Universul - Provincie, noiembrie 1944 (Anul 61, nr. 295-322)
1944-11-01 / nr. 295
". V Aural al 61 -lea , Pagisti Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov UN GUVERN CARE SĂ GUVERNEZE Da două luni grupările politice ale ţării au folosit larg libertăţile publice redobândite la 23 August. întruniri, manifestaţii, programe au adus la cunoştinţa opiniei publice aspiraţiile politice şi sociale, concepţiile economice, metodele de lucru ale diferitelor partide sau grupuri politice. Idei şi sentimente, multă vreme comprimate de regimurile dictatoriale, revendicări economice şi sociale, multă vreme nesatisfăcute, s-au putut, în fine, manifesta în libertate. E pentru ţară un câştig indiscutabil, atâta timp cât principiile şi ideile rămân deasupra chestiunilor de persoane sau de grupuri şi cât interesul obştesc domină interesele particulare, întrunirile şi manifestaţiile sunt expresia raporturilor de forţe între partide şi a puterii lor de organizare. Programele, la rândul lor, sunt expresia concepţiilor lor asupra metodelor şi principiilor celor mai potrivite spre a da ţării cea mai bună aşezare, a o înzestra cu cele mai utile instituţii, a-i asigura nivelul cel mai ridicat de bună stare. Toate grupările şi partidele politice de azi au în fond acelaşi obiectiv: ridicarea ţării, bunăstarea colectivităţii, practica libertăţii în cadrul unei ordine legale acceptate de marea majoritate a naţiunii. Dar manifestaţiile şi întrunirile nu sunt decât o tehnică politică a democraţiei. Programele nu sunt decât expuneri doctrinare de principii, cari trebue traduse în realităţi, prin propagandă, prin informarea şi convingerea publicului, prin acţiunea politică. Programele nu se realizează de azi pe mâine şi de cele mai multe ori nu se realizează decât progresiv, principiile lor supunându-se acelui examen suprem, care este încercarea realităţilor. Programele se înfăptuesc prin acţiunea guvernamentală, în limita în care ţara le acceptă sau le repudiază. In perioada care ne separă de încheierea păcii, programele de partid au mai ales obiectivul de a face educaţia politică a publicului in vederea restabilirii miei normale funcţionări a vieţii publice a ţării. Astăzi ţara are programele ei, cari au întâietatea asupra oricăror programe ale oricăror grupări politice. Programul ei este continuarea războiului alături de aliaţi până la biruinţa finală. Când în două luni 64.000 de tineri români şi-au vărsat sângele — alături de atâţiacamarazi de luptă din armata roşie, cari au făcut jertfa vieţii lor pentru victoria comună şi pentru desrobirea Ardealului— acesta nu e un fapt care poate fi trecut cu vederea. E un sacrificiu eroic, care impune respect. E o lecţie de gravitate şi un îndemn la seriozitate pentru noi toţi. Când alţii îşi dau viaţa, noi trebue să ne dăm toată munca şi să dovedim toată înţelegerea pentru realităţile de astăzi ale ţării. In afară de programul războiului, ţara mai are un program: executarea integrală, repede şi loială a convenţiei de armistiţiu, care constitue un program naţional şi internaţional complet, de operat în toate domeniile: militar, politic, economic, financiar, monetar etc. De corecta lui aplicare, fără întârziere, fără reticenţe şi fără rezerve, atârnă, în bună parte, viitorul unei ţări care vrea să muncească, vrea să trăiască, vrea să-şi dovedească cinstea şi sinceritatea faţă de Aliaţi, cari, după rătăcirea ei timp de trei ani, au consimţit s-o facă părtaşă la lupta şi victoria lor. Ţara are, în fine, programul de a asigura pâinea de toate zilele, pentru azi şi pentru mâine, la milioane de muncitori ai pământului şi ai fabricilor, de a le da mijloacele necesare să se pună la adăpost de lipsă, de boală şi de frig, de a-şi trimite copiii la Învăţătură şi de a le îngriji sănătatea. In aşteptarea înfăptuirii viitoare a programelor politice, care reprezintă concepţii desigur respectabile şi promisiuni desigur sincere, ţara are nevoie şi vrea să vadă realizate aceste programe de realităţi prezente. Evidenţa însăşi arată că traducerea în fapt a acestor programe de realităţi naţionale — război, armistiţiu, pâine pentru toţi — nu poate fi opera unei singure grupări politice, ci rezultatul acţiunii comune a tuturor acelora cari se socotesc demni să-şi ia răspunderea guvernării. Acesta e exemplul pe care ni-l dau toate ţările cari se află în aceleaşi condiţii; acesta e îndemnul înţelept pe care ni l-a adresat de curând d. Churchill; acesta e ecoul care ne vine de la Moscova, Londra, Washington, unde cele mai puternice naţiuni ale lumii pregătesc viitorul într-o uriaşă şi disciplinată încordare de muncă intensă şi într-un climat de concordie naţională absolută. Ţara, care — pe deasupra tuturor — apreciază, cântăreşte, judecă oamenii şi lucrurile, aşteaptă dela partidele şi grupările ei politice, un guvern de înţelegere; un guvern care să fie stăpân pe acţiunea lui; un guvern care să-i dea siguranţa de a munci şi de a trăi; un guvern care să aibă grija celor mulţi, doritori de pâine şi de dreptate; un guvern care să sfârşească războiul, să execute convenţia de armistiţiu şi să pună bazele solide ale unui viitor mai bun pentru această naţiune. O lună de criză guvernamentală e prea mult pentru puterile slăbite ale unei ţări, care sângeră în războiu: ţara vrea, cât mai cuvind constituirea unui guvern de înţelegere reciprocă, de muncă energică şi coordonată şi de justiţie socială; ţara vrea un guvern care să guverneze. mm be® meubemta Londra,. 29 (Rador). — Sa-i din izvor aliat, că întreaga din Bruxelles a anunțat Du- _ . . . x ... mîmcă, după știri primite' Be,9i® a fost eliberată. bei.. ■ ■ imcsrraaamsjES mmasim! EXEMPLARUL 10 LEI Taxa poștală plătită în numerar conform aprobarii Dir. G lo P. T. T. Nr. 24.464/939 ^ REDACTIA |( ASMIMlSTRATlA: BUCURESTI, STR. B&EZQIAftiU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARUL!raa ZIARULUI: 3.30.10: ids SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 anifestaţia naţioal țăranistăTRUPELE ROMÂNE ŞI SOVIETICE In faţa cinematografului „Aro“ (Vezi darea de seamă în corpul ziarului). STATELE UNITE RĂMÂN CREDINCIOASE DEMOCRAŢIEI DISCURSUL D-LUI ROOSEVELT LA CHICAGO Washington, 29 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a ţinut Sâmbătă seară la Chicago, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, un discurs în care s-a ocupat de planurile şi de realizările guvernului în domeniul politicei interne şi al economiei naţionale a Statelor Unite. Preşedintele a declarat că poporul Statelor Unite nu va mai încerca niciodată să se izoleze de restul omenirii. Cu aprobarea Congresului, comerţul exterior al Statelor Unite va putea lua după război o desvoltare foarte mare, dând delucru la milioane de oameni. D. Roosevelt a continuat : „Purtăm acest război şi facem aceste alegeri pentru unul şi acelaş motiv, esenţial, anume pentru că suntem credincioşi democraţiei. Nu există putere pe lume care să clatine această credinţă a noastră“. Pentru după război, preşedintele Roosevelt a enunţat un vast program economic, care va da de lucru la peste 60 de milioane de oameni, iar America nu va mai fi supusa unei politici de control al preţurilor, producţiei şi salariilor. „Dacă i se pare cuiva că credinţa mea în posibilitatea noastră de a da de lucru în permanenţă la 69 milioane de oameni este o credinţă fantastică, îi voiu reaminti că unii spuneau acelaş lucru despre afirmaţia mea din 1940 că vom construi 50.000 de avioane. După acest război, noi nu vom urmări nimic altceva decât aşezarea unei păci durabile. După ce vom fi câştigat războiul, va trebui să fim pregătiţi pentru a duce mereu mai departe pietrele de hotar care marchează progresele Istoriei în lupta pentru fericirea şi bunăstarea omenirii. Legea economică adrepturilor poporului american a fost recunoaşterea faptului că in America viitorul muncitorului şi al agricultorului se bazează pe bunăstarea şi pe propăşirea întreprinderii particulare, iar viitorul întreprinderii particulare stă în bunăstarea muncitorului şi agricultorului. Propăşirea naţiunii întregi este sinonimă cu bunăstarea fiecăruia în parte. Sunt de părere că guvernul trebue să aibă partea sa în sprijinirea întreprinderilor particulare, să finanţeze extinderea industriei noastre particulare prin investiţii potrivite. Este evident că după război vom avea de răspuns la o cerere mult mărită atât în producţia industrială şi agricolă de la noi, cât şi în cea din străinătate. Viitorul Americei, ca şi trecutul ei, trebue să se întemeeze pe fapte, nu pe vorbe“. TRHREA SOCIM-DEMOGRATA DI SALA „LIBERTATEA“ Un aspect al sălii în timpul întrunirii (Vezi darea de seamă în corpul ziarului) Ierarhii ortodocşi a Ardealen către I. P. Sf. Sa Alexe, Mitropolitul Leningradului Nilogorodului, Leculorul Scaunului patriarhal al Bisericii ortodoxe ruse înalt Prea Sfinţite, Venerabile Frate întru Domnul. Am luat cunoştinţă despre cuvântul ce l-aţi adresat feţelor bisericeşti şi credinciosului popor român, prin care ne daţi îndemnul frăţesc să sprijinim cu toate puterile înfăptuirea hotărârii pe care guvernul român al Majestăţii Sale Regelui Mihai I a luat-o la 23 August, în numele poporului român de-a rupe legăturile cu Germania hitlerista şi de a colabora cu marele popor rus şi cu celelalte naţiuni aliate la sdrobirea acestui duşman al libertăţii popoarelor. Cuvântul înalt Prea Sfinţiei Voastre, deşi a fost adresat la 25 August, numai acum l-am putut cunoaşte din ziarele româneşti. De aceea n’am avut putinţa să răspundem mai curând. Dar pe de altă parte, timpul care a trecut dela 25 August, ne dă putinţa de-a Vă răspunde întemeiaţi pe faptele ce s’au produs de atunci încoace, cât de deplin s’a alăturat poporul român poporului rus şi celorlalţi aliaţi fireşti ai săi în lupta împotriva hitlerismului, duşman al Domnului nostru Iisus Hristos şi al libertăţii noastre naţionale. Ostaşii români luptă de atunci umăr la umăr cu vitejii ostaşi ai Uniunii sovietice, pentru alungarea Nemţilor şi a Ungurilor de pe pământul strămoşesc al Ardealului. Tocmai faptul că armata rusească luptă azi pentru desrobirea Ardealului românesc de sub jugul duşmanului nostru secular, ne face pe noi ierarhii Ardealului să răspundem cei dintâi scrisorii înalt Prea Sfinţiei Voastre. Răspunsul nostru izvorăşte din simţemintele noastre de mulţămilă pentru ajutorul pe care marele popor rus îl dă încă odată poporului român din Ardeal, care-şi jertfeşte o parte din fiii săi, pentru a se elibera întreg din noua robie în care dictatul fascistohitlerist de la Viena l-a aruncat Dându-ne acest ajutor, poporul rusesc, una în credinţa cea drapată a Domnului nostru Iisus Hristos, cu poporul românesc, nu face decât să continue o tradiţie de care noi cei din Ardeal ne amintim cu toată recunoştinţa. In randul trecut de oprimare la 1partea Nemţilor şi Ungurilor, Rusia ne- a întins mâna sa de ajutor în multe rânduri, uşurând vieţuirea noastră. Când Ungurii calvini prigoneau în veacul al XVII-lea credinţa pravoslavnică a poporului român voind să-l calvinizeze, mitropoliei români de atunci au găsit sprijin la poporul rusesc, frate întru dreapta credinţă. , iar în veacul al XVIII-lea, împărăţia austriacă a Habsburgilor, asociată cu iezuiţii, a rupt o parte a poporului român din Ardeal de la credinţa sa ,trecându-l la unirea cu Papa de la Roma şi urmărea desfiinţarea totală a Bisericii ortodoxe din Ardeal, pentru a-l desface de legăturile sufleteşti cu fraţii noştri. Românii din partea răsăriteană a Carpaţilor, mulţi preoţi ortodocşi şi fruntaşi ai poporului au alergat în Rusia, a cărei intervenţie la Curtea din Viena a silit-o pe aceasta să încuviinţeze restabilirea ierarhiei române, desfiinţată la anul 1701. În sfârşit, la 1848, armatele ruseşti, intrând pe teritoriul Ardealului, au înfrânt oastea guvernului maghiar care se împotrivea revendicărilor de drepturi şi de libertate ale poporului român Azi armata rusească dă poporului român din Ardeal din nou sprijinul său împotriva opresorilor săi de totdeauna. Ne vorbiţi, înalt Prea Sfinţite, în epistola înalt Prea Sfinţiei Voastre de participarea poporului român ortodox alăturea de Germania hitlerista la războiul împotriva poporului rus, frate întri ortodoxie. Dar precum ştiţi înalt Prea Sfinţia Voastră înşivă, pe urma împrejurărilor cari au premers deslănţuirii războiului Germaniei hitleriste împotriva Rusiei sovietice, ţara noastră România a ajuns sub ocupaţie germană şi poporul român (Continuare in pag. 2-a) Guvern de eliberare In Albania Londra, (Radio). — In Albania I s’a format un guvern de elibe-I * *" ."»4“4 . |hf. 295 MBcaeurl l Moemfeffl® ' Paglaft DIRECTOR ION LUGOSIANU CUIRASATUl „TIHPITZ” ROIROT DE ALIAŢI Londra, 29 (Rador). — Avioane britanice Lancaster au atacat cuirasatul „Tir-4 pitz”, ancorat în apropiere de insula laakey, la 4 mile spre vest de Tromso. Atacul a fost dat Duminică dimineaţă la ora 9. Intr’un scurt mesaj radiotelegrafist îndată după atac, şi primit înainte de înapoierea avioanelor, se arată că, deşi atacul a fost stingherit de nori, cel puţin o bombă a lovit în plin cuirasatul şi anume o bombă de calibru foarte greu. PĂTRUND ADÂNC IN TERITORIUL UNGARIEI MARELE STAT MAJOR AL ARMATE! COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 29 OCTOMBRIE 1944 in Ungaria de nord-est, trupele române, în colaborare cu forţele aflate sovietice, continuă să înfrângă rezistenţele inamice, pe tot frontul şi să pătrundă adânc în teritoriul maghiar. Au fost cucerite mai multe localități printre care: Vitka, Olcsva, Pusztadabos, Nagydabos, Papos, Or, Kantorjanos, Intre Tisa și Dunăre, activitate de luptă locală. NOUL AMBASADOR AL TURCIEI LA MOSCOVA Moscova, 29 (Rador). — D. Selim Sarper, noul ambasador al Turciei în Uniunea Sovietică, a sosit la Moscova pentru a-și lua postul în primire. VIITOAREA AŞEZARE MONETARĂ A LUMII Rezoluţiile Conferinţei de la Bretton Woods da VICTOR V. RADULESCU VII , Problema aurului Proiectul de ordine de zi, supus Conferinţei economice şi monetare care s’a ţinut la Londra, în Iunie-Iulie 1933 — ultima mare Conferinţă internaţională înainte de războiul actual — prevedea un întins program de desbateri asupra organizării şi funcţionării etalonului aur, adică asupra problemei aurului. Problema aurului, ca obiect de negociere expresă, nu a figurat după cât ştim, pe ordinea de zi a desbaterilor de la Brettan Woods. Şi totuşi, atitudinea luată în nenumărate rânduri, dela 1939 încoace, de reprezentanţii oficiali ai Puterilor Axei, ai Germaniei în primul rând, în ce priveşte rolul aurului în viitoarea aşezare monetară a lumii, divergenţele ce s’au putut proriuce între experţii americani şi cei englezi asupra condiţiunilor de întoarcere la etalonul-aur, în cursul discuţiunilor planurilor White şi Keynes — de care am vorbit în articolul nostru din 12 August c. — întocmite în Aprilie 1943, în sfârşit, preocupările ţărilor deţinătoare sau producătoare de aur de o parte şi ţărilor ce au să reorganizeze sistemele lor monetare la încetarea războiului, de altă parte, au ţinut, necontenit, în anii din urmă, problema aurului, în ciuda războiului, pe primul plan al preocupărilor internaţionale. Este firesc, deci, chiar dacă această problemă nu a figurat, ca atare în desbaterile de la Bretton Woods, să ne întrebăm ce atitudine iau rezoluţiunile adoptate, faţă de aur. Socotim că nu este prea greu să răspundem la această întrebare. Dacă rezoluţiunile pe care le examinăm nu prevăd clauze exprese de organizare tehnică monetară, dispoziţiunile generale admise condiţionează, totuşi, indirect dacă nu direct, modalităţile de funcţionare a aurului ca instrument monetar. Nu este locul să încercăm să stabilim aci aceste modalităţi. Vom spune numai că, potrivit rezoluţiunilor adoptate la Bret(Continuare in pug. 2-a) SITUAŢIA GENERALĂ MILITARĂ PE FRONTUL DE VEST Londra, 29 (Rador). — Sâmbătă noaptea, situaţia militară generală se prezenta astfel: Pe frontul din Olanda se manifestă evident o retragere generală germană de la liniile germane bazate pe Bergen op. Zoom, Rosendaal şi Breda, spre Wwal, cu 15—25 km. spre nord. In regiunea Tilburg, forţele britanice au mai înaintat cu 6 km. la nordi de Tilburg şi au ajuns peste noapte la satul Landvandeef, situat la 9 k înspre sud de Maas. Forţe britanice se găsescşi în regiunea Loon op Zárod, unde au fost trimise din nou forţe proaspete. Canadienii care înaintează spre Beveland nu mai au decât 5 km. până la capul de pod britanic de pe Beveland. Britanicii au înaintat aproaipe cu 3 km. spre vest, pe când canadienii au realizat un progres de aproape 5 km. înaltul comandament german a anunțat astănoapte târziu prin radio că armata generalului Dempsey înaintează pentru a trece peste Maas, element important pentru asigurarea comunicaţiilor în Olanda de nord-vest. Oraşul Colonia a fost atacat Sâmbătă după amiază de bombardiere britanice. A fost cel mai greu atac suferit de acest oraş în acest război.