Universul - Capitala, octombrie 1944 (Anul 61, nr. 270-294)
1944-10-20 / nr. 284
Anul al 61 -lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris subStr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 10 LEI Taxa poștali plătită In numerar conform aprobări Dir. G le F. T. I. Nr. 24.464/939 CELE URMATIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA «I ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.10». SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Nr.285 Sâmbătă 21 Octombrie 1944 8 Pagini DIRECTOR ION LUGOSIANU SPRE ELIBERAREA CEHOSLOVACIEI de I. LUGOSIANU Trupele celui de-al patrulea front Ukrainian, continuându-şi înaintarea, au reuşit să treacă crestele Cariaţilor şi au pătruns pe teritoriul cehoslovac, înaintând în adâncime cu 20-50 rem. pe un front de 275 km. Acest important eveniment militar a făcut o deosebită impresie atât asupra guvernului cehoslovac, în numele căruia d. Hubert Ripka, ministru de stat în guvernul din Londra, a declarat că „guvernul cehoslovac a primit ştirea marii pătrunderi sovietice in Cehoslovacia cu o mare bucurie“, cât şi în populaţia eliberată de armata roşie, care a primit trupele sovietice cu o cordialitate excepţională. Locuitorii, spune comunicatul militar sovietic din 18 octombrie, oferă luptătorilor sovietici un trecere lapte, fructe şi vin şi declară că „poporul cehoslovac nu va uita niciodată, că soldaţii armatei roşii l-a eliberat de sclavia fascisto-germană“. Prin pătrunderea armatelor sovietice pe teritoriul ceho - slovac, puterea militară germană suferă o nouă înfrângere nimicitoare. După căderea bastionului carpatic al Ardealului, în mare parte eliberat; după ajungerea trupelor sovietice la Belgrad, unde armata roşie, împreună cu trupele Mareşalului Tito, dau forţelor germane in plină retragere o lovitură hotărîtoare, fortăreaţa puternică a Cehoslovaciei intervine, la rândul ei, în lupta finală, care va duce In curând la redobândirea libertăţii uneia din cele mai vrednice populaţii ale Europei. Ea luptă de pe acum cu armele în mână împotriva opresiunii hitleriste şi nu mai departe de cât ori guvernul britanic a notificat în mod oficial guvernului cehoslovac că recunoaşte statutul de beligerant pentru toate unităţile armatei I-a cehoslovace ce operează pe teritoriul cehoslovac. Puţine popoare au suferit o apăsare mai lungă, mai nedreaptă şi mai brutală din partea hitlerismului german. De mai bine de cinci ani Cehoslovacia trăeşte separată de restul lumii, într’o izolare şi un mutism, care au ascuns o teribilă tragedie pentru un Întreg popor. Aceşti oameni viteji şi stăruitori au fost lipsiţi de orice posibilitate de apărare sau de reacţiune printr’o dezarmare totală şi o teroare fără pereche. Totuşi, ei au rezistat, au reacţionat şi au sfârşit prin a scoate din pământ armatele de eliberare pregătite cu răbdare şi în tăcere. Acest popor, care, incă din veacul al XIV-lea, avea la Praga o universitate cu renume european, s’a văzut timp de cinici ani lipsit de orice posibilitate de cultură pentru tineretul lui. Această ţară, care poseda una din cele mai puternice industrii ale continentului, s’a văzut obligată să fabrice arme şi muniţii destinate să fie folosite împotriva prietenilor, cari luptau pentru libertatea şi drepturile ei, dar s’a putut afla totuşi in ce măsură ea a sabotat o producţie de război, care trebuia să folosească duşmanului. Redus la stare de protectorat, acest stat, care, prin vrednicia şi bravura lui, fusese acum un sfert de veac unul din cei mai activi animatori ai ideii naţionale în Europa Centrală, a izbutit să-şi creeze fără întârziere un statut legal; să-şi alcătuiască în străinătate un guvern de oameni respectaţi; să ţie sus, sub conducerea înţeleaptă şi curajoasă a preşedintelui Eduard Benets, steagul unei republici, care şi-a proclamat cu tărie dreptul ei la viaţă, şi-a afirmat o politică, a întreprins o acţiune diplomatică stăruitoare şi abilă, şi-a creat armate cari, fie pe câmpul de luptă al patriei, fie pe alte teatre de război, îşi aduc contribuţia la victoria comună. In aceste ceasuri când pentru poporul cehoslovac se deschid din nou — după o aspră sclavie de cinci ani — perspectivele viitorului luminos, pe care-l merită pe deplin, gândurile noastre cele mai bune şi urările noastre cele mai sincere se Îndreaptă spre naţiunea, de care douăzeci şi cinci de ani ne-a legat o prietenie credincioasă, pe care niciodată n’a umbrit-o nici o neînţelegere, nici o suspiciune, nici o supărare. Când, în 1939, destinul ei istoric a încătuşat vremelnic Cehoslovacia, lanţurile robiei hitleriste, fiecare dintre noi am presimţit în drama ei propria noastră tragedie. Astăzi, când sună pentru ea ceasul eliberării, comunitatea de ursită şi prietenia, care ne-a legat statornic, ne dau şi nouă prilejul de a ne manifesta cele mai sincere şi cordiale sentimente de bucurie. Acum cinci ani, cucerirea bastionului cehoslovac era pentru Hitler premiza campaniilor, pe care le proecta in Europa răsăriteană şi in Balcani, pentru stabilirea unei dominaţii definitive în această parte a lumii. Atunci era începutul începutului. Astăzi e mai mult decât începutul sfârşitului. Eliberarea apropiată şi totală a Cehoslovaciei va suna ceasul al 12-lea al prăbuşirii hitlerismului. PREŢURI ŞI VENITURI Cererile de sporire a salariilor au devenit tot mai insistente, iar formularea lor este articulată azi de aproape toate categoriile cu venituri fixe. Ele îşi au punctul de plecare în dezacordul persistent intervenit între preţuri şi venituri, între cerinţele indispensabile vieţii şi mijloacele materiale cu care s® poate obţine satisfacerea lor. Nu poate fi vorba aci, prin urmare, de o agitaţie cu caracter tactic revoluţionar şi nici măcar de o simplă revendicare de clasă, limitată. Sporirea salariilor, care tinde să se traducă prin adaptarea puterii de cumpărare a salariatului la exigenţele ridicate ale pieţii, apare astfel ca o necesitate legitimă, ca o condiţie de viaţă pentru toate categoriile care trăesc din muncă. Este just, este uman, este în conformitate cu interesul unei bune ordine morale şi sociale, ca pentru cei cari trăesc exclusiv din munca lor, să se asigure un minimum de existenţă, un minimum de salarizare, în raport cu condiţiunile generale ale pieţii. Dar atâta nu este de ajuns. Simpla majorare a salariilor nu rezolvă chestiunea sau o rezolvă precar, numai pentru moment. Să nu uităm că balanţa preţurilor şi salariilor, având două talgere, echilibrul ei este şi va fi mereu ameninţat, atâta timp cât unul din talgere — acela al preţurilor — este lăsat în voia lui oscilatorie, iar intervenţia noastră se limitează numai la grija de a-i contrabalansa oscilaţiile prin majorarea periodică sau chiar automată a salariilor. Nu se poate merge însă la infinit pe calea aceasta. Ar fi o cursă inegală şi absurdă, care ar răpi vieţii economice orice temeiu de stabilitate, siguranţa şi orice posibilitate de calcul, indispensabile producţiei şi transacţiunilor. De aceea, revizuind salariile, nu trebue să pierdem din vedere nici compartimentul preţurilor. Formarea şi evoluţia lor trebuesc supravegheate, cu grija de a înlătura orice cauză sau orice pretext de urcare artificială. Toate sforţările trebuesc depuse ca nivelarea şi stabilitatea să se realizeze întâi aci, în sectorul preţurilor, pentru a nu mai fi nevoe de cursa adaptării salariilor, care, la rându-i, devine ea însăşi sursa nouilor desechilibre, împlinind astfel cercul viţios în care ne învârtim de atâta timp fără ieşire. Dacă s’ar examina azi nivelul preţurilor pe categorii de mărfuri şi produse, diferenţele descoperite la aceeaşi marfă dela o localitate la alta şi, pe piaţa aceleiaşi localităţi, dela un, negustor la altul, dacă s’ar scruta cu atenţie cauzele şi factorii reali care provoacă şi întreţin asemenea anomalii, s’ar putea descoperi toate elementele artificiale care stau azi la baza formării preţurilor în târgul nostru, tot arbitrariul care prezidează actuala dezordine a pieţii. Este, deci, momentul să se pună frâu semnelor de debandadă economică, spre a instaura din nou ordinea şi disciplina in câmpul producţiei şi al schimbului. Odată restabilit climatul bunei rândueli în viaţa economică, al măsurii şi al răspunderii în fixarea preţurilor, vom fi siguri că majorarea salariilor şi ajustarea lor la condiţiunile pieţii nu va mai fi o soluţie de expedient, ci una reală şi efectivă, care va asigura o capacitate de consumaţie şi de raţională îndestulare chiar şi celei mai umile categorii de salariaţi. Din ceasul acela armonizarea salariilor şi a preţurilor va fi o realitate şi îşi va putea da roadele fructuoase şi statornice, pe care până acum le-am aşteptat zadarnic numai de la sporurile periodice şi unilaterale de salarii. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE MINIŞTRI COMUNICAT Consiliul de miniştri s-a întrunit în ziua de 19 octombrie a. c., sub preşedinţia d-lui general de corp de armată adjutant, C. Sănătescu. Consiliul a luat act cu satisfacţie de expunerea d-lui general de corp de armată Racoviţă, ministrul de război, asupra situaţiei de pe teatrul de război. D. ministru al justiţiei ad-interim D. Negel a prezentat consiliului de miniştri ultima redactare a legii chinilor, care a fost aprobată de Consiliu. Consiliul de miniştri a hotărît luarea în considerare a proectului de lege privitor la abrogarea legilor de trecerea în patrimoniul Statului a unor bunuri aparţinând evreilor şi pentru lichidarea patrimoniului C. N. R. Consiliul de miniştri a hotărît ca bunurile aparţinând acelor persoane cari au colaborat cu puterile hitleriste dar nu au putut fi arestate fiind plecate din țară, să fie puse sub sechestru pe baza legii nr. 488 din 11 octombrie 1944. AUDIENTE LA ES. REGELE COMUNICATUL Nr. 12 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele : In ziua de 19 Octombrie 1944, Majestatea Sa Regele a primit in audienţă de lucru pe d-nii : General de corp de armată adjutant Constantin Sănătescu, preşedintele consiliului de miniştri; Medic general de divizie dr.Marinescu Nicolae, ministrul sănătăţii şi ocrotirilor sociale; General de corp de armată Boiţeanu Ion, ministrul culturii naţionale şi al cultelor; Dimitrie D. Negel, ministrul agriculturei şi domeniilor şi ad-interim la justiţie; General de brigadă Dămăceanu Dumitru, subsecretar de stat la ministerul afacerilor interne; General de bridadă Anton Constantin, inspector general al jandarmeriei; Colonel magistrat Ionescu Raidu, director general al poliţiilor; Colonel Nicolae Cristea, prefect al poliţiei Capitalei. REDESCHIDEREA ŞCOALELOR Multe din şcolarlele primare şi-au deschis porţiile, iar circularia ministerului culturii naţionale publicată de noi acum două săptămâni precizează normele potrivit cărora vor începe să funcţioneze şi celelalte ramuri ale învăţământului: secundar, profesionali şi superior. Cauzele întârzierii deschiderii şcoalelor sunt izvorâte din împrejurări de forţă majoră: distrugeri de localuri din pricina bombardamentelor; întrebuinţarea unora dintre imobilele învăţământului pentru spitalele unde sunt adăpostiţi răniţii din război; adaptarea manualelor şcolare la concepţiile noui de viaţă şi de îndrumare, etc. Cauze reale, pe deplin justificate, dar organele superioare trebue să facă tot posibilul să accelereze măsurile pentru funcţionarea cât mai normală a învăţământului de toate gradele. Nu trebue să uităm că, de fapt, viaţa şcolară a fost întreruptă de la sfârşitul lumii ’Mărtie, că aproape 7 luni înseamnă enorm în efectele palpabile dia continuităţii învăţăturii şi că deci trebue neapărat să recâştigăm timpul pierdut pentru educaţia şi instrucţiunea tinerelor vlăstare. O prelungire a timpului destinat lecţiilor, fie prin sporirea orelor de şcoală, fie prin diminuarea vacanţelor, nu este practică trebuind să ţinem seama de sănătatea elevilor; nici grăbirea predării materiilor, prin acumularea lecţiilor, nu este de recomandat deoarece învăţătura ar fi ■ superficială, fără temeinicie pedagogică. Este deci de dorit să se facă toate sforţările ca la 1 Noembrie cât mai multe şcoale — dacă nu toate — să-şi înceapă cursurile, închiriind eventual «tite localuri până la refacerea ori redobândirea imobilelor proprii, pentru ca pregătirea, şcolară a tineretului, capitol de seamă în viaţa unui neam, să-şi reia din nou firul normal al continuităţii. MAJESTATEA SA REGINA MAMA ELENA VIZITEAZĂ SPITALELE In zilele de 12, 13, 14, 18 şi 19 Octombrie, M■ S. Regina Mamă Elena a vizitat pavilioanele Spitalului Militar „Regina Elisabeta“ dinCapitală. M. S. Regina Mamă Elena s-a întreţinut îndeaproape cu răniţii, găsind pentru fiecare cuvinte de alinare și îmbărbătare, și împărțindu-le daruri. TRUPELE SOVIETICE ŞI ROMANE CONTINUĂ ÎNAINTAREA IN NORDUL TRANSILVANIEI SI IN UNGARIA MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 19 OCTOMBRIE 1944 in nord-vestul Transilvaniei, trupele române, în legătură cu cele sovietice, au continuat sdrobirea rezistenţelor inamice din ţinutul Sălajului şi trecând peste râurile Someşul Mijlociu şi Sălaj, au ajuns pe pantele de sud-est ale munţilor Făget. Au mai fost desrobite numeroase localităţi printre care: Leleiu, Sălătig, Someş-Uileac, Mănău, Ariniş, IUmeni, Sălsig, Mureşul Mare, Remeți, Coşelul, Gardani. Trupele sovietice au cucerit Sighetul. In Ungaria, se continuă luptele la vest de Tisa. OPERAŢIUNILE DIN ARDEAL ŞI UNGARIA Operaţiunile militare pe teatrul de luptă din Ardealul de Nord şi Ungaria, continuă să se desfăşoare păstrând în ansamblul lor aspectul din zilele precedente — definit pe ziua de 19 oct. de următoarele caracteristici: — o acceentuare a rezistenţei inamice pe înălţimile şi zona păduroasă de pe fâşia din Ardealul de Nord, rămas neeliberată — care constitue culoarul de retragere al forţelor germano-maghiare sub presiunea urmăririi trupelor noastre şi aliate. — reacţiuni inamice — utilizând masiv blindate — pe teritoriul maghiar — în special în zona Szolnok — în încercarea de a încetini progresiunea trupelor ruso-romăne la Vest de Tisa — în direcţiunea Budapesta. In ciuda acestor tentative de rezistenţă în Ardealul de Nord, ca şi a redeţiunilor violente în pustă — ambele având caracterul de acţiuni întârzietoare — trupele noastre în legătură cu forţe aliate ruse — stăvilind hotărît reacţiunile ofensive inamice şi sfărâmând una după alta rezistenţele pe care el le încheagă temporar, continuă cu frmitate înaintarea şi urmărirea fără răgaz a trupelor germano-maghiare înfrânte atât în Ardealul de Nord, în zona Oradea—Debreţin ca şi la Vest de Tisa. In ultimele 24 de ore, ritmul înaintării a fost menţinut pe întreg frontul, adâncile pătrunderi efectuate de trupele proprii şi cele ruse în Ardealul de Nord — pe direcţiunile Careii Mari şi Sătul Mare — strângând puternic trupele germano-maghiare în colţul de Nord-Vest al Ardealului. Coreii Mari şi Satul Mare sunt singurele oraşe mari româneşti rămase încă în mâna inamicului, în timp ce lupta pentru Baia Mare a început. Situaţia de detaliu pe teatrele perativă cu forţele ruse, se prezintă pe ziua de 19 oct. astfel: IN ARDEALUL DE NOORD, mari unităţi de infanterie şi cavalerie sprijinite puternic de artilerie — înfrângând dârza rezistenţă inamică — continuă cu vigoare urmărirea la Vest de Someş în direcţiunea generală Satu Mare — şi au reuşit să realizeze noui mari pătrunderi, eliberând alte numeroase localităţi, printre care: Bocşa, Câmpia, Ciiritau, Samşud, Coşoiul şi Chilioasa — în direcţiunea Careu Mari, şi totodată localităţile: Leleiu, Motiş, Ouatu de Jos, Ariniş, Urmonîş, Gardani şi Prâsăul de Sus — in direcţiunea generală Satul Mare. In prelungirea spre stânga şi dreapta a puternicului arc de cerc care strânge pe inamic spre Nord-Vest, forţele aliate ruse, dela aripa stângă, în legătură cu trupe române de munte, reuşind noui şi adânci pătrunderi, după ce au eliberat Simleul Silvaniei, continuă înaintarea pe întreg frontul de la nord Oradea — nord Simleul Silvaniei, spre Coreii Mari. In acelaşi timp alte puternice forţe aliate ruse care acţionează la Est de Someş, după rapida înaintare din ultimele 24 de ore, au ocupat Sighetul şi se găsesc dinspre Sud şi Sud-Est în imediată apropiere a oraşului Baia Mare. In zona cuprinsă între Oradea Mare şi Debreţin, trupele române de infanterie şi munte în legătură cu forţe aliate ruse, după înverşunatele lupte de apărare din ultimele zile, participă cu succes şi bravură la bătălia care continuă. In Ungaria, unităţi române de infanterie şi cavalerie, în cooperare cu forţe aliate ruse, au lărgit mai mult capetele de pod la Vest de Tisa şi au respins contraatacuri inamice sprijinite de blindate, în sectorul Szolnok. ALIAŢII AU DEBARCAT IN FILIPINE -Washington, 19 (Rador). — Agenţia de presă japoneză a anunţat într’un mesaj-fulger, — datat din Manilla, — că aliaţii au debarcat în Filipine. Agenţia de presă japoneză a spus că forţe aliate au început să efectueze operaţiile de debarcare joi dimineaţa pe insula Suluan, din partea centrală a arhipelagului Filipine. ❖ Londra: 19 (Rador). — Agenţia japoneză de ştiri, citând un comunicat militar, anunţă că unităţi navale aliate au pătruns în golful Leyt din Filipine. încă de Miercuri, regiunile de coastă sunt bombardate de aliaţi. Mai târziu, aceeaşi agenţie de presă a anunţat că aliaţii au debarcat la Suluan, din arhipelagul Sulu, situat în partea de sudvest a grupului Filipinelor. UN MESAJ AL MAREŞALULUI STALIN CĂTRE GUVERNUL ROMÂN COMUNICAT D. general Vasiliev din Comisiunea Aliată de contrat s'a prezentat In ziua de Joi 19 Octombrie a. c. d-lui general Sănătescu, preşedintele consiliului de miniştri, spre a-i transmite un mesagiu prin care Mareşalul Stalin mulţumeşte guvernului român pentru recunoştinţa exprimată faţă de armata roşie, cu prilejul eliberării Clujului. TRUPELE SOVIETICE AU PĂTRUNS ADANC IN CEHOSLOVACIA ORDINUL DE ZI AL MAREȘALULUI STALIN tare în adâncime pe teritoriul cehoslovac de 20—50 km., pe un front larg de 275 km. In timpul acestei înaintări au fost ocupate localităţile Koerpesmezoc, Rakhov, Czertijne, Velka-Poliana, Russke, Liuta, Ujok, Nijni-Verecki, Zalomiska, Pilijpetz, Goliatin, Torana, Nad-Boczko. In nordul Transilvaniei a fost ocupat oraşul Sighet. ❖ Londra, 19 (Rador). — Intr’o emisiune a postului de radio german, captată la Londra, s’a anunţat că „mişcările de desprindere germane sunt în plină desfășurare în Carpați“. Moscova, 19 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter“ transmite: Un ordin de zi dat de mareşalul Stalin în cursul nopţii spre joi anunţă că trupele sovietice au pătruns adânc in Cehoslovacia. Pătrunderea s’a făcut pe un front de 270 km. (170 mile) şi pe o adâncime de 20—50 km. (12— 30 mile). Frontul pe care s’a făcut înaintarea sovietică in Cehoslovacia, adaugă corespondentul, arată că grupul 4 de armată ucrainean, „cuceritorii Crimeei", a păşit pe teritoriul Cehoslovaciei prin şase din trecătorile principale ce duc prin Carpaţi din Polonia în Cehoslovacia. Forţele sovietice se află acum în văile Slovaciei unde forţele cehe din interior taie comunicaţiile germane de mai multe săptămâni. Primul contact dintre armata sovietică şi aceste forţe cehe a fost făcut acum câteva săptămâni Noua înaintare reprezintă o a doua ameninţare şi mai mare a Ungariei, de astădată dinspre nord. In faţa trupelor sovietice se află văile râurilor ce se îndreaptă înspre sud în direcţia graniţei Ungariei. Budapesta nu se află prea departe in spatele lor. ❖ Moscova, 19 (Rador). •— Mareşalul Stalin a dat Miercuri seara un ordin de zi în care se anunţă următoarele: Trupele de pe cel de al patrulea front Ukrainian, continuându-şi înaintarea, au reuşit să treacă crestele Carpaţiilor şi au ocupat văile Lupkovski, Russki, Ujokski, Veretzki, Vişcovski şi Yablonovski, realizând o înain Mesajul postului de radio Moscova adresat naţiunii germane Moscova, 19 (Rador). Corespondentul agenţiei „Reuter“ comunică: Postul de radio Moscova a transmis în cursul nopţii spre joi următorul mesaj special adresat naţiunii germane : „Germania Centrală va fi mâine câmp de bătălie. Himmler, Goering şi Hitler nu pot face nimic spre a opri asaltul final aliat împotriva Reichului. Naţiunea germană este sfătuită ,să se înarmeze de ei numai în scopul de a înlesni fuga înaltelor personalităţi oficiale naziste. A sosit ultimul ceas al „naziştilor". O declaraţie a ministrului cehoslovac Hubert Ripka Londra, 19 (Rador). —D. Hubert Ripka, ministrul de stat cehoslovac, a declarat următoarele unui redactor diplomatic al agenţiei Reuter: „Guvernul cehoslovac a primit ştirea marii pătrunderi sovietice în Cehoslovacia cu o mare bucurie. Forţarea trecătorilor din Carpaţi şi eliberarea unor largi părţi din Rutenia va constitui o uşurare pentru partizanii noştri ruteni, care de multă vreme luptă cu maquiştii francezi. Succesul realizat de trupele sovietice va însemna deasemeni şi un mare ajutor pentru patrioţii noştri ce luptă în Slovacia. Victoria anunţată în cursul nopţii este un pas important spre eliberarea completă a ţării mele”. O MARE CIOCNIRE DE TANCURI IN PUSTA UNGARĂ Paris, 9 (Rador). Corespondentul agenţiei „Reuter“ transmite : Postul de radio Paris a anunţat joi: „O mare ciocnire de tancuri are loc actualmente în pusta ungară. Monştrii de oţel sunt angajaţi într’o bătălie de moarte. Această bătălie de oţel va fi desigur una dintre cele mai mari din acest război. Frontul este activ pe 100 de mile şi sute de tancuri se ciocnesc unul de altul“. ARMATA ROŞIE A PĂTRUNS IN PRUSIA ORIENTALĂ Londra, 19 (Rador). — Agenţia germană „Transocean" anunţă că armata roşie a pătruns mai mulţi kilometri pe teritoriul Prusiei Orientale. ❖ Londra, 19 (Rador). — Redactorul militar al agenţiei germane de ştiri, subliniind violenţa luptelor de la graniţa a Prusiei Orientale, mărturiseşte că luptele se dau între Schîrwind şi Kalwaria, şi că forţele sovietice se îndreaptă către Insterburg. Bătălia creşte în intensitate. Moscova, 19 (Rador). — Primul oraş german ocupat de ruşi este Eydkuhnen, situat aproape de frontiera Prusiei Orientale, la 46 km.de importantul nod feroviar Ipsterburg. In această regiune luptele sunt foarte violente, iar la Berlin se semnalează, că frontul rusesc se extinde din oră în oră. Germanii vorbesc despre „forţe de Infanterie foarte mari“, care fac un mare efort pentru a străpunge apărările de la frontieră. In Cehoslovacia, frontul rus, care după ultimile știri era lung de 250 km., a ajuns acum la 300 km. Au fost ocupate numeroase localităţi în cursul înaintării spre pusta ungară şi spre Budapesta.