Universul - Capitala, octombrie 1944 (Anul 61, nr. 270-294)
1944-10-01 / nr. 270
HAOSUL LEGIFERĂRII CHIRIILOR de AURELIU WEISS Avocat, fost deputat Nimic nu poate caracteriza mai semnificativ diletantismul şi confuzia sistemului de legiferare a regimului trecut, decât măsurile edictate în materia contractelor de locaţiune. In intervalul de la 22 Septembrie 1940 şi până la 23 Martie 1942, adică în timp de un an şi jumătate, Monitorul Oficial a publicat nu mai puţin decât patru legi pentru regularea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, fără a mai număra deriziunile ministeriale şi fără a mai socoti a cincea lege, acea a Centrului Naţional de Românizare, care creea condiţii speciale pentru chiriaşii ei. Fiecare dintre aceste legi, rezultând dintr o concepţie proprie şi dintr-o tendinţă de discriminare după originea chiriaşilor, a fixat raporturi divergente, lipsite de orice orizont al consecinţelor economice şi sociale ce erau destinate să producă. Prima lege pentru regularea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi a regimului trecut. Instituia la 22 Septembrie 1940, în afară de mici sporuri procentuale de 2 5 puncte un drept pentru proprietari de a conveni, „prin înţelegere... alte sporuri decât cele prevăzute în prezentul decret“. Dacă ne transportăm un moment cu gândul la izbucnirea virulentă a ,,nouei ordine“, care începuse pe atunci să-şi impute primele efecte, ne putem închipui ce trebuia să însemne această bună înţelegere, pentru că este de neînchipuit ca, în ciocnirea intereselor contradictorii, chiriaşii să fi fost dispuşi să nu se prevaleze de dispoziţiunile protectoare ale legii. Decretul-lege din 18 Martie 1941 dă o bază de drept abuzului şi tendinţelor de sporire exagerată a chiriei, scoţând din dreptul de prelungire contractele de închiere ce depăşeau chiria de lei 180.000 anual, cele ale străinilor care nu se puteau prevala de reciprocitate şi cele ale evreilor. Dacă împrejurările cererii şi ofertei ar fi permis concurenţei libere un efect regulator, măsura ar fi fost menită să apară ca pas spre normalizarea vieţii economice. însăşi existenţa legilor de regulare forţată a raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi demonstra însă fenomenul unei cereri superioara ofertei şi convingerea legiuitorului că trebuie să se evite cursul liber al progresiunii chiriilor, spre a nu da loc nemulţumirilor, fricţiunilor şi desvoltării unor fermenţi dăunători ordini sociale. Măsura lăsării,, la libera tranzacţie a unui număr atât de important de contracte de închiriere, capătă un aspect cu atât mai grav cu cât corespundea unei perioade de evacuări silite, a căror sălbătecie nu era întrecută decât de graba pe care C. N. R. o punea în opera de răsturnare socială şi de dezordine, pe care o întronase. Proprietari şi chiriaşi aşezaţi în apartamente de ani sau de decenii, au fost forţaţi să se mute în câteva ore dela avizare, utilizând, într’o stare de derută şi de completă demoralizare, intervalul tragic al acelor ore, spre a implora pe proprietarii rarelor apartamente goale, să-i primească în orice condiţiuni. Decretul-lege din 16 Septembrie 1941 sporind cu cote de 10*/o şi 15°/o contractele de închiriere prelungite prin legile anterioare, lasă să dăinuiască mai departe libera tranzacţie pentru categoria contractelor amintite. Rezultatele n’au întârziat să se facă greu simţite. O atmosferă din ce în ce mai încărcată începe să tulbure raporturile dintre proprietari şi chiriaşii cu contracte prelungite. De vreme ce unii proprietari se bucurau de privilegiul de a exploata fără nici o limită conjunctura fructuoasă a momentului, iar alţii erau ţinuţi în frâu de legile de prelungire cu chirii reduse, tendinţa evacuării prin orice mijloc a chiriaşilor protejaţi devenea o aspiraţie explicabilă. Efectele sociale ale discriminărilor arătau panta nefericită pe care lunecase concepţia uşuratecă a legilor de prelungire. Consecinţele de ordin economic au fost şi mai accentuate. Cursa de ridicare vertiginoasă a chiriilor, care părea că nu mai cunoaşte margini rezonabile, a creat o inflaţie de preţuri în domeniul atât de important al veniturilor imobiliare urbane. Numai uşurinţa diletantismului legiferării a putut concepe iluzia că inflaţiile dintr’un anumit sector al vieţii economice pot rămâne fără o repercusiune necesară asupra celorlalte. Sub influenţa acestei stări de spirit, dar şi involuntar frânat de con- f iecinţele urcărilor nelimitate, decretul-lege din 23 Martie 1942 egitimează, pe de o parte, valorile locative stabilite de fisc n domeniul liberei tranzacţiuni pentru exerciţiul 1942-1943, iar pe de alta mai permite o urcare imitată la 50°/o peste aceste vaori. Abia decretul-lege din 6 Aprile 1943 instituie un control asupra urcărilor exagerate rezultate prin efectul liberei tramzacţii. Acest decret e nevoit să constate, în însuşi textul lui, existenţa unor acte secrete de sporire a chiriilor, pe care le legitimează alături de cele aparente, consacrând prin aceasta imoralitatea existenţei celor două măsuri: a constrângerii unora şi a liberei exploatări a alora. Legiuitorul actual trebuie să ermine cu această dualitate. O revizuire generală a condițiilor care au fost percepute chiriile se impune, pentru stabilirea lor pe o bază echitabilă și de justiie socială. Nu este admisibil ca unii dintre chiriași să fie apăaţi împotriva ridicării chiriilor, ar alţii lăsaţi exploatării create , prin licenţe anterioare. Dease- . neni, nu este bine ca atâta timp cât proprietarii de imobile urbane nu sunt scutiţi de sarcinile economice, sociale şi fiscale ce e incumbă în această calitate, să fie lipsiţi de posibilitatea unui venit echitabil. Chiriile trebue,fie cât posibil, normalizate prin-nir’un sistem de echilibru, care să înlăture vechile abuzuri. Altinteri ideile prolixe ale legiferării în materia chiriilor vor acţiona în producerea şi agravaea dezechilibrului economic. Di Lupta pentru Ardeal văzută de corespondentul ziarului „Pravda“ Din clipa în care a început uraganul de foc al artileriei noastre, lupta, pornită într’o dimineaţă de August din marginea Iaşilor, n’a încetat nici ziua nici noaptea. Am ajuns la poalele munţilor. Agăţându-se frenetic de toate fortificaţiile naturale ale terenului, nemţii şi ungurii se bat pentru fiecare sat, pentru fiecare înălţime. Li s-a poruncit să oprească, cu preţul oricărei jertfe, folosind orice mijloc de apărare, înaintarea armatelor Roşii care luptă umăr la umăr cu trupele române. Alocuri, atacurilor le succed contraatacurile, de zece şi douăzeci de ori într’o singură zi. Fără a ţine seama de pierderile suferite, duşmanul aruncă în luptă batalioane de infanterişti, sute de tancuri şi artilerie motorizată. După lupte înverşunate, care au durat câteva ore fără întrerupere, diviziile noastre şi în urma lor infanteriştii intră în oraşul românesc Sibiu. Acest oraş e un important nod de cale ferată şi se găseşte la răscrucea drumurilor care duc spre centrul Transilvaniei de nord — Clujul. Pentru a opri înaintarea trupelor noastre, inamicul a contraatacat cu sprijinul a sute de tancuri şi patru divizii de infanterie. Dar nimic nu a putut opri înaintarea noastră şi am intrat în Sibiu, după ce am cucerit fiecare sat, luptând aprig pentru fiecare metru de şosea, pentru fiecare casă. Primii intrau luptătorii locotenentului Sidorov. Dându-le exemplu, locotenentul însuşi a luat parte activă la luptă. A distrus, împreună cu soldatul Polivanov, două care de asalt şi un tanc de tipul cel mai greu. Drumul care duce la Sibiu e jalonat de maşini distruse, de armament german părăsit şi de cadavre de hitlerişti. Un alt contraatac german a fost respins într-un interval de 30 de minute, de batalionul de artilerişti al locotenentului Dmitriev. Tunurile au fost încărcate din mers şi puse în linie de tragere. După o jumătate de oră, rezistenţa germanilor era înfrântă. Infanteriştii au trecut atunci râul, spre a stabili capete de pod. Luptele au devenit atât de crâncene, încât nu rar nu funcţionau decât granatele de mână, baionetele, pumnalele şi patul puştilor. Dar nemţii nu mai puteau rezista! înfrângerea s’a prefăcut în curând în dhandadă. Fugeau, cuprinşi de panică. Iar vitejii artilerişti ai locotenentului Dmitriev nu s’au lăsat. Urcând, unul după altul, pe potecile înguste şi primejdioase ale Carpaţilor, ei au dus pe umeri tunurile lor şi au tras în fortificaţiile blindate din trecători. Acest atac a fost atât de neaşteptat, încât nemţii şi ungurii au părăsit trecătoriie, aproape fără să reziste. Urcând dealungul văilor celor două râuri, trupele sovietice au intrat în Sighişoara. Concomitent cu această acţiune, o altă coloană sovietică, operând la nord de Braşov, a atacat în direcţia Sfântului Gheorghe, eliberându-i de unguri. In toate luptele care au avut loc în vederea eliberării Transilvaniei de nord, inamicul s-a apărat cu îndârjirea fiarelor încolţite. Germanii au încercat să zăgăzuiască trecătorile care deschid drumul, din Carpaţi, în şesul maghiar. Toate trecătorile au fost, nu numai apărate, dar şi minate într’un fel aproape diabolic. Dar toate acestea n’au putut opri înaintarea noastră. Românii au luptat alături de noi, cu aceiaşi dârzenie, cucerind cu vitejie fiecare metru de pământ, fiecare nod de cale ferată, fiecare sat. Deseori, duelurile de artilerie degenerau în lupte corp la corp. Pământul Transilvaniei arde sub picioarele ocupanţilor germani şi unguri ! Drumul, făcut de armata roşie, a fost aprig şi greu. Mii de eroi s’au acoperit de glorie în trecâturile Carpaţilor. Mulţi au căzut, luptând pentru eliberarea ţării lor, dar nicio jertfă nu e prea grea pentru un popor care ştie că numai astfel va ajunge la victoria finală. Până şi duşmanii recunosc superioritatea noastră. Pe un stâlp de frontieră, din Ardealul de nord, mâna unui hitlerist desnădăjduit a scris cu creta următoarele cuvinte: „Mareşalul Antonescu n’a reuşit să ne salveze Fuehrerul. Nici trecătorile Carpaţilor nu-l vor salva. Nici ungurii!“ Ceea ce e just, e just. Armata Roşie a eliberat Transilvania, iar astăzi luptele se dau pe teritoriul maghiar. Hitleriştii vor fi alungaţi şi din Ungara. Dar Armata Roşie nu se va opri în drumul care duce spre biruinţa totală. Ea îşi va răzbuna toţi morţii, iar mânia ei trece, invincibilă peste graniţele Germanei. A. COSTIN (ziarul „Pravda“ din 17 Sept.) UNIVERSAE RĂSPUNDERILE POLITICE ŞI EPURAŢIA APARATULUI DE STAT (Urmare din pag. I-a) motive legitime să fie decepţionat de această evoluţie a politicii europene. Nu este mai puţin adevărat însă că el nu n. îrbtâlp.st wrrir.dr.tr, an rl poî în. n Se pune însă întrebarea dacă regimul Antonescu este singurul răspunzător de această evoluţiune nefastă a politicii României. La această întrebare nu ezit să răspund : nu. Răspunderea regimului Antonescu aruncă o umbră asupra vinovăţiei altora prin simplul fapt că, sub acest regim, a sosit scadenţa care a făcut poporul român să sufere atât de dureros consecinţele unor greşeli care se datoresc nu numai regimului Antonescu dar şi altor regimuri. Răspunderile vor trebui deci să fie complete pentru a cuprinde pe toţi vinovaţii. Toţi cei ce au împins politica României pe căi rătăcite şi contrare interesului naţional vor trebui să dea socoteală de actele lor. RĂSPUNDERILE LOR SUNT SOLIDARE ŞI INDIVIZIBILE. Pentru ca democraţia să fie o realitate, nu sunt suficiente bunele intenţiuni ale guvernului sau ale partidelor politice ce reprezintă opinia publică. Apanatul de stat, care este o forţă prin el însuşi, constituie un element de cea mai mare importanţă în orice operă de guvernare. Un aparat de stat ostil poate compromite şi paraliza opera unui guvern animat de cele mai sincere convingeri democratice. Or, regimurile dictatoriale ce s-au perindat la conducerea Ţării noastre în ultimii ani au introdus şi au promovat în aparatul de stat, potrivit concepţiunii lor totalitare, elemente servile, legate de o obedienţă totală faţă de aceste Este, desigur, de cea mai mare importanţă ca măsurile ce se vor lua în legătură cu problema răspunderilor şi a epuraţiei să se poată încadra în regimul constituţional al ţării. Noul regim inaugurat la 23 August este un regim de legalitate. El nu are nimic comun cu regimurile dictatoriale şi abuzive. Printr’unul din primele acte ale noului regim s’a stabilit că drepturile românilor sunt cele prevăzute de constituţiunile din 1866 şi 1923. Din anumite părţi s’a emis ideia că unele din măsurile ce ar comporta rezolvarea problemei răspunderilor şi epuraţiei ar putea fi contrare principiilor constituţionale ce au fost astfel repuse în vigoare. Pentru mine problema este foarte simplă. Regimurile totalitare nu îşi aleg mijloacele împotriva celor ce luptă pentru convingerile lor democratice. Asasinatul, temniţa, lagărul de concentrare, totul le este bun. Bunul plac şi arbitrarul constitue singura normă dedrept. Pot cei ce au ultragiat umanitatea să se pună acum la adăpostul libertăţilor constituţionale pentru a instrumentul politicii altora, aşa cum am văzut şi am simţit-o cu toţii sub regimul Antonescu. Nu este o coincidenţă în- ntâmplătoare faptul că aceşti vinovaţi sunt în acelaş timp şi autorii regimurilor de dictatură şi de corupţie. Aceasta constituie dovada cea mai bună că politica lor 15 nu a întrunit adeziunea po- porului român şi că, în consecinţă, ei şi-au asumat sin- * guri răspunderea acestei politici. Nu poate fi deci e vorba de răspundere minissterială în sensul obişnuit al cuvântului. Avem de a o face cu o răspundere cu mult mai gravă decât aceasta şi anume cu acea a viorării flagrante, prin forţă şi asuprire, a voinţei poporu- ului român. Pentru acest moctiv, răspunderile nu se pot 1i mărgini la vinovaţii regi- * 1inului Antonescu. * regimuri şi animate de sentimentele peile mai ostile faţă de principiile democratice. Aceşti duşmani ai regimului democratic nu vor ezita să-l compromită şi să-l descalifice. Toate aceste elemente trebuiesc scoase fără întârziere din aparatul de stat. Este indispensabil ca epuraţia să fie totală şi radicală. Ea constituie un element esenţial pentru securitatea democraţiei româneşti. Sunt comică toţi acei cărora le int Mibă răspunderea operei i de epuraţie nu vor ezita să-şi îndeplinească până la capăt această datorie faţă de ţară, eluda pedeapsa ce li se cuvine ? Democraţia s-ar codamna singură la moarte dacă ar adopta o asemenea atitudine. Protejaţi de libertăţile constituţio arie, duşmanii ei nu ar întârzia de a-şi reîncepe complotul împotriva omenirii. Este un principiu admis de Naţiunile Unite că criminalii regimurilor dictatoriale, răspunzătoare de acest război, să fie trataţi cu propriile lor mijloace. Potrivit acestui principii, am propus consiliului de miniştri de a se completa decretullege cu caracter constituţional adoptat de actualul guvern, printr'o dispoziţiune conform căreia cei ce s’au făcut vinovaţi de violarea libertăţilor constituţionale nu se pot prevala de aceste libertăţi. Mărturisesc că aşi vedea nu fără satisfacţiune faptul că România ar fi prima ţară care va fi introdus in regimul său constituţional acest nou principiu de drept public ce poate fi considerat încă de pe acum ,a definitiv consacrat,tru arestarea şi judecarea criminalilor de război şi interzicerea organizaţnilor fasciste. Anumite măsuri sunt deci indispensabile pentru a satisface aceste obligaţiuni. Nu aceasta este însă problema. Chiar dacă România nu şi-ar fi asumat nici o astfel de obligaţiune, rezolvarea problemei răspunderilor şi a epuraţiei cer fi nu mai puţin indispensabilă pentru a se da poporului român satisfacţiunea pe cre o aşteaptă pentru a se asigura protecţiunea intereselor Ţării. Poporul român care a fost asuprit şi care a suferit, cere pedepsirea celor răspunzători de tragedia lui. Viaţa publică a Ţării nu va putea intra într’o fază liniştită şi normală până când această chestiune nu va fi primit o soluţiune satisfăcătoare. * Cât despre interesele Țării, mi se pare indiscutabil că ele vor putea fi cu atât mai bine ocrotite cu cât va fi mai evident că poporul român nu este răspunzător de politica regimurilor dictatoriale care nu au avut adeziunea lui. Este deci pentru noi un comandament suprem să repudiem orice solidaritate cu aceste regimuri. Nu o putem face mai bine decât pedepsind pe cei vinovaţi. Sunt convins că, nu numai rezolvarea definitivă de către Conferinţa Păcii a problemelor româneşti dar şi cea a unor chestiuni în legătură cu aplicarea armistiţiului, ar fi sensibil uşurată printr’o deriziune grabnică în ce priveşte răspunderile şi epuraţia. Nu cred că există un alt mijloc mai bun pentru ca ţara noastră să împrăştie rezervele ce ar mai putea nutri faţă de noi Naţiunile Unite şi să câştige astfel încrederea lor. PROBLEMA RĂSPUNDERILOR ŞI A EPURAŢIEI MI SE PARE ASTFEL CA CONSTITUIE ADEVARATA CHEIE A TUTUROR CHESTIUNILOR INTERNE ŞI EXTERNE ALE ROMÂNIEI. La 23 August, datorită Maiestăţii Sale Regelui care şi-a câştigat recunoştinţa neştearsă a întregii naţiuni, România a făcut cu hotărâre şi curaj primul şi cel mai fericit pas pentru a-şi recâştiga locul printre naţiunile iubitoare de libertate. Soldaţii noştri îşi sacrifică acum viaţa în Transilvania unde luptă alături cu camarazii din armata roşie. Ar fi o greşală de neiertat dacă din slăbiciune, indulgenţă sau un sentiment de umanitate nejustificată faţă de cei ce nu au ezitat să o ultragiere, am pierde avantagiile meritate obţinute până acum. Acţiunea începută la 23 August nu se poate opri la jumătatea drumului. Ea trebuie continuată fără nici o şovăire până la capăt. Opinia publică poate fi deci liniştită. Problema răspunderilor şi a epuraţiei va fi rezolvată. Cu prudenţă, pentru a nu se comite nedreptăţi. Dar în acelaş timp cu fermitate, pentru a se face toată dreptatea. Este regimul Antonescu singurul răspunzător de evoluţiunea nefastă a politici României? : Epuraţia aparatului de stat, condiţiune esenţială pentru securitatea democraţiei / Aspectul constituţional al problemei Nu este vorba de a se da o satisfacţiune străinătăţii ci de a se îndeplini un imperativ moral şi de a se asigura protecţiunea intereselor Ţării Prin convenţia de armisti- iblema răspunderilor.. Mă reţin, România şi-a asumat unele fel în special la dispoziţiunile obligaţiuni în legătură cu pro- I prevăzând o colaborare pen- -x 4x- Ioul preşedinte al consiliului de administraţie C. F. R. D. inginer inspector general Aurelian Georgescu a fost numit preşedinte al consiliului e administraţie C. F. R. în leul d-lui inginer inspector general Victor Stoika. PURIFICAREA APARATULUI DE STAT de tXENTE SEVER BANCiU Am fost cei dintâi cari, prin articolul „Revizuirea funcţionarilor publici”, am cerut purificarea aparatului de Stat de toate elementele impuse de regimul de dictatură în posturile de conducere ale ministerelor şi instituţiunilor anexe şi cam astăzi, în faţa ameninţării de a fi daţi afară, au strâns cu toţi rândurile pentru a se apăra şi ar fi gata cel puţin unii din ei să înceapă mâine acţiunea de boicot împotriva noului regim Am susţinut atunci— şi susţinem şi acum — că noul regim de sinceră democraţie, pe care îi vrea şi îl aşteaptă ţara, trebue început imediat cu înlocuirea tuturor duşmanilor democraţiei şi a beneficiarilor regimului de dictatură din administraţia de Stat. Suntem plăcut obligaţi să recunoaştem că aproape întreaga presă a susţinut cu căldură necesitatea epurării corpului funcţionăresc, problemă, de rezolvarea căreia depinde în bună parte viabilitatea Statului democrat. Intr’adevăr, guvernul in scurtă vreme a şi venit cu decretul lege din 18 Septembrie crt., pentru purificarea aparatului de Stat. Aşadar, ceea ce aşteaptă toată ţara este pe cale de a se realiza cât de „membri dintre funcţionarii superiori ai ministerului sau instituţiei respective”, iar în altă parte, „stabilirea şi concluziunil „de fapt ale comisiului aprobat „de ministru sau şeful instituţii „nu vor putea fi atacate sau cor „testate pe nici o cale“. Aşadar, reese clar că toat purificarea depinde în prim rând de comisiuni. De felul cri vor fi ele constituite. Se impune deci ca în acei comisiuni nu numai să fie limeni profund corecţi, dar ei£ nu fie în nici un caz dintre b:neficiarii legilor excepţionalei ai regimului de dictatură. Să fi fost compromişi în polica fascistă şi să aibă convingerincer democratice. Să nu fie aşadar între tribrii comisiunilor de revizuit oameni cari ei înşişi vor trebi revizuiţi. : In legătură cu acest Decrenad este nevoe de o precizare, ce priveşte fondul. In Decret S’P1'ne că aceste comisiuni sun numite de „ministru sau şefrjisti- I. tuţiei“. Este dela sine Injfs că expresia „şeful instituţy nu poate însemna directorii jerali ai reginiilor autonome cari hi au * fost numiţi de minister« ca şi ] ceilalţi funcţionari supori ai ' :iproape toţi funcţionarii din positurile de conducere sunt dintre că cei cari vor suporta consecinţele revizuirii, fie pentru activitatea i°r politică alături de dictatură , fie pentru motivul că au fost avansaţi „ilegal, nejustificat sau abuziv“ cum prevede Decretul lege. Deci, funcţionarii de grade superioare ai regiilor autonome care au fost numiţi sau avansaţi prin decrete de către ministere să fie şi ei revizuiţi de către Comisiile centrale ale ministerelor şi cel mult pentru revizuirea gradelor mai mici din instituţiile autonome se vor putea face alte comisiuni. Aşa, dar atenţiune, mare atenţiune la formarea comisiunilor Un ministru, deşi de perfectă bună credinţă, ar putea fi indus în eroare de către conducătorii actuali — revizuibili — cari vor să-şi pună în aceste comisiuni oameni de pe cari să-i salveze pe ei şi este bine să nu se întâmple nicăieri astfel de lucruri, cum suntem iatocmaţi că se încearcă la unele instituţiuni şi ministere. Intr’un astfel de caz se va face o altă revizuire căci să nu uităm, că şi prin semnarea armistiţiului ne-am obligat să democratizăm aparatul de Stat. Şi ţara cere cu ! I sau . o i.f '••• £■-’ j f . .. ■ r . V: stîlgil’. :• •■■î.-'l* ' • ’’ ejti, :a :ciV' rv -U ?V. .-Ti ' u Cine ştie ceva despre Lecot. rez. Eugen Covor din sat. 13 Vânători Munte, care se afla la 23 August 1944 în regiunea Tg. Neam), este rugat să scrie soţiei sale Maria Covor, pe adresa Elena Mirescu, Str. Toamnei 130, Bucureşti. 19 Dispărut o mamă disperată roagă pe cine ştie unde se află locot. administrator Dumitrescu Mircea din Baza II înaintată aeriană Buzău. Plecat în caravană cu 3 zile înainte de armistiţiu, roagă să comunice mamei lui, str. Paris 33, măcelărie sau Consumul Paris, Piaţa Washington No. 2, telefon 1.01.18, Bucureşti, 384 »♦♦♦♦♦♦»♦+♦>»+♦»♦♦♦♦♦♦ !» S AVEŢI LÂNĂ, NU, CÂNEPĂ? Puteţi toarce şi ţese acasă, cu maximum de randament întrebuinţând Torcătoarea „TORS RAPID» Războiul sistematic 1943 Războiul Semi-Automat 1944 Meliţa „TANCUL" şi alte maşini pentru industria casnică Cereţi prospecte gratuite, la TRICORAPID-Ghinion Bucureşti, Str. Decebal 5 (Piaţa Sf. Gheorghe) 4003 ♦+■»♦♦♦♦♦ MO NATALIA PANTELIMON NITU GRAMON Căsătoriţi 17 Septembrie 1944 Bucureşti PERII TECHNICE industriale şi casnice din sârmă de oţel şi orice alt material PENTRU ORICE SCOP confecţionează şi livrează din depozit Fabrica COROANA Bucureşti III, Aleea Tonola Nr. 19 Telefon 1.24*05 Sursa ochelarilor din ţară OCHELARI medicali şi de soare cel mai mare magazin de optică din ţară INSTRUMENTE MEDICALE USTENSILE de LABORATOR USTENSILE FARMACEUTICE „CENTRALA LABORATOARELOR” DINU IONESCU & CO, ,Str. Academiei No. 1 -Telefon 4.13.86 5.22.91 FABRICA de CONSERVE CAUTĂ ŞEF DE FABRICAŢIE pentru legume, carne şi peşte „SPERANŢA“ Str. Alex. Vlahuţă 38, Tel. 3.85.39 AUTOTURISM sau autocamionetă şi eventual chiar motocicletă se caută pentru plecare Sâmbătă 30 Septembrie din București la Călimăneşti şi întoarcere Duminică în Bucureşti Adresaţi telefonic la No. 4.02.96 între orele 7 şi 9 dimineaţa ____________ 4001 28 ** + « « M M ♦ M O ♦ M M ♦ » Rog persoanele care cunosc sau ştiu ceva despre locat. BASAMAC ION, din reg. 8 Dorobanţi, care a luptat la Podul Iloaiei, să anunţe pe soţia sa d-na Margareta Basamac, înv. Piua Petru, jud. Ialomiţa. 8705 Recompensă 10.000 Lei persoanei care îmi va aduce sau da indicii asupra unei serviete piele porc cu fermoar culoare maron natur, pierdută în ziua de 27 Septembrie a. c. în Buc. şi care conţinea diverse acte personale şi situaţii în materie de petrol fără valoare. Găsitorul a se adresa la soc. ,,Petrol-Brock” din Bucureşti, str. Nicolae Golescu nr 7, unde primeşte şi recompensă. 418 Asociaţia proprietarilor blocului „Opera“ Brezoianu 44, convoacă pe toţi proprietarii care nu doresc ca blocul să cadă în ruină, să ia parte la adunarea de Miercuri 4 Octombrie, ora 10, în biroul administraţiei, pentru hotărâri urgente şi semnarea actului de împrumut la Banca Sinistraţilor. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE 31 VASILIU BIRLIC în formidabila comedie IO călătorie ■rt ♦ 11 tttt»t mu, AVIZ IMPORTANT CAUT, măcelari şi lucrători mezelari pentru conserve de carne, retribuiţi cu salariu foarte bun şi masa gratuită. Am lucru de lungă durată. Adresaţi LIGA RADULESCU, Hala de Carne Matache Măcelaru, compartimentul 27. SE CAUTĂ Lucrătoare Ţesătoare LA MATASE A se adresa la : 422 , ţesătoria Mătăsei şi a Lânei S. A. R, Bucureşti, şoseaua Dudeşti Pulberărie No. 114. 354 PUBLICAŢIE Rectoratul Politechnicei „Gh. Asachi» cu sediul provizoriu in Turnu Severin, face cunoscut Profesorilor şi personalului didactic ajutător, că trebue să fie prezenţi în Turnu Severin cel mai târziu la 1 Octombrie. Examenele tuturor anilor încep la 5 Octombrie. Cei cari nu vor fi prezenţi la 1 Octombrie vor avea de suferit rigorile legii. Concedii nu se admit sub nici o formă. SATUL Odăi (Otopeni)! Furat între 24 şi 27 August de la Şcoala Satului Odăi: îmbrăcăminte, încălţăminte, blană pelerină, lingerie, fotografii, monede antice, bibelouri , diverse, acte, etc. Găsitorului sau informatorului ^ dă recompensă mare inginer Măciucescu, Str. Barbu Văcărescu 3, București. ________________ 405 Tur în bună stări chirie, cu îr şoferul nostru în București, procuri Oferte U Turism Con f G IMIIM». spectuK-uiti m IM TRANSPORTURI GARANTATE EXECUTĂ SILVA - TRANSPORT 5 cu autocamioane si turisme in toată tara Proprietar IOAN VASILESCU Str. Domnul Tudor 6 (prin Romană). — Telefon 2.35.83 L îi 2 spectacole ora 2.30 ora 4.45 Duminică 3 spectacole ora 10.30 dim. O TA J _ IT) LA ORA 10.30 UI LA ORA 3 |T| LA ORA 5.30 leu formidabilul spectacol HK In spațiul Alhambra» [liniște deplină.... §g ----- un HITLER n prostia enui II 1