Universul - Capitala, noiembrie 1944 (Anul 61, nr. 296-323)

1944-11-01 / nr. 296

VIATA POLITICA Discursul­­lui Iuliu Maniu N’a­m putut publica ori in în­tregime discursul rostit Duminică la „Aro" de d. Iuliu Maniu, de­oarece nu primisem întreaga ste­nogramă a cuvântării. Dăm astăzi urmarea şi sfârşitul discursului d-sale: Am reparat această greşală, şi cu cât a fost riscul mai mare re­parând, cu atât mai mare meri­tul nostru (aplauze prelungite). Dar afară de aceasta am mai câştigat un alt lucru, tot atât de important. Să nu ne pierdem privirile în direcţii greşite, să constatăm că în momentul de faţă se duce o luptă uriaşă între două concepţii, că, astăzi, războiul pe care-l duc Naţiunile Unite cu Germania, nu este purtat ca alte războaie, pen­tru un petec de pământ, pentru un interes oare­care maritim, sau pentru un interes oarecare de co­lonii. Astăzi războiul se duce pen­tru altceva cu mult mai impor­tant. Se bat în cap două concep­ţii fundamentale şi elementar o­­puse. Astăzi victoria Naţiunilor Unite nu înseamnă un câştig de teren sau de avantaje trecătoare. Naţiunile Unite reprezintă res­pectul faţă de drept şi de drep­tate, reprezintă ideea mare, ho­­tărîtoare, a continuităţii de drept, reprezintă ideea mare a umani­tăţii, reprezintă garanţii pentru ca­ fiecare neam să se poată des­­volta liber, să poată trăi în li­bertate şi fiecare om să-şi poată profesa credinţa sa, aşa cum i-a dat-o Dumnezeu (aplauze prelun­gite). De cealaltă parte este dictatura, negarea contractului, negarea cu­vântului dat, negarea tuturor in­tereselor, care nu conchind cu interesele acestor dictaturi. Noi știm că Hitler a declarat un scris, în cartea sa, că nu respectă obli­­gamentare și contractele, decât dacă servesc interesele momen­tane ale poporului german. Este evident, domnilor, că pen­tru noi, pentru un popor mic, nu poate fi nimic mai scump decât respectarea cuvântului şi respec­tarea contractelor şi a convenţii­lor. Noi pe ce ne putem baza? Nu ne putem baza pe forţa bru­tală nici pe pumnul nostru, nici pe tancurile noastre. Noi ne pu­tem baza pe omenia Naţiunilor şi pe sfinţenia cuvântului dat (aplauze prelungite). Nu era de conceput, domnilor, că neamul românesc, într-o ast­fel de problemă, să stea alături de cei care neagă sfinţenia cuvân­tului, care neagă sfinţenia con­tractului, care neagă sfinţenia obligamentelor luate pe cuvânt şi în scris? Nu era de conceput. Trebuia, din orice preţ pentru noi, să pă­răsim acea partidă care declama şi impunea lucruri diametral o­­puse intereselor noastre. De aceea noi ar trebuit să facem această schimbare. Noi, Naţiunea Română şi Statul Român, în interesul viitorului no­stru şi independent de câştiguri teritoriale momentane, trebue să stăm alături de aceia care luptă pentru sfinţenia cuvântului, pen­tru legământul contractual şi pentru ideea mare, generoasă a umanităţii. (Aplauze prelungite). De acea, noi a trebuit neapărat să rupem cu axa, şi a trebuit neapărat să mergem, măcar în ultimul moment ,alături de Na­ţiunile Unite, care reprezintă a­­ceastă mare idee a dreptăţii, a legalităţii şi a legii. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). Dar, domnilor, afară de acea­sta, am câştigat şi un alt lucru, tot aşa de important — am câşti­gat liniştea sufletească. Am ştiut de la început şi am spus-o fără încetare că victoria va fi a Na­ţiunilor Unite (vii şi prelungite applauze, strigăte de bravo), pentru noi era chinuitor şi nici un Român nu putea să aiba o zi sau o noapte senină pentru că ne era gândul aţintit spre aspec­tul nenorocit al posibilităţii că noi ,neamul Românesc vom fi a­­lături de cei cari vor fi bătuţi, iar imnul mare al victoriei va fi al acelora contra cărora noi am luptat. Ar fi fost pentru noi o groaznică nenorocire. Şi noi, prin simplul fapt că ne-am câş­tigat această linişte sufletească, că stăm alături de Naţiunile că­ire ştim că vor fi biruitoare, a­­vem un câştig sufletesc de ne­preţuit pe care sa binecuvântam pe Dumnezeu că ni L-a dat. (A­­plauze prelungite). Eu mă închin cu tot sufletul meu, puternicei Naţiuni vecine, Rusia, care în mod atât de ho­tărâtor, decisiv, şi-a dat imensa sa putere în cumpăna victoriei ideilor nobile şi zeilor mari (o­­vaţiuni, strigăte de trăiască) şi aduc pentru aceasta prinosul meu de recunoştinţă marelui Mareşal Stalin (ovaţiuni înde­lung repetate). Mă închin cu respect înaintea Marelui şef de Stat Roosevelt (ovaţiuni, strigăte de trăiască), care este departe de noi, şi care putea foarte bine să se pună în­tr’o situaţie, de indiferenţă inte­lectuală şi sufletească, faţă de micile noastre naţiuni din Eu­ropa dar, care punând de o par­te orice frică de pericol şi de pierderi a reprezentat ideea li­bertăţii ’ popoarelor din Europa, şi dina început a fost pentru victoria acelor idei, care pentru noi sunt hotăritoare. Nici o cli­nă n’a fost departe de suferin­ţele noastre şi de tendinţele ” De înîlăm’S gândul ,nou recunoscător, se dre­pta spre omul uriaş al voinţei şi al pre­vederilor, spre Churchill (ova­­tînni strigăte de trăiască). Ne cutremurăna când ne gândim la munca grozavă şi la perseveram­e extraordinară pe care acest om a pus-o, în serviciul unei idei nobile Şi mari.^ Tremurăifl cu­ toţii cs. i nu cum­­­­va în acest război, în această în­cleştare grozavă, energia şi per­severenta sa sa slabeasca şi am fost cu toţii" necpus de încântaţi, când am văsut sa personalitatea covârşitoare a­cestui om s a pus în S91 viciul tradiţionalei e­nergii şi perseverenţe a poporu­lui Angol-Saxon (aplauze pre­lungite). Fireşte, poporul românesc, mi­nim­at de sincere sentimente­ de recunoştinţă, se îndreaptă către acest mare popor, cu rugămintea ca să servească mai departe i­­deile generoase şi să ne oblădu­­iască, între alţii şi pe noi. Căci, fără oblăduirea acestor Naţiuni Unite, noi vom fi continuu ex­puşi la furia prusiacă, furie care nu-şi va lua gândul şi nu va ab­dica de la ideea de a pune căl­câiul pe acest colţ al Europei. Da aceea, noi să-i privim pe a­­ceşti mari oameni cu admiraţie, să admirăm calităţile popoarelor lor şi să nu ne sfiim a-i muta, ca să putem ajunge şi noi odată, la zile mai bune ca cele pe care le avem. Şi vom ajunge ! Cred acest lucru, cu tărie, deşi nori grei ne întunecă vederea, încurajatoarele mesaje ale ma­relui Ministru de Externe al Ru­siei, Molotov (ovaţii) şi cuvintele distinsului şi cunoscutului nos­tru prieten Eduard Beneş (ovaţii) pătrund ca raze de lumină prin această perdea de nori. Este un semn bun că partidele socialiste de la noi îşi îndreaptă privirile şi bunele intenţiuni că­tre partidele istorice ale neamu­lui românesc, pentru a realiza cu o oră mai devreme ideile Neamului nostru. Sunt convins că şi ele vor servi aceste idealuri, tot aşa cum le servim şi noi. Evident, că au, din întâmplare, aşa mi-e soarta, sunt atacat şi din dreapta şi din stânga. Pe mine lucrurile acestea nu mă supără şi nici nu mă descura­jează în felul meu de a lucra, nici pe partidul nostru nu-l ener­vează. Noi ne cunoaştem pute­rea, ne cunoaştem ţintele şi ne cunoaştem mijloacele şi le pre­ţuim la justa lor valoare şi mă­sură (aplauze prelungite). Am fost groaznic atacat, per­secutat şi ameninţat, înainte cu un­ deceniu, din partea unei for­maţiuni politice, care nu mi se părea că este potrivită cu firea şi factura neamului românesc. Legionarii au dus împotriva mea o luptă extraordinară.­ Pen­tru ce? Pentru că le-am spus: „Principiile naţional­e socialiste din Germania nu sunt o marfă de export; marfa aceasta nu este pentru noi, nu se potriveş­te cu climatul nostru. Această politică ar putea să fie bună, — mie nu-mi place, sunt împotri­va ei, — dar ar pu­tea să fie bu­nă la germani, la noi însă nu este bună, să nu o urmaţi. Iar dacă o veţi urma, veţi găsi în nou pe cei mai hotărâţi duşma­ni, nu numai adversari. Această politică duce la catastrofa nea­mului românesc şi vă prăpădeş­te şi pe voi şi eu nu vreau ca atâţia tineri, care pot face încă mult bine pentru naţiune, să se prăpădească pentru o politică greşită”. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). Am fost urmărit, persecutat. Dar eu am rămas iar legiona­­rismul s'a prăpădit, a dispărut, nu mai este, (aplauze prelun­gite). F­ste Inbr’adevăr­­pentru Nea­mul Românesc oarecum o ofen­să când se afirmă că în sânul lui mai există germeni posibili de încolţire a fascismului şi le­­gionarismului. S'a tar­minat cu ei! (vii aplauze, strigăte de bravo). Am fost atacat atunci de ei. Astăzi sunt un atacat dar oare­­cum atins, de o formaţiune po­litică, pe care eu o stimez foar­te mult şi cu care chiar lucrez şi vreau să lucrez cu tot dina­dinsul şi cu toată sinceritatea mea. Acestei direcţiuni­­politice eu nu-i pot răspunde altceva decât ceea ce am răspuns altă­dată legionarilor. .(aplauze în­delung repetate in ovaţii­ furtu­noase). Socialismul, comunismul, sunt sentimentele, în unele părţi grandios cristalizate, în alte părţi încă tulburi, ale unor spe­­culaţiuni filosofice care trebuesc pricepute, trebuesc studiate, în­ţelese. Şi noi, neamul românesc, nu avem acum vreme pentru aşa ceva. Iar expunerile unor domni profesori, care astăzi spun una, iar mâine alta, care astăzi scriu una şi mâine fac alta, nu ne pot lămuri, (aplauze şi ilari­tate). Noi cunoaştem dictonul latin: „pumum vi­vere, deinde filoso­­fare”, ceea ce pe româneşte în­seamnă: „întâi a trăi şi apoi a filosofa”. Nu ştiu încotro se vor întoar­ce privirile intelectualilor în vii­tor. Se vor întoarce încotro voi voi. Nod însă, în vremurile ace­stea, în greutăţile acestea imen­se pe care le trăim, nu putem să examinăm ceea ce vor face gene­­raţiunile româneşti peste zece cincisprezece sau douăzeci ani, ci trebue să vedem ce facem a­­cum! (vii aplauze). Ne ameninţă o serie întreagă de mari pericole morale, sufle­teşti,­­intelectuale, iraţionale, e­­conomice. Războiul acesta gro­zav s’a abătut şi asupra ţării noastre, ne-a omorât sute de mii de braţe muncitoare, ne-a dis­trus sute de mii de case, ne-a adus într’o­ situaţiiune economi­că nespus de grea, neînchipuit de grea ! Noi trebue să specu­lăm posibilităţile de azi şi căile de viitor apropiat, pe care po­porul românesc trebue să le a­­puce pentru a se mântui. Noi trebue să vedem de aceste nece­sităţi iinsurmontabile, care tre­buesc imediat satisfăcute, trebue să vedem de aceste rele care trebuesc imediat tremdiate căci dacă nu facem aceasta, ne pră­pădita ! (aplauze­­prelungite şi îndelung repetate). De aceea, eu nu sunt dispus să intru în discuţiuni şi în tratate filosofice. Mă mulţumesc să constat lipsurile pe care le a­­vem şi mă mulţumesc să caut mijloaicele cu care să pot înlă­tura aceste li­psuri. Rog toată suflarea românească să stea a­­lături de noi pentru a remedia nenorocirile care ne-au încercat şi pentru "a căuta împreună, în bună frăţie, mijloacele prin ca­re putem combată toata neloie. Eu,­­Domnilor, sunt membru al partidului naţional-ţărănesc. Eu cred cu sinceritate în prin­cipiile înscrise în programul partidului. Găsesc că singurul mod de luptă politică bun, este acela practicat de noi, singura metodă de luptă politică demnă şi bună este aceea practicată de noi. Sunt convins despre acea­sta, căci altfel n’aşi sta în frun­tea acestui partid! (aplauze vii şi strigăte de bravo). Bine înţeles, n’aşi avea o mai mare plăcere decât dacă toată suflarea românească s’ar alătu­ra­­acestei politici a noastră. Insă, nu sunt un sectar. Pentru că un român de bună credinţă, profesează alte vederi politice, nu sunt supărat pe el şi nu vreau să-l abat de la drumul pe care conştiinţa lui i-l dictează. Simt supărat pe un singur om, pe acela care spune: „nu mă interesează politica, nu mă doa­re capul, îmi văd de treaba mea, de profesiunea mea, politica nu mă interesează. Să facă cine ce vrea. I’'. Pe acel care vorbeşte aşa, sunt foarte supărat, pentru ca atitud­iea aceasta înseamnă ci­nism şi indiferentism faţă de viitorul neamului românesc. Noi suntem, cu toţii, cetăţeni ai a­­cestei ţări, datori să ne ocupăm de problemele publice ale nea­mului şi ţării româneşti. Sun­tem datori să căutăm cu toţii calea cea mai bună pentru îna­intarea fericită a ţării române­şti,­­ ceea ce însemnează poli­tică. Suntem obligaţi să arătăm ceea ce ne dictea­ză convingerea noastră şi nu avem dreptul să spunem că nu ne interesează ce cale trebue să apuce neamul ro­­­­mănesc, pentru fericirea lui. Eu sunt naţional-ţărănist, deci nu sunt socialist. Neamul româ­nesc va şti să-şi aleagă între a­­ceste programe calea cea bună. Să lăsăm ca generaţiuniile ce vin, în judecarea obiectivă şi­ luminoasă a împrejurărilor care se vor desvolta, să găsească drumul, în mod suveran. Noi să ne vedem de necazurile care ne­­ încearcă şi, în frăţie, să mergem înainte cu lupta dreaptă, pentru a salva ţara din faţa pericolului care o ameninţă, (aplauze pre­lungite îndelung repetate şi stri­găte de bravo). Programul nostru a fost expus de către d. Ion Mihalache, în discursul lui atât­­ de luminos şi de convingător. Acest program face posibilă satisfacerea nece­sităţilor imediate ale ţării. Rea­lizarea lui nu depinde numai de noi, ci în cea mai mare parte depinde de Naţiunile Uniite şi în special de puternica noastră ve­cină, Rusia. (Aplauze puternice). Cu încredere deplină faţă de aliaţii noştri, cu hotărârea de a lucra până la capăt alături de ei, strigăm: Trăiască Rusia So­vietică şi Marele ei Jutalin, tră­iască Armata Roşie, trăiască Anglia, trăiască Winston Chur­chill, trăiască Statele­ Unite şi Preşedintele lor Roosevelt. (Ova­­ţiuni prelungite, sala aclamă în picioare). Trăiască Regele Mihai şi vi­teaza Armată Română ! (ova­ţi­uni furtunoase, aplau­za v­idelung repetate). Modificarea unor articole din codul justiţiei militare Maiestatea Sa Regele a bine­voit a aproba şi semna următo­rul Decret-Lege-ARTICOL UNIC. — Prin de­rogare de la dispoziţiule artico­lelor nr. 332, 374, 383 şi 472 din codul justiţiei militare, cei con­damnaţi pentru crima de atac cu mâna armată contra trupelor unei puteri aliate, îndreptat sau ordonat în afară d­e cazurile de legitimă apărare sau fără ordin, ,vor putea face recurs în termen de 2 (două) ore dela încunoş­­tiinţarea ce li s’a făcut conform art. 332 din codul justiţiei mili­tare. Recursul se va judeca în ter­men de 3 zile libere de la decla­rare. Termenul de judecată se va afişa la uşa Curţii militare de casare şi justiţie cu una zi li­beră înainte de ziua fixată pen­tru judecată. Motivele de recurs se vor de­pune până în ziua judecăţii. Judecarea recursului nu se va putea amâna. Instanţele de fond sunt da­toare să trimită imediat şi prin orice mijloace, la Curtea mili­tară de casare şi justiţie, dosa­rele celor condamnaţi pentru crima prevăzută în prezenta lege, care au declarat recurs. POZIŢIA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT In cuvântarea rostită la întru­nirea de Duminică a partidului social-democrat, d. Const. Titel Petrescu, preşedintele partidu­lui, a ţinut să precizeze poziţia partidului in faţa problemelor actuale şi faţă de celelalte forţe politice. D-sa a arătat astfel, semnifi­caţia fostului bloc naţional-de­mocratic şi frontul comun de luptă cu partidul muncitoresc comunist, dar a relevat totdeo­dată că „pe deasupra acestor a­­lianţe de luptă, de mai lungă sau mai efemeră durată, partidul social-democrat constitue o or­ganizaţie politică cu­ totul inde­pendentă, având o ideologie şi un program aparte, lucrând cu metode proprii şi ca atare înţe­lege ca mişcarea să facă propa­ganda pentru organizarea pro­prie a partidului social-demo­­crat. Paralel cu acţiunea comună cu celelalte organizaţiuni politi­ce, ducem o acţiune proprie pentru partidul nostru“, a spus d. Titel Petrescu. Ca mijloace de înfăptuire ale socialismului, d-sa s-a oprit in primul rând la organizarea şi pregătirea educativă. „Ca primă datorie a masselor producătoare din ţara noastră, consider organizarea lor şi pre­gătirea lor educativă, pentru că transformările sociale nu pot a­­vea succes şi caracter de dura­bilitate decât în ţările în care clasele noui, bine organizate şi conştiente de menirea lor sunt capabile să elaboreze şi să tra­ducă în fapte principiile noui cari să regenereze viaţa socia­lă“,­ a precizat d-sa, îndemnând lumea muncitoare de toate ca­tegoriile : intelectuali, munci­tori industriali şi agricoli să se organizeze şi să activeze pe a­­ceastă linie, în sânul partidului social-democrat. Ştiri politice • Preşedinţii organizaţiilor ju­deţene ai partidului poporului, cari nu au trimis încă listele comite­telor statuare sunt rugaţi a le tri­mite neîntârziat fie la d. general Gh. Văleanu în str. Alex. Lahovari nr. 7, fie la d. ing. Const. Gheor­­ghiu, str. Mimoza nr. 9, Bucureşti IV. Constituirea comitetului partidului social-democrat Duminică s-a ţinut şedinţa de constituire a comitetului orga­nizaţiei partidului social-demo­crat al judeţului Ilfov. Delegaţii judeţeni precum şi reprezentanţii comitetelor de conducere ale comunelor din ju­deţul Ilfov au ales următorul comitet judeţean : Preşedinte: Marin Maioru; vicepreşedinte, Dumitru Price­puta ; secretar, Dan Mihăilescu ; casier, Ion Bunescu; cenzori: Ra­du Şelaru, Vasile Dincă şi Ion Punescu; membri în comitet: Costică Georgescu, Demetru Te­­odorescu, Ion Niculescu, Ion Li­­pinschi, Costică Ionescu, Mihail Velicu, Niculae Barbu, Mitică Dumitrescu şi Petre Şerbănescu. Procesul verbal de constituire semnat de toţi delegaţii şi re­prezentanţii comitetelor comu­nale, împuterniceşte pe cei de mai sus să conducă organizaţia judeţului Ilfov, până la adună­rile generale cari vor desemna comitetul definitiv. Sediul comitetului judeţean va fi­ în Bucureşti str. Academiei 20 (sala­ Libertatea). DE LA O­RGANIZAŢIA LIBERALA DE ILFOV "­ Eri dimineaţă s-a ţinut întrunirea preşedin­ţilor organizaţiilor comunale ale partidului naţional-liberal din plasa Budeşti-Ilfov. Au participat d-nii : Costin Georgescu, protopop Ionică Popescu-Budeşti, I. P. Mădescu, I. I. Popescu, N. Aliman, I. V. Georgescu, N. Radoveanu, Gh. N. Boerescu, Simion Budărău, Florea Pătraşcu, Petre Goghea, Gh. Ştoca, etc. etc. S-au numit cu această ocazie comi­tetele comunale, preşedinţii de organiaţii să­teşti — arătându-se totodată îndatoririle ce avem de îndeplinit în legătură cu ducerea războiului mai departe şi respectarea condi­­ţiunilor armistiţiului faţă de aliaţi şi mai ales­­ faţă de marele nostru vecin din răsărit, Ru­sia Sovietici. CONSULTĂRII IN VEDEREA REZOLVĂRII CRIZEI DE GUVERN D. GENERAL SANATESCU ÎNSĂRCINAT CU FORMAREA NOULUI GUVERN.— CONSFĂTUIREA DE LA PREŞEDINŢIE.­REPARTIŢIA MANDATELOR INTRE PARTIDE In cursul zilei de eri au con­tinuat consultările şi tratativele între d. general de corp de ar­mată C. Sănătescu şi şefii parti­delor în vederea rezolvării crizei de guvern. După audienţa pe care a avut-o la M. S. Regele, d. general C. Să­­nătescu s-a înapoiat la preşedin­ţia de Consiliu, comunicându-se reprezentanţilor presei, următoa­rea ştire oficială: „D. general de corp de ar­mată, adjutant C. Sănătescu a fost însărcinat de M. S. Re­gele să formeze un nou gu­vern cu caracter politic cu participarea tuturor partide­lor: naţional-ţărănesc, naţio­­nal-liberal şi Frontul naţio­­nal-democrat. Duminică, 29 Oct., d. g-rad Sănătescu a avut convorbiri cu toţi şefii de partide şi s’a căzut, in principiu, de acord asupra repartizării portofo­liilor şi compunerii noului gu­vern. Aceste discuţii vor fi con­tinuate şi în cursul zilei de azi în ce priveşte soluţionarea chestiunilor de detaliu. Noul guvern urmează a fi constituit în scurtă vreme“. PUNCTUL DE VEDERE AL FRONTULUI NAŢIONAL-DE­MOCRAT Pe de altă parte, conducerea Frontului naţional-democrat, a dat un comunicat în care după ce face o expunere asupra modu­lui cum s-a desfăşurat erezia­ poli­tică, arată că „Frontul naţional­­democrat“ a făcut cele mai largi concesii în­ chestiunea portofolii­lor, lăsând partidelor naţional­­ţărănesc şi liberal nouă dintre cele mai importante ministere, rămânând Frontului n­aţional-de­­mocrat, alcătuit din două partide: partidul comunist şi partidul so­cial-democrat şi trei organizaţii de massă: Uniunea Patrioţilor, Sindicatele Unite şi Frontul plu­garilor numai 6 ministere. Cu toate aceste concesii, — spune comunicatul — conducerea celor două partide naţional-ţără­­nesc şi naţional-liberal a ridicat în ultimul moment obiecţiuni şi pretenţii menite să împiedice e­­puraţia aparatului de stat, conti­nuarea efortului de război şi să saboteze armistiţiul, deci să ducă mai departe practicile actualului guvern“. In concluzie, consiliul Fronta­lu­l naţional-democrat face apel la toate forţele democratice în­regimentate sau nu în partidele naţional-ţărănesc şi naţional-libe­ral să lupte pentru un guvern al Frontului naţional-democrat. CONSFĂTUIREA DE LA PREŞEDINŢIA DE CONSILIU Eri la orele 5 d. a. d. ge­neral C. Sănătescu, însărci­nat de M. S. Regele cu for­marea noului guvern, a avut la preşedinţia Consiliului de miniştri o consfătuire cu d-nii: Iuliu Maniu, Const. I. C. Brătianu, Lucreţiu Pătrăş­­canu şi C. Titel Petrescu, şefii celor patru partide politice, în ved­er­ea formării guvernu­lui. D. general Sănătescu a pre­zentat şefilor de partide un tablou după care ar urma să se facă repartiţia portofolii­lor şi subsecretariatelor de stat. Frontul naţional-democra­­tic ar urma să ia ministerele MUNCII, MINORITĂŢILOR, COMUNICAŢIILOR, APRO­VIZIONĂRII, JUSTIŢIEI şi EDUCAŢIEI NAŢIONALE, ur­mând a avea şi câte un sub­secretar de stat la ministerele AGRICULTURII, ECONO­MIEI NAŢIONALE şi subse­cretariatul administraţiei din MINISTERUL DE INTERNE. Naţional-ţăraniştilor li s’au atribuit departamentele: IN­TERNE, AGRICULTURA, E­­CONOMIE N A Ţ I ON A L A, CULTE ŞI ARTE, LUCRĂRI PUBLICE şi subsecretariate la ministerele EDUCAŢIEI NAŢIONALE şi FINANŢE. Liberalii urmează să ia de­partamentele: FINANŢE, SĂ­NĂTATE, PRODUCŢIE DE RĂZBOI şi COOPERAŢIEI şi trei subsecretariate de stat la EDUCAŢIA NAŢIONALA, E­­CONOMIA NAŢIONALA şi subsecretariatul poliţiilor şi Siguranţei Statului din MI­NISTERUL DE INTERNE. Primul ministru, d. general Sănătescu a adăugat, că şefii de părţile pot intra în noul guvern fie ca titulari de de­partamente, fie ca miniştri de stat. D-sa a rugat pe şefii de partide, ca până azi la amiază să-i prezinte răspunsul. Se afirmă, că întrucât mandatul d-lui general Să­nătescu este limitat şi anume, de a forma un guvern pe ba­zele şi cu repartiţia de porto­­folii mai sus arătate, urmea­ză ca In cazul când răspunsul şefilor de partide nu ar fi afirmativ, d-sa să-şi depună mandatul. In acest caz, factorul con­stituţional va aviza la o nouă formulă. CONSFĂTUIRILE FORURILOR CONDUCĂTOARE ALE PAR­TIDELOR După întrevederea de la Preşe­dinţie, d. Iuliu Maniu a avut la locuinţa d-sale o consfătuire cu fruntaşii naţional-ţărănişti. De asemeni, d. Const. I. C. Bră­­tianu, a avut o consfătuire cu fruntaşii liberali. AZI SE VA ŢINE UN CONSI­LIU DE MINIŞTRI D. general de corp de armată C. Sănătescu a convocat pentru azi la orele 11 dim. un consiliu de miniştri, la care vor participa membrii cabinetului actual. ...*G­fHgfcS? Sechestrarea averii or celor vinovaţi de dezastrul ţării Am publicat la vreme tex­tul legii privitoare la sancţio­narea celor vinovaţi i de de­zastrul ţării. Precum se ştie, legea prevede şi măsura se­chestrului averii celor puşi în cauză, până când judecata va pronunţa confiscarea *. Pentru un prim lot de în­vinuiți, s’au și luat măsuri de punere sub sechestru a averii lor. Punerea sub sechestru se va face de către parchetele de pe lângă tribunalele unde se află aceste bunuri mobile sau imobile. Camionetă 1 tonă, în perfectă stare, bună şi pentru lucruri volu­minoase, execută transporturi locale şi interurbane. Tel. 1.31.00. 4019 Căpitan EPURE CONSTANTIN VIRGINIA COJOCARUI LOGODIŢI Bucureşti 9. întreprindere industrială cântă spre cumpărare teren 5000 ș­s 20000 m. p. la lacul Sna­­gov pentru construirea unei case de odihnă a per­sonalului. Oferte cu indi­carea tuturor datelor la ziar sub: „Sport-Snagov“ 221 F. 69 închiriez cu luna, pentru societate­a comercială auto­turism marca „Opel Kapitan" perfectă stare, patru locuri libere A se adresa Telefon 2.79.10 Marga Brohanschi Dumitru Şerbănescu căsătoriţi Paşcani Cerna Vodă 130 53 Parada Modei a Aliaţilor Miercuri 8 Noembrie orele 10 Vi dimineaţa Publicitate From 60. Transporturi pentru C. A. M. O .A. M. angajează autocami­oane pentru transporturi de tutun şi sare de la Târgul Jiu, Rai, Sărat şi Slănic la Bucureşti şi alte oraşe. Ofertele se vor depune la Direc­ţiunea Generală C. A. M„ Serviciul Vânzărilor, Calea Victoriei Nr. 152, unde se vor da şi informaţiile ne­cesare . 8336 ♦ * * * +■ + Societatea Generală de Gaz şi de Electricitate din Bucureşti AVIZ că din cauza lipsei de materiale a mijloacelor de transport precum şi a multiplelor lucrări de refaceri şi reparaţiuni ce trebuesc execu­tate în uzinele electrice, staţiuni de conexiuni şi reţele electrice de distribuţie ale Municipiului Bucu­reşti, Societatea Generală de Gaz şi de Electricitate este forţată a da prioritate acestor lucrări de importanţă capitală pentru conti­nuarea alimentării cu electricitate a Municipiului Bucureşti şi că deci nu mai este în­ măsură a sa­tisface cereri particulare noui de racorduri electrice. De altă parte campania de lu­crări urmând a fi închisă la 15 Noembrie a. c. din cauza ano­timpului înaintat, nu se va mai primi cu începere de la 1 Noem­brie a. c. nici o cerere nouă de racord electric particular. După 1 Noembrie a. c. se vor satisface, în limita posibilităţilor, cererile introduse până la această dată. 8962 Cabinet Medical VENERICE-SIFILIS SEXUALE și BOLI DE FEMEI Str. C. A. Rosetti nr. 10, etaj I, Telefon 4.99.59 Cons. și tratamente 714—10 Șl 3—8 AMIDON PRIMA prompt, franco depozit București, Telefon 5.56.55 814 mm Inti Inai­­­di lElelsant cumpără mașini de con­tabilizare „ELIS”-„NATIONAL“ A se adresa la sediul Societății în Calea Victoriei 37 et. 111 Micşunel Dumitrescu ipoagă distinsa clientelă să viziteze M­UHHU c­in pădurea Spăsteasa complect renovat. — Deschis toată iarna. Cumpărăm FEM ii [HDIDIFD III! Vai in plină activitate (eventual și în participare sau ex­ploatare comună) Oferte transmite „PUBLICOM“ S.A.R. Pasa­­grul Comedia 6, sub „Plasament asigurat“ 4004 TRANSPORTURI garantate, cu autocamioane și turisme, in toată ţara, face „BRATISLAVA" Secția TRANSPORTURI, Str. Carol 42 Telefon 3.50.27 TRANSPORTURI­ cu două autocamioane, execută toată ţara, direct pro­prietarii maşinelor. Telefon 5.77.02, orele 7-12 şi 15-18. 4008 GAZIFICĂTOR ARDE­ GAZ fix şi transportabil. Se adaptează la orice fel de sobă Vânzare la Fab. ATEM, M. Lăzărescu, Str. Halelor 19 (Piaţa Naţiunii]), Et. I, Telefon 5.19.91 Reg. Com. 899/943 ___. 14 B­lănăria Gologan Tel. 5.49.79 — R. C. 2283/933 — STR. LIPSCANI 71 ASORTIMENT COMPLECT DE BLĂNURI BRUTE ŞI MANTOURI, VÂND 4011 TEATRUL MAINE MIERCURI 1 NOVo­ra 4 PREMIERĂ CORABIA LUI NOE comedie în 3 acte de S. Pugliese Traducere de N. CARANDINO ION IANCOVESCU VASILIU BIRLIC Angela Mateescu, Paula Tudor, Eugenia Rădulescu, George Voinescu, Traian Vrajbă și Niculescu Buzău Dir.­­ Vasiliu Birlic INCUNOŞTIINTARE Se aduce la cunoştinţa tu­turor debitorilor defunctei A­­lexandrina Gr. Cantacuzino, care datorează sume de bani, pentru chirii de la imobilele închiriate, arenzi de proprie­tăţi rurale, etc. într’un cuvânt orice sume datorate sub ori­ce formă sau denumire, că nu pot face valabil aceste plăți, care nu vor fi recunos­cute, decât dacă vor fi con­semnate la Cassa de Depu­neri, iar recipisa depusă la dosarul Succesiunei defunctei Alexandrina Gr. Cantacuzino Nr. 2484/1944 al Trib. Ilfov, S. vn­a C. C. 23 .v­f ... I

Next