Universul - Provincie, noiembrie 1944 (Anul 61, nr. 295-322)

1944-11-01 / nr. 295

ii Alexandru Vociu CEPGfflT M­IROS DE PARFUMERIE, CAUCSUCARIE, ARÎJC015 DE TOALETĂ,­­ABUNURI, PRODUSELE DAVOD OXIGSM BORAX B-carcjii — Str. Smârden 20, ES. IU — Tel. 3.07.99. Cont Cek: 5835 Anunţi Onor, clientelă din Bucureşti şi provincie, că este permanent aprovizionată cu toate articolele de parfumerie, cauciucărie, săpunuri toaletă de la toate fabricile din ţară, cu preţuri de reclamă. Orie© comenzi făcute prin poştă se livrează in toată ţara, insolţite cu un acont® de 50% prin cont Cek 5835 sau prin comisionari. ,VOGA“ Alex. Vecin *9 4001 ♦+♦♦44 ♦♦♦♦♦♦♦•♦-♦♦♦♦ ■» ( Ca««IE­BORAX anunţă onor. clientelă din toată ţara, că veritabilele produse sok David Oxigen Borax ©OB1­9­­ (cu crucea D®E­ cremă, săpun, pudră, fard, ruj, pastă de dinţi se vând numai prin depozitul nostru general, pentru toată ţara, Fabrica „Voga",­­Smârdan 20, et. 3. Rugăm remiteţi direct comenzile dvs. prin comisionari sau prin poştă, însoţite de un aconto de 50%, la Cec No. 5835. „V O G A" Smârdan 20, Et. 3. Reprez. Farmacist Dumitru Neciu. I;; Mlcştm©! Dumitrescu ■ roagă distinsa clientelă să viziteze ij b m­mmmm ij din pădurea Tineasa , complect renovat. — Deschis toata iarna.il CUMPĂRAM orice cantitate mare artificiale de pergament, naturin ,etc. Telefon 2.19.55 sau 2.58.43 INFORMAŢII In urma intervenţiei minis­terului culturii naţionale, comisa­riatul general al preţurilor a avi­zat că majorarea de salarii pre­văzută de decizia ministerului e­­conomiei naţionale nr. 54319 se aplică tuturor salariaţilor parti­culari, inclusiv personalului di­dactic şi administrativ de la şcoa­­lele particula­re. ^ Din eroare a apărut în da­rea de seamă a manifestaţiei muncitoreşti de Sâmbătă numele d-lui Zamfir Apostol în loc de d. Gheorghe Apostol. Cu începere la 1 HoemSria 1944 sggp I „GRAIUL NOU“ 4SFSAIUL NOU 41. La procesiunea cu aducerea raclei cu moaştele sfintei cuvioa­se Paraschiva au luat parte şi e­­levele liceelor Soc. Ortodoxe Na­­ţionale a femeilor române, mem­brele şi comitetele în frunte cu d-nele Maria Soare preşedintă, Năzărie şi El. Oprescu Ziar al Direcţiunii politice de front a Armatei Roşii Serviciul de abonamente al ziarului „Graiul Nou“ funcționează în strada Belveder Nr. 6 Telefon 3.40.84 Costul unu­i abonam tixt lunar este de LEI 725 Apere de trei ori pe săptămână. Marţi, Joi și duminică FACE ABONAMENTE LUNARE­­ funcț I BOLI DE FEMEI Dr. VIRGIL MONDA MAMOȘ Str. Brezoianu Nr. 9 , Et. II Consult, şi tratamente 3—G & Direcţiunea Seminarului central din Bucureşti anunţă corpul profesoral că mâine ora 10, trebuie să fie prezent în cancela­ria şcoalei pentru depunerea le­giuitului jurământ de credinţă. O delegaţie a m»mb:H«r Sindicatului c©mereb?­*ţt*l®r de lemne de foc din Bucu­reşti s'au prezentat în au­dienţă de Direcţiunea Mişcă­rii C. F. R„ la Domnul Direc­tor Buradescu. 4012 Dr. N.GROVANU Boli de femei şi operaţiuni. Bd. Brătianu 24, scara D. et. II 4—7 p. m. Tel. 5.72.87.­­ Direcţiunea Şcoalei centrale de fete din Bucureşti face cunos­cut corpului didactic şi elevelor că deschiderea cursurilor se va face Miercuri, 1 Noembrie, ora 8 jumi. dim. BISERICEŞTI ^ Privigherile zilnice organi­zate de Aşezământul Sfintei Fe­cioare Maria, vor urma la ora 16: Luni 30 Oct. la biserica Sf-tul Si­­vestru; Marţi 31 la biserica Olari. MILITARE ♦ Regimentul 21 Infanteria face cunoscut tuturor evreilor din con­tingentele 1940—1935 ambele inclu­siv că în conformitate cu ordinul M. St. M. Nr. 222.041 din 1944, sunt obligaţi a se prezenta pe data de Noembrie 1941 la acest Regi­ment. Cei ce nu se vor prezenta în termen vor fi daţi nesupuşi la concentrare şi judecaţi de Curtea Marţială. Până la data de 5 Noembrie 1944 toţi evreii din contingentele arătate îşi vor anunţa adresele fie perso­nal fie prin scrisori recomandate. Şcoala superioară de Pictură bisericească a Arhiepiscopiei Bu­cureştilor intră în al cincilea an de activitate, înscrierile se fac între 1 şi 8 No­embrie 1944, orele 19-12 la secre­tari­atul Arh­iepiscopiei. Nu se plăteşte nici un fel de taxă. Nu se cer diplome de studii. Cursurile încep Joi 9 Noembrie 1944, era 11 din, când profesorul I. D. Ştefan­eseu va vorbi despre „Stiluri în pictura bisericească”. „ Căminul de studente al Aso­ciaţiei creştine a femeilor române anunţă pe toate studentele înscri­se la acest cămin pentru anul 1944—45, că până la 5 Noembrie trebue să-şi achite pensiunea pe luna în curs. In caz contrariu lo­cul rămâne liber de la această dată. AVOCATUL Herman Baraj şi-a reluat consultaţiunile Telefon 1.23 49 Str. Maior Giurescu 8 Orele de primire numai 2­ 4 p. m. 80. Ci Asociaţia creştină a femeilor române anunţă membrele active ale Asociaţiei, precum şi pe mem­brele departamentului industrial (ucenice, lucrătoare, vânzătoare şi funcţionare comer­ciale) ale depar­tamentului funcţionarelor şi al studentelor, că s’a redeschis se­diul central cu diversele activi­tăţi. Vizite şi informaţiuni se pri­mesc zilnic între orele 3—5. ŞCOLARE C Direcţiunea liceului comer­cial de fete „Regina Elisabeta”, piaţa Amzei, Bucureşti, anunţă doamnele profesoare, părinţii şi elevele că Miercuri, 1 Noembrie, ora 8, va fi slujba religioasă pen­tru începutul anului şcolar.­­­. Institutul francez de înalte studii face cunoscut că cursurile serale de limba franceză pentru adulţi (începători, curs mijlociu, curs de perfecţionare) se vor des­chide la 15 Noembrie­­1944 pentru şase luni. Informaţiuni şi înscrieri, strada Gogu Cantacuzino nr. 16, în zilele de Marţi, Miercuri, Joi, Vineri, de la orele­­171/2019. /’ Direcţiunea şcoalei de ucenici electricieni nr. 9 Silveş­u din str. Oltarului 11 reaminteşte întreprin­derilor industriale şi patronilor e­­lectricieni din Capitală că sunt obligaţi, conform legilor, să-şi în­scrie ucenicii numai la această şcoală, în caz contrar vor suferi rigorile legilor, înscrierile se pri­mesc până în ziua de 1 Noembrie a. c., ora 16 când încep cursurile şcolare . „Căminul de studente” între­ţinut de Asociaţia preoteselor or­todoxe române se redeschide la 1 Noembrie, primind şi eleve de li­ceu, pe lângă studente. Condiţiunile de primire se gă­sesc la sediul din bulevardul Ca­rol 75 (statuia Pake), în fiecare zi. Informațiuni se pot lua la telefon 2.84.16. Vând Alambic sistematic de fabricat ţuică, nou, complet cu toate accesoriile nece­sare şi cu deflemator, capacitatea 500 litri. Un aparat de must concentrat şi pasterizat, sistem francez, nou, cu fabricaţia încontinuu, producţie mare, funcţionează cu aburi. Un aparat Vacum nou complet, cu pompă, capacitatea, 1000 litri, funcţionează cu aburi şi vid , pentru marmeladă, bulion, siropuri şi must concentrat. Doritorii se vor adresa: Arămăria mecanică Dinescu Buzău. 21 Asociaţia Comercianţilor de Materiale pentru Construcţiuni Specialitatea : Ciment-Var din Bucureşti Persoană juridică şi morală, Tri­bunalul Ilfov, Secţia I-a Civ. C. Nr. 42 din Iunie 1931. Dos. 1945 931 Convocare In conformitate cu art. 15 al Statutelor, convocam, pe D-nidi membrii ai Asociaţiei Comercian­ţilor de materiale pentru con­strucţii, specialitatea Ciment-Var, din Bucureşti, în adunarea ge­nerală ordinară, pe ziiua de Du­minică 5 Noembrie 1944, ora 10 dimineaţa în Bucureşti, calea Ra­­hovei nr. 227. LA ORDINEA ZILEI : 1. Descărcarea comitetului de gestiune până la zi; 2. Raportul cenzorilor; 3. Alegerea unui nou comitet; 4. Importante chestiuni profe­sionale. In cazul când la 5 Noembrie 19­44, nu vor fi prezenţi membrii statutari, adunarea generală or­dinară se amână pentru ziua de 12 Noembrie 1944, care se va ţine în orice caz, la aceiaşi oră în a­­celaşi local şi cu aceiaşi ordine de zi şi fără altă convocare ori care ar fi numărul membrilor, prezenţi. 6 + »4 ♦♦♦♦♦+♦♦♦-*-♦ 4 ♦♦♦♦-» DOA­MNA Ilii Ilii membră la Uniunea Mamelor, Str. General Praporgescu nr. 21, în ziua de 26 Oct. 1944, orele 10—11 dimineaţa, casa mea dela adresa de mai sus, me-a fost de­vastată de răufăcători, furându­­mi-se tot ce am avut, haine, len­gene, un covor mare, haine de iarnă, etc. Rog pe cei ce au cu­noştinţă despre acest caz, a mă înştiinţa la Comisariatul 1 Gal­ben, Str. Nicolae Filipescu,­­ de­oarece am făcut reclamaţia acolo. 42 ■»■»■»♦♦♦♦44 4MMM ♦ ♦♦4444. SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI Praticaţinire No. 3657 din 26 Oct. 1944 Se aduce la cunoştinţa celor int­­teresaţi că Subsecretariatul de Stat al Marinei are de dat în arendă, bufetul din Localul S. S. M. B-dul Elisabeta Nr. 1. Termen d­e închiriere un an de zi. 3. Licitaţia se ţine în ziua de 10 Noembrie 1944 sau în localul S. ,S M. B-dul Elisabeta Nr. 1 Bir. In­formaţii Cei interesaţi vor lua cunoştinţa de caetul de sarcini la Bir. Infcrr­­rrjalid in orice zi de lucru între o­­rele 12-13 .ium. Şeful serv. Geniu şi Domenii. Col. Gr. Rădulescu. 8*43 . Rog cine ştie unde se află tânărul Mari­nescu, rablofonist, fort te reprezentanţa „Minerva" ,să contin­c­e la ziar sub Mir. 148 F. 35 Cumpăr apartament, hali, două ca­­mere şi dependinţe, numai bloc central, liber imediat. Telefon 4.15.11, orele 7—9, seara 9—10. Uleiuri „DENY“ pentru făcut uşor Apa de colonie, Loţiuni, Parfumuri, Esenţe pentru făcut rom, liqueron, vertmuth, siropuri, depozit ..Opac“, strada Doamnei 7 (Galeriile Blanduziei etaj) București. Telefon 4.28.60. 57 4 + * V­ând STRUNG nou masa 1.70 m. Werkzeugmaschinen Fabric Eugen Weisser Heîlibronen Electromotor 220/380 4 kw., 5.44 KP. la ziar sub conve­nabil 140 F. p Dispărut Rog persoanele care ştiu ceva de Locotenentul Gheorghe Vlăsceanu, Regi­mentul 9 Artilerie, Bateria 6 Craiova, să anunţe soţia, Aleea Sapienţei 10, Bucu­reşti. 4 icon 111 CAUT post ori­unde, lucrez şi operativa. Condiţiile şi adresa: Comuna Mierea Bir­­nice­, jud. Dolj, pentru Goga Holban. 8 444 ♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦+♦♦♦♦♦♦ C. A. M. PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că, in ziua de 12 Decem­brie 1944, orele 10 a. m. se va ţine la Serviciul Cumpărărilor C.A.M., Calea Victoriei Nr. 152, Etaj II, Bucureşti, o licitaţie publică pentru procurarea a: 20.000 buc. capse detonante Nr. 5 tub aluminium. 400.000 buc. capse detonante Nr. 8 tub de aramă. 300.000 buc. amorse electrice Nr. 6 tub de aramă. 600.000 buc. amorse electrice Nr. 8 tub de aramă. Cadtul de sarcini, mostrele res­pective, precum şi orice alte in­­formaţiuni privind această furni­tură se pot lua în orice zi lucră­toare între orele 10,30—13, de la­­­a­dresa sus indicată. Licitaţia se va tine in conformi­tate cu Legea Contabilităţii Publi­ce, art. 88—110 şi Regulamentul Direcţiei Licitaţiilor. 8949 FOCUL DE LA UZINELE ROMANE — PAGUBE DE 14 MILIOANE — Ieri dim., la ora 9, la Uzinele Române, din şos. Vitan 246, a iz­­bucnit un incendiu, care a luat naştere de la secţia de carton as­faltat, pe care a distrus-o în în­tregime. Focul a fost stins de postul de pompieri Radu Vodă. Fabrica este asigurată la socie­tatea „Dorna Vatra”­Pagubele se ridică la 14 mili­oane lei ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Gardianul Ilie Creţu a găsit ieri dimineaţă, pe o bancă, de pe şos. Kiseleff, pe Haim Isteric, din str. Cantemir Nr. 9, care îşi tăia­se cu lama, arterele de la gât şi de la mâna stângă. El a fost internat în sanatoriul francez. SPARGEREA DIN STR. BRANCOVEANU Noaptea trecută, hoţii au spart magazinul cu articole de fierărie „Ionescu şi Jelea”, din bd. Brân­­coveanu nr. 6 şi au furat cinci milioane lei, din cassa de bani, pe care au spart-o cu ajutorul aparatului de oxigen­»♦♦♦♦♦ + ♦♦♦♦♦♦♦♦ »+■+♦♦♦♦♦■« RDIS din suflet pe camarazi ofi­ţeri sau trupă, cine ştie ceva despre iubitul meu copil Căpitan GHEORGHE PÂRVU Reg. 9 Roşiori, dispărut la 12—15 Aprilie, să anunţe pe mama sa Elena Pârvu, corn. Ciulniţa, jud. Muscel, Ofic. Leordeni,­­ CRIMA DIN CRUCEA DE PIATRĂ Tânărul Marin Nadler, de 16 ani, cu domiciliul în str. Cuza Vodă 39, având o discuţie în car­tierul Crucea de piatră, cu Ioan Pântea, acesta i-a dat o lovitură­­ cu un stilet. Deşi grav rănit, Nadler a mai­­ putut merge pâ­nă la spitalul Ca- I­ritas unde, cu toate îngrijirile date, a încetat din viaţă. Criminalul a fost arestat. IMPUŞCAT DE UN GLONTE RĂTĂCIT D. Constantin Gheorghe, din str. Puţul lui Zamfir nr. 6, a fost împuşcat de un glonte rătăcit, pe când trecea pe b-dul Aviator Beller. DISPĂRUT Cine ştie unde se află tânărul Paraschivescu Mihalache Ion, în vârstă de 16 ani, dispărut Marţi, 24 Oct. 1944, este rugat să anun­­­ţe pe disperata sa mamă Anicu- I­ţa Badea, din Bucureşti, str. Co- I­lorian nr. 32 (Belu). ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ RETTA fost la Casa Beer, anunţă onorata sa clientelă deschiderea salonului propriu de Coafură şi Frizerie B-dul Pache 45 — Tramvai 14-24-7 — Tel. 4.89.82 Execută ondulaţiuni permanente, veps­ul şu­ şamponatul părului în orice nuanţă Angajez lucrători frizeri şi bună manichetă 4003 ! 1i Viitoarea aşezare monetară a faunii (Urmare de) pag. X-a­­ ton Woods, etalonul aur rămâne la baza viitoarei aşezări mone­tare a lumii. In discursul ţinut, la 7 Iulie 1944, la Königsberg, d. Dr. Wal­ter Funk, Ministru al Economiei Naţionale a Reich-ului, învinuia Conferinţa dela Bretton Woods că s’a întors la forma învechită a etalonului aur. In conferinţa ţinută, la Ca­mera de comerţ din New-York, în primăvara anului acestuia, în legătură cu planurile monetare anglo-saxone care au servit de bază rezoluţiunilor dela Bretton Woods, cunoscutul economist d. Benjamin M. Anderson, profesor la Universitatea din California, regretă că nu se revine la eta­­lonul-aur în forma lui clasică. Planurile ce as fi examinat jus­tifică credem, într-o largă mă­sură, ambele păreri. Sistemul monetar internaţional rămâne „ancorat“ de aur; etalonul-aur nu va juca, însă, după regulile sale cunoscute. „Rezoluţiunile“ prevăd, cum am arătat în articolul nostru din 3 octombrie crt., că parităţile mo­netelor naţionale se vor fixa de ţările participante în acord cu „Fondul monetar internaţional“, în aur sau în dolari americani. Cu alte cuvinte, monetele ţări­lor participante vor fi definite, aşa cum este definit leul, de pildă, prin legea monetară din 7 Februarie 1929, printr’un anumit conţinut de aur — 10 miligrame de aur, titlu 9/10 în acea lege — conţinut diferit, fireşte, de la o monetă la alta. Raportul dintre aceste greutăţi va da cursul de schimb al diferitelor monete în­tre ele. Rezoluţiunile mai prevăd că plata cotelor de participare la „Fond“ se va efectua în aur,­­ sau devize-aur, pentru 25% din­­ cota subscrisă sau numai 19% din stocul de aur de care dis­pune ţara subscriitoare, în cazul când aceasta nu dispun® de aur suficient spre a acoperi cele 25% din cota sa. Această dispoziţiune arată grija „Fondului“ ca fiecare participant să păstreze o rezervă de aur, asupra căreia să p­atta dispune liber oricând, pentru menţinerea echilibrului său mo­netar. In sfârşit, zece la sută din co­tele subscrise pentru Banca de Reconstrucţie vor­­ trebui vărsate, de asemenea, în aur. Legat de aur, cum vedem mai sus, sistemul monetar, aşa cum rezultă din rezoluţiunile de la Bretton Woods, nu este, însă, etalonul aur aşa cum l-am cu­noscut: înainte de 1914, sau după stabilizările care au avut loc până la criza din 1929. ’ Suprimarea restricţiunilor — controlul devizelor şi reglemen­tarea plăţilor internaţionale — condiţiune esenţială a funcţio­nării corecte a etalonului-aur, este, cum am spus într’unul din articolele noastre, felul pe care înţeleg să-l atin­gă, mai cu­rând sau mai târziu, autorii re­­zoliţiunilor. Pentru moment, însă, nu este încă vorba de su­primarea controlului, cel puţin în ce priveşte mişcările de capital. Ieşirile de capital se pot, însă, ascunde, uşor, fie prin nerepa­­trierea sumelor provenite din export, fie prin exagerarea su­melor ce se afectează plăţii im­portului. Se naşte atunci între­barea, cum se vor putea înlătura mişcările de capital pe aceste căi dacă renunţăm, cum se pare că este intenţiunea autorilor planu­rilor ce examinăm, la controlul operaţiunilor curente de import, export, etc. Pe de altă parte, constatare de importanţă capitală, nu se a­­flă, după cât ştim, în economia proiectelor de la Bretton Woods, nicio dispoziţiune care să oblige ţările participante să renunţe, de îndată, la cursul forţat, adică să restabilească sau să menţină convertibilitatea biletului — obli­gaţiunea băncii de emisiune să dea, la cerere, purtătorilor de bi­lete: aur în monete, ori în bare, sau devize-aur. Atât timp cât există curs forţa­t nu poate fi vorba de o funcţionare normală a etalonului-aur. In asemenea condiţiuni, încer­când să facem o caracterizare, credem că putem spune că re­­zoluţiunile de la Bretton Woods nu constitue o revenire la etaloaul­­aur aşa cum l-am practicat până în preajma lui 1930 ; ele prevăd mai curând un sistem, tranzito­riu de­sigur, de dirijare mone­tară pe plan internaţional, care păstrează o legătură foarte strânsă cu aurul, în aşteptarea momentului în care se vor pu­tea suprima restricţiunile şi re­stabili deplina convertibilitate a biletului. În aceste condiţiuni, „îngrijo­rarea“ d-lui Dr. Walter Funk pricinuită de „revenirea la în­vechitul etalon-auri“ se arată a fi mai puţin întemeiată, iar desa­­măgirea profesorului Anderson, provocată de părăsirea acţiunii de echilibru pe care o realizează jocul liber al etalonului-aur în forma lui clasică, şi mai mare. Soluţiunea asupra căreia s’a realizat acordul celor 44 de na­ţiuni reprezentate la Bretton Woods pare să fi fost impusă de situaţiunea în care se găsesc multe din ele, Marea Britanie în primul rând, datorită, pe de o parte, epuizării disponibilităţilor de aur sau devize aur al acestor ţări, pe de alta sarcinii conside­rabile a datoriei externe con­tractate, de cele mai multe ori, în timpul şi din cauza războiului. Datoria Marei Britanii în a­­fară, după o evaluare făcută de Lordul Keynes, şeful delegaţiunii britanice la Bretton Woods şi autorul proiectului monetar en­glez din Aprilie 1943, s’ar ridica — după „Neue Züricher Zeitung“ din 12 Iulie 1944 — la finele a­­nului acesta, la 12 miliarde lire sterline sau 19 bilioane de lei, la cursul oficial. Fără consolidarea acestei da­torii şi eşalonarea ei la o pe­rioadă foarte lungă, cu o do­bândă foarte redusă care să re­ducă sarcina ei — condiţuni ne­împlinite în clipa de faţă — o asemenea datorie poate constitui mâine o ameninţare gravă pen­­tru echilibrul balanţei de plăţi a Marei Britanii. In aceste condiţiuni, întoarce­rea imediată la libertatea miş­cărilor internaţionale de capital, pe care o presupune neapărat funcţionarea normală a etalonu­lui-aur, nu a apărut posibilă ex­perţilor britanici, la Bretton Woods. Această constatare explică po­­ziţiunea d-lui Dr. Walter Funk sau planurile de reconstruc­ţie economică germană faţă de etalonul­ aur şi noua aşezare monetară a lumii şi se apropie mai mult de atitudinea delega­­ţiunii engleze la Bretton Woods ori proiectul monetar al Lordu­lui Keynes, din Aprilie 1933; există, în unele privinţi cel pu­ţin, o apropiere mai mare decât de proiectul monetar american White din­­ 1943, ori de concep­­ţiuni ale delegaţiunii U. S. A. la Conferinţă. Germania epuizase, într’adevăr, o bună parte din disponibilită­ţile ei de aur şi devize în mo­mentul intrării ei în război şi a contractat, în timpul războiului, o datorie importantă — soldurile creditoare ale ţărilor europene în clearingurile lor cu Germania printre care, fireşte, şî România — care s’ar ridica, după datele publicate de „Neue Züricher Zeitung“ la 20 Iulie 1944, la 20 miliarde RM, sau 1.200 mi­liarde lei. Statele Unite deţin ani aproape trei sferturi din aurul lumii şi sunt creditoare ale celor mai multe din ţările care au parti­cipat la Bretton Woods. Deosebirea între situaţiunea de fapt a Germaniei sau Marei Bri­tanii, de o parte, şi Statele Unite de altă parte, este neînsemnată. Oricât de mare ar fi obiectivi­tatea celor chemaţi să statorni­cească „sau cel puţin să discute, noua aşezare monetară a lumii, ei nu se pot lepăda, în întregime, de povara întere­selor sau dificul­tăţilor ţării căreia aparţin. Faţă de aceste interese şi în prezenţa acestor dificultăţi, mulţi din acei chemaţi să caute la Bret­ion Woods mijloacele cele mai bune spre a restabili ordinea mone­tară în lume şi întoarcerea la o pacinică colaborare între po­poare, nu au crezut cu putinţă să se întoarcă dintr’odată la o li­bertate deplină a schimburilor internaţionale şi la o restabilire integrală a automatismului eta­lonului-aur. Aceasta, însă, nu înseamnă că stăpâniţi de mirajul formulelor de monetă dirijată — care 110 şi-au dovedit până acum merite serioase decât în suferinţele răz­boiului şi în tirania regimurilor totalitare — sau de teama difi­cultăţilor ce s’au putut produce altă dată, în funcţionarea etalo­­nului-aur trebue să nesocotim progresele incontestabile pe care le-a făcut omenirea în zeci de ani de libertate economică, în regimul etalonului-aur. In momentul în care, plecând urechea la chemarea­­ cunoscu­tului sau atraşi de farmecul nou­tăţii, am fi gata să izgonim o slugă veche, cu care ne-am po­menit de la bătrâni, să ne gândim o clipă, nu numai la supărările pe care ni le-a pricinuit, uneori, dar şi la binele ce a ştiut să ne facă. Agravarea situaţiei guvernului japonez după dezastrul din apele Flipinelor Londra, 30 (Rador). — Infor­maţiile sosite aci arată că în sânul cabinetului japonez se ma­nifestă grave temeri după groaz­nica înfrângere pricinuită flotei japoneze de forţele americane în Filipine, al cărei rezultat a fost demoralizant pentru populaţia civilă. Şefii japonezi au de făcut faţă unei ierni g­­ele în cursul căreia vor trebui să menţină moralul populaţiei, complicat prin greaua situaţie alimentară. Ei se tem că încrederea în re­gimul Koyso, a cărui promisiune atunci când a luat puterea după guvernul Tojo, a fost de a face Japonia de necucerit, scade din ce in ce mai mult. Conferinţele din ultimele zile la care au luat parte împăratul, preşedintele consiliului de mi­­­iştri şi şefii navali şi militari au decurs într-o atmosferă grea. Ei şi-au adus unul altuia învi­nuiri grave. Se poate prevedea o schimbare apropiată a guvernu­lui. In acest timp, progresele ame­ricanilor în Filipir se continuă. După cum s’a anunțat într’un comunicat dat de generalul Mac­ Arthur, cuirasatele japoneze „Huso” șî „Yamashiro", având fiecare o deplasare totală de 30.939 tone, se află printre vasele scufundate de americani săpta­ma­na trecută. Ierarhii ortodocşi ai Ardealului către I. P. Sf. Sf Alexe, Mitropolitul Leningradului şi Hovgorodului. Locţiitorul Scaunului patriarhal al Bisericii ortodoxe ruse (Urmare din pag. X-a) n’a pornit liber la acest războiu. Atât de apăsată era situaţia noa­stră, încât după ce jumătatea de Nord a Transilvaniei noastre a fost dată Ungurilor prin dictatul de la Viena, Germania hitlerista şi Italia fascistă ne opreau chiar şi să protestăm împotriva orori­lor de neînchipuit săvârşite faţă de fraţii noştri ajunşi în robia maghiară. Cine ar putea povesti tot ce au pătimit fraţii noştri în Ardea­lul robit, de la Ungurii ocrotiţi de Nemţi ? Preoţii au fost ucişi ori ciopârţiţi în chip îngrozitor, populaţia unor sate ucisă, sute de mii de Români închişi, expul­zaţi ori expatriaţi, tineri români puşi la jug să tragă plugul, avu­tul românesc confiscat. Iată de ce poporul român n’a putut fi cu sufletul şi cu voia alăturea de Germani şi de milui­ţii lor dela Budapesta nici în a­­ceşti patru ani din urmă. Şi iată de ce trecerea României alăturea de poporul rusesc şi de Naţiunile Arate este o faptă săvârşită din toată inima, este o isbucnire a străfundurilor lui de simţire şi lupta lui de acum împotriva Germaniei hitleriste şi a Unga­riei hrăpăreţe este o luptă în care s’a aruncat cu toată inima şi nu va înceta-o până nu va vedea înlăturat cu desăvârşire orice pericol din partea lor. De aceea noi ierarhii Bisericii ardelene, care a fost totdeauna alăturea de aspiraţiunile drepte ale poporului şi l-a ocrotit în veacurile de asuprire, aspciem rugăciunile noastre la ale înalt Prea Sfinţiei Voastre, ca Dum­nezeu să ajute oştilor comune ale popoarelor noastre să înfrângă pe duşmanii comuni ai umanită­ţii, ai libertăţilor naţionale şi ai Domnului nostru Iisus Hristos. Facă Dumnezeu ca din această împreunare a rugăciunilor celor două Biserici surori, a două po­poare întovărăşite în lupta împo­triva duşmanului comun al lor şi al creştinismului, să răsară tot mai puternică frăţia întru Dom­nul nostru Iisus Hristos pentru timpurile viitoare, spre binele su­fletesc al popoarelor noastre şi spre întărirea tot mai strânsă a legăturilor dintre ele. Rugându-Vă să primiţi, înalt Prea Sfinţite şi Venerabile frate, îmbrăţişarea noastră întru Dom­nul, binevoiţi a împărtăşi între­gului popor pravoslavnic al Ru­siei arhiereştile Noastre binecu­vântări în marea luptă ce o poar­tă cu neîntrecută vitejie. Sibiu, la 12 octomvrie 1944 NICOLAE Arhiepiscop al Arhiepiscopiei or­todoxe române de Alba-Iulia şi Sibiu şi Mitropolit al Românilor ortodocşi din Ardeal, Banat, Cri­­şana şi Maramurăş NICOLAE Episcop al eparhiei ortodoxe ro­mâne a Orăzii ANDREIU Episcop al eparhiei ortodoxe ro­mâne a Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului VENIAMIN Episcop al eparhiei ortodoxe ro­mâne a Caransebeşului VASILE Episcop al eparhiei ortodoxe ro­mâne a Timişoarei NICOLAE Episcop al eparhiei ortodoxe ro­mâne a Vadului, Feleacului şi Clujului VASILE Episcop al eparhiei ortodoxe ro­mâne a Maramurăşului tai visfee ale psciiSaî&r rămase ps câmp Galaţi, 26 Oat. Ab'« s’a înregistrat nenoroci­rea din comuna Jărăşti, unde 3 copii au fost omorâţi de grenade şi iată că o nouă nenorocire s’a înregistrat în­ comuna Şendreni (Covurlui). Copiii Emil Iordăchescu de 9 ani, Niculai Dobre şi Petre Bo­hre, din comuna Şendreni, gă­sind un proeotil şi jucându-se cu el, acesta a exploadat, omorând pe copilul Emil Iordăchescu şi rănind grav pe ceilalţi doi copii. Răniţii au fost­ aduşi la Galaţi şi internaţi în spitalul „Elisabeta Doamna“. ULTIMELE ŞTIRI DIN STRĂINĂTATE (Telegrame primite până la ora 2 etapă amiează) FORŢELE SOVIETICE ÎNAINTEAZĂ IN CEHOSLOVACIA ŞI UNGARIA Moscova, 30 Radov). — Comu­nicatul militar sovietic dat de Biroul de Informaţiuni asupra operaţiilor din ziua de 29 Oc­tombrie transmite : In cursul zilei de 29 octom­brie, pe teritoriul Cehoslovaciei, la sud de oraşul U­jgorod, trupele noastre după lupte crâncene au cucerit oraşul şi nodul de cale ferată Ciop. In Ungaria, spre vest de ora­şul Satu Mare, trupele noastre au continuat înaintarea ocupând mai multe localităţi, primire care Nir,Parasnai, Papoş, Or, Iarmi, Cantorjanos, Dory, Dinlay, Poci, Petri, Kollo-Semieni şi gara Ma­­ria-Poei. In celelalte sectoare ale fron­tului se semnalează acţiuni de recunoaştere in mai multe puncte lupte cu caracter local. In cursul zilei de 28 octom­brie, pe toate fronturile, trupele noastre au scos din luptă și au distrus 88 de tancuri germane iar în lupte aeriene sau din cauza artileriei anti­aeriene au fost do­bori­te 15 avioane inamice. ! FRONTUL GORUN DIN APUSUL OLANDEI SE NĂRUIE Londra, 30 (Rador). — D. Boon Campbell, trimisul special al a­­genţiei „Reuter“ pe lângă armata 2-a britanică, transmite: Frontul german din apusul Olandei se destramă şi se nărue în­ faţa dublei presiuni exercitate de armatele britanice şi cana­diene. Germanii încearcă să treacă trupele lor cele mai bune şi per­sonalul superior administrativ dincolo de Maas. ALIAŢII AU ÎNAINTAT LA NORD DE TILBURG Londiră, 30 (Radar). — După cum se află de la marele cartier aliat din Paris, progrese specta­culoase în vederea nimicirii a 40.000 germani ce încearcă prin lupte să scape înspre nord peste Rinul inferior au fost făcute de ostașii de sub comanda mareșa­lului Montgomery. Trupele britanice, înaintând la nord de Tilburg, se află la numai 3 mile jumătate de fluviu. Avioanele aliate au bombardat podul de scăpare de peste Rinul inferior de la Moerdijk. In Beveland, trupele canadiene, după ce au făcut joncţiunea cu trupele de la capul de pod bri­tanic, şi-au continuat înaintarea pentru a cuceri oraşul principal al insulei, Goes, nodul rutier cel mai important. Aliaţii au ajuns până în apro­­ piere de satul Kaatsheuvel, Ia nord de Tilburg. Mai înspre vest, trupele cana­diene stăpânesc o mare întindere de teren la nord de şoseaua Roosendaal-Bergen op Zoom. Aliaţii au realizat acum o li­nie de front neîntreruptă de 9 mile la nord-est, înaintând 3 mile în punga de pe Scheldt, canadienii au ocupat oraşul Cadzand. ORAŞUL BREDA A FOST CURĂŢAT DE GERMANI Londra,*30 (Rador). — După cum se află de pe frontul din ves­tul Europei, oraşul Breda a fost curăţit de germani, cu excepţia unor neînsemnate rezistenţe izo­late. Aliaţii au înaintat 6 mile la nord de Tilburg. ORAŞUL KOELN PUTERNIC BOMBARDAT DE AVIAŢIA BRITANICA Londra, 30 (Rador). — Pentru a doua noapte consecutivă, for­maţiuni de avioane britanice au efectuat în cursul nopţii spre Luni două atacuri împotriva o­­raşului Koeln. Echipajele britanice au rapor­tat că incendiile pricinuite în­­cursul zilei de Sâmbătă, când a­­supra orașului Koeln a fost efec­tuat cel mai puternic bombarda­ment din acest război, continuau să se întindă. O nouă acţiune ofensivă împotriva celor 100.000 germani din regiunea La Rochelle Paris, 30 (Rador). — Postul de radio Paris a anunţat că , întăriri "merie?,ne au sosit în rândurile franceze din interior a- Kaâe în reg.ui..oa La Rochelle. O nouă acţiune ofensivă împo­triva celor 100.000 germani ce sunt puternic organizați la teren aci se așteaptă a se produce în foarte scurtă vreme". i

Next