Universul - Capitala, octombrie 1944 (Anul 61, nr. 270-294)

1944-10-20 / nr. 284

Anul al 61 -lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub­­Str. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 10 LEI Taxa poștali plătită In numerar conform aprobări Dir. G­ le F. T. I. Nr. 24.464/939 CELE URMA­­TIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA «I ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.1­0­». SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Nr.285 Sâmbătă 21 Octombrie 1944 8 Pagini DIRECTOR ION LUGOSIANU SPRE ELIBERAREA CEHOSLOVACIEI de I. LUGOSI­ANU Trupele celui de-al patru­lea front Ukrainian, conti­­­nuându-şi înaintarea, au reu­şit să­ treacă crestele Caria­ţilor şi au pătruns pe terito­riul cehoslovac, înaintând în adâncime cu 20-50 rem. pe un front de 275 km. Acest important eveniment militar a făcut o deosebită impresie atât asupra guver­nului cehoslovac, în numele căruia d. Hubert Ripka, mi­nistru de stat în guvernul din Londra, a declarat că „guver­nul cehoslovac a primit ştirea marii pătrunderi sovietice in Cehoslovacia cu o mare bucurie“, cât şi în populaţia eliberată de armata roşie, care a primit trupele sovie­tice cu o cordialitate excep­­­ţională. Locuitorii, spune co­municatul militar sovietic din 18 octombrie, oferă lup­tătorilor sovietici un trecere lapte, fructe şi vin şi declară că „poporul cehoslovac nu va uita niciodată, că soldaţii ar­matei roşii l-a eliberat de sclavia fascisto-germană“. Prin pătrunderea armatelor sovietice pe teritoriul ceho - slovac, puterea militară ger­mană suferă o nouă înfrân­­­gere nimicitoare. După căde­rea bastionului carpatic al Ardealului, în mare parte eli­berat; după ajungerea trupe­lor sovietice la Belgrad, unde armata roşie, împreună cu trupele Mareşalului Tito, dau forţelor germane in plină re­tragere o lovitură hotărî­­toare, fortăreaţa puternică a Cehoslovaciei intervine, la rândul ei, în lupta finală, care va duce In curând la re­dobândirea libertăţii uneia din cele mai vrednice popu­laţii ale Europei. Ea luptă de pe acum cu armele în mână împotriva opresiunii hitle­­riste şi nu mai departe de cât ori guvernul britanic a notifi­cat în mod oficial guvernu­lui cehoslovac că recunoaşte statutul de beligerant pentru toate unităţile armatei I-a cehoslovace ce operează pe teritoriul cehoslovac. Puţine popoare au suferit o apăsare mai lungă, mai ne­dreaptă şi mai brutală din partea hitlerismului german. De mai bine de cinci ani Cehoslovacia trăeşte separată de restul lumii, într’o izolare şi un mutism, care au ascuns o teribilă tragedie pentru un Întreg popor. Aceşti oameni viteji şi stăruitori au fost lip­siţi de orice posibilitate de apărare sau de reacţiune printr’o dezarmare totală şi o teroare fără pereche. Totuşi, ei au rezistat, au reacţionat şi au sfârşit prin a scoate din pământ armatele de eliberare pregătite cu răbdare şi în tă­cere. Acest popor, care, incă din veacul al XIV-lea, avea la Praga o universitate cu re­nume european, s’a văzut timp de cinici ani lipsit de orice posibilitate de cultură pentru tineretul lui. Această ţară, care poseda una din cele mai puternice industrii ale continentului, s’a văzut obligată să fabrice arme şi muniţii destinate să fie folosite împotriva priete­nilor, cari luptau pentru li­bertatea şi drepturile ei, dar s’a putut afla totuşi in ce măsură ea a sabotat o pro­ducţie de război, care trebuia să folosească duşmanului. Redus la stare de protectorat, acest stat, care, prin vredni­cia şi bravura lui, fusese acum un sfert de veac unul din cei mai activi animatori ai ideii naţionale în Europa Centrală, a izbutit să-şi creeze fără în­târziere un statut legal; să-şi alcătuiască în străinătate un guvern de oameni respectaţi; să ţie sus, sub conducerea în­ţeleaptă şi curajoasă a preşe­dintelui Eduard Benets, stea­gul unei republici, care şi-a proclamat cu tărie dreptul ei la viaţă, şi-a afirmat o poli­tică, a întreprins o acţiune diplomatică stăruitoare şi abilă, şi-a creat armate cari, fie pe câmpul de luptă al pa­triei, fie pe alte teatre de război, îşi aduc contribuţia la victoria comună. In aceste ceasuri când pen­tru poporul cehoslovac se deschid din nou — după o aspră sclavie de cinci ani — perspectivele viitorului lumi­nos, pe care-l merită pe de­plin, gândurile noastre cele mai bune şi urările noastre cele mai sincere se Îndreaptă spre naţiunea, de care două­zeci şi cinci de ani ne-a legat o prietenie credincioasă, pe care niciodată n’a umbrit-o nici o neînţelegere, nici o suspiciune, nici o supărare. Când, în 1939, destinul ei istoric a încătuşat vremelnic Cehoslovacia,­­ lanţurile ro­biei hitleriste, fiecare dintre noi am presimţit în drama ei propria noastră tragedie. Astăzi, când sună pentru ea ceasul eliberării, comunitatea de ursită şi prietenia, care ne-a legat statornic, ne dau şi nouă prilejul de a ne ma­nifesta cele mai sincere şi cordiale sentimente de bu­curie. Acum cinci ani, cucerirea bastionului cehoslovac era pentru Hitler premiza campa­niilor, pe care le proecta in Europa răsăriteană şi in Bal­cani, pentru stabilirea unei dominaţii definitive în acea­stă parte a lumii. Atunci era începutul începutului. Astăzi e mai mult decât începutul sfârşitului. Eliberarea apro­piată şi totală a Cehoslova­ciei va suna ceasul al 12-lea al prăbuşirii hitlerismului. PREŢURI ŞI VENITURI Cererile de sporire a salarii­lor au devenit tot mai insistente, iar formularea lor este articulată azi de aproape toate categoriile cu venituri fixe. Ele îşi au punctul de plecare în dezacordul persistent interve­nit între preţuri şi venituri, în­tre cerinţele indispensabile vieţii şi mijloacele materiale cu care s® poate obţine satisfacerea lor. Nu poate fi vorba aci, prin ur­mare, de o agitaţie cu caracter tactic revoluţionar şi nici măcar de o simplă revendicare de clasă, limitată. Sporirea salariilor, care tinde să se traducă prin adapta­rea puterii de cumpărare a sala­riatului la exigenţele ridicate ale pieţii, apare astfel ca o necesitate legitimă, ca o condiţie de viaţă pentru toate categoriile care tră­­esc din muncă. Este just, este uman, este în conformitate cu interesul unei bune ordine mo­rale şi sociale, ca pentru cei cari trăesc exclusiv din munca lor, să se asigure un minimum de existenţă, un minimum de sala­rizare, în raport cu condiţiunile generale ale pieţii. Dar atâta nu este de ajuns. Simpla majorare a salariilor nu rezolvă chestiunea sau o rezolvă precar, numai pentru moment. Să nu uităm că balanţa preţuri­­­lor şi salariilor, având două tal­gere, echilibrul ei este şi va fi mereu ameninţat, atâta timp cât unul din talgere — acela al pre­ţurilor — este lăsat în voia lui oscilatorie, iar intervenţia noas­tră se limitează numai la grija de a-i contrabalansa oscilaţiile prin majorarea periodică sau chiar automată a salariilor. Nu se poate merge însă la in­finit pe calea aceasta. Ar fi o cursă inegală şi absurdă, care ar răpi vieţii economice orice te­­meiu de stabilitate, siguranţa şi orice posibilitate de calcul, indis­pensabile producţiei şi transac­­ţiunilor. De aceea, revizuind salariile, nu trebue să pierdem din vedere nici compartimentul preţurilor. Formarea şi evoluţia lor trebuesc supravegheate, cu grija de­ a în­lătura orice cauză sau orice pre­text de urcare artificială. Toate sforţările trebuesc depuse ca ni­velarea şi stabilitatea să se rea­lizeze întâi aci, în sectorul pre­ţurilor, pentru a nu mai fi ne­­voe de cursa adaptării salariilor, care, la rându-i, devine ea însăşi sursa nouilor desechilibre, împli­nind astfel cercul viţios în care ne învârtim de atâta timp fără ieşire. Dacă s’ar examina azi ni­velul preţurilor pe categorii de mărfuri şi produse, diferenţele descoperite la aceeaşi marfă dela o localitate la alta şi, pe piaţa a­­celeiaşi localităţi, dela un, negus­tor la altul, dacă s’ar scruta cu atenţie cauzele şi factorii reali ca­re provoacă şi întreţin asemenea anomalii, s’ar putea descoperi toate elementele artificiale care stau azi la baza formării preţu­rilor în târgul nostru, tot arbi­trariul care prezidează actuala dezordine a pieţii. Este, deci, momentul să se pună frâu semnelor de deban­dadă economică, spre a instaura din nou ordinea şi disciplina in câmpul producţiei şi al schim­bului. Odată restabilit climatul bunei rândueli în viaţa economică, al măsurii şi al răspunderii în fixa­rea preţurilor, vom fi siguri că majorarea salariilor şi ajustarea lor la condiţiunile pieţii nu va mai fi o soluţie de expedient, ci una reală şi efectivă, care va a­­sigura o capacitate de consuma­ţie şi de raţională îndestulare chiar şi celei mai umile categorii de salariaţi. Din ceasul acela armonizarea salariilor şi a preţurilor va fi o realitate şi îşi va putea da roa­dele fructuoase şi statornice, pe care până acum le-am aşteptat zadarnic numai de la sporurile periodice şi unilaterale de sa­larii. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE MINIŞTRI COMUNICAT Consiliul de miniştri s-a în­trunit în ziua de 19 octombrie a. c., sub preşedinţia d-lui gene­ral de corp de armată adjutant, C. Sănătescu. Consiliul a luat act cu satis­facţie de expunerea d-lui gene­ral de corp de armată Racoviţă, ministrul de război, asupra si­tuaţiei de pe teatrul de război. D. ministru al justiţiei ad-in­­terim D. Negel a prezentat con­siliului de miniştri ultima redac­tare a legii chinilor, care a fost aprobată de Consiliu. Consiliul de miniştri a hotărît luarea în considerare a proectu­­lui de lege privitor la abrogarea legilor de trecerea în patrimoniul Statului a unor bunuri aparţi­nând evreilor şi pentru lichidarea patrimoniului C. N. R. Consiliul de miniştri a hotărît ca bunurile aparţinând acelor persoane cari au colaborat cu puterile hitleriste dar nu au pu­tut fi arestate fiind plecate din țară, să fie puse sub sechestru pe baza legii nr. 488 din 11 oc­tombrie 1944. AUDIENTE LA E­S. REGELE COMUNICATUL Nr. 12 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele : In ziua de 19 Octombrie 1944, Majestatea Sa Regele a primit in audienţă de lucru pe d-nii : General de corp de armată adjutant Constantin Sănă­­tescu, preşedintele consiliului de miniştri; Medic general de divizie dr.­­Mar­in­escu Nicolae, ministrul sănătăţii şi ocrotirilor so­ciale; General de corp de armată Boiţeanu Ion, ministrul cul­turii naţionale şi al cultelor; Dimitrie D. Negel, minis­trul agriculturei şi domenii­lor şi ad-interim la justiţie; General de brigadă Dămă­­ceanu Dumitru, subsecretar de stat la ministerul afaceri­lor interne; General de bridadă Anton Constantin, inspector general al jandarmeriei; Colonel magistrat Ionescu Raidu, director general al po­liţiilor; Colonel Nicolae Cristea, prefect al poliţiei Capitalei. REDESCHIDEREA ŞCOALELOR Multe din şcolarlele primare şi-au deschis porţiile, iar circu­­laria ministerului culturii na­ţionale publicată de noi acum d­ouă săptămâni precizează nor­mele potrivit cărora vor înce­pe să funcţioneze şi celelalte ramuri ale învăţământului: se­cundar, profesionali şi superior. Cauzele întârzierii deschide­rii şcoalelor sunt izvorâte din împrejurări de forţă majoră: distrugeri de localuri din pri­cina bombardamentelor; între­buinţarea unora dintre imobi­lele învăţământului pentru spi­talele unde sunt adăpostiţi ră­niţii din război; adaptarea manualelor şcolare la concep­ţiile noui de viaţă şi de îndru­mare, etc. Cauze reale, pe deplin justi­ficate, dar organele superioare trebue să facă tot posibilul să accelereze măsurile pentru funcţionarea cât mai normală a învăţământului de toate gra­dele. Nu trebue să uităm că, de fapt­, viaţa şcolară a fost între­ruptă de la sfârşitul lumii ’Măr­tie, că aproape 7 luni înseamnă enorm în efectele palpabile dia continuităţii învăţăturii şi că deci trebue neapărat să recâş­tigăm timpul pierdut pentru e­­ducaţia şi instrucţiunea tine­relor vlăstare. O prelungire a timpului des­tinat lecţiilor, fie prin sporirea orelor de şcoală, fie prin di­minuarea vacanţelor, nu este practică trebuind să ţinem sea­ma de sănătatea elevilor; nici grăbirea predării materiilor, prin acumularea lecţiilor, nu este de recomandat deoarece învăţătura ar fi ■ superficială, fără temeinicie pedagogică. Este deci de dorit să se facă toate sforţările ca la 1 Noem­­brie cât mai multe şcoale — dacă nu toate — să-şi înceapă cursurile, închiriind eventual «tite localuri până la refacerea ori redobândirea imobilelor proprii, pentru ca pregătirea, şcolară a tineretului, capitol de seamă în viaţa unui neam, să-şi reia din nou firul normal al contin­uităţii. MAJESTATEA SA REGINA MAMA ELENA VIZITEAZĂ SPITALELE In zilele de 12, 13, 14, 18 şi 19 Octombrie, M■ S. Regina Mamă Elena a vizitat pavilioa­nele Spitalului Militar „Regina Elisabeta“ din­­Capitală. M. S. Regina Mamă Elena s-a întreţinut îndeaproape cu ră­niţii, găsind pentru fiecare cuvinte de alinare și îmbărbă­tare, și împărțindu-le daruri. TRUPELE SOVIETICE ŞI ROMANE CONTINUĂ ÎNAINTAREA IN NORDUL TRANSILVANIEI SI IN UNGARIA MARELE ST­AT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 19 OCTOMBRIE 1944 in nord-vestul Transilvaniei, trupele române, în legătură cu cele sovietice, au continuat sdrobirea re­zistenţelor inamice din ţinutul Sălajului şi trecând pe­ste râurile Someşul Mijlociu şi Sălaj, au ajuns pe pan­tele de sud-est ale munţilor Făget. Au mai fost desrobite numeroase localităţi printre care: Leleiu, Sălătig, Someş-Uileac, Mănău, Ariniş, IUmeni, Sălsig, Mureşul Mare, Remeți, Coşelul, Gar­­dani. Trupele sovietice au cucerit Sighetul. In Ungaria, se continuă luptele la vest de Tisa. OPERAŢIUNILE DIN ARDEAL ŞI UNGARIA Operaţiunile militare pe tea­trul de luptă din Ardealul de Nord şi Ungaria, continuă să se desfăşoare păstrând în an­samblul lor aspectul din zilele precedente — definit pe ziua de 19 oct. de următoarele caracte­ristici: — o acceentuare a rezistenţei inamice pe înălţimile şi zona păduroasă de pe fâşia din Ardea­lul de Nord, rămas neeliberată — care constitue culoarul de re­tragere al forţelor germano-ma­­ghiare sub presiunea ur­măr­ir­ii trupelor noastre şi aliate. — reacţiuni inamice — utili­zând masiv blindate — pe teri­toriul maghiar — în special în zona Szolnok — în încercarea de a încetini progresiunea tru­pelor ruso-romăne la Vest de Tisa — în direcţiunea Buda­pesta. In ciuda acestor tentative de rezistenţă în Ardealul de Nord, ca şi a redeţiunilor violente în pustă — ambele având c­arac­­terul de acţiuni întârzietoare — trupele noastre în legătură cu forţe aliate ruse — stăvilind ho­tărît reacţiunile ofensive ina­mice şi sfărâmând una după alta rezistenţele pe care el le încheagă temporar, continuă cu f­­rmitate înaintarea şi urmări­rea fără răgaz a trupelor ger­mano-maghiare înfrânte atât în Ardealul de Nord, în zona Ora­dea—Debreţin ca şi la Vest de Tisa. In ultimele 24 de ore, ritmul înaintării­ a­ fost menţinut pe în­treg frontul, adâncile pătrunderi efectuate de trupele proprii şi cele ruse în Ardealul de Nord — pe direcţiunile Careii Mari şi Sătul Mare — strângând puter­nic trupele germano-maghiare în colţul de Nord-Vest al Ar­dealului. Coreii Mari şi Satul Mare sunt singurele oraşe mari româneşti rămase încă în mâna inamicului, în timp ce lupta pentru Baia Mare a început. Situaţia de detaliu pe teatrele perativă cu forţele ruse, se pre­zintă pe ziua de 19 oct. astfel: IN ARDEALUL DE NOORD, mari unităţi de infanterie şi ca­valerie sprijinite puternic de ar­tilerie — înfrângând dârza re­zistenţă inamică — continuă cu vigoare urmărirea la Vest de Someş în direcţiunea generală Satu Mare — şi au reuşit să realizeze noui mari pătrunderi, eliberând alte numeroase locali­tăţi, printre care: Bocşa, Câm­pia, Ciiritau, Samşud, Coşoiul şi Chilioasa — în direcţiunea Ca­reu Mari, şi totodată localităţile: Leleiu, Motiş, Ouatu de Jos, Ariniş, Urmonîş, Gardani şi Prâ­­săul de Sus — in direcţiunea generală Satul Mare. In prelungirea spre stânga şi dreapta a puternicului arc de cerc care strânge pe inamic spre Nord-Vest, forţele aliate ruse, dela aripa stângă, în legătură cu trupe române de munte, reu­şind noui şi adânci pătrunderi, după ce au eliberat Simleul Sil­­vaniei, continuă înaintarea pe întreg frontul de la nord Oradea — nord Simleul Silvaniei, spre Coreii Mari. In acelaşi timp alte puternice forţe aliate ruse care acţionează la Est de Someş, după rapida înaintare din ultimele 24 de ore, au ocupat Sighetul şi se găsesc dinspre Sud şi Sud-Est în ime­­diată apropiere a oraşului Baia Mare. In zona cuprinsă între Oradea Mare şi Debreţin, trupele româ­ne de infanterie şi munte în le­gătură cu forţe aliate ruse, după înverşunatele lupte de apărare din ultimele zile, participă cu succes şi bravură la bătălia care continuă. In Ungaria, unităţi române de infanterie şi cavalerie, în coope­rare cu forţe aliate ruse, au lăr­git mai mult capetele de pod la Vest de Tisa şi au respins con­traatacuri inamice sprijinite de blindate, în sectorul Szolnok. ALIAŢII AU DEBARCAT IN FILIPINE -­­Washington, 19 (Rador). — A­­genţia de presă japoneză a a­­nunţat într’un mesaj-fulger, — datat din Manilla, — că aliaţii au debarcat în Filipine. Agenţia de presă japoneză a spus că forţe aliate au început să efectueze operaţiile de debar­care joi dimineaţa pe insula Su­­luan, din partea centrală a ar­hipelagului Filipine. ❖ Londra: 19 (Rador). — Agen­ţia japoneză de ştiri, citând un comunicat militar, anunţă că unităţi navale aliate au pătruns în golful Leyt din Filipine. încă de Miercuri, regiunile de coastă sunt bombardate de aliaţi. Mai târziu, aceeaşi agenţie de presă a anunţat că aliaţii au de­barcat la Suluan, din arhipela­gul Sulu, situat în partea de sud­­vest a grupului Filipinelor. UN MESAJ AL MAREŞALULUI STALIN CĂTRE GUVERNUL ROMÂN COMUNICAT D. general Va­sili­ev din Comisiunea Aliată de con­trat s'a prezentat In ziua de Joi 19 Octombrie a. c. d-lui general Sănătescu, preşe­dintele consiliului de mini­ştri, spre a-i transmite un mesagiu prin care Mareşa­lul Stalin mulţumeşte guver­nului român pentru recunoş­tinţa exprimată faţă de ar­mata roşie, cu prilejul eli­berării Clujului. TRUPELE SOVIETICE AU PĂTRUNS ADANC IN CEHOSLOVACIA ORDINUL DE ZI AL MAREȘALULUI STALIN tare în adâncime pe teritoriul cehoslovac de 20—50 km., pe un front larg de 275 km. In timpul acestei înaintări au fost ocupate localităţile Koerpesmezoc, Rak­hov, Czertijne, Velka-Poliana, Russke, Liuta, Ujok, Nijni-Ve­­recki, Zalomiska, Pilijpetz, Golia­­tin, Torana, Nad-Boczko. In nordul Transilvaniei a fost ocupat oraşul Sighet. ❖ Londra, 19 (Rador). — Intr’o emisiune a postului de radio ger­man, captată la Londra, s’a a­­nunţat că „mişcările de desprin­dere germane sunt în plină des­fășurare în Carpați“. Moscova, 19 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Reuter“ transmite: Un ordin de zi dat de mareşa­lul Stalin în cursul nopţii spre joi anunţă că trupele sovietice au pătruns adânc in Cehoslo­vacia. Pătrunderea s’a făcut pe un front de 270 km. (170 mile) şi pe o adâncime de 20—50 km. (12— 30 mile). Frontul pe care s’a făcut îna­intarea sovietică in Cehoslovacia, adaugă corespondentul, arată că grupul 4 de armată ucrainean, „cuceritorii Crimeei", a păşit pe teritoriul Cehoslovaciei prin şase din trecătorile principale ce duc prin Carpaţi din Polonia în Ce­hoslovacia. Forţele sovietice se află acum în văile Slovaciei unde forţele cehe din interior taie comunica­ţiile germane de mai multe săp­tămâni. Primul contact dintre armata sovietică şi aceste forţe cehe a fost făcut acum câteva săptămâni Noua înaintare reprezintă o a doua ameninţare şi mai mare a Ungariei, de astădată dinspre nord. In faţa trupelor sovietice se află văile râurilor ce se îndreaptă înspre sud în direcţia graniţei Ungariei. Budapesta nu se află prea departe in spatele lor. ❖ Moscova, 19 (Rador). •— Mare­şalul Stalin a dat Miercuri seara un ordin de zi în care se anunţă următoarele: Trupele de pe cel de al patru­lea front Ukrainian, continuân­­du-şi înaintarea, au reuşit să treacă crestele Carpaţiilor şi au ocupat văile Lupkovski, Russki, Ujokski, Veretzki, Vişcovski şi Yablonovski, realizând o înain­ Mesajul postului de radio Moscova adresat naţiunii germane Moscova, 19 (Rador).­­ Cores­­pondentul agenţiei „Reuter“ co­munică: Postul de radio Moscova a transmis în cursul nopţii spre joi următorul mesaj special adresat naţiunii germane : „Germania Centrală va fi mâi­ne câmp de bătălie. Himmler, Goering şi Hitler nu pot face nimic spre a opri asal­tul final aliat împotriva Reichu­­lui. Naţiunea germană este sfătuită ,să se înarmeze de ei numai în scopul de a înlesni fuga înalte­lor personalităţi oficiale naziste. A sosit ultimul ceas al „naziş­tilor". O declaraţie a ministrului cehoslovac Hubert Ripka Londra, 19 (Rador). —­D. Hu­bert Ripka, ministrul de stat cehoslovac, a declarat următoa­rele unui redactor diplomatic al agenţiei Reuter: „Guvernul cehoslovac a primit ştirea marii pătrunderi sovietice în Cehoslovacia cu o mare bu­curie. Forţarea trecătorilor din Car­paţi şi eliberarea unor largi părţi din Rutenia va constitui o uşu­rare pentru partizanii noştri ru­teni, care de multă vreme luptă cu maquiştii francezi. Succesul realizat de trupele sovietice va însemna deasemeni şi un mare ajutor pentru pa­trioţii noştri ce luptă în Slovacia. Victoria anunţată în cursul nopţii este un pas important spre eliberarea completă a ţării mele”. O MARE CIOCNIRE DE TANCURI IN PUSTA UNGARĂ Paris, 9 (Rador).­­ Cores­pondentul agenţiei „Reuter“ transmite : Postul de radio Paris a a­­nunţat joi: „O mare cioc­nire de tancuri are loc actu­almente în pusta ungară. Monştrii de oţel sunt anga­jaţi într’o bătălie de moarte. Această bătălie de oţel va fi desigur una dintre cele mai mari din acest război. Frontul este activ pe 100 de mile şi sute de tancuri se ciocnesc unul de altul“. ARMATA ROŞIE A PĂTRUNS IN PRUSIA ORIENTALĂ Londra, 19 (Rador). — A­­genţia germană „Trans­­ocean" anunţă că armata roşie a pătruns mai mulţi kilometri pe teritoriul Pru­siei Orientale. ❖ Londra, 19 (Rador). — Re­dactorul militar al agenţiei germane de ştiri, subliniind violenţa luptelor de la gra­­niţa a Prusiei Orientale, măr­turiseşte că luptele se dau între Schîrwind şi Kalwaria, şi că forţele sovietice se în­dreaptă către Insterburg. Bătălia creşte în intensi­tate. Moscova, 19 (Rador). — Primul oraş german ocupat de ruşi este Eydkuhnen, situat aproape de frontiera Prusiei Orientale, la 46 km.­de importantul nod feroviar Ipsterburg. In­ această regiune luptele sunt foarte violente, iar la Berlin se semnalează, că frontul rusesc se extinde din oră în oră. Germanii vorbesc despre „forţe de Infan­terie foarte mari“, care fac un mare efort pentru a străpunge apărările de la frontieră. In Cehoslovacia, frontul rus, care după ultimile știri era lung de 250 km., a ajuns acum la 300 km. Au fost ocupate numeroase localităţi în cursul înaintării spre pusta ungară şi spre Budapesta.

Next