Universul - Provincie, noiembrie 1944 (Anul 61, nr. 295-322)

1944-11-01 / nr. 295

". V Aural al 61 -lea , Pagisti Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov UN GUVERN CARE SĂ GUVERNEZE Da două luni grupările po­litice ale ţării au folosit larg libertăţile publice redobân­dite la 23 August. întruniri, manifestaţii, programe au adus la cunoştinţa opiniei publice aspiraţiile politice şi sociale, concepţiile eco­nomice, metodele de lucru ale diferitelor partide sa­u grupuri politice. Idei şi senti­mente, multă vreme compri­mate de regimurile dictato­riale, revendicări economice şi sociale, multă vreme nesa­tisfăcute, s-au putut, în fine, manifesta în libertate. E pen­tru ţară un câştig indiscuta­bil, atâta timp cât principiile şi ideile rămân deasupra che­stiunilor de persoane sau de grupuri şi cât interesul ob­ştesc domină interesele parti­culare, întrunirile şi manifestaţiile sunt expresia raporturilor de forţe între partide şi a puterii lor de organizare. Programele, la rândul lor, sunt expresia concepţiilor lor asupra meto­delor şi principiilor celor mai potrivite spre a d­a ţării cea mai bună aşezare, a o în­zestra cu cele mai utile in­stituţii, a-i asigura nivelul cel mai ridicat de bună stare. Toate grupările şi partidele politice de azi au în fond a­­celaşi obiectiv: ridicarea ţării, bună­starea colectivităţii, practica libertăţii în ca­drul unei ordine legale ac­ceptate de marea majoritate a naţiunii. Dar manifestaţiile şi întru­nirile nu sunt decât o tehni­că politică a democraţiei. Pro­gramele nu sunt decât ex­puneri doctrinare de principii, cari trebue traduse în reali­tăţi, prin propagandă, prin informarea şi convingerea pu­blicului, prin acţiunea politi­că. Programele nu se realizea­ză de azi pe mâine şi de cele mai multe ori nu se realizează decât progresiv, principiile lor supunându-se acelui examen suprem, care este încercarea realităţilor. Programele se înfăptuesc prin acţiunea guvernamen­tală, în limita în care ţara le acceptă sau le repudiază. In perioada care ne se­pară de încheierea păcii, pro­gramele de partid au mai ales obiectivul de a face educaţia politică a publicului in ve­derea restabilirii miei nor­male funcţionări a vieţii pu­blice a ţării. Astăzi ţara are programele ei, cari au întâ­ietatea asupra oricăror pro­grame ale oricăror grupări politice. Programul ei este continuarea războiului alături de aliaţi până la biruinţa finală. Când în două luni 64.000 de tineri români şi-au vărsat sângele — alături de­ atâţia­­camarazi de luptă din armata roşie, cari au făcut jertfa vie­ţii lor pentru victoria comună şi pentru desrobirea Ardealu­lui— acesta nu e un fapt care poate fi trecut cu vederea. E un sacrificiu eroic, care im­pune respect. E o lecţie de gravitate şi un îndemn la se­riozitate pentru noi toţi. Când alţii îşi dau viaţa, noi trebue să­ ne dăm toată munca şi să dovedim toată înţelegerea pentru realităţile de astăzi ale ţării. In afară de programul răz­boiului, ţara mai are un pro­gram: executarea integrală, repede şi loială a convenţiei de armistiţiu, care constitue un program naţional şi inter­naţional complet, de operat în toate domeniile: militar, politic, economic, financiar, monetar etc. De corecta lui aplicare, fără întârziere, fără reticenţe şi fără rezerve, atârnă, în bună parte, viitorul unei ţări care vrea să muncească, vrea să trăiască, vrea să-şi dovedeas­că cinstea şi sinceritatea faţă de Aliaţi, cari, după rătăcirea ei timp de trei ani, au con­simţit s-o facă părtaşă la lupta şi victoria lor. Ţara are, în fine, programul de a asigura pâinea de toate zilele, pentru azi şi pentru mâine, la milioane de munci­tori ai pământului şi ai fa­bricilor, de a le da mijloa­cele necesare să se pună la adăpost de lipsă, de boală şi de frig, de a-şi trimite copiii la Învăţătură şi de a le îngriji sănătatea. In aşteptarea înfăptuirii viitoare a programelor politi­ce, care reprezintă concepţii desigur respectabile şi pro­misiuni desigur sincere, ţara are nevoie şi vrea să vadă realizate aceste programe de realităţi prezente. Evidenţa însăşi arată că traducerea în fapt a acestor programe de realităţi naţio­nale — război, armistiţiu, pâine pentru toţi — nu poate fi opera unei singure grupări politice, ci rezultatul acţiunii comune a tuturor acelora cari se socotesc demni să-şi ia răspunderea guvernării. Acesta e exemplul pe care ni-l dau toate ţările cari se află în aceleaşi condiţii; a­­cesta e îndemnul înţelept pe care ni l-a adresat de curând d. Churchill; acesta e ecoul care ne vine de la Moscova, Londra, Washington, unde cele mai puternice naţiuni ale lumii pregătesc viitorul într-o uriaşă şi disciplinată încor­dare de muncă intensă şi în­­tr-un climat de concordie na­ţională absolută. Ţara, care — pe deasupra tuturor — apreciază, cântă­reşte, judecă oamenii şi lu­crurile, aşteaptă dela parti­dele şi grupările ei politice, un guvern de înţelegere; un guvern care să fie stăpân pe acţiunea lui; un guvern care să-i dea siguranţa de a munci şi de­ a trăi; un guvern care să aibă grija celor mulţi, do­ritori de pâine şi de dreptate; un guvern care să sfârşească războiul, să execute convenţia de armistiţiu şi să pună bazele solide ale unui viitor mai bun pentru această naţiune. O lună de criză guverna­­­mentală e prea mult pentru puterile slăbite ale unei ţări, care sângeră în războiu: ţara vrea, cât mai cuvin­d consti­tuirea unui guvern de înţe­legere reciprocă, de muncă energică şi coordonată şi de justiţie socială; ţara vrea un guvern care să guverneze. mm be® m­eubemta Londra,. 29 (Rador). — Sa-i din izvor aliat, că întreaga din Bruxelles a anunțat Du- _ . . . x ... mîmcă, după știri primite' Be,9i® a fost eliberată. bei.. ■ ■ imcsrraaamsjES ­mmasim! EXEMPLARUL 10 LEI Taxa poștală plătită în numerar conform ap­rob­arii Dir. G­ lo P. T. T. Nr. 24.464/939 ^ REDACTIA |( ASMIMlSTRATlA: BUCURESTI, STR. B&EZQIAftiU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARUL!­raa ZIARULUI: 3.30.10: ids SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 anifestaţia naţioal ț­ăranistăTRUPELE ROMÂNE ŞI SOVIETICE In faţa cinematografului „Aro“ (Vezi darea de seamă în corpul ziarului). STATELE UNITE RĂMÂN CREDINCIOASE DEMOCRAŢIEI DISCURSUL D-LUI ROOSEVELT LA CHICAGO Washington, 29 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a ţinut Sâmbătă seară la Chicago, în cadrul campaniei electorale pen­tru alegerile prezidenţiale, un discurs în care s-a ocupat de pla­nurile şi de realizările guvernu­lui în domeniul politicei interne şi al economiei naţionale a Sta­telor Unite. Preşedintele a declarat că po­porul Statelor Unite nu va mai încerca niciodată să se izoleze de restul omenirii. Cu aprobarea Congresului, comerţul exterior al Statelor Unite va putea lua după război o desvoltare foarte mare, dând de­­lucru la milioane de oa­meni. D. Roosevelt a continuat : „Purtăm acest război şi facem a­­ceste alegeri pentru unul şi ace­­laş motiv, esenţial, anume pen­­tru că suntem credincioşi demo­craţiei. Nu există putere pe lume care să clatine această credinţă a noastră“. Pentru după război, preşedin­tele Roosevelt a enunţat un vast program economic, care va da de lucru la peste 60 de milioane de oameni, iar America nu va mai fi supusa unei politici de control al preţurilor, producţiei şi sala­riilor. „Dacă i se pare cuiva că cre­dinţa mea în posibilitatea noas­tră de a da de lucru în perma­­nenţă la 69 milioane de oameni este o credinţă fantastică, îi voiu reaminti că unii spuneau acelaş lucru despre afirmaţia mea din 1940 că vom construi 50.000 de avioane. După acest război, noi nu vom urmări nimic altceva decât aşe­zarea unei păci durabile. După ce vom fi câştigat răz­boiul, va trebui să fim pregătiţi pentru a duce mereu mai depar­te pietrele de hotar care mar­chează progresele Istoriei în lup­ta pentru fericirea şi bunăstarea omenirii. Legea economică a­­drepturilor poporului american a fost recu­noaşterea faptului că in America viitorul muncitorului şi al agri­cultorului se bazează pe bunăsta­rea şi pe propăşirea întreprinde­­rii particulare, iar viitorul între­prinderii particulare stă în bu­­năstarea muncitorului şi agricul­torului. Propăşirea naţiunii în­tregi este sinonimă cu bunăsta­rea fiecăruia în parte. Sunt de părere că guvernul trebue să ai­bă partea sa în sprijinirea în­treprinderilor particulare, să fi­nanţeze extinderea industriei noastre particulare prin investi­ţii potrivite. Este evident că după război vom­ avea de răspuns la o cerere mult mărită atât în producţia industrială şi agricolă de la noi, cât şi în cea din străinătate. Vii­torul Americei, ca şi trecutul ei, trebue să se întemeeze pe fapte, nu pe vorbe“. ­TRHREA SOCIM-DEMOGRATA DI SALA „LIBERTATEA“ Un aspect al sălii în timpul întrunirii (Vezi darea de seamă în corpul ziarului) Ierarhii ortodocşi a Ardealen­ către I. P. Sf. Sa Alexe, Mitropolitul Leningradului­­ Nilogorodului, Lecul­­orul Scaunului patriarhal al Bisericii ortod­oxe ruse înalt Prea Sfinţite, Venerabile Frate întru Domnul. Am luat cunoştinţă despre cu­vântul ce l-aţi adresat feţelor bisericeşti şi credinciosului po­por român, prin care ne daţi îndemnul frăţesc să sprijinim cu toate puterile înfăptuirea hotărâ­rii pe care guvernul român al Majestăţii Sale Regelui Mihai I a luat-o la 23 August, în numele poporului român de-a rupe legă­turile cu Germania hitlerista şi de­ a colabora cu marele popor rus şi cu celelalte naţiuni aliate la sdrobirea acestui duşman al libertăţii popoarelor. Cuvântul înalt­ Prea Sfinţiei Voastre, deşi a fost adresat la 25 August, numai acum l-am putut cunoaşte din ziarele româneşti. De aceea n’am avut putinţa să răspundem mai curând. Dar pe de altă parte, timpul care a tre­cut dela 25 August, ne dă putinţa de-a Vă răspunde întemeiaţi pe faptele ce s’au produs de atunci încoace, cât de deplin s’a alăturat poporul român poporului rus şi celorlalţi aliaţi fireşti ai săi în lupta împotriva hitlerismului, duşman al Domnului nostru Iisus Hristos şi al libertăţii noastre na­ţionale. Ostaşii români luptă de atunci umăr la umăr cu vitejii ostaşi ai Uniunii sovietice, pentru alunga­rea Nemţilor şi a Ungurilor de pe pământul strămoşesc al Ar­dealului. Tocmai faptul că armata ru­sească luptă azi pentru desrobi­rea Ardealului românesc de sub jugul duşmanului nostru secular, ne face pe noi ierarhii Ardealului să răspundem cei dintâi scrisorii înalt Prea Sfinţiei Voastre. Răs­punsul nostru izvorăşte din sim­­ţemintele noastre de mulţămilă pentru ajutorul pe care marele popor rus îl dă încă odată po­porului român din Ardeal, care-şi jertfeşte o parte din fiii săi, pen­tru a se elibera întreg din noua robie în care dictatul fascisto­­hitlerist de la Viena l-a aruncat Dându-ne acest ajutor, poporul rusesc, una în credinţa cea drapa­tă a Domnului nostru Iisus Hris­tos, cu poporul românesc, nu fa­ce decât să continue o tradiţie de care noi cei din Ardeal ne amin­tim cu toată recunoştinţa. In ran­dul trecut de oprimare la 1­­partea Nemţilor şi Ungurilor, Rusia ne- a întins mâna sa de aju­tor în multe rânduri, uşurând vie­ţuirea noastră. Când Ungurii calvini prigoneau în veacul al XVII-lea credinţa pravoslavnică a poporului român voind să-l calvinizeze, mitropoli­ei români de atunci au găsit sprijin la poporul rusesc, frate întru dreapta credinţă. , iar în veacul al XVIII-lea, împărăţia austriacă a Habsburgilor, asocia­tă cu iezuiţii, a rupt o parte a poporului român din Ardeal de la credinţa sa ,trecându-l la unirea cu Papa de la Roma şi urmărea desfiinţarea totală a Bisericii or­todoxe din Ardeal, pentru a-l desface de legăturile sufleteşti cu fraţii noştri. Românii din par­tea răsăriteană a Carpaţilor, mulţi preoţi ortodocşi şi fruntaşi ai poporului au alergat în Rusia, a cărei intervenţie la Curtea din Viena a silit-o pe aceasta să în­cuviinţeze restabilirea ierarhiei române, desfiinţată la anul 1701. În sfârşit, la 1848, armatele ru­­seşti, intrând pe teritoriul Ar­dealului, au înfrânt oastea gu­vernului maghiar care se împo­trivea revendicărilor de drepturi şi de libertate ale poporului ro­mân Azi armata rusească dă po­porului român din Ardeal din nou sprijinul său împotriva o­­presor­ilor săi de totdeauna. Ne vorbiţi, înalt Prea Sfinţite, în epistola înalt Prea Sfinţiei Voastre de participarea poporu­lui român ortodox alăturea de Germania hitlerista la războiul împotriva poporului rus, frate în­­tri­ ortodoxie. Dar precum ştiţi înalt Prea Sfinţia Voastră înşi­vă, pe urma împrejurărilor cari au premers deslănţuirii războiu­lui Germaniei hitleriste împo­triva Rusiei sovietice, ţara noas­tră România a ajuns sub ocupa­ţie germană şi poporul român (Continuare in pag. 2-a) Guvern de eliberare In Albania Londra, (Radio). — In Albania I s’a format un guvern de elibe-I * *" ."»4“4 . |hf. 295 MBcaeurl l Moemfeffl® ' Paglaft DIRECTOR ION LUGOSIANU CUIRASATUl „TIHPITZ” ROIROT DE ALIAŢI Londra, 29 (Rador). — A­­vioane britanice Lancaster au atacat cuirasatul „Tir-4 pitz”, ancorat în apropiere de insula l­aakey, la 4 mile spre vest de Tromso. Atacul a fost dat Duminică dimineaţă la ora 9. Intr’un scurt mesaj radio­telegrafist îndată după atac, şi primit înainte de înapoie­rea avioanelor, se arată că, deşi atacul a fost stingherit de nori, cel puţin o bombă a lovit în plin cuirasatul şi a­­nume o bombă de calibru foarte greu. PĂTRUND ADÂNC IN TERITORIUL UNGARIEI MARELE STAT MAJOR AL ARMATE! COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 29 OCTOMBRIE 1944 in Ungaria de nord-est, trupele române, în colabo­­rare cu forţele aflate sovietice, continuă să înfrângă rezistenţele inamice, pe tot frontul şi să pătrundă adânc în teritoriul maghiar. Au fost cucerite mai multe localități printre care: Vitka, Olcsva, Pusztadabos, Nagydabos, Papos, Or, Kantorjanos, Intre Tisa și Dunăre, activitate de luptă locală. NOUL AMBASADOR AL TURCIEI LA MOSCOVA Moscova, 29 (Rador). — D. Se­lim Sarper, noul ambasador al Turciei în Uniunea Sovietică, a sosit la Moscova pentru a-și lua postul în primire. VIITOAREA AŞEZARE MONETARĂ A LUMII Rezoluţiile Conferinţei de la Bretton Woods da VICTOR V. RADULESCU VII , Problema aurului Proiectul de ordine de zi, su­pus Conferinţei economice şi mo­netare care s’a ţinut la Londra, în Iunie-Iulie 1933 — ultima mare Conferinţă internaţională înainte de războiul actual — prevedea un întins program de desbateri asupra organizării şi funcţionării etalonului aur, adică asupra pro­blemei aurului. Problema aurului, ca obiect de negociere expresă, nu a figurat după cât ştim, pe ordinea de zi a desbaterilor de la Brettan Woods. Şi totuşi, atitudinea luată în nenumărate rânduri, dela 1939 încoace, de reprezentanţii ofi­ciali ai Puterilor Axei, ai Ger­maniei în primul rând, în ce pri­veşte rolul aurului în viitoarea aşezare monetară a lumii, diver­genţele ce s’au putut pro­riuce între experţii americani şi cei englezi asupra condiţiunilor de întoarcere la etalonul-aur, în cursul discuţiunilor planurilor White şi Keynes — de care am vorbit în articolul nostru din 12 August c. — întocmite în Apri­lie 1943, în sfârşit, preocupările ţărilor deţinătoare sau producă­toare de aur de o parte şi ţări­lor ce au să reorganizeze siste­mele lor monetare la încetarea războiului, de altă parte, au ţi­nut, necontenit, în anii din urmă, problema aurului, în ciuda răz­boiului, pe primul plan al preo­cupărilor internaţionale. Este firesc, deci, chiar dacă a­­ceastă problemă nu a figurat, ca atare în desbaterile de la Bret­ton Woods, să ne întrebăm ce atitudine iau rezoluţiunile adop­tate, faţă de aur. Socotim că nu este prea greu să răspundem la această între­bare. Dacă rezoluţiunile pe care le examinăm nu prevăd clauze exprese de organizare tehnică monetară, dispoziţiunile generale admise condiţionează, totuşi, in­direct dacă nu direct, modal­ită­­ţile de funcţionare a aurului ca instrument monetar. Nu este locul să încercăm să stabilim aci aceste modalităţi. Vom spune numai că, potrivit rezoluţiunilor adoptate la Bret­(Continuare in pu­g. 2-a) SITUAŢIA GENERALĂ MILITARĂ PE FRONTUL DE VEST Londra, 29 (Rador). — Sâm­bătă noaptea, situaţia militară generală se prezenta astfel: Pe frontul din Olanda se manifestă evident o retragere generală germană de la liniile germane bazate pe Bergen op. Zoom, Rosendaal şi Breda, spre Wwal, cu 15—25 km. spre nord. In regiunea Tilburg, forţele britanice au mai înaintat cu 6 km. la no­rdi de Tilburg şi au ajuns peste noapte la satul Landvand­eef, situat la 9 k în­spre sud de Maas. Forţe britanice se găsesc­­şi în regiunea Loon op Zárod, unde au fost trimise din nou forţe proaspete. Canadienii care înaintea­ză spre Beveland nu mai au d­e­­cât 5 km. până la capul de pod britanic de pe Beveland. Britanicii au înaintat aproai­­pe cu 3 km. spre vest, pe când canadienii au realizat un pro­gres de aproape 5 km.­­ înaltul comandament ger­man a anunțat astănoapte târ­ziu prin radio că armata gene­ralului Dempsey înaintează pentru a trece peste Maas, ele­ment important pentru asigu­rarea comunicaţiilor în Olanda de nord-vest. Oraşul Colonia a fost atacat Sâmbătă după amiază de bom­bardiere britanice. A fost cel mai greu atac suferit de acest oraş în acest război.

Next