Universul - Provincie, octombrie 1944 (Anul 61, nr. 269-294)
1944-10-01 / nr. 269
. ■4 Anul al 61 -lea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov be* poştală plătită la nume CELE DIN URNA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 DECLARAŢIILE SUVERANULUI „Valoarea nu aşteaptă numărul anilor“ — spune înţelepciunea franceză. Declaraţiile făcute de M. S. Regele Mihai ziariştilor străini, englezi, nord-americani, sovietici şi elveţieni, reconfirmă odată mai mult acest adevăr, prin cuprinsul lor, prin importanţa şi îndeosebi prin profundul lor înţeles atât de corespunzător realităţilor care domină situaţia de azi a ţării şi a lumii. Suveranul României a vorbit ca Un înţelept în al cărui suflet şi în a cărui conştiinţă sentimentele de justiţie şi de omenie, dragostea de ţară şi înţelegerea intereselor ei permanente, cunoaşterea realităţilor şi hotărîrea de a reda Tronului României şi Dinastiei, al cărei vlăstar este, toată gloria şi strălucirea străbunilor Lui, au determinat de mult linia de conduită pe care, când a sosit ceasul, a pornit fără ezitare. „La 23 August am socotit că sosise momentul cel mai potrivit pentru a termina un regim dictatorial ce nu corespundea niciodată dorinţelor poporului Meu“ — a spus M. S. Regele şi a adăugat: „Bineînţeles că Mă hotărîsem cu mult mai înainte să fac acest lucru“. Ce zbucium sufletesc trebue să fi chinuit nopţile tânărului Rege care, cunoscând dorinţele poporului Sau, îşi vedea ţara târîtă într’o aventură pe care dela început o considerase ca atare ! Cât de Îndurerate au trebuit să fie gândurile cu care însoţea brava lui oştire în sacrificiile absurde pe care ea le făcea, în contra voinţei Lui, în contra voinţei poporului ! Desigur, puterea de rezistenţă morală a găsit-o Suveranul în Hotărîrea ce o luase de mult de a pune capăt nenorocire!, hotărîre sprijinită de factori politici şi militari români însufleţiţi de aceleaşi sentimente. Lucrul n’a fost uşor şi Majestatea Sa a recunoscut greutăţile ce i-au stat in cale . „Toate calculele pe care le făcusem duceau în mod Inevitabil — a spus Suveranul — la concluzia că germanii erau cu mult superiori ca număr forţelor române din interiorul ţării. In acelaşi timp, agenţii Gestapo-ului şi ai formaţiilor S.S. observau cu toată atenţia acţiunile noastre“. A fost deci nevoie de o extraordinară prudenţă, de păstrarea unei desăvârşite discreţiuni, de răbdare eroică pentru a nu deştepta nici cea mai slabă bănuială din partea reţelei de spioni care pândeau viaţa noastră publică sub toate manifestările ei. Dar Suveranul României atunci când a pornit pe drumul mântuirii ţării, a fost oţelit de o convingere : „Ştiam — a spus Majestatea Sa — că voinţa poporului Meu era să-şi redobândească libertatea şi ştiam de asemenea ce forţă morală sprijinea hotărîrea lui. Aveam convingerea că era nevoie numai de o scânteie pentru a elibera această forţă morală“. Şi, în mod simplu dar admirabil, Suveranul României a adăugat: „Aceasta, în câteva cuvinte este istoria evenimentelor de la 23 August. Aceste înfăptuiri au dovedit încă odată superioritatea forţelor morale asupra celor materiale“. Superioritatea forţelor morale asupra celor materiale ! Un popor care are fericirea să fie condus cu asemenea principii, poate privi cu încredere în viitor şi e dator să-şi strângă rândurile în jurul Suveranului său. Un Rege al Cărui crez este întemeiat de această convingere in superioritatea forţelor morale asupra celor materiale, poate fi sigur, că-şi va acoperi de strălucire domnia şi că interesele permanente ale ţării Sale vor atinge totdeauna limanul izbândei. „Dacă M’aşi fi lăsat condus numai de calcule bazate pe raportul de forţe militare, acţiunile de la 23 August din România nu ar fi putut niciodată să se producă“ — a adăugat Maiestatea Sa, încrezător în aceste forţe morale ale poporului Său, încrezător în superioritatea lor, Regele României a activat fâră şovăire şi a triumfat. Este deacum înainte datoria noastră a tuturor, a întregei naţiuni române, să dea acestor forţe morale, cărora Suveranul le acordă desăvârşita Sa încredere şi nestrămutata sa convingere în superioritatea lor, toată valoarea şi în deosebi continuitatea. Fiindcă greutăţile nu s’au încheiat. Armata română luptă pentru adevărata cauză românească, alături de victorioasa armată roşie, alături de Naţiunile Unite. Avem de îndeplinit datorii de onoare şi datorii faţă de bravii luptători. „Lupta pe care armata română o duce alături de armata rusă împotriva inamicului comun, constitue cel mai bun punct de plecare pentru colaborarea dintre România şi Naţiunile Unite“. Acest punct de plecare pe care-l subliniază Majestatea Sa Regele, trebuie sa aibă sprijinul întreg al naţiunii române întrucât el va determina viitorul ei, prosperitatea ei, securitatea ei. „România nu cere decât securitate, — a spus Suveranul — pentru a se putea desvolta în mod liber, atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere spiritual şi pentru ca poporul român să poată aduce astfel contribuţia sa la civilizaţie“. Dacă s’ar fi ţinut seama de acest principiu, dacă oameni lipsiţi de conştiinţă românească n’ar fi jucat soarta şi securitatea României pe cartea ambiţiilor lor şi nu le-ar fi legat de aventuri străine şi criminale , istoria neamului nostru n’ar fi înregistrat paginile odioase din trecutul recent şi nu s’ar fi irosit bravura şi sângele tineretului nostru pentru o cauză nu numai străină dar cu desăvârşire contrarie intereselor şi tradiţiei româneşti. Privind viitorul cu încredere, adânc convins în dreptatea cauzei româneşti, Maiestatea Sa, cu multă înţelegere, a sintetizat năzuinţele româneşti în următoarele cuvinte : „România speră că Naţiunile Unite îi vor acorda securitatea faţă de agresiune în viitor şi o vor ajuta în redresarea şi desvoltarea ei economică“. Este un întreg program politic în aceste cuvinte. România vrea securitate şi ea cere aliaţilor sprijinul lor pentru această securitate. Popor muncitor şi paşnic, poporul român, restabilit în unitatea lui naţională, prin reîntregirea Ardealului românesc, este hotărît să şteargă din istoria lui paginile dureroase ale dictaturii, care l-a târît în cea mai cumplită aventură, prin muncă şi prin „contribuţia sa la organizarea păcii şi securităţii mondiale“. Securitate românească în sânul securităţii mondiale — iată formula fericită în care Suveranul României a sintetizat dorinţa poporului român. Pentru acest ţel luptă azi ostaşul român, pentru acest ţel partidele politice s’au unit, pentru acest ţel naţiunea română stă strânsă cu credinţă şi hotărîre în jurul Tronului. Grija pe care Majestatea Sa a manifestat-o în celelalte declaraţii făcute ziariştilor, cu privire la problema adăpostirii populaţiei care a suferit atât de mult în urma bombardamentelor şi la aceea a alimentării, dovedeşte cât de preocupat este Suveranul de nevoile urgente ale ceasului de faţă. Opinia publică mondială, care a luat cunoştinţă de declaraţiile Suveranului României, le va înregistra desigur cu constatarea că o ţară, în fruntea căreia stă un Rege tânăr, plin de entuziasm, însufleţit de cele mai nobile sentimente şi de cele mai sănătoase principii, trebue să fie judecată nu după rătăcirea temporară a unor ambiţioşi, ci prin permanenţa vie a unor însuşiri naţionale nedesminţite şi al căror garant este însuşi Suveranul ei. Iar opinia publică românească luând, la rândul ei, cunoştinţă de declaraţiile Suveranului ei, nu are decât un singur strigăt: Trăiască Regele! CEI CE NU RESPECTĂ ORDONANŢELE REFERITOARE LA CAMUFLAJ VOR FI DEFERIŢI INSTANŢELOR REPRESIVE Noul orar al camuflajului luminilor Deşi ordonanţa Comandamentului Militar al Capitalei prevede menţinerea camuflajului luminilor şi cu toate că printr’un comunicat difuzat prin presă dat de către autorităţile noastre de resort, se atrage în mod insistent atenţiunea că pericolul atacurilor aeriene nu a trecut şi că deci suntem cu toţii datori, să camuflăm cu aceeaşi grije luminile, totuşi se constată o condamnabilă neglijenţă sub acest raport. Să se ştie deci de toată populaţia Capitalei că atacurile aeriene sunt încă posibile şi că cei ce vor mai nesocoti această obligaţie, vor fi deferiţi instanţelor militare de judecată. Cu această ocazie se aduce la cunoştinţa generală că faţă de anotimpul în care ne găsim obligaţiunea camuflajului luminilor începe la orele 18:30 și durează până la ora 6. ttbîf 5&wm ttta ce trase 4 tractoare pe Calea Victoriei EXEMPT ^fSSS&^eSBS3 su^-;.. r*«» r* w . Ule P. T. T. Mr. 14.464/939 ORADEA MARE ŞI TÂRGUL MUREŞ SUNT IN MÂINILE TRUPELOR SOVIETICE ŞI ROMÂNE MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 28 SEPTEMBRIE 1944 După două săptămâni de lupte înverşunate, trupele armatei a 4-a română au atins şi au trecut Mureşul pe un front larg. Oraşul Târgu Mureş, important nod de comunicaţiuni, a fost cucerit — în cursul zilei de azi — de către vânătorii noştri de munte. Pe valea Crişului Negru, trupele ruso-române au sfărâmat toate rezistenţele, inamice şi au pătruns în marele centru transilvan Oradea Mare. • Mai la Vest, puternice coloane sovietice și davizii române, au reluat înaintarea către Tisa, după ce au respins numeroase contraatacuri germane, sprijinite de blindate. In Sud-Vestul Banatului, trupele noastre au reocupat centrul industrial Anina. OPERAŢIUNILE De ARDEAL ŞI UNGARIA Operaţiunile ofensive ale armatei române, în strânsă legătură operativă şi desăvârşită camaraderie de arme cu trupele aliate ruse — continuă pe întreg frontul Ardealului, Banatului şi — adânc — pe teritoriul maghiar. Bravele noastre trupe şi nebiruitele armate sovietice se întrec în crunte lovituri date fără cruţare oştilor maghiare şi germane, înfrânte pretutindeni. Astăzi, 28 Sept. c, la ora 13, Târgul Mureş a fost eliberat de trupele române de munte, care coninuă cu impetuozitate înaintarea. Totdeodată mari unităţi de infanterie şi motomecanizare au ocupat importantele centre Ungheni şi Cristeşti (12 km. S-V Tg.-Mureş). In acelaş timp, alte unităţi române de munte, în legătură cu trupele aliate ruse, au intrat în Oradea Mare. Tricolorul românesc, la pajura căruia vitejii noştri vânători de munte au prins noul cocarde ale biruinţei, fâlfâie astăzi deasupra cetăţilor româneşti de pe Mureş şi Crişul Repede. Concomitent cu aceste, răsunătoare succese de pe cele două râuri româneşti, alte mari unităţi române şi sovietice, desvoltându-şi viguros ofensiva pe teritoriul maghiar, au ocupat oraşul Salonta şi, continuând să urmărească trupele inamice în retragere, au atins linia generală: V. Salonta, S. Gyula, V. Batonya, V. Hódmezővásárhely. Incrustăm cu legitimă mândrie pe răbojul războiului nostru de întregire, înălţătoarele izbânzi care ne vin de pe linia de foc a frontului, pe care luptă și le jertfesc pentru dreptate și libertate, vitezele noastre trupe, alături de bravii ostași ai armatei aliate ruse. groowininimi' !■——■■■ii— ai CONSILIUL DE MINIŞTRI DE JOI S’A OCUPAT DE SITUAŢIA DIN MOLDOVA Consiliul de miniştri a ţinut joi după amiazi o şedinţă sub preşedinţia d-lui general de corp de armată C. Sănătescu. Consiliul a ascultat expunerea d-lor Negel, ministrul agriculturii şi general Dămăceanu, subsecretar de stat la interne, asupra celor constatate în inspecţia făcută în Moldova. Consiliul a luat act de raportul delegaţilor ministeriali care au vizitat Moldova precum şi de măsurile pe care le-au luat la faţa locului. Organizarea comisariatului pentru Transilvania eliberată Guvernul a Întocmit un decret lege prin care se înfiinţează un comisariat pentru administrarea Transilvaniei eliberate, chemat să reprezinte autoritatea Statului român în teritoriile eliberate şi să apere interesele populaţiei din aceste teritorii. Comisariatul va fi condus de un înalt Comisar, care va avea gradul şi retribuţia unui ministru, precum şi răspundere ministerială. înaltul Comisar va putea lua, în numele guvernului român, orice măsură în cadrele legilor ţării. Acolo unde s-au creiat situaţii noui, prin legiuirile ocupanţilor, cari prin efectul decretului lege de faţă se consideră abrogate, înaltul Comisar va putea decide asupra normelor de urmat prin deciziuni şi ordonanţe. Toate numirile în funcţiunile publice se vor face de înaltul Comisar. COMISIE PENTRU EXECUTAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU COMPUNEREA ŞI ATRIBUŢIILE EI Pentru executarea convenţiei de armistiţiu, va apare în Monitorul Oficial, un decret lege, care va institui o comisie, compusă dintr’un preşedinte şi şapte membri şi care vor fi numiţi prin decret. Comisia va fi ajutată de mai mulţi experţi şi secretariat. Comisia reprezintă guvernul şi înaltul comandament român pe lângă înaltul comandament aliat şi pe lângă comisia aliată de control prevăzută la art. 18,din armistiţiu. Ea este singurul organ calificat să primească cererile înaltului comandament sovietic, să le rezolve sau să le trimită spre rezolvare. Deasemenea va primi toate cererile româneşti însă prin intermediul departamentelor. Comisia este singurul organ îndrituit să dea interpretare convenţiei de armistiţiu. Hotărârile ei sunt executorii pentru toate autoritățile și pentru toate instituțiile publice. Organizarea comisiei va fi hotărîtă prin regulament. Legea chiriilor După discuţiile din consiliul de miniştri, legea chiriilor a fost restituită ministerului justiţiei, spre a-i face ultimele modificări admise de consiliu, urmând să apară zilele acestea. SES Apelul fruntaşilor minorităţii maghiare in România către guvernul maghiar Primim următoarele : Fruntaşii minorităţii maghiare din România roagă insistent guvernul maghiar să nu aplice faţă de fruntaşii ţărani şi intelectuali români din Ardealul de Nord măsuri de restricţie şi dacă asemenea restricţiuni ar exista încă, să le desfiinţeze imediat. Se cere acest lucru în special faţă de femei şi faţă de capii bisericii. Guvernul maghiar mai este rugat să dea dispoziţiuni energice, ca populaţia civilă românească din Ardealul de Nord să fie ferită de atrocităţi de orice fel, îndeplinirea riguroasă a cererilor de mai sus va aduce cele mai mari servicii nu numai minorităţii maghiare din România, ci şi maghiarilor din Ardealul de Nord. Nr.269 Duminică 1 Octombrie 1944 8 Pagini FORJELE ANGLO-AMERICANE DEBARCATE IN ALBANIA OPEREAZĂ PE UN FRONT VAST Londra, 28 (Rador). — La cartierul general aliaat din Mediterana s’a anunţat că forţele ce luptă pe vastul front din Albania şi din insulele dalmate sunt în special britanice. • Scopul lor este de a veni în ajutorul armatelor mareşalului Tito şi partizanilor albanezi, pentru a tăia căile de retragere ale germanilor. Este clar că nu este vorba de o Invazie în stil mare, ci mai degrabă de operaţii de comando. Trupele angajate fac parte din „forţele terestre din Adriatica“, adică din trupele de „comando“ create acum patru luni. TRUPELE SOVIETICE PE TERITORIUL IUGOSLAV Moscova, 29 (Rador). — Agenţia „Tass” transmite următorul comunicat: Acum câteva zile, comandamentul sovietic, în interesul desvoltării operaţiilor de război împotriva trupelor germane şi ungare din Ungaria, a rugat comitetul naţional de eliberare al Iugoslaviei şi comandamentul armatei naţionale iugoslave de eliberare să accepte intrarea temporară a trupelor sovietice pe teritoriul iugoslav ce se află la frontiera Ungariei. Comandamentul sovietic a declarat că truipele sovietice, după ducerea la bun sfârşit a misiunilor operative, vor fi retrase din Iugoslavia Comitetul naţional şi comandamentul suprem al Iugoslaviei a hotărît să satisfacă cererea comandamentului sovietic. Comandamentul sovietic a acceptat condiţia pusă din partea iugoslavă ca pe teritoriul Iugoslaviei, în districtele în care se află unităţile armatei roşii, să existe administraţia civilă a Comitetului naţional iugoslav de eliberare. . Agonia liniei gotice Istenfoul, 26 (Rador). — După cum se anunţă de pe frontul din Italia, puternica poziţie a germanilor, — linia gotică, — a fost străpunsă de armata opta la est şi de armata cincea în centru. Germanii au fost obligaţi să părăsească cea mai bună linie a lor din munţi. Mai urmează să se dea multe lupte mai înainte de a se ajunge în câmpie, însă de pe acum se poate afirma că aliaţii sunt stăpâni pe situaţie. De la începutul atacului împotriva liniei gotice au fost făcuţi 10.000 de prizonieri germani, dintre care 1.000 au fost prinşi de armata opta. Linia ferată Români- Bolonia a fost atinsă grav în mai multe puncte. Nenumărate cadavre de soldaţi germani acoperă o foarte mare parte din ceea ce a fost linia gotică. Toate aceste rezultate au fost dobândite graţie sforţărilor militare făcute în comun de forţele anolo-americane. UN MARE EXPOZEU AL DLUI CHURCHILL IN CAMERA COMUNELOR Cum vor fi soluţionate problemele internaţionale ridicate de faza actuală a războiului Londra, 28 (Rador). — Camera ■ Comunelor a fost plină până la '] refuz când d. Churchill a început să facă aşteptatele sale declaraţii asupra situaţiei războiului. Se poate deduce importanţa celor ce se aştepta să fie spuse de primul ministru britanic din faptul că reprezentanţi ai tuturor misiunilor diplomatice neutre: portugheză, turcă, spaniolă, argentiniană şi suedeză, au fost prezenţi în Cameră. In plus, în galeria diplomaţilor au mai luat loc ambasadorii Franţei, Rusiei Sovietice, Poloniei, Olandei, Belgiei, Braziliei, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei, precum şi însărcinatul cu afaceri al Chinei. Iată acum discursul rostit de d. Churchill, aşa cum a fost retransmis de către agenţia „Reuter“. Primul ministru Churchill a început declaraţiile sale asupra războiului printr-o descriere a înaintării aliaţilor în Franţa, Belgia şi Olanda. „Inamicul mârşav, care timp de 4 ani şi-a desfăşurat cruzimea şi oprimarea asupra acestor ţări, a fugit, lăsând peste 400 000 de morţi şi răniţi şi părăsind în mâinile noastre aproape o jumătate de milion de prizonieri. In afară de aceştia, se mai găsesc, poate, 200.000 de inamici în fortăreţele de coastă, precum şi in Olanda, forţe a căror distrugere sau capturare poate fi socotită ca foarte probabilă“ CEA MAI MARE ŞI CEA MAI HOTARATOARE BĂTĂLIE DIN TOT RĂZBOIUL Primul ministru a arătat că bătălia din Normandia este „cea mai mare şi cea mai hotărîtoare bătălie din tot războiul. Haosul şi distrugerea pricinuite de forţele aeriene aliate în spatele frontului de luptă reduce la dimensiuni minime toate pierderile suferite de armata noastră din partea forţelor aeriene germane în 1940. Toate porturile din Atlantic şi de pe coasta Mării Mânecii. Începând de la frontiera Spaniei până la graniţa de nord a Olandei, vor fi în posesia noastră, procurându-ne porturi bune şi aducându-ne mase substanţiala de prizonieri. Rapiditatea cu care au fost formate puternicele armate britanice şi americane din Franţa este aproape de necrezut. In Franţa se găsesc acum între două şi trei milioane de oameni. Acum câtăva vreme a fost făcută o declaraţie de un senator american, după care publicul american va fi izbit aflând că 80 la sută din forţele care au invadat continentul sunt americane. Atunci am spus că la începutul invaziei Franţei, forţele britanice şi americane vor fi, în mod practic, egale, dar că după aceea, sprijinul american va fi tot mai mare. Sunt fericit să spun că după 120 de zile de luptă, trimitem încă peste Marea Mânecii trupe in proporţie de doi la trei la personal şi în proporţie de patru la cinci şi jumătate, în ceea ce priveşte diviziile care luptă în Franţa. Pierderile au urmat foarte de aproape proporţia numerelor Noi am pierdut circa 90.000 de oameni în morţi, răniţi şi daţi lipsă, iar Statele Unite, inclusiv armata generalului Patch, peste 145.000. Acesta este preţul de sânge plătit de democraţiile de limbă engleză pentru actuala eliberare a pământului Franţei. Când această trecere în revistă va fi extinsă pentru a acoperi întreaga scenă de război europeană inclusiv fronturile din Franţa şi Italia, Camera va fi satisfăcută să afle că, după mai bine de 4 ani de luptă, menţinem încă aproape exact acelaş număr de divizii ca şi Statele Unite ,atât cât ele au putut trimite în Europa prin toate mijloacele navale de care dispun. Ţinând seamă că populaţia imperiului britanic este numai de 70 de milioane şi că am suferit pierderi mari în anii de război trecuţi, desigur că se constată că am făcut un efort remarcabil". D. Churchill a subliniat că Rusia a angajat şi a învins forţe inamice mult mai mari decât cele din faţa aliaţilor în vest şi că a dus război pe teritoriul său, cu pierderi enorme, timp de ani întregi. LUPTELE DIN BIRMANIA „Citind presa americană, în timpul vizitei mele dincolo de Ocean, am avut impresia că există o concepție falsă în mintea publicului cu privire la e(Continuare in pag. 3-a) D. CHURCHILL