Universul - Capitala, octombrie 1944 (Anul 61, nr. 270-294)

1944-10-01 / nr. 270

Anti] al 61-lea 10 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL1* S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 16 LEI taxa poștală plătită la numerar conform aprobării Dir. Gre­f. T. V. Nr. 84.464/939 URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 REEDUCARE, EPURAŢIE, SANCŢIUNI ele­v. LUGOSIANU Regimurile de dictatură au pervertit toate ideile politice şi toate concepţiile morale, care alcătuiau patrimoniul comun al continentului no­stru, dobândit într’o luptă se­culară pentru libertate şi dreptate socială. Mai ales în ultimii zece ani, toate noţiu­nile de morală, de drept, de legalitate au fost răsturnate. O ordine nouă urma să fie înfăptuită, care trebuia să consiste din suprimarea to­tală a libertăţilor în cadrul Statului şi din dispariţia su­­veranităţilor,­in cadrul colec­tivităţii internaţionale. Po­poare întregi desvăţate de a gândi trebuiau să-şi pună sângele şi banul în serviciul celor mai fără scrupule, ce­lor mai necinstiţi şi celor mai corupţi profitori ai puterii, pe cari istoria lumii i-a cunoscut vreodată. Minciuna unei pro­pagande monstruoase, succe­se politice obţinute prin rea credinţă sau prin forţă şi succese militare dobândite prin înarmări uriaşe împotri­va unei Europe dezarmate, au putut lăsa impresia unei ere noi unor masse împiedecate să caute adevărul şi au creat clici de Fuehreri şi Unterfue­­hreri de toate gradele, benefi­ciari ai gloriei militare prin­­ sângele altora, ai reputaţiei politice prin munca altora, ai averilor impudent acumulate din banul altora. Această lume patologică de amoralitate, de cruzime şi de brutalitate este pe cale de a se prăbuşi sub ochii noştri. Va fi fost cea mai tristă expe­rienţă a istoriei omeneşti. Ea nu trebue să se mai repete niciodată. Ani îndelungaţi de dicta­t­­ură şi cinci ani de război­­ şi-au infiltrat insă otrava in straturile cele mai adânci ale poporului de la copilul care învaţă să citească în abece­darul plin de gloria de drept divin a conducătorului până la cetăţeanul paşnic şi con­formist, care se hrăneşte zil­nic din proza tipărită a pro­pagandei sau din publicitatea solemnă a aparatului de radio deschis la oră fixă. Aceste masse trebue reedu­cate. Prin şcoală, prin presă, prin radio şi mai ales prin propria lor sforţare de a deo­sebi adevărul de minciună şi prin propria lor luptă spre „a-şi apăra libertatea de gân­dire şi de acţiune. Amara ex­perienţă a tiraniei şi a războ­iului va fi fost pentru ele o lecţie dureroasă, dar salu­tară. Dar la lecţia experienţei şi la reeducarea libertăţii ci­vice va trebui adăugat exem­plul, un exemplu istoric de sancţionare fără şovăire a dictatorilor, a profitorilor dic­taturii şi a criminalilor răz­boiului. Am spus-o cu fermitate din primele ceasuri ale noului re­­­gim. O repetăm astăzi, când vedem că această acţiune de­păşeşte cadrele unei aşteptări normale. Fără această îndoită operă de profilaxie şi de chirurgie morală şi politică, Europa nu-şi va regăsi liniştea. Acea­sta e concluzia adânc îndrep­tăţită, la care au ajuns Pu­terile Unite, care în lupta lor pentru libertate, vor, cu drept cuvânt, să extirpeze de pre­tutindeni ultimele rămăşiţe ale fascismului. Acesta e sensul tuturor pre­­cauţiunilor luate de ele în convenţiile de armistiţiu încheiate până astăzi cu Ita­lia, România şi Finlanda. Acesta e sensul dispoziţiilor care se proectează — cu oca­­zia capitulării fără condiţii a Germaniei — pentru desinto­­xicarea totală, a unei ţari, care a făcut două războaie de agresiune într’un sfert de secol. Reeducare, epuraţie, sanc­ţiuni — problemele vitale, care se pun Europei întregi, ni se pun şi nouă exact­­ aceiaşi termeni. Soluţionarea lor trebue să fie mai mu­t de­cât urgentă şi e mai mult de­cât necesară, întârzie­rea punerii în acţiune a acestor măsuri poate com­promite însăşi opera de restaurare a regimului de­mocratic. Aceasta nu poate înfăptui de oamenii, cari au servit dictatura,­­ primele roluri şi de colabora­torii lor. .. Opinia noastră publică e nerăbdătoare cu drept cu­vânt. Ea se întreabă pentru ce întârzie măsurile de securi­tate indispensabile, care­­ sunt cerute şi de obligaţiile noastre internaţionale şi de necesităţile noastre interne morale şi politice? Dacă opera de a reeduca e de lungă durată, e­i şi sancţiunile trebue să­sească soluţii imediate. Se ezită oare in faţa celor de procedură sa dificultăţilor de drept ceastă ezitare este nei­meiată faţă de o probi atât de hotărîtoare. Se ezită oare în faţa or­bilor ? Această ezitare a o gravă eroare politică. O foarte mare proport culpelor, care-şi au origi­n­­în dictatură sau război­­ de ordin penal, înalta fra­re, asasinatul, cadul­ lui frauda dilapidarea se cadrează în legile lor existente. O foarte mare p­­e dintre vinovaţi sunt nascuţi. De ani sau de­­ întregi lumea îi arata cu­­­getul. Ce împiedecă sesizarea neîntârziată a instanţelor de judecată ?­­ Răspunderile grave de or­din politic, suprimarea liber­tăţilor, erorile politice gro­solane comise la noi sunt cu­noscute. Dacă vechea lege a răspunderii ministeriale, a­­coperită de praful uitării, nu le enumără pe toate sau nu prevede procedura adequata situaţiei revoluţionare a mo­mentului ce împiedică re­dactarea şi punerea în vigoa­re imediată a unor texte ap­propriate ? Când o aşez­ar constituţională !"Y"te fi res­taurată printr’un decret, pentru ce un text penal n ar putea fi pus in aplicare sub rezerva ratificării ulterioare a adunărilor legiuitoare? Guvernul are pus în studiu — după cum rezultă din de­claraţiile recente ale d-lui ministru al Afacerilor Strai­ne, d. Gr. Niculescu-Buzeşti — un proect de lege destinat a „lua provizoriu măsuri pri­vative de libertate faţă de anumite persoane, cari se pot număra printre autorii de­zastrului sau complicii lor”. Măsurile relative la răs­punderile politice comportă de altfel în primul rând sanc­ţiuni politice. In numeroase cazuri istorice s’a procedat în acest sens. Nu se poate con­cepe, ca cei cari au privat un popor întreg de libertăţile lui politice să continue a se bu­cura ei înşişi de libertate po­litică, cum nu se poate con­cepe ca oameni, în mod no­toriu vinovaţi de înaltă tră­dare, să fie timp de săptă­mâni întregi în măsură de a-şi face în linişte pregăti­rile de evaziune sau a-şi or­ganiza dispariţia probelor ! Este adevărat că nimeni nu poate fi sustras judecăto­rilor săi naturali, potrivit Constituţiei, dar nu este pa­radoxal să se invoace aplica­rea garanţiilor constituţio­nale în favoarea celor cari le-au violat prin suspendarea Constituţiei ** Ase—er - vicţiuni nu au - ti • , moral al pe­i- i­nfracţiuni fa­in* ceit­­ăţii. Ele nu r. . ar numai a servi *. orie pentru a tarea abuzu- T.■■■ Ie, n viitor. Sunt o măsură de Ică spre a ză­­;a din umbră s funcţionări mocratic, re­­ţul unor atât e acelaşi or­­curăţlrol a­­strativ, finde ca posturi de fie încă ocu­­mii conştienţi egimului de încredinţaţi că re­prezentăm părerea imensei majorităţi a ţării, cerând stăruitor guvernului să în­ceapă cu hotărîre şi să ter­mine repede această operă de purificare a întregii noa­stre vieţi publice şi a orga­nizaţiei de Stat. Urgenţa unei soluţiuni este tot atât de importantă ca soluţiunea ea Însăşi. P. S. — Acest articol a fost scris înainte de a cunoaşte im­portantele declaraţiuni pe care le-a făcut ziarului nostru d­­r. Niculescu-Buzeşti, minis­trul Afacerilor Străine. Pro­fităm de­ acest prilej pentru a mărturisi satisfacţia noastră faţă de asigurările ce rezultă din declaraţiile ministrului A­­facerilor Străine într’o pro­blemă atât de vitală pentru interesele şi viitorul ţării. I. L. ■fíf-r. MC.I. VIZITA FĂCUTĂ IN MOLDOVA DE DELEGAŢII GUVERNULUI Comunicat Delegaţia guvernului, compusă in d. ministru D. Negel, ministru secretar de stat la agricultură şi domenii şi general adj. D. Dă­­măceanu, ministru subsecretar de stat la interne, însoţit de d. general I. Eftimiu, secretar ge­neral la ministerul de războiu, precum şi de reprezentanţi ai tuturor departamentelor, s-a în­tors din vizita de documentare făcută în Moldova, în zilele de 22-27 Septembrie a. c. Au fost vizitate capitalele ju­deţelor Putna, Bacău, Neamţ, Roman, Baia, Suceava, Rădăuţi, Dorohoi, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Fălciu, Tutova, Tecuci, Covur­­lui şi Brăila, cum şi diferite lo­calităţi din judeţele respective. Anumite măsuri au fost luate pe loc, altele vor fi luate ime­diat după ce guvernul va fi in­format despre cele constatate. Podul de peste Vi ’ M care leagă Varșov­a de cartierul Fraga (în fund) și pe care in prezent tru­pele sovietice îl apără, cu îndârjire, spre a nu fi distrus de trupele germane în retragere. siWi* MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 29 SEPTEMBRIE 1944 In Transilvania de centru, trupele noastre, cari au trecut Mureşul superior, continuă înaintarea. In Transilvania de Vest, unităţile române, luptând în legătură cu cele sovietice, au realizat noui progrese și au ocupat numeroase localități, printre care și Salonta. In Ungaria a fost ocupat orașul Gyula. OPERAŢIIILE M ARDEAL ŞI UNGARIA Desvoltănd operaţiunile ofen­sive, care au dus pe ziua de eri la cucerirea de trupele române a oraşului Tg. Mureş, la ocupa­rea oraşului Salonta de forţele româno-ruse şi la pătrunderea în Oradea-Mare — bravele noa­stre trupe în legătură cu neîn­vinsele forţe aliate ruse, au con­tinuat să înregistreze astăzi, pe tot frontul, noui şi importante succese. Astfel: Pe Mureşul superior, mari uni­tăţi de infanterie română acţio­nând viguros la Vest de Tg. Mu­reş, au ocupat după lv"' dărjite locaţii”'' Nazna, în ţin­te sovietice a lui Nord Tg. satele: Sân­tai­denii, Rometei Înaintarea ruse continuă. Pe Crişul N române de ina­rie urmărind pele inamice a­bi­le: Mezö-Gyc (15 km. N. V. Pe Crişul Al română de cav legătură cu forţe aliate ruse, a reuşit să înfrângă rezistenţa Ina­micului şi să­ ocupe oraşul Gyu­li — important centru şi nod de comunicaţiuni cu teritoriul ma­ghiar. In timp ce pe frontul Mure­şului şi cele două Crişuri se în­registrează aceste succese im­portante, în Banatul de Sud, forţele române sprijinite de tru­pe aliate ruse continuă cu vi­goare respingerea spre Vest şi Sud Vest a rezistenţelor germa­­no-maghiare, ocupând la Sud de Nora localitatea Sopotul iar elementele de recunoaş­­are unei mari unităţi ro­­e au atins frontiera iugosla­­vire localităţile Foeni şi D­­nora cu zi, noui succese vin să fune reala valoare combati­­bravei noastre oştiri care comuniune de efort şi la­­camaraderie de arme cu oş­­tiate ruse poartă biruitoare h­olul ţării pe pământul de­al Ardealului şi tot mai pe întinsul pustei ma-Roma, 29 ţHefi­dul Villet­euve, , Quebec, va fi o dienţă particula cursul zilei de V ţă serviciul de 3 Vaticanului. Cardinalul a se cursul ultimei no­uă are un mesaj c Churchill şi Roost Cercurile Vatici iiill şi Roosevelt pa .i Im­esaj va rasfrunde pu­şi recomandărilor cu pri­­pace şi la situaţia pre­im diferitele ţări europe­­nimate d-lui Churchill de­­ prilejul ultimei lor nn­. 29 (Rador). — Papa a 1 audienţă particulară pe ui Villeneuve al oraşului Un mesaj ORAŞUL SALONTA A FOST ELIBERAT RĂSPUNDERILE POLITICE Trupele sovietice şi române au ocupat oraşul Gyula din Ungaria ş j £pjjJ^Tj^ APAR­ATU­LUI DE STAT Declaraţiile făcute ziarului nostru de d. Gr. Niculescu-Buzeşti ministrul afacerilor străine Am considerat, din primul mo­ment al îndepărtării regimului dictatorial, că printre cele dintâi măsuri pe care regimul demo­cratic va trebui să le ia pentru desăvârşirea acţiunii de însănă­toşire a vieţii noastre publice, acelea privitoare la răspunderile politice pentru trecutul nefast care a dus ţara şi neamul la marginea prăpastiei şi acelea privitoare la epuraţia aparatului de stat, nu puteau suferi nici o întârziere. Cunoscând sentimen­tul unanim al opiniei publice care aşteaptă nerăbdătoare­a­De câtva timp opinia pu­blică manifestează o oarecare nervozitate şi nerăbdare cu privire la chestiunea răspun­derilor politice şi a epuraţiei aparatului de Stat. Această stare de spirit este în parte justificată, în parte nejustifi­cată. Este justificată în măsura in care ea exprimă voinţa le­gitimă a opiniei publice de a reclama pedeapsa bine­­meri­tată pentru cei răspunzători de dezastrul Ţării noastre, precum şi curăţirea aparatu­lui de Stat de toate elemen­tele care ar putea constitui un obstacol la o desvoltare li­beră a instituţiunilor democra­tice. Este nejustificată în măsura în care ea ar cuprinde teme­rea că poporul român nu va primi cuvenita satisfacţiune, că răspunzătorii nu-şi vor lua pedeapsa meritată şi că duş­manii democraţiei, şi complicii lor vor putea continua să o saboteze prin acţiunile lor subterane. Pentru a împrăştia neliniş­tea ce a cuprins opinia­t a a­ceste măsuri, ne-am adresat d-lui Gr. Niculescu-Buzeşti, mi­nistrul afacerilor străine, cu ru­gămintea de a ne arăta care sunt intenţiunile guvernului blocului democratic cu privire la aceste probleme de o excepţio­nală importanţă. Iată declaraţiile pe care mi­nistrul afacerilor străine a bine­voit să ni le facă şi cari, după cum se poate vedea, sunt de na­tură să dea categorice asigurări că justiţia va fi făcută în inte­resul consolidării definitive a actului istoric de la 23 August. Alică, nelinişte care constituie un element de neîncredere pe care socotesc că ar fi impru­dent să-l desconsiderăm, cred­­ că nu este cit motivele pentr răspunderilor trebuie să fie dată în cel mai scurt timp politică ce întrunea adeziunea deplină a naţiunii, este bine cunoscută. România îşi spu­sese limpede şi fără rezerve cuvântul ei: O ALIANTA­ SINCERA INTRE UNIUNEA SOVIETICA SI PUTERILE OCCIDENTALE ERA SINGU­RUL MIJLOC EFICACE DE A ASIGURA PACEA ÎMPO­TRIVA PERICOLULUI DE A­­GRESIUNE HITLERISTA, PE­RICOL PE CARE, PRIN VO­CEA LUI N. TITULESCU, ROMANIA NU ÎNCETA SA-L SEMNALEZE CELOR CE A­­VEAU INCA INDOELI ASU­PRA LUI. Mai mult decât tot, România înţelegea să spri­jine prin fapte concrete acea­stă politică. In vara 1936 Ti­­tulescu parafa cu Comisarul Poporului petru Afacerile Străine, Litvinov, un proect de pact de asistenţă mutuală complet satisfăcător pentru in­teresele Ţării noastre, în vir­tutea căruia Uniunea Sovietică şi România se legau, în anu­mite condiţiuni, să lupte în comun împotriva unei agre­siuni. Astfel se dădea politicii externe a Ţării noastre şi re­­laţiunilor româno-sovietice o orientare firească corespun­zând şi sentimentelor poporu­lui român şi intereselor sale permanente. DACA VREM SA AŞEZAM PROBLEMA RASPUNDERI­T~,(xr) TXT A TVWTZ X T» A m A HUL timp şi că, datori fapt, s’a deschis c peana ce a cuimim război. Este adevă menea că poporul r a dovedit că a înteit con­tribuţiunea sa de organizare a pă (Continuare in „Răspunderile şi epuraţia constitue nu numai un comandament moral, ci cheia tuturor problemelor politice interne şi externe ale României“ . Răspunderile politice vor trebui să se extindă asupra tuturor celor vinovaţi de denaturarea voinţei politice a poporului român In anii 1933—1936 România ţiunea la apărarea păcii prin reuşise să dobândească un loc organizarea securităţii colec­­te frunte printre naţiunile tive. Politica marelui om de doritoare de a-şi da contariu- Stat care a fost N. Titulescu, D. GR. NICU) Ministrul Ai LvMli ... av. Acţiunea împotriva Lovt, Londra, 29 (Radar). —­Minis­terul aerului anunţă că­ avioane britanice de vânătoare, acţionate prin rachete, deci fără elice, au luat parte cu succes la lupta împotriva bombelor aburătoare, rea­lizându-se astfel o importantă experienţă. Sunt motive să se creadă că avioanele aliate fără elice sunt mult mai bune decât cele ger­mane. Avionul aliat de vână­toare acţionat prin rachete este te fără elice .dar sburătoare foarte rapid­e uşor de manevrat. * Londra, 29(Rador). — Două a­­vioane gem­ane Heinckel, folo­site pentru­ aruncarea „bombe­lor sburătore” asupra Angliei, au fost dispuse deasupra Mării Nordului în cursul nopţii de a­­vioane de vânătoare britanice. Cu puţin înainte de revărsatul zorilor, armanii au trimes „bombe surătoare” împotriva districtelor din sudul Angliei, inclusiv Uniunea Londra. FORTĂREAŢA CALAIS A PST CUCERITĂ Londra, 29 (Rador). — D. Des­mond Tighe, trimisul special al agenţiei „Reuter” pe lângă ar­mata a 2-a britanică, a anunţat că fortăreaţa Calais a fost cu­cerită. Căderea oraşului este iminent! Au fo luaţi prizonieri peste 1.000 d soldaţi germani. Germaii, care continuă să se afle în posesiunea orașului și portula luptă cu îndârjire. Interzicerea poru­lui ilegal al uniformei , ofiţer Ministerul de război a cons­tatat că, în ultimul timp, mulţi ofiţeri de rezervă cari nu sunt concentraţi sau mobilizaţi, poar­tă ilegal uniforma militară, sub care : Cutreeră zona etapelor şi de operaţiuni, făcând diverse afa­ceri comerciale, cari nu cadrează cu uniforma de ofiţer. Se introduc mai uşor prin mi­nistere şi instituţii publice cu diferite cereri şi intervenţiuni. Tratează cu trupele aliate a­­numite furnituri, dându-se drept organe autorizate, fără nici un fel de aprobare superioară. Pentru a împiedica aceste ten­dinţe care prejudiciază demni­tatea şi disciplina armatei, mi­nisterul de război face cunoscut că : Este cu desăvârşire interzis ofiţerilor de rezervă de a purta uniforma militară, dacă nu sunt concentraţi sau mobilizaţi; în a-' e,î+,i­,+,î e,mf­r,Kliorofi că­ aibă­­ permanenţă asupra lor actelioveditoare. Cu care vor contraveni aces­tor ipoziţiuni, se fac vinovaţi de fi ilegal de uniformă şi în ceionnţ­ă, potrivit codului jus­­tiţii militare. garnizoanele, co­­merțirile de piaţă şi organele faţirmeriei îi vor aresta ime­­dit inaintându-i tribunalelor unite, pentru a fi judecați. Irrviewul M. S. Regelui iihai I retransmis de istul de radio Moscova vloscova, 29 (Rador). —­stul de radio Moscova a transmis interviewul acor­­ît de M. S. Regele Mihai i RamAhiaS a* A avI ■ i.l jJ^d­'ar nviiiainvi oi ivMiHi «.«.Iz* iHIor făcute de Suveran. întâlnirea Churctli-Roosevelt - Stalin este plănuită entru Decembrie Londra, 29 (Rador). — Wilson Broadbent, redactorul tâlnirea dintre d-nii Church­ diplomatic al lui ,,Daily Mail”. Nr. 270 Duminică 1 Octombrie 1944 la Pagini DIRECTOR ION LUGOSIANU INCARTIRUIREA SINISTRAŢILOR DE RĂI începând de azi se va face recensământul tuturor locuinţelor din Capit Din informaţiile pe cari le de­ţinem, suntem în măsură să a­­nunţăm dispoziţiile pe cari au­torităţile în drept le iau în vede­rea încartiruirii sinistraţior de răsboi. Pentru ca niciun sinistrat de răsboi să nu rămână fără a­­dăpost, mai ales acum în pragul iernei, s’a hotărît ca pe întreg cuprinsul Capitalei să se facă re­censământul tuturor locuinţelor­ Astfel în cursul după amiezei de ori, prefectura poliţiei Capitalei a dat ordin tuturor comisarilor şefi de circumscripţii ca să emită ordine d­e rechiziţie potrivit jur­nalului consiliului de miniştri nr. 489 M. O. nr. 168 din 21.VI.1944 pentru toate apartamentele sau camerele cari intră în categoria celor ce pot fi rechiziţionate pen­tru încartiruirea sinistraţilor de răsboi. Criteriile după cam­ se vor face rechiziţiile Potrivit jurnalului­­consi­liului de miniştri nr. 79, pu­blicat în Mon. Of. nr. 36, din 12 Februarie a. c„ niciun pro­prietar, locatar sau deţină­tor, nu are dreptul a avea pentru locuinţă decât o ca­meră la o familie până la două persoane inclusiv, două camere la o familie de trei­­şase persoane inclusiv sau trei camere la o familie cu mai mult de şase persoane. Bucătăria, baia, celelalte dependinţe şi cam car­ se trece în m toriu vor fi comun CINE POATE O CAMERA IN Liberi profesionişt funcţionarii de stat ce­cită la domiciliu vroi­ putea avea pentru limita posibilităţilor, în plus. Aceste lucrări de 1 al locuinţelor,­­ cami criteriile de mai sus, buit să fie terminat data de 15 Octombri In aceste lucrări wc şi locuinţele cari au ziţionate anterior, fie fost distribuite prin fie că au rămas goal O LĂMURIRE PENTRU PUBLICUL ROMĂ începând cu 24 August, ziarele româneşti publică zilnic informa­­ţiuni despre înspăimântătorul calvar al naţiei noastre din frag­mentul de Ardeal pe care dicta­tul de la Viena l-a aruncat pradă barbariei ungureşti. Se descoper astfel zi de zi acte de sălbătecie, care ar dezonora şi pe cel mai fioros dintre triburile canibalice. Căci, dincolo de frontiera prea­mărită în discursurile lui Vale­­riu Pop şi justificată în artico­lele lui Mihail Manoilescu, s’au dărâmat biserici r°mâneşti, s’au profanat altare şi morminte, au fost ucişi copii în pântecele ma­melor lor, au fost puşi în jug flăcăii români, au fost siluite conştiinţe, au fost pârjolite sate româneşti şi au fost schingiuiţi, fără milă şi fără ruşine, bătrâni şi femei.­­ De câte ori am încercat in acest ziar să aducem la cunoştinţa pu­blicului românesc, ceea ce se pe­trecea în Ardeal, am fost bru­tal mensuraţi de regimul trecut. Nicî un ţipăt şi nici o svârco­­lire din această cumplită trage­die n’a găsit astfel In cu­rs He Răsfoind ziarele din aceşti patru ani de regim antonescian, istori­cul de mâine va rămâne uluit de nepăsarea şi a purtătorilor con­deiului şi a obştei r°mâneşti în­tregi faţă de cumplita tragedie care se desfăşura, sfidând cele mai elementare sentimente de umanitate, pe Someş, pe Crişuri, pe cursul superior al Mureşului şi în îndepărtatul Maramureş voevodal. Azi, când se ridică vălul de pe atâtea mistere, e bine ca publi­cul cititor să cunoască şi moti­vele mutismului presei româ­neşti faţă de sfâşietoarele sufe­rinţe ale fraţilor din infernul unguresc. ACEASTĂ PRESĂ NU , PUTEA PUBLICA UN CUVÂNT­­ de ZENOVIE­NA DESPRE SITUAŢIA DEALUL DE NORD, MIHAI ANTONESCU IASE, IN IANUARII CONVENŢIE CU G MAGHIAR AL CONT LEKI ANGAJÂND1 NUMELE STATULUI CU AL CĂRUI PRE­­ZENT ŞI VIITOR CASE FOTOGENICA SOANA, CĂ VA II APARIŢIA ŞI RASI ORICĂREI INFORMA’ FAVORABILE DESP1 UNUL INSTAURAT IO RUL RĂPIT PRIN 1 /O___­______ (\juuiiiiuai­ 111 ) Desființarea pedepsei corporale im Ministerul de răsboi face un! prin care se ab cunoscut următoarele : I crețul nr. 2296 dir La propunerea d-lui ffft-l—* —i~u_ 1-

Next