Universul - Capitala, noiembrie 1944 (Anul 61, nr. 296-323)
1944-11-01 / nr. 296
VIATA POLITICA Discursullui Iuliu Maniu N’am putut publica ori in întregime discursul rostit Duminică la „Aro" de d. Iuliu Maniu, deoarece nu primisem întreaga stenogramă a cuvântării. Dăm astăzi urmarea şi sfârşitul discursului d-sale: Am reparat această greşală, şi cu cât a fost riscul mai mare reparând, cu atât mai mare meritul nostru (aplauze prelungite). Dar afară de aceasta am mai câştigat un alt lucru, tot atât de important. Să nu ne pierdem privirile în direcţii greşite, să constatăm că în momentul de faţă se duce o luptă uriaşă între două concepţii, că, astăzi, războiul pe care-l duc Naţiunile Unite cu Germania, nu este purtat ca alte războaie, pentru un petec de pământ, pentru un interes oarecare maritim, sau pentru un interes oarecare de colonii. Astăzi războiul se duce pentru altceva cu mult mai important. Se bat în cap două concepţii fundamentale şi elementar opuse. Astăzi victoria Naţiunilor Unite nu înseamnă un câştig de teren sau de avantaje trecătoare. Naţiunile Unite reprezintă respectul faţă de drept şi de dreptate, reprezintă ideea mare, hotărîtoare, a continuităţii de drept, reprezintă ideea mare a umanităţii, reprezintă garanţii pentru ca fiecare neam să se poată desvolta liber, să poată trăi în libertate şi fiecare om să-şi poată profesa credinţa sa, aşa cum i-a dat-o Dumnezeu (aplauze prelungite). De cealaltă parte este dictatura, negarea contractului, negarea cuvântului dat, negarea tuturor intereselor, care nu conchind cu interesele acestor dictaturi. Noi știm că Hitler a declarat un scris, în cartea sa, că nu respectă obligamentare și contractele, decât dacă servesc interesele momentane ale poporului german. Este evident, domnilor, că pentru noi, pentru un popor mic, nu poate fi nimic mai scump decât respectarea cuvântului şi respectarea contractelor şi a convenţiilor. Noi pe ce ne putem baza? Nu ne putem baza pe forţa brutală nici pe pumnul nostru, nici pe tancurile noastre. Noi ne putem baza pe omenia Naţiunilor şi pe sfinţenia cuvântului dat (aplauze prelungite). Nu era de conceput, domnilor, că neamul românesc, într-o astfel de problemă, să stea alături de cei care neagă sfinţenia cuvântului, care neagă sfinţenia contractului, care neagă sfinţenia obligamentelor luate pe cuvânt şi în scris? Nu era de conceput. Trebuia, din orice preţ pentru noi, să părăsim acea partidă care declama şi impunea lucruri diametral opuse intereselor noastre. De aceea noi ar trebuit să facem această schimbare. Noi, Naţiunea Română şi Statul Român, în interesul viitorului nostru şi independent de câştiguri teritoriale momentane, trebue să stăm alături de aceia care luptă pentru sfinţenia cuvântului, pentru legământul contractual şi pentru ideea mare, generoasă a umanităţii. (Aplauze prelungite). De acea, noi a trebuit neapărat să rupem cu axa, şi a trebuit neapărat să mergem, măcar în ultimul moment ,alături de Naţiunile Unite, care reprezintă această mare idee a dreptăţii, a legalităţii şi a legii. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). Dar, domnilor, afară de aceasta, am câştigat şi un alt lucru, tot aşa de important — am câştigat liniştea sufletească. Am ştiut de la început şi am spus-o fără încetare că victoria va fi a Naţiunilor Unite (vii şi prelungite applauze, strigăte de bravo), pentru noi era chinuitor şi nici un Român nu putea să aiba o zi sau o noapte senină pentru că ne era gândul aţintit spre aspectul nenorocit al posibilităţii că noi ,neamul Românesc vom fi alături de cei cari vor fi bătuţi, iar imnul mare al victoriei va fi al acelora contra cărora noi am luptat. Ar fi fost pentru noi o groaznică nenorocire. Şi noi, prin simplul fapt că ne-am câştigat această linişte sufletească, că stăm alături de Naţiunile căire ştim că vor fi biruitoare, avem un câştig sufletesc de nepreţuit pe care sa binecuvântam pe Dumnezeu că ni L-a dat. (Aplauze prelungite). Eu mă închin cu tot sufletul meu, puternicei Naţiuni vecine, Rusia, care în mod atât de hotărâtor, decisiv, şi-a dat imensa sa putere în cumpăna victoriei ideilor nobile şi zeilor mari (ovaţiuni, strigăte de trăiască) şi aduc pentru aceasta prinosul meu de recunoştinţă marelui Mareşal Stalin (ovaţiuni îndelung repetate). Mă închin cu respect înaintea Marelui şef de Stat Roosevelt (ovaţiuni, strigăte de trăiască), care este departe de noi, şi care putea foarte bine să se pună într’o situaţie, de indiferenţă intelectuală şi sufletească, faţă de micile noastre naţiuni din Europa dar, care punând de o parte orice frică de pericol şi de pierderi a reprezentat ideea libertăţii ’ popoarelor din Europa, şi dina început a fost pentru victoria acelor idei, care pentru noi sunt hotăritoare. Nici o clină n’a fost departe de suferinţele noastre şi de tendinţele ” De înîlăm’S gândul ,nou recunoscător, se drepta spre omul uriaş al voinţei şi al prevederilor, spre Churchill (ovatînni strigăte de trăiască). Ne cutremurăna când ne gândim la munca grozavă şi la perseverame extraordinară pe care acest om a pus-o, în serviciul unei idei nobile Şi mari.^ Tremurăifl cu toţii cs. i nu cumva în acest război, în această încleştare grozavă, energia şi perseverenta sa sa slabeasca şi am fost cu toţii" necpus de încântaţi, când am văsut sa personalitatea covârşitoare acestui om s a pus în S91 viciul tradiţionalei energii şi perseverenţe a poporului Angol-Saxon (aplauze prelungite). Fireşte, poporul românesc, minimat de sincere sentimente de recunoştinţă, se îndreaptă către acest mare popor, cu rugămintea ca să servească mai departe ideile generoase şi să ne oblăduiască, între alţii şi pe noi. Căci, fără oblăduirea acestor Naţiuni Unite, noi vom fi continuu expuşi la furia prusiacă, furie care nu-şi va lua gândul şi nu va abdica de la ideea de a pune călcâiul pe acest colţ al Europei. Da aceea, noi să-i privim pe aceşti mari oameni cu admiraţie, să admirăm calităţile popoarelor lor şi să nu ne sfiim a-i muta, ca să putem ajunge şi noi odată, la zile mai bune ca cele pe care le avem. Şi vom ajunge ! Cred acest lucru, cu tărie, deşi nori grei ne întunecă vederea, încurajatoarele mesaje ale marelui Ministru de Externe al Rusiei, Molotov (ovaţii) şi cuvintele distinsului şi cunoscutului nostru prieten Eduard Beneş (ovaţii) pătrund ca raze de lumină prin această perdea de nori. Este un semn bun că partidele socialiste de la noi îşi îndreaptă privirile şi bunele intenţiuni către partidele istorice ale neamului românesc, pentru a realiza cu o oră mai devreme ideile Neamului nostru. Sunt convins că şi ele vor servi aceste idealuri, tot aşa cum le servim şi noi. Evident, că au, din întâmplare, aşa mi-e soarta, sunt atacat şi din dreapta şi din stânga. Pe mine lucrurile acestea nu mă supără şi nici nu mă descurajează în felul meu de a lucra, nici pe partidul nostru nu-l enervează. Noi ne cunoaştem puterea, ne cunoaştem ţintele şi ne cunoaştem mijloacele şi le preţuim la justa lor valoare şi măsură (aplauze prelungite). Am fost groaznic atacat, persecutat şi ameninţat, înainte cu un deceniu, din partea unei formaţiuni politice, care nu mi se părea că este potrivită cu firea şi factura neamului românesc. Legionarii au dus împotriva mea o luptă extraordinară. Pentru ce? Pentru că le-am spus: „Principiile naţionale socialiste din Germania nu sunt o marfă de export; marfa aceasta nu este pentru noi, nu se potriveşte cu climatul nostru. Această politică ar putea să fie bună, — mie nu-mi place, sunt împotriva ei, — dar ar putea să fie bună la germani, la noi însă nu este bună, să nu o urmaţi. Iar dacă o veţi urma, veţi găsi în nou pe cei mai hotărâţi duşmani, nu numai adversari. Această politică duce la catastrofa neamului românesc şi vă prăpădeşte şi pe voi şi eu nu vreau ca atâţia tineri, care pot face încă mult bine pentru naţiune, să se prăpădească pentru o politică greşită”. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). Am fost urmărit, persecutat. Dar eu am rămas iar legionarismul s'a prăpădit, a dispărut, nu mai este, (aplauze prelungite). Fste Inbr’adevărpentru Neamul Românesc oarecum o ofensă când se afirmă că în sânul lui mai există germeni posibili de încolţire a fascismului şi legionarismului. S'a tarminat cu ei! (vii aplauze, strigăte de bravo). Am fost atacat atunci de ei. Astăzi sunt un atacat dar oarecum atins, de o formaţiune politică, pe care eu o stimez foarte mult şi cu care chiar lucrez şi vreau să lucrez cu tot dinadinsul şi cu toată sinceritatea mea. Acestei direcţiunipolitice eu nu-i pot răspunde altceva decât ceea ce am răspuns altădată legionarilor. .(aplauze îndelung repetate in ovaţii furtunoase). Socialismul, comunismul, sunt sentimentele, în unele părţi grandios cristalizate, în alte părţi încă tulburi, ale unor speculaţiuni filosofice care trebuesc pricepute, trebuesc studiate, înţelese. Şi noi, neamul românesc, nu avem acum vreme pentru aşa ceva. Iar expunerile unor domni profesori, care astăzi spun una, iar mâine alta, care astăzi scriu una şi mâine fac alta, nu ne pot lămuri, (aplauze şi ilaritate). Noi cunoaştem dictonul latin: „pumum vivere, deinde filosofare”, ceea ce pe româneşte înseamnă: „întâi a trăi şi apoi a filosofa”. Nu ştiu încotro se vor întoarce privirile intelectualilor în viitor. Se vor întoarce încotro voi voi. Nod însă, în vremurile acestea, în greutăţile acestea imense pe care le trăim, nu putem să examinăm ceea ce vor face generaţiunile româneşti peste zece cincisprezece sau douăzeci ani, ci trebue să vedem ce facem acum! (vii aplauze). Ne ameninţă o serie întreagă de mari pericole morale, sufleteşti,intelectuale, iraţionale, economice. Războiul acesta grozav s’a abătut şi asupra ţării noastre, ne-a omorât sute de mii de braţe muncitoare, ne-a distrus sute de mii de case, ne-a adus într’o situaţiiune economică nespus de grea, neînchipuit de grea ! Noi trebue să speculăm posibilităţile de azi şi căile de viitor apropiat, pe care poporul românesc trebue să le apuce pentru a se mântui. Noi trebue să vedem de aceste necesităţi iinsurmontabile, care trebuesc imediat satisfăcute, trebue să vedem de aceste rele care trebuesc imediat tremdiate căci dacă nu facem aceasta, ne prăpădita ! (aplauzeprelungite şi îndelung repetate). De aceea, eu nu sunt dispus să intru în discuţiuni şi în tratate filosofice. Mă mulţumesc să constat lipsurile pe care le avem şi mă mulţumesc să caut mijloaicele cu care să pot înlătura aceste lipsuri. Rog toată suflarea românească să stea alături de noi pentru a remedia nenorocirile care ne-au încercat şi pentru "a căuta împreună, în bună frăţie, mijloacele prin care putem combată toata neloie. Eu,Domnilor, sunt membru al partidului naţional-ţărănesc. Eu cred cu sinceritate în principiile înscrise în programul partidului. Găsesc că singurul mod de luptă politică bun, este acela practicat de noi, singura metodă de luptă politică demnă şi bună este aceea practicată de noi. Sunt convins despre aceasta, căci altfel n’aşi sta în fruntea acestui partid! (aplauze vii şi strigăte de bravo). Bine înţeles, n’aşi avea o mai mare plăcere decât dacă toată suflarea românească s’ar alăturaacestei politici a noastră. Insă, nu sunt un sectar. Pentru că un român de bună credinţă, profesează alte vederi politice, nu sunt supărat pe el şi nu vreau să-l abat de la drumul pe care conştiinţa lui i-l dictează. Simt supărat pe un singur om, pe acela care spune: „nu mă interesează politica, nu mă doare capul, îmi văd de treaba mea, de profesiunea mea, politica nu mă interesează. Să facă cine ce vrea. I’'. Pe acel care vorbeşte aşa, sunt foarte supărat, pentru ca atitudiea aceasta înseamnă cinism şi indiferentism faţă de viitorul neamului românesc. Noi suntem, cu toţii, cetăţeni ai acestei ţări, datori să ne ocupăm de problemele publice ale neamului şi ţării româneşti. Suntem datori să căutăm cu toţii calea cea mai bună pentru înaintarea fericită a ţării româneşti, ceea ce însemnează politică. Suntem obligaţi să arătăm ceea ce ne dictează convingerea noastră şi nu avem dreptul să spunem că nu ne interesează ce cale trebue să apuce neamul romănesc, pentru fericirea lui. Eu sunt naţional-ţărănist, deci nu sunt socialist. Neamul românesc va şti să-şi aleagă între aceste programe calea cea bună. Să lăsăm ca generaţiuniile ce vin, în judecarea obiectivă şi luminoasă a împrejurărilor care se vor desvolta, să găsească drumul, în mod suveran. Noi să ne vedem de necazurile care ne încearcă şi, în frăţie, să mergem înainte cu lupta dreaptă, pentru a salva ţara din faţa pericolului care o ameninţă, (aplauze prelungite îndelung repetate şi strigăte de bravo). Programul nostru a fost expus de către d. Ion Mihalache, în discursul lui atât de luminos şi de convingător. Acest program face posibilă satisfacerea necesităţilor imediate ale ţării. Realizarea lui nu depinde numai de noi, ci în cea mai mare parte depinde de Naţiunile Uniite şi în special de puternica noastră vecină, Rusia. (Aplauze puternice). Cu încredere deplină faţă de aliaţii noştri, cu hotărârea de a lucra până la capăt alături de ei, strigăm: Trăiască Rusia Sovietică şi Marele ei Jutalin, trăiască Armata Roşie, trăiască Anglia, trăiască Winston Churchill, trăiască Statele Unite şi Preşedintele lor Roosevelt. (Ovaţiuni prelungite, sala aclamă în picioare). Trăiască Regele Mihai şi viteaza Armată Română ! (ovaţiuni furtunoase, aplauza videlung repetate). Modificarea unor articole din codul justiţiei militare Maiestatea Sa Regele a binevoit a aproba şi semna următorul Decret-Lege-ARTICOL UNIC. — Prin derogare de la dispoziţiule articolelor nr. 332, 374, 383 şi 472 din codul justiţiei militare, cei condamnaţi pentru crima de atac cu mâna armată contra trupelor unei puteri aliate, îndreptat sau ordonat în afară de cazurile de legitimă apărare sau fără ordin, ,vor putea face recurs în termen de 2 (două) ore dela încunoştiinţarea ce li s’a făcut conform art. 332 din codul justiţiei militare. Recursul se va judeca în termen de 3 zile libere de la declarare. Termenul de judecată se va afişa la uşa Curţii militare de casare şi justiţie cu una zi liberă înainte de ziua fixată pentru judecată. Motivele de recurs se vor depune până în ziua judecăţii. Judecarea recursului nu se va putea amâna. Instanţele de fond sunt datoare să trimită imediat şi prin orice mijloace, la Curtea militară de casare şi justiţie, dosarele celor condamnaţi pentru crima prevăzută în prezenta lege, care au declarat recurs. POZIŢIA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT In cuvântarea rostită la întrunirea de Duminică a partidului social-democrat, d. Const. Titel Petrescu, preşedintele partidului, a ţinut să precizeze poziţia partidului in faţa problemelor actuale şi faţă de celelalte forţe politice. D-sa a arătat astfel, semnificaţia fostului bloc naţional-democratic şi frontul comun de luptă cu partidul muncitoresc comunist, dar a relevat totdeodată că „pe deasupra acestor alianţe de luptă, de mai lungă sau mai efemeră durată, partidul social-democrat constitue o organizaţie politică cu totul independentă, având o ideologie şi un program aparte, lucrând cu metode proprii şi ca atare înţelege ca mişcarea să facă propaganda pentru organizarea proprie a partidului social-democrat. Paralel cu acţiunea comună cu celelalte organizaţiuni politice, ducem o acţiune proprie pentru partidul nostru“, a spus d. Titel Petrescu. Ca mijloace de înfăptuire ale socialismului, d-sa s-a oprit in primul rând la organizarea şi pregătirea educativă. „Ca primă datorie a masselor producătoare din ţara noastră, consider organizarea lor şi pregătirea lor educativă, pentru că transformările sociale nu pot avea succes şi caracter de durabilitate decât în ţările în care clasele noui, bine organizate şi conştiente de menirea lor sunt capabile să elaboreze şi să traducă în fapte principiile noui cari să regenereze viaţa socială“, a precizat d-sa, îndemnând lumea muncitoare de toate categoriile : intelectuali, muncitori industriali şi agricoli să se organizeze şi să activeze pe această linie, în sânul partidului social-democrat. Ştiri politice • Preşedinţii organizaţiilor judeţene ai partidului poporului, cari nu au trimis încă listele comitetelor statuare sunt rugaţi a le trimite neîntârziat fie la d. general Gh. Văleanu în str. Alex. Lahovari nr. 7, fie la d. ing. Const. Gheorghiu, str. Mimoza nr. 9, Bucureşti IV. Constituirea comitetului partidului social-democrat Duminică s-a ţinut şedinţa de constituire a comitetului organizaţiei partidului social-democrat al judeţului Ilfov. Delegaţii judeţeni precum şi reprezentanţii comitetelor de conducere ale comunelor din judeţul Ilfov au ales următorul comitet judeţean : Preşedinte: Marin Maioru; vicepreşedinte, Dumitru Priceputa ; secretar, Dan Mihăilescu ; casier, Ion Bunescu; cenzori: Radu Şelaru, Vasile Dincă şi Ion Punescu; membri în comitet: Costică Georgescu, Demetru Teodorescu, Ion Niculescu, Ion Lipinschi, Costică Ionescu, Mihail Velicu, Niculae Barbu, Mitică Dumitrescu şi Petre Şerbănescu. Procesul verbal de constituire semnat de toţi delegaţii şi reprezentanţii comitetelor comunale, împuterniceşte pe cei de mai sus să conducă organizaţia judeţului Ilfov, până la adunările generale cari vor desemna comitetul definitiv. Sediul comitetului judeţean va fi în Bucureşti str. Academiei 20 (sala Libertatea). DE LA ORGANIZAŢIA LIBERALA DE ILFOV " Eri dimineaţă s-a ţinut întrunirea preşedinţilor organizaţiilor comunale ale partidului naţional-liberal din plasa Budeşti-Ilfov. Au participat d-nii : Costin Georgescu, protopop Ionică Popescu-Budeşti, I. P. Mădescu, I. I. Popescu, N. Aliman, I. V. Georgescu, N. Radoveanu, Gh. N. Boerescu, Simion Budărău, Florea Pătraşcu, Petre Goghea, Gh. Ştoca, etc. etc. S-au numit cu această ocazie comitetele comunale, preşedinţii de organiaţii săteşti — arătându-se totodată îndatoririle ce avem de îndeplinit în legătură cu ducerea războiului mai departe şi respectarea condiţiunilor armistiţiului faţă de aliaţi şi mai ales faţă de marele nostru vecin din răsărit, Rusia Sovietici. CONSULTĂRII IN VEDEREA REZOLVĂRII CRIZEI DE GUVERN D. GENERAL SANATESCU ÎNSĂRCINAT CU FORMAREA NOULUI GUVERN.— CONSFĂTUIREA DE LA PREŞEDINŢIE.REPARTIŢIA MANDATELOR INTRE PARTIDE In cursul zilei de eri au continuat consultările şi tratativele între d. general de corp de armată C. Sănătescu şi şefii partidelor în vederea rezolvării crizei de guvern. După audienţa pe care a avut-o la M. S. Regele, d. general C. Sănătescu s-a înapoiat la preşedinţia de Consiliu, comunicându-se reprezentanţilor presei, următoarea ştire oficială: „D. general de corp de armată, adjutant C. Sănătescu a fost însărcinat de M. S. Regele să formeze un nou guvern cu caracter politic cu participarea tuturor partidelor: naţional-ţărănesc, naţional-liberal şi Frontul naţional-democrat. Duminică, 29 Oct., d. g-rad Sănătescu a avut convorbiri cu toţi şefii de partide şi s’a căzut, in principiu, de acord asupra repartizării portofoliilor şi compunerii noului guvern. Aceste discuţii vor fi continuate şi în cursul zilei de azi în ce priveşte soluţionarea chestiunilor de detaliu. Noul guvern urmează a fi constituit în scurtă vreme“. PUNCTUL DE VEDERE AL FRONTULUI NAŢIONAL-DEMOCRAT Pe de altă parte, conducerea Frontului naţional-democrat, a dat un comunicat în care după ce face o expunere asupra modului cum s-a desfăşurat erezia politică, arată că „Frontul naţionaldemocrat“ a făcut cele mai largi concesii în chestiunea portofoliilor, lăsând partidelor naţionalţărănesc şi liberal nouă dintre cele mai importante ministere, rămânând Frontului naţional-democrat, alcătuit din două partide: partidul comunist şi partidul social-democrat şi trei organizaţii de massă: Uniunea Patrioţilor, Sindicatele Unite şi Frontul plugarilor numai 6 ministere. Cu toate aceste concesii, — spune comunicatul — conducerea celor două partide naţional-ţărănesc şi naţional-liberal a ridicat în ultimul moment obiecţiuni şi pretenţii menite să împiedice epuraţia aparatului de stat, continuarea efortului de război şi să saboteze armistiţiul, deci să ducă mai departe practicile actualului guvern“. In concluzie, consiliul Frontalul naţional-democrat face apel la toate forţele democratice înregimentate sau nu în partidele naţional-ţărănesc şi naţional-liberal să lupte pentru un guvern al Frontului naţional-democrat. CONSFĂTUIREA DE LA PREŞEDINŢIA DE CONSILIU Eri la orele 5 d. a. d. general C. Sănătescu, însărcinat de M. S. Regele cu formarea noului guvern, a avut la preşedinţia Consiliului de miniştri o consfătuire cu d-nii: Iuliu Maniu, Const. I. C. Brătianu, Lucreţiu Pătrăşcanu şi C. Titel Petrescu, şefii celor patru partide politice, în vederea formării guvernului. D. general Sănătescu a prezentat şefilor de partide un tablou după care ar urma să se facă repartiţia portofoliilor şi subsecretariatelor de stat. Frontul naţional-democratic ar urma să ia ministerele MUNCII, MINORITĂŢILOR, COMUNICAŢIILOR, APROVIZIONĂRII, JUSTIŢIEI şi EDUCAŢIEI NAŢIONALE, urmând a avea şi câte un subsecretar de stat la ministerele AGRICULTURII, ECONOMIEI NAŢIONALE şi subsecretariatul administraţiei din MINISTERUL DE INTERNE. Naţional-ţăraniştilor li s’au atribuit departamentele: INTERNE, AGRICULTURA, ECONOMIE N A Ţ I ON A L A, CULTE ŞI ARTE, LUCRĂRI PUBLICE şi subsecretariate la ministerele EDUCAŢIEI NAŢIONALE şi FINANŢE. Liberalii urmează să ia departamentele: FINANŢE, SĂNĂTATE, PRODUCŢIE DE RĂZBOI şi COOPERAŢIEI şi trei subsecretariate de stat la EDUCAŢIA NAŢIONALA, ECONOMIA NAŢIONALA şi subsecretariatul poliţiilor şi Siguranţei Statului din MINISTERUL DE INTERNE. Primul ministru, d. general Sănătescu a adăugat, că şefii de părţile pot intra în noul guvern fie ca titulari de departamente, fie ca miniştri de stat. D-sa a rugat pe şefii de partide, ca până azi la amiază să-i prezinte răspunsul. Se afirmă, că întrucât mandatul d-lui general Sănătescu este limitat şi anume, de a forma un guvern pe bazele şi cu repartiţia de portofolii mai sus arătate, urmează ca In cazul când răspunsul şefilor de partide nu ar fi afirmativ, d-sa să-şi depună mandatul. In acest caz, factorul constituţional va aviza la o nouă formulă. CONSFĂTUIRILE FORURILOR CONDUCĂTOARE ALE PARTIDELOR După întrevederea de la Preşedinţie, d. Iuliu Maniu a avut la locuinţa d-sale o consfătuire cu fruntaşii naţional-ţărănişti. De asemeni, d. Const. I. C. Brătianu, a avut o consfătuire cu fruntaşii liberali. AZI SE VA ŢINE UN CONSILIU DE MINIŞTRI D. general de corp de armată C. Sănătescu a convocat pentru azi la orele 11 dim. un consiliu de miniştri, la care vor participa membrii cabinetului actual. ...*GfHgfcS? Sechestrarea averii or celor vinovaţi de dezastrul ţării Am publicat la vreme textul legii privitoare la sancţionarea celor vinovaţi i de dezastrul ţării. Precum se ştie, legea prevede şi măsura sechestrului averii celor puşi în cauză, până când judecata va pronunţa confiscarea *. Pentru un prim lot de învinuiți, s’au și luat măsuri de punere sub sechestru a averii lor. Punerea sub sechestru se va face de către parchetele de pe lângă tribunalele unde se află aceste bunuri mobile sau imobile. Camionetă 1 tonă, în perfectă stare, bună şi pentru lucruri voluminoase, execută transporturi locale şi interurbane. Tel. 1.31.00. 4019 Căpitan EPURE CONSTANTIN VIRGINIA COJOCARUI LOGODIŢI Bucureşti 9. întreprindere industrială cântă spre cumpărare teren 5000 șs 20000 m. p. la lacul Snagov pentru construirea unei case de odihnă a personalului. Oferte cu indicarea tuturor datelor la ziar sub: „Sport-Snagov“ 221 F. 69 închiriez cu luna, pentru societatea comercială autoturism marca „Opel Kapitan" perfectă stare, patru locuri libere A se adresa Telefon 2.79.10 Marga Brohanschi Dumitru Şerbănescu căsătoriţi Paşcani Cerna Vodă 130 53 Parada Modei a Aliaţilor Miercuri 8 Noembrie orele 10 Vi dimineaţa Publicitate From 60. Transporturi pentru C. A. M. O .A. M. angajează autocamioane pentru transporturi de tutun şi sare de la Târgul Jiu, Rai, Sărat şi Slănic la Bucureşti şi alte oraşe. Ofertele se vor depune la Direcţiunea Generală C. A. M„ Serviciul Vânzărilor, Calea Victoriei Nr. 152, unde se vor da şi informaţiile necesare . 8336 ♦ * * * +■ + Societatea Generală de Gaz şi de Electricitate din Bucureşti AVIZ că din cauza lipsei de materiale a mijloacelor de transport precum şi a multiplelor lucrări de refaceri şi reparaţiuni ce trebuesc executate în uzinele electrice, staţiuni de conexiuni şi reţele electrice de distribuţie ale Municipiului Bucureşti, Societatea Generală de Gaz şi de Electricitate este forţată a da prioritate acestor lucrări de importanţă capitală pentru continuarea alimentării cu electricitate a Municipiului Bucureşti şi că deci nu mai este în măsură a satisface cereri particulare noui de racorduri electrice. De altă parte campania de lucrări urmând a fi închisă la 15 Noembrie a. c. din cauza anotimpului înaintat, nu se va mai primi cu începere de la 1 Noembrie a. c. nici o cerere nouă de racord electric particular. După 1 Noembrie a. c. se vor satisface, în limita posibilităţilor, cererile introduse până la această dată. 8962 Cabinet Medical VENERICE-SIFILIS SEXUALE și BOLI DE FEMEI Str. C. A. Rosetti nr. 10, etaj I, Telefon 4.99.59 Cons. și tratamente 714—10 Șl 3—8 AMIDON PRIMA prompt, franco depozit București, Telefon 5.56.55 814 mm Inti Inaidi lElelsant cumpără mașini de contabilizare „ELIS”-„NATIONAL“ A se adresa la sediul Societății în Calea Victoriei 37 et. 111 Micşunel Dumitrescu ipoagă distinsa clientelă să viziteze MUHHU cin pădurea Spăsteasa complect renovat. — Deschis toată iarna. Cumpărăm FEM ii [HDIDIFD III! Vai in plină activitate (eventual și în participare sau exploatare comună) Oferte transmite „PUBLICOM“ S.A.R. Pasagrul Comedia 6, sub „Plasament asigurat“ 4004 TRANSPORTURI garantate, cu autocamioane și turisme, in toată ţara, face „BRATISLAVA" Secția TRANSPORTURI, Str. Carol 42 Telefon 3.50.27 TRANSPORTURI cu două autocamioane, execută toată ţara, direct proprietarii maşinelor. Telefon 5.77.02, orele 7-12 şi 15-18. 4008 GAZIFICĂTOR ARDE GAZ fix şi transportabil. Se adaptează la orice fel de sobă Vânzare la Fab. ATEM, M. Lăzărescu, Str. Halelor 19 (Piaţa Naţiunii]), Et. I, Telefon 5.19.91 Reg. Com. 899/943 ___. 14 Blănăria Gologan Tel. 5.49.79 — R. C. 2283/933 — STR. LIPSCANI 71 ASORTIMENT COMPLECT DE BLĂNURI BRUTE ŞI MANTOURI, VÂND 4011 TEATRUL MAINE MIERCURI 1 NOVora 4 PREMIERĂ CORABIA LUI NOE comedie în 3 acte de S. Pugliese Traducere de N. CARANDINO ION IANCOVESCU VASILIU BIRLIC Angela Mateescu, Paula Tudor, Eugenia Rădulescu, George Voinescu, Traian Vrajbă și Niculescu Buzău Dir. Vasiliu Birlic INCUNOŞTIINTARE Se aduce la cunoştinţa tuturor debitorilor defunctei Alexandrina Gr. Cantacuzino, care datorează sume de bani, pentru chirii de la imobilele închiriate, arenzi de proprietăţi rurale, etc. într’un cuvânt orice sume datorate sub orice formă sau denumire, că nu pot face valabil aceste plăți, care nu vor fi recunoscute, decât dacă vor fi consemnate la Cassa de Depuneri, iar recipisa depusă la dosarul Succesiunei defunctei Alexandrina Gr. Cantacuzino Nr. 2484/1944 al Trib. Ilfov, S. vna C. C. 23 .vf ... I