Universul - Provincie, octombrie 1944 (Anul 61, nr. 269-294)

1944-10-01 / nr. 269

. ■4 Anul al 61 -lea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov b­e* poştală plătită la nume CELE DIN URNA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 DECLARAŢIILE SUVERANULUI „Valoarea nu aşteaptă nu­mărul anilor“ — spune înţe­lepciunea franceză. Declara­ţiile făcute de M. S. Regele Mihai ziariştilor străini, en­glezi, nord-americani, sovie­tici şi elveţieni, reconfirmă odată mai mult acest ade­văr, prin cuprinsul lor, prin importanţa şi în­deosebi prin profundul lor înţeles atât de corespunzător realită­ţilor care domină situaţia de azi a ţării şi a lumii. Suve­ranul României a vorbit ca Un înţelept în al cărui suflet şi în a cărui conştiinţă senti­mentele de justiţie şi de ome­nie, dragostea de ţară şi înţe­legerea intereselor ei perma­nente, cunoaşterea realităţi­lor şi hotărîrea de a reda Tronului României şi Dinas­tiei, al cărei vlăstar este, toată gloria şi strălucirea străbuni­lor Lui, au determinat de mult linia de conduită pe care, când a sosit ceasul, a pornit fără ezitare. „La 23 August am socotit că sosise momentul cel mai po­trivit pentru a termina un re­gim dictatorial ce nu cores­pundea niciodată dorinţelor poporului Meu“ — a spus M. S. Regele şi a adăugat: „Bine­înţeles că Mă hotărîsem cu mult mai înainte să fac acest lucru“. Ce zbucium sufletesc trebue să fi chinuit nopţile tânăru­lui Rege care, cunoscând do­rinţele poporului Sau, îşi ve­dea ţara târîtă într’o aven­tură pe care dela început o considerase ca atare ! Cât de Îndurerate au trebuit să fie gândurile cu care însoţea brava lui oştire în sacrificiile absurde pe care ea le făcea, în contra voinţei Lui, în con­tra voinţei poporului ! De­sigur, puterea de rezistenţă morală a găsit-o Suveranul în Hotărîrea ce o luase de mult de a pune capăt nenorocire!, hotărîre sprijinită de factori politici şi militari români în­sufleţiţi de aceleaşi senti­mente. Lucrul n’a fost uşor şi Ma­jestatea Sa a recunoscut greutăţile ce i-au stat in cale . „Toate calculele pe care le făcusem duceau în mod Ine­vitabil — a spus Suveranul — la concluzia că germanii erau cu mult superiori ca număr forţelor române din interiorul ţării. In acelaşi timp, agenţii Gestapo-ului şi ai formaţiilor S.S. observau cu toată atenţia acţiunile noastre“. A fost deci nevoie de o ex­traordinară prudenţă, de păs­trarea unei desăvârşite dis­­creţiuni, de răbdare eroică pentru a nu deştepta nici cea mai slabă bănuială din partea reţelei de spioni care pândeau viaţa noastră publi­că sub toate manifestările ei. Dar Suveranul României a­­tunci când a pornit pe dru­mul mântuirii ţării, a fost o­­ţelit de o convingere : „Ştiam — a spus Majesta­tea Sa — că voinţa poporului Meu era să-şi redobândească libertatea şi ştiam de aseme­­nea ce forţă morală sprijinea hotărîrea lui. Aveam convin­gerea că era nevoie numai de o scânteie pentru a elibera această forţă morală“. Şi, în mod simplu dar ad­mirabil, Suveranul României a adăugat: „Aceasta, în câteva cuvin­te este istoria evenimentelor de la 23 August. Aceste înfăp­tuiri au dovedit încă odată su­perioritatea forţelor morale asupra celor materiale“. Superioritatea forţelor mo­rale asupra celor materiale ! Un popor care are fericirea să fie condus cu asemenea principii, poate privi cu în­credere în viitor şi e dator să-şi strângă rândurile în ju­rul Suveranului său. Un Rege al Cărui crez este întemeiat de această convingere in su­perioritatea forţelor morale asupra celor materiale, poate fi sigur, că-şi va acoperi de strălucire domnia şi că inte­resele permanente ale ţării Sale vor atinge totdeauna li­manul izbândei. „Dacă M’aşi fi lăsat con­dus numai de calcule bazate pe raportul de forţe militare, acţiunile de la 23 August din România nu ar fi putut nicio­dată să se producă“ — a adăugat Maiestatea Sa, în­crezător în aceste forţe mo­rale ale poporului Său, încre­zător în superioritatea lor, Regele României a activat fâră şovăire şi a triumfat. Este deacum înainte datoria noastră a tuturor, a întregei naţiuni române, să dea aces­tor forţe morale, cărora Su­veranul le acordă desăvârşita Sa încredere şi nestrămutata sa convingere în superiorita­tea lor, toată valoarea şi în deosebi continuitatea. Fiind­că greutăţile nu s’au înche­iat. Armata română luptă pentru adevărata cauză ro­mânească, alături de victori­oasa armată roşie, alături de Naţiunile Unite. Avem de în­deplinit datorii de onoare şi datorii faţă de bravii luptă­tori. „Lupta pe care armata ro­mână o duce alături de ar­mata rusă împotriva inami­cului comun, constitue cel mai bun punct de plecare pentru colaborarea dintre Ro­mânia şi Naţiunile Unite“. Acest punct de plecare pe care-l subliniază Majestatea Sa Regele, trebuie sa aibă sprijinul întreg al naţiunii române întrucât el va deter­mina viitorul ei, prosperita­tea ei, securitatea ei. „România nu cere decât securitate, — a spus Suvera­nul — pentru a se putea des­­volta în mod liber, atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere spiri­tual şi pentru ca poporul ro­mân să poată aduce astfel contribuţia sa la civilizaţie“. Dacă s’ar fi ţinut seama de acest principiu, dacă oameni lipsiţi de conştiinţă românea­scă n’ar fi jucat soarta şi securitatea României pe car­tea ambiţiilor lor şi nu le-ar fi legat de aventuri străine şi criminale , istoria neamului nostru n’ar fi înregistrat pa­ginile odioase din trecutul re­cent şi nu s’ar fi irosit bra­vura şi sângele tineretului nostru pentru o cauză nu nu­mai străină dar cu desăvâr­şire contrarie intereselor şi tradiţiei româneşti. Privind viitorul cu încre­dere, adânc convins în drep­tatea cauzei româneşti, Ma­iestatea Sa, cu multă înţele­gere, a sintetizat năzuinţele româneşti în următoarele cu­vinte : „România speră că Naţiu­nile Unite îi vor acorda secu­ritatea faţă de agresiune în viitor şi o vor ajuta în re­dresarea şi desvoltarea ei economică“. Este un întreg program politic în aceste cuvinte. Ro­mânia vrea securitate şi ea cere aliaţilor sprijinul lor pentru această securitate. Popor muncitor şi paşnic, po­porul român, restabilit în unitatea lui naţională, prin reîntregirea Ardealului ro­mânesc, este hotărît să şteargă din istoria lui pagi­nile dureroase ale dictaturii, care l-a târît în cea mai cumplită aventură, prin muncă şi prin „contribuţia sa la organizarea păcii şi securităţii mondiale“. Securitate românească în sânul securităţii mondiale — iată formula fericită în care Suveranul României a sinte­tizat dorinţa poporului ro­mân. Pentru acest ţel luptă azi ostaşul român, pentru acest ţel partidele politice s’au unit, pentru acest ţel naţiunea română stă strân­să cu credinţă şi hotărîre în jurul Tronului. Grija pe care Majestatea Sa a manifestat-o în celelal­te declaraţii făcute ziarişti­lor, cu privire la problema adăpostirii populaţiei care a suferit atât de mult în urma bombardamentelor şi la a­­ceea a alimentării, dovedeşte cât de preocupat este Suve­ranul de nevoile urgente ale ceasului de faţă. Opinia publică mondială, care a luat cunoştinţă de declaraţiile Suveranului Ro­mâniei, le va înregistra de­sigur cu constatarea că o ţară, în fruntea căreia stă un Rege tânăr, plin de en­tuziasm, însufleţit de cele mai nobile sentimente şi de cele mai sănătoase principii, trebue să fie judecată nu după rătăcirea temporară a unor ambiţioşi, ci prin per­manenţa vie a unor însuşiri naţionale nedesminţite şi al căror garant este însuşi Su­veranul ei. Iar opinia publică româ­nească luând, la rândul ei, cunoştinţă de declaraţiile Suveranului ei, nu are decât un singur strigăt: Trăiască Regele! CEI CE NU RESPECTĂ ORDONANŢELE REFERITOARE LA CAMUFLAJ VOR FI DEFERIŢI INSTANŢELOR REPRESIVE Noul orar al camuflajului luminilor Deşi ordonanţa Comandamen­tului Militar al Capitalei prevede menţinerea camuflajului lumini­lor şi cu toate că printr’un co­municat difuzat prin presă dat de către autorităţile noastre de resort, se atrage în mod insistent atenţiunea că pericolul atacurilor aeriene nu a trecut şi că deci suntem cu toţii datori, să camu­flăm cu aceeaşi grije luminile, totuşi se constată o condamna­bilă neglijenţă sub acest raport. Să se ştie deci de toată popu­laţia Capitalei că atacurile aerie­ne sunt încă posibile şi că cei ce vor mai nesocoti această obliga­ţie, vor fi deferiţi instanţelor mi­litare de judecată. Cu această ocazie se a­­duce la cunoştinţa generală că faţă de anotimpul în care ne găsim obligaţiunea ca­muflajului luminilor începe la orele 18:30 și durează până la ora 6. ttbîf 5&wm ttta ce trase 4­ tractoare pe Calea Victoriei EXEMPT ^fSSS&^eSBS3 su^-;.. r*«» r* w ­. U­le P. T. T. Mr. 14.464/939 ORADEA MARE ŞI TÂRGUL MUREŞ SUNT IN MÂINILE TRUPELOR SOVIETICE ŞI ROMÂNE MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 28 SEPTEMBRIE 1944 După două săptămâni de lupte înverşunate, tru­­pele armatei a 4-a română au atins şi au trecut Mure­şul pe un front larg. Oraşul Târgu Mureş, important nod de comunica­­ţiuni, a fost cucerit — în cursul zilei de azi — de către vânătorii noştri de munte. Pe valea Crişului Negru, trupele ruso-române au sfărâmat toate rezistenţele, inamice şi au pătruns în marele centru transilvan Oradea Mare. • Mai la Vest, puternice coloane sovietice și da­vizii române, au reluat înaintarea către Tisa, după ce au respins numeroase contraatacuri germane, sprijinite de blindate. In Sud-Vestul Banatului, trupele noastre au reocu­pat centrul industrial Anina. OPERAŢIUNILE De ARDEAL ŞI UNGARIA Operaţiunile ofensive ale ar­matei române, în strânsă legă­tură operativă şi desăvârşită ca­maraderie de arme cu trupele aliate ruse — continuă pe întreg frontul Ardealului, Banatului şi — adânc — pe teritoriul maghiar. Bravele noastre trupe şi ne­biruitele armate sovietice se în­trec în crunte lovituri date fără cruţare oştilor maghiare şi ger­mane, înfrânte pretutindeni. Astăzi, 28 Sept. c, la ora 13, Târgul Mureş a fost eliberat de trupele române de munte, care coninuă cu impetuozitate înain­tarea. Totdeodată mari unităţi de infanterie şi motomecanizare au ocupat importantele centre Un­­gheni şi Cristeşti (12 km. S-V Tg.-Mureş). In acelaş timp, alte unităţi române de munte, în legătură cu trupele aliate ruse, au intrat în Oradea Mare. Tricolorul românesc, la paju­ra căruia vitejii noştri vânători de munte au prins noul cocarde ale biruinţei, fâlfâie astăzi dea­supra cetăţilor româneşti de pe Mureş şi Crişul Repede. Concomitent cu aceste, răsună­toare succese de pe cele două râuri româneşti,­ alte mari uni­tăţi române şi sovietice, desvol­­tându-şi viguros ofensiva pe te­ritoriul maghiar, au ocupat ora­şul Salonta şi, continuând să ur­mărească trupele inamice în re­tragere, au atins linia generală: V. Salonta, S. Gyula, V. Batonya, V. Hódmezővásárhely. Incrustăm cu legitimă mândrie pe răbojul războiului nostru de întregire, înălţătoarele izbânzi care ne vin de pe linia de foc a frontului, pe care luptă și le jertfesc pentru dreptate și liber­tate, vitezele noastre trupe, ală­turi de bravii ostași ai armatei aliate ruse. groowininimi' !■——■■■ii— ai CONSILIUL DE MINIŞTRI DE JOI S’A OCUPAT DE SITUAŢIA DIN MOLDOVA Consiliul de miniştri a ţinut joi după a­miazi o şedinţă sub preşedinţia d-lui general de corp de armată C. Sănătescu. Consiliul a ascultat expunerea d-lor Negel, ministrul agricul­turii şi general Dămăceanu, sub­secretar de stat la interne, asu­pra celor constatate în inspecţia făcută în Moldova. Consiliul a luat act de rapor­tul delegaţilor ministeriali care au vizitat Moldova precum şi de măsurile pe care le-au luat la faţa locului. Organizarea comisariatului pentru Transilvania eliberată Guvernul a Întocmit un decret lege prin care se înfiinţează un comisariat pentru administrarea Transilvaniei eliberate, chemat să reprezinte autoritatea Statu­lui român în teritoriile eliberate şi să apere interesele populaţiei din aceste teritorii. Comisariatul va fi condus de un înalt Comisar, care va avea gradul şi retribuţia unui minis­tru, precum şi răspundere mi­nisterială. înaltul Comisar va putea lua, în numele guvernului român, orice măsură în cadrele legilor ţării. Acolo unde s-au creiat si­tuaţii noui, prin legiuirile ocu­panţilor, cari prin efectul decre­tului lege de faţă se consideră abrogate, înaltul Comisar va pu­tea decide asupra normelor de urmat prin deciziuni şi ordo­nanţe. Toate numirile în funcţiunile publice se vor face de înaltul Comisar. COMISIE PENTRU EXECUTAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU COMPUNEREA ŞI ATRIBUŢIILE EI Pentru executarea convenţiei de armistiţiu, va apare în Mo­nitorul Oficial, un decret lege, care va institui o comisie, com­pusă dintr’un preşedinte şi şapte membri şi care vor fi numiţi prin decret. Comisia va fi ajutată de mai mulţi experţi şi secretariat. Co­misia reprezintă guvernul şi înaltul comandament român pe lângă înaltul comandament aliat şi pe lângă comisia aliată de control prevăzută la art. 18,din armistiţiu. Ea este singurul or­gan calificat să primească cere­rile înaltului comandament so­vietic, să le rezolve sau să le trimită spre rezolvare. Dease­­menea va primi toate cererile româneşti însă prin intermediul departamentelor. Comisia este singurul organ îndrituit să dea interpretare convenţiei de armistiţiu. Hotărâ­rile ei sunt executorii pentru toate autoritățile și pentru toate instituțiile publice. Organizarea comisiei va fi ho­­tărîtă prin regulament. Legea chiriilor După discuţiile din consiliul de miniştri, legea chiriilor a fost restituită ministerului justiţiei, spre a-i face ultimele modificări admise de consiliu, urmând să apară zilele acestea. SES Apelul fruntaşilor minorităţii maghiare in România către guvernul maghiar Primim următoarele : Fruntaşii minorităţii ma­ghiare din România roagă in­sistent guvernul maghiar să nu aplice faţă de fruntaşii ţă­rani şi intelectuali români din Ardealul de Nord măsuri de restricţie şi dacă asemenea restricţiuni ar exista încă, să le desfiinţeze imediat. Se cere acest lucru în spe­cial faţă de femei şi faţă de capii bisericii. Guvernul maghiar mai este rugat să dea dispoziţiuni e­­nergice, ca populaţia civilă românească din Ardealul de Nord să fie ferită de atrocităţi de orice fel, îndeplinirea riguroasă a ce­rerilor de mai sus va aduce cele mai mari servicii nu nu­mai minorităţii maghiare din România, ci şi maghiarilor din Ardealul de Nord. Nr.269 Duminică 1 Octombrie 1944 8 Pagini FORJELE ANGLO-AMERICANE DEBARCATE IN ALBANIA OPEREAZĂ PE UN FRONT VAST Londra, 28 (Rador). — La car­tierul­ general aliaat din Medi­­terana s’a anunţat că forţele ce luptă pe vastul front din Albania şi din insulele dalmate sunt în special britanice. • Scopul lor este de a veni în ajutorul armatelor mareşalului Tito şi partizanilor albanezi, pen­tru a tăia căile de retragere ale germanilor. Este clar că nu este vorba de o Invazie în stil mare, ci mai de­grabă de operaţii de comando. Trupele angajate fac parte din „forţele terestre din Adriatica“, adică din trupele de „comando“ create acum patru luni. TRUPELE SOVIETICE PE TERITORIUL IUGOSLAV Moscova, 29 (Rador). — Agen­ţia „Tass” transmite următorul comunicat: Acum câteva zile, comanda­mentul sovietic, în interesul des­­voltării operaţiilor de război îm­potriva trupelor germane şi un­gare din Ungaria, a rugat comi­tetul naţional de eliberare al Iu­goslaviei şi comandamentul ar­matei naţionale iugoslave de eli­berare să accepte intrarea tem­porară a trupelor sovietice pe te­ritoriul iugoslav ce se află la frontiera Ungariei. Comandamentul sovietic a de­clarat că truipele sovietice, după ducerea la bun sfârşit a misiu­nilor operative, vor fi retrase din Iugoslavia Comitetul naţional şi comanda­mentul suprem al Iugoslaviei a hotărît să satisfacă cererea co­mandamentului sovietic. Comandamentul sovietic a ac­ceptat condiţia pusă din partea iugoslavă ca pe teritoriul Iugo­slaviei, în districtele în care se află unităţile armatei roşii, să existe administraţia civilă a Co­mitetului naţional iugoslav de e­­liberare. . Agonia liniei gotice Istenfoul, 26 (Rador). — După cum se anunţă de pe frontul din Italia, puternica poziţie a germa­nilor, — linia gotică, — a fost străpunsă de armata opta la est şi de armata cincea în centru. Germanii au fost obligaţi să părăsească cea mai bună linie a lor din munţi. Mai urmează să se dea multe lupte mai înainte de a se ajunge în câmpie, însă de pe acum se poate afirma că aliaţii sunt stăpâni pe situaţie. De la începutul atacului împo­triva liniei gotice au fost făcuţi 10.000 de prizonieri germani, din­tre care 1.000 au fost prinşi de armata opta. Linia ferată Români- Bolonia a fost atinsă grav în mai multe puncte. Nenumărate ca­davre de soldaţi germani acoperă o foarte mare parte din ceea ce a fost linia gotică. Toate aceste re­zultate au fost dobândite graţie sforţărilor militare făcute în co­mun de forţele anolo-americane. UN MARE EXPOZEU AL D­LUI CHURCHILL IN CAMERA COMUNELOR Cum vor fi soluţionate problemele internaţionale ridicate de faza actuală a războiului­ ­ Londra, 28 (Rador). — Camera ■ Comunelor a fost plină până la '] refuz când d. Churchill a în­­ceput să facă aşteptatele sale declaraţii asupra situaţiei răz­boiului.­­ Se poate deduce importanţa celor ce se aştepta să fie spuse de primul ministru britanic din faptul că reprezentanţi ai tutu­ror misiunilor diplomatice neu­tre: portugheză, turcă, spaniolă, argentiniană şi suedeză, au fost prezenţi în Cameră. In plus, în galeria diplomaţi­lor au mai luat loc ambasadorii Franţei, Rusiei Sovietice, Polo­­niei, Olandei, Belgiei, Braziliei, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei, pre­cum şi însărcinatul cu afaceri al Chinei. Iată acum discursul rostit de d. Churchill, aşa cum a fost re­transmis de către agenţia „Reu­ter“. Primul ministru Churchill a început declaraţiile sale asupra războiului printr-o descriere a înaintării aliaţilor în Franţa, Belgia şi Olanda. „Inamicul mârşav, care timp de 4 ani şi-a desfăşurat cruzi­mea şi oprimarea asupra acestor ţări, a fugit, lăsând peste 400­ 000 de morţi şi răniţi şi părăsind în mâinile noastre aproape o jumă­tate de milion de prizonieri. In afară de aceştia, se mai gă­sesc, poate, 200.000 de inamici în fortăreţele de coastă, precum şi in Olanda, forţe a căror distru­gere sau capturare poate fi so­cotită ca foarte probabilă“ CEA MAI MARE ŞI CEA MAI HOTARATOARE BĂTĂLIE DIN TOT RĂZBOIUL Primul ministru a arătat că bătălia din Normandia este „cea mai mare şi cea mai hotărîtoare bătălie din tot războiul. Haosul şi distrugerea pricinuite de for­ţele aeriene aliate în spatele frontului de luptă reduce la di­mensiuni minime toate pierde­rile suferite de armata noastră din partea forţelor aeriene ger­mane în 1940. Toate porturile din Atlantic şi de pe coasta Mării Mânecii. Începând de la frontiera Spaniei până la graniţa de nord a Olan­dei, vor fi în posesia noastră, procurându-ne porturi bune şi aducându-ne mase substanţiala de prizonieri. Rapiditatea cu care au fost formate puternicele armate bri­tanice şi americane din Franţa este aproape de necrezut. In Franţa se găsesc acum între două şi trei milioane de oameni. Acum câtăva vreme a fost fă­cută o declaraţie de un senator american, după care publicul a­­merican va fi izbit aflând că 80 la sută din forţele care au in­vadat continentul sunt ameri­cane. Atunci am spus că la începu­tul invaziei Franţei, forţele bri­tanice şi americane vor fi, în mod practic, egale, dar că după aceea, sprijinul american va fi tot mai mare. Sunt fericit să spun că după 120 de zile de luptă, trimitem încă peste Marea Mânecii trupe in proporţie de doi la trei la personal şi în proporţie de patru la cinci şi jumătate, în ceea ce priveşte diviziile care luptă în Franţa. Pierderile au urmat foarte de aproape proporţia numerelor Noi am pierdut circa 90.000 de oameni în morţi, răniţi şi daţi lipsă, iar Statele Unite, inclusiv armata generalului Patch, peste 145.000. Acesta este preţul de sânge plătit de democraţiile de limbă engleză pentru actuala eliberare a pământului Franţei. Când această trecere în revistă va fi extinsă pentru a acoperi întreaga scenă de război euro­peană inclusiv fronturile din Franţa şi Italia, Camera va fi satisfăcută să afle că, după mai bine de 4 ani de luptă, menţi­nem încă aproape exact acelaş număr de divizii ca şi Statele Unite ,atât cât ele au putut tri­mite în Europa prin toate mij­loacele navale de care dispun. Ţinând seamă că populaţia im­periului britanic este numai de 70 de milioane şi că am suferit pierderi mari în anii de război trecuţi, de­sigur că se constată că am făcut un efort remarca­bil". D. Churchill a subliniat că Rusia a angajat şi a învins forţe inamice mult mai mari decât cele din faţa aliaţilor în vest şi că a dus război pe teritoriul său, cu pierderi enorme, timp de ani întregi. LUPTELE DIN BIRMANIA „Citind presa americană, în timpul vizitei mele dincolo de Ocean, am avut impresia că există o concepție falsă în min­tea publicului cu privire la e­(Con­tinu­are in pag. 3-a) D. CHURCHILL

Next