fără adăpost, mai ales acum în pragul iernei, s’a hotărît ca pe întreg cuprinsul Capitalei să se facă recensământul tuturor locuinţelor Astfel în cursul după amiezei de ori, prefectura poliţiei Capitalei a dat ordin tuturor comisarilor şefi de circumscripţii ca să emită ordine de rechiziţie potrivit jurnalului consiliului de miniştri nr. 489 M. O. nr. 168 din 21.VI.1944 pentru toate apartamentele sau camerele cari intră în categoria celor ce pot fi rechiziţionate pentru încartiruirea sinistraţilor de răsboi. Criteriile după cam se vor face rechiziţiile Potrivit jurnaluluiconsiliului de miniştri nr. 79, publicat în Mon. Of. nr. 36, din 12 Februarie a. c„ niciun proprietar, locatar sau deţinător, nu are dreptul a avea pentru locuinţă decât o cameră la o familie până la două persoane inclusiv, două camere la o familie de treişase persoane inclusiv sau trei camere la o familie cu mai mult de şase persoane. Bucătăria, baia, celelalte dependinţe şi cam car se trece în m toriu vor fi comun CINE POATE O CAMERA IN Liberi profesionişt funcţionarii de stat cecită la domiciliu vroi putea avea pentru limita posibilităţilor, în plus. Aceste lucrări de 1 al locuinţelor, cami criteriile de mai sus, buit să fie terminat data de 15 Octombri In aceste lucrări wc şi locuinţele cari au ziţionate anterior, fie fost distribuite prin fie că au rămas goal O LĂMURIRE PENTRU PUBLICUL ROMĂ începând cu 24 August, ziarele româneşti publică zilnic informaţiuni despre înspăimântătorul calvar al naţiei noastre din fragmentul de Ardeal pe care dictatul de la Viena l-a aruncat pradă barbariei ungureşti. Se descoper astfel zi de zi acte de sălbătecie, care ar dezonora şi pe cel mai fioros dintre triburile canibalice. Căci, dincolo de frontiera preamărită în discursurile lui Valeriu Pop şi justificată în articolele lui Mihail Manoilescu, s’au dărâmat biserici r°mâneşti, s’au profanat altare şi morminte, au fost ucişi copii în pântecele mamelor lor, au fost puşi în jug flăcăii români, au fost siluite conştiinţe, au fost pârjolite sate româneşti şi au fost schingiuiţi, fără milă şi fără ruşine, bătrâni şi femei. De câte ori am încercat in acest ziar să aducem la cunoştinţa publicului românesc, ceea ce se petrecea în Ardeal, am fost brutal mensuraţi de regimul trecut. Nicî un ţipăt şi nici o svârcolire din această cumplită tragedie n’a găsit astfel In curs He Răsfoind ziarele din aceşti patru ani de regim antonescian, istoricul de mâine va rămâne uluit de nepăsarea şi a purtătorilor condeiului şi a obştei r°mâneşti întregi faţă de cumplita tragedie care se desfăşura, sfidând cele mai elementare sentimente de umanitate, pe Someş, pe Crişuri, pe cursul superior al Mureşului şi în îndepărtatul Maramureş voevodal. Azi, când se ridică vălul de pe atâtea mistere, e bine ca publicul cititor să cunoască şi motivele mutismului presei româneşti faţă de sfâşietoarele suferinţe ale fraţilor din infernul unguresc. ACEASTĂ PRESĂ NU , PUTEA PUBLICA UN CUVÂNT de ZENOVIENA DESPRE SITUAŢIA DEALUL DE NORD, MIHAI ANTONESCU IASE, IN IANUARII CONVENŢIE CU G MAGHIAR AL CONT LEKI ANGAJÂND1 NUMELE STATULUI CU AL CĂRUI PREZENT ŞI VIITOR CASE FOTOGENICA SOANA, CĂ VA II APARIŢIA ŞI RASI ORICĂREI INFORMA’ FAVORABILE DESP1 UNUL INSTAURAT IO RUL RĂPIT PRIN 1 /O_________ (\juuiiiiuai 111 ) Desființarea pedepsei corporale im Ministerul de răsboi face un! prin care se ab cunoscut următoarele : I crețul nr. 2296 dir La propunerea d-lui ffft-l—* —i~u_ 1-