Universul - Provincie, noiembrie 1944 (Anul 61, nr. 295-322)
1944-11-01 / nr. 295
ii Alexandru Vociu CEPGfflT MIROS DE PARFUMERIE, CAUCSUCARIE, ARÎJC015 DE TOALETĂ,ABUNURI, PRODUSELE DAVOD OXIGSM BORAX B-carcjii — Str. Smârden 20, ES. IU — Tel. 3.07.99. Cont Cek: 5835 Anunţi Onor, clientelă din Bucureşti şi provincie, că este permanent aprovizionată cu toate articolele de parfumerie, cauciucărie, săpunuri toaletă de la toate fabricile din ţară, cu preţuri de reclamă. Orie© comenzi făcute prin poştă se livrează in toată ţara, insolţite cu un acont® de 50% prin cont Cek 5835 sau prin comisionari. ,VOGA“ Alex. Vecin *9 4001 ♦+♦♦44 ♦♦♦♦♦♦♦•♦-♦♦♦♦ ■» ( Ca««IEBORAX anunţă onor. clientelă din toată ţara, că veritabilele produse sok David Oxigen Borax ©OB19 (cu crucea D®E cremă, săpun, pudră, fard, ruj, pastă de dinţi se vând numai prin depozitul nostru general, pentru toată ţara, Fabrica „Voga",Smârdan 20, et. 3. Rugăm remiteţi direct comenzile dvs. prin comisionari sau prin poştă, însoţite de un aconto de 50%, la Cec No. 5835. „V O G A" Smârdan 20, Et. 3. Reprez. Farmacist Dumitru Neciu. I;; Mlcştm©! Dumitrescu ■ roagă distinsa clientelă să viziteze ij b mmmmm ij din pădurea Tineasa , complect renovat. — Deschis toata iarna.il CUMPĂRAM orice cantitate mare artificiale de pergament, naturin ,etc. Telefon 2.19.55 sau 2.58.43 INFORMAŢII In urma intervenţiei ministerului culturii naţionale, comisariatul general al preţurilor a avizat că majorarea de salarii prevăzută de decizia ministerului economiei naţionale nr. 54319 se aplică tuturor salariaţilor particulari, inclusiv personalului didactic şi administrativ de la şcoalele particulare. ^ Din eroare a apărut în darea de seamă a manifestaţiei muncitoreşti de Sâmbătă numele d-lui Zamfir Apostol în loc de d. Gheorghe Apostol. Cu începere la 1 HoemSria 1944 sggp I „GRAIUL NOU“ 4SFSAIUL NOU 41. La procesiunea cu aducerea raclei cu moaştele sfintei cuvioase Paraschiva au luat parte şi elevele liceelor Soc. Ortodoxe Naţionale a femeilor române, membrele şi comitetele în frunte cu d-nele Maria Soare preşedintă, Năzărie şi El. Oprescu Ziar al Direcţiunii politice de front a Armatei Roşii Serviciul de abonamente al ziarului „Graiul Nou“ funcționează în strada Belveder Nr. 6 Telefon 3.40.84 Costul unui abonam tixt lunar este de LEI 725 Apere de trei ori pe săptămână. Marţi, Joi și duminică FACE ABONAMENTE LUNARE funcț I BOLI DE FEMEI Dr. VIRGIL MONDA MAMOȘ Str. Brezoianu Nr. 9 , Et. II Consult, şi tratamente 3—G & Direcţiunea Seminarului central din Bucureşti anunţă corpul profesoral că mâine ora 10, trebuie să fie prezent în cancelaria şcoalei pentru depunerea legiuitului jurământ de credinţă. O delegaţie a m»mb:H«r Sindicatului c©mereb?*ţt*l®r de lemne de foc din Bucureşti s'au prezentat în audienţă de Direcţiunea Mişcării C. F. R„ la Domnul Director Buradescu. 4012 Dr. N.GROVANU Boli de femei şi operaţiuni. Bd. Brătianu 24, scara D. et. II 4—7 p. m. Tel. 5.72.87. Direcţiunea Şcoalei centrale de fete din Bucureşti face cunoscut corpului didactic şi elevelor că deschiderea cursurilor se va face Miercuri, 1 Noembrie, ora 8 jumi. dim. BISERICEŞTI ^ Privigherile zilnice organizate de Aşezământul Sfintei Fecioare Maria, vor urma la ora 16: Luni 30 Oct. la biserica Sf-tul Sivestru; Marţi 31 la biserica Olari. MILITARE ♦ Regimentul 21 Infanteria face cunoscut tuturor evreilor din contingentele 1940—1935 ambele inclusiv că în conformitate cu ordinul M. St. M. Nr. 222.041 din 1944, sunt obligaţi a se prezenta pe data de Noembrie 1941 la acest Regiment. Cei ce nu se vor prezenta în termen vor fi daţi nesupuşi la concentrare şi judecaţi de Curtea Marţială. Până la data de 5 Noembrie 1944 toţi evreii din contingentele arătate îşi vor anunţa adresele fie personal fie prin scrisori recomandate. Şcoala superioară de Pictură bisericească a Arhiepiscopiei Bucureştilor intră în al cincilea an de activitate, înscrierile se fac între 1 şi 8 Noembrie 1944, orele 19-12 la secretariatul Arhiepiscopiei. Nu se plăteşte nici un fel de taxă. Nu se cer diplome de studii. Cursurile încep Joi 9 Noembrie 1944, era 11 din, când profesorul I. D. Ştefaneseu va vorbi despre „Stiluri în pictura bisericească”. „ Căminul de studente al Asociaţiei creştine a femeilor române anunţă pe toate studentele înscrise la acest cămin pentru anul 1944—45, că până la 5 Noembrie trebue să-şi achite pensiunea pe luna în curs. In caz contrariu locul rămâne liber de la această dată. AVOCATUL Herman Baraj şi-a reluat consultaţiunile Telefon 1.23 49 Str. Maior Giurescu 8 Orele de primire numai 2 4 p. m. 80. Ci Asociaţia creştină a femeilor române anunţă membrele active ale Asociaţiei, precum şi pe membrele departamentului industrial (ucenice, lucrătoare, vânzătoare şi funcţionare comerciale) ale departamentului funcţionarelor şi al studentelor, că s’a redeschis sediul central cu diversele activităţi. Vizite şi informaţiuni se primesc zilnic între orele 3—5. ŞCOLARE C Direcţiunea liceului comercial de fete „Regina Elisabeta”, piaţa Amzei, Bucureşti, anunţă doamnele profesoare, părinţii şi elevele că Miercuri, 1 Noembrie, ora 8, va fi slujba religioasă pentru începutul anului şcolar.. Institutul francez de înalte studii face cunoscut că cursurile serale de limba franceză pentru adulţi (începători, curs mijlociu, curs de perfecţionare) se vor deschide la 15 Noembrie1944 pentru şase luni. Informaţiuni şi înscrieri, strada Gogu Cantacuzino nr. 16, în zilele de Marţi, Miercuri, Joi, Vineri, de la orele171/2019. /’ Direcţiunea şcoalei de ucenici electricieni nr. 9 Silveşu din str. Oltarului 11 reaminteşte întreprinderilor industriale şi patronilor electricieni din Capitală că sunt obligaţi, conform legilor, să-şi înscrie ucenicii numai la această şcoală, în caz contrar vor suferi rigorile legilor, înscrierile se primesc până în ziua de 1 Noembrie a. c., ora 16 când încep cursurile şcolare . „Căminul de studente” întreţinut de Asociaţia preoteselor ortodoxe române se redeschide la 1 Noembrie, primind şi eleve de liceu, pe lângă studente. Condiţiunile de primire se găsesc la sediul din bulevardul Carol 75 (statuia Pake), în fiecare zi. Informațiuni se pot lua la telefon 2.84.16. Vând Alambic sistematic de fabricat ţuică, nou, complet cu toate accesoriile necesare şi cu deflemator, capacitatea 500 litri. Un aparat de must concentrat şi pasterizat, sistem francez, nou, cu fabricaţia încontinuu, producţie mare, funcţionează cu aburi. Un aparat Vacum nou complet, cu pompă, capacitatea, 1000 litri, funcţionează cu aburi şi vid , pentru marmeladă, bulion, siropuri şi must concentrat. Doritorii se vor adresa: Arămăria mecanică Dinescu Buzău. 21 Asociaţia Comercianţilor de Materiale pentru Construcţiuni Specialitatea : Ciment-Var din Bucureşti Persoană juridică şi morală, Tribunalul Ilfov, Secţia I-a Civ. C. Nr. 42 din Iunie 1931. Dos. 1945 931 Convocare In conformitate cu art. 15 al Statutelor, convocam, pe D-nidi membrii ai Asociaţiei Comercianţilor de materiale pentru construcţii, specialitatea Ciment-Var, din Bucureşti, în adunarea generală ordinară, pe ziiua de Duminică 5 Noembrie 1944, ora 10 dimineaţa în Bucureşti, calea Rahovei nr. 227. LA ORDINEA ZILEI : 1. Descărcarea comitetului de gestiune până la zi; 2. Raportul cenzorilor; 3. Alegerea unui nou comitet; 4. Importante chestiuni profesionale. In cazul când la 5 Noembrie 1944, nu vor fi prezenţi membrii statutari, adunarea generală ordinară se amână pentru ziua de 12 Noembrie 1944, care se va ţine în orice caz, la aceiaşi oră în acelaşi local şi cu aceiaşi ordine de zi şi fără altă convocare ori care ar fi numărul membrilor, prezenţi. 6 + »4 ♦♦♦♦♦+♦♦♦-*-♦ 4 ♦♦♦♦-» DOAMNA Ilii Ilii membră la Uniunea Mamelor, Str. General Praporgescu nr. 21, în ziua de 26 Oct. 1944, orele 10—11 dimineaţa, casa mea dela adresa de mai sus, me-a fost devastată de răufăcători, furândumi-se tot ce am avut, haine, lengene, un covor mare, haine de iarnă, etc. Rog pe cei ce au cunoştinţă despre acest caz, a mă înştiinţa la Comisariatul 1 Galben, Str. Nicolae Filipescu, deoarece am făcut reclamaţia acolo. 42 ■»■»■»♦♦♦♦44 4MMM ♦ ♦♦4444. SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI Praticaţinire No. 3657 din 26 Oct. 1944 Se aduce la cunoştinţa celor intteresaţi că Subsecretariatul de Stat al Marinei are de dat în arendă, bufetul din Localul S. S. M. B-dul Elisabeta Nr. 1. Termen de închiriere un an de zi. 3. Licitaţia se ţine în ziua de 10 Noembrie 1944 sau în localul S. ,S M. B-dul Elisabeta Nr. 1 Bir. Informaţii Cei interesaţi vor lua cunoştinţa de caetul de sarcini la Bir. Infcrrrrjalid in orice zi de lucru între orele 12-13 .ium. Şeful serv. Geniu şi Domenii. Col. Gr. Rădulescu. 8*43 . Rog cine ştie unde se află tânărul Marinescu, rablofonist, fort te reprezentanţa „Minerva" ,să contince la ziar sub Mir. 148 F. 35 Cumpăr apartament, hali, două camere şi dependinţe, numai bloc central, liber imediat. Telefon 4.15.11, orele 7—9, seara 9—10. Uleiuri „DENY“ pentru făcut uşor Apa de colonie, Loţiuni, Parfumuri, Esenţe pentru făcut rom, liqueron, vertmuth, siropuri, depozit ..Opac“, strada Doamnei 7 (Galeriile Blanduziei etaj) București. Telefon 4.28.60. 57 4 + * Vând STRUNG nou masa 1.70 m. Werkzeugmaschinen Fabric Eugen Weisser Heîlibronen Electromotor 220/380 4 kw., 5.44 KP. la ziar sub convenabil 140 F. p Dispărut Rog persoanele care ştiu ceva de Locotenentul Gheorghe Vlăsceanu, Regimentul 9 Artilerie, Bateria 6 Craiova, să anunţe soţia, Aleea Sapienţei 10, Bucureşti. 4 icon 111 CAUT post oriunde, lucrez şi operativa. Condiţiile şi adresa: Comuna Mierea Birnice, jud. Dolj, pentru Goga Holban. 8 444 ♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦+♦♦♦♦♦♦ C. A. M. PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, in ziua de 12 Decembrie 1944, orele 10 a. m. se va ţine la Serviciul Cumpărărilor C.A.M., Calea Victoriei Nr. 152, Etaj II, Bucureşti, o licitaţie publică pentru procurarea a: 20.000 buc. capse detonante Nr. 5 tub aluminium. 400.000 buc. capse detonante Nr. 8 tub de aramă. 300.000 buc. amorse electrice Nr. 6 tub de aramă. 600.000 buc. amorse electrice Nr. 8 tub de aramă. Cadtul de sarcini, mostrele respective, precum şi orice alte informaţiuni privind această furnitură se pot lua în orice zi lucrătoare între orele 10,30—13, de laadresa sus indicată. Licitaţia se va tine in conformitate cu Legea Contabilităţii Publice, art. 88—110 şi Regulamentul Direcţiei Licitaţiilor. 8949 FOCUL DE LA UZINELE ROMANE — PAGUBE DE 14 MILIOANE — Ieri dim., la ora 9, la Uzinele Române, din şos. Vitan 246, a izbucnit un incendiu, care a luat naştere de la secţia de carton asfaltat, pe care a distrus-o în întregime. Focul a fost stins de postul de pompieri Radu Vodă. Fabrica este asigurată la societatea „Dorna Vatra”Pagubele se ridică la 14 milioane lei ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Gardianul Ilie Creţu a găsit ieri dimineaţă, pe o bancă, de pe şos. Kiseleff, pe Haim Isteric, din str. Cantemir Nr. 9, care îşi tăiase cu lama, arterele de la gât şi de la mâna stângă. El a fost internat în sanatoriul francez. SPARGEREA DIN STR. BRANCOVEANU Noaptea trecută, hoţii au spart magazinul cu articole de fierărie „Ionescu şi Jelea”, din bd. Brâncoveanu nr. 6 şi au furat cinci milioane lei, din cassa de bani, pe care au spart-o cu ajutorul aparatului de oxigen»♦♦♦♦♦ + ♦♦♦♦♦♦♦♦ »+■+♦♦♦♦♦■« RDIS din suflet pe camarazi ofiţeri sau trupă, cine ştie ceva despre iubitul meu copil Căpitan GHEORGHE PÂRVU Reg. 9 Roşiori, dispărut la 12—15 Aprilie, să anunţe pe mama sa Elena Pârvu, corn. Ciulniţa, jud. Muscel, Ofic. Leordeni, CRIMA DIN CRUCEA DE PIATRĂ Tânărul Marin Nadler, de 16 ani, cu domiciliul în str. Cuza Vodă 39, având o discuţie în cartierul Crucea de piatră, cu Ioan Pântea, acesta i-a dat o lovitură cu un stilet. Deşi grav rănit, Nadler a mai putut merge până la spitalul Ca- Iritas unde, cu toate îngrijirile date, a încetat din viaţă. Criminalul a fost arestat. IMPUŞCAT DE UN GLONTE RĂTĂCIT D. Constantin Gheorghe, din str. Puţul lui Zamfir nr. 6, a fost împuşcat de un glonte rătăcit, pe când trecea pe b-dul Aviator Beller. DISPĂRUT Cine ştie unde se află tânărul Paraschivescu Mihalache Ion, în vârstă de 16 ani, dispărut Marţi, 24 Oct. 1944, este rugat să anunţe pe disperata sa mamă Anicu- Iţa Badea, din Bucureşti, str. Co- Ilorian nr. 32 (Belu). ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ RETTA fost la Casa Beer, anunţă onorata sa clientelă deschiderea salonului propriu de Coafură şi Frizerie B-dul Pache 45 — Tramvai 14-24-7 — Tel. 4.89.82 Execută ondulaţiuni permanente, vepsul şu şamponatul părului în orice nuanţă Angajez lucrători frizeri şi bună manichetă 4003 ! 1i Viitoarea aşezare monetară a faunii (Urmare de) pag. X-a ton Woods, etalonul aur rămâne la baza viitoarei aşezări monetare a lumii. In discursul ţinut, la 7 Iulie 1944, la Königsberg, d. Dr. Walter Funk, Ministru al Economiei Naţionale a Reich-ului, învinuia Conferinţa dela Bretton Woods că s’a întors la forma învechită a etalonului aur. In conferinţa ţinută, la Camera de comerţ din New-York, în primăvara anului acestuia, în legătură cu planurile monetare anglo-saxone care au servit de bază rezoluţiunilor dela Bretton Woods, cunoscutul economist d. Benjamin M. Anderson, profesor la Universitatea din California, regretă că nu se revine la etalonul-aur în forma lui clasică. Planurile ce as fi examinat justifică credem, într-o largă măsură, ambele păreri. Sistemul monetar internaţional rămâne „ancorat“ de aur; etalonul-aur nu va juca, însă, după regulile sale cunoscute. „Rezoluţiunile“ prevăd, cum am arătat în articolul nostru din 3 octombrie crt., că parităţile monetelor naţionale se vor fixa de ţările participante în acord cu „Fondul monetar internaţional“, în aur sau în dolari americani. Cu alte cuvinte, monetele ţărilor participante vor fi definite, aşa cum este definit leul, de pildă, prin legea monetară din 7 Februarie 1929, printr’un anumit conţinut de aur — 10 miligrame de aur, titlu 9/10 în acea lege — conţinut diferit, fireşte, de la o monetă la alta. Raportul dintre aceste greutăţi va da cursul de schimb al diferitelor monete între ele. Rezoluţiunile mai prevăd că plata cotelor de participare la „Fond“ se va efectua în aur, sau devize-aur, pentru 25% din cota subscrisă sau numai 19% din stocul de aur de care dispune ţara subscriitoare, în cazul când aceasta nu dispun® de aur suficient spre a acoperi cele 25% din cota sa. Această dispoziţiune arată grija „Fondului“ ca fiecare participant să păstreze o rezervă de aur, asupra căreia să patta dispune liber oricând, pentru menţinerea echilibrului său monetar. In sfârşit, zece la sută din cotele subscrise pentru Banca de Reconstrucţie vor trebui vărsate, de asemenea, în aur. Legat de aur, cum vedem mai sus, sistemul monetar, aşa cum rezultă din rezoluţiunile de la Bretton Woods, nu este, însă, etalonul aur aşa cum l-am cunoscut: înainte de 1914, sau după stabilizările care au avut loc până la criza din 1929. ’ Suprimarea restricţiunilor — controlul devizelor şi reglementarea plăţilor internaţionale — condiţiune esenţială a funcţionării corecte a etalonului-aur, este, cum am spus într’unul din articolele noastre, felul pe care înţeleg să-l atingă, mai curând sau mai târziu, autorii rezoliţiunilor. Pentru moment, însă, nu este încă vorba de suprimarea controlului, cel puţin în ce priveşte mişcările de capital. Ieşirile de capital se pot, însă, ascunde, uşor, fie prin nerepatrierea sumelor provenite din export, fie prin exagerarea sumelor ce se afectează plăţii importului. Se naşte atunci întrebarea, cum se vor putea înlătura mişcările de capital pe aceste căi dacă renunţăm, cum se pare că este intenţiunea autorilor planurilor ce examinăm, la controlul operaţiunilor curente de import, export, etc. Pe de altă parte, constatare de importanţă capitală, nu se află, după cât ştim, în economia proiectelor de la Bretton Woods, nicio dispoziţiune care să oblige ţările participante să renunţe, de îndată, la cursul forţat, adică să restabilească sau să menţină convertibilitatea biletului — obligaţiunea băncii de emisiune să dea, la cerere, purtătorilor de bilete: aur în monete, ori în bare, sau devize-aur. Atât timp cât există curs forţat nu poate fi vorba de o funcţionare normală a etalonului-aur. In asemenea condiţiuni, încercând să facem o caracterizare, credem că putem spune că rezoluţiunile de la Bretton Woods nu constitue o revenire la etaloaulaur aşa cum l-am practicat până în preajma lui 1930 ; ele prevăd mai curând un sistem, tranzitoriu desigur, de dirijare monetară pe plan internaţional, care păstrează o legătură foarte strânsă cu aurul, în aşteptarea momentului în care se vor putea suprima restricţiunile şi restabili deplina convertibilitate a biletului. În aceste condiţiuni, „îngrijorarea“ d-lui Dr. Walter Funk pricinuită de „revenirea la învechitul etalon-auri“ se arată a fi mai puţin întemeiată, iar desamăgirea profesorului Anderson, provocată de părăsirea acţiunii de echilibru pe care o realizează jocul liber al etalonului-aur în forma lui clasică, şi mai mare. Soluţiunea asupra căreia s’a realizat acordul celor 44 de naţiuni reprezentate la Bretton Woods pare să fi fost impusă de situaţiunea în care se găsesc multe din ele, Marea Britanie în primul rând, datorită, pe de o parte, epuizării disponibilităţilor de aur sau devize aur al acestor ţări, pe de alta sarcinii considerabile a datoriei externe contractate, de cele mai multe ori, în timpul şi din cauza războiului. Datoria Marei Britanii în afară, după o evaluare făcută de Lordul Keynes, şeful delegaţiunii britanice la Bretton Woods şi autorul proiectului monetar englez din Aprilie 1943, s’ar ridica — după „Neue Züricher Zeitung“ din 12 Iulie 1944 — la finele anului acesta, la 12 miliarde lire sterline sau 19 bilioane de lei, la cursul oficial. Fără consolidarea acestei datorii şi eşalonarea ei la o perioadă foarte lungă, cu o dobândă foarte redusă care să reducă sarcina ei — condiţuni neîmplinite în clipa de faţă — o asemenea datorie poate constitui mâine o ameninţare gravă pentru echilibrul balanţei de plăţi a Marei Britanii. In aceste condiţiuni, întoarcerea imediată la libertatea mişcărilor internaţionale de capital, pe care o presupune neapărat funcţionarea normală a etalonului-aur, nu a apărut posibilă experţilor britanici, la Bretton Woods. Această constatare explică poziţiunea d-lui Dr. Walter Funk sau planurile de reconstrucţie economică germană faţă de etalonul aur şi noua aşezare monetară a lumii şi se apropie mai mult de atitudinea delegaţiunii engleze la Bretton Woods ori proiectul monetar al Lordului Keynes, din Aprilie 1933; există, în unele privinţi cel puţin, o apropiere mai mare decât de proiectul monetar american White din 1943, ori de concepţiuni ale delegaţiunii U. S. A. la Conferinţă. Germania epuizase, într’adevăr, o bună parte din disponibilităţile ei de aur şi devize în momentul intrării ei în război şi a contractat, în timpul războiului, o datorie importantă — soldurile creditoare ale ţărilor europene în clearingurile lor cu Germania printre care, fireşte, şî România — care s’ar ridica, după datele publicate de „Neue Züricher Zeitung“ la 20 Iulie 1944, la 20 miliarde RM, sau 1.200 miliarde lei. Statele Unite deţin ani aproape trei sferturi din aurul lumii şi sunt creditoare ale celor mai multe din ţările care au participat la Bretton Woods. Deosebirea între situaţiunea de fapt a Germaniei sau Marei Britanii, de o parte, şi Statele Unite de altă parte, este neînsemnată. Oricât de mare ar fi obiectivitatea celor chemaţi să statornicească „sau cel puţin să discute, noua aşezare monetară a lumii, ei nu se pot lepăda, în întregime, de povara întereselor sau dificultăţilor ţării căreia aparţin. Faţă de aceste interese şi în prezenţa acestor dificultăţi, mulţi din acei chemaţi să caute la Bretion Woods mijloacele cele mai bune spre a restabili ordinea monetară în lume şi întoarcerea la o pacinică colaborare între popoare, nu au crezut cu putinţă să se întoarcă dintr’odată la o libertate deplină a schimburilor internaţionale şi la o restabilire integrală a automatismului etalonului-aur. Aceasta, însă, nu înseamnă că stăpâniţi de mirajul formulelor de monetă dirijată — care 110 şi-au dovedit până acum merite serioase decât în suferinţele războiului şi în tirania regimurilor totalitare — sau de teama dificultăţilor ce s’au putut produce altă dată, în funcţionarea etalonului-aur trebue să nesocotim progresele incontestabile pe care le-a făcut omenirea în zeci de ani de libertate economică, în regimul etalonului-aur. In momentul în care, plecând urechea la chemarea cunoscutului sau atraşi de farmecul noutăţii, am fi gata să izgonim o slugă veche, cu care ne-am pomenit de la bătrâni, să ne gândim o clipă, nu numai la supărările pe care ni le-a pricinuit, uneori, dar şi la binele ce a ştiut să ne facă. Agravarea situaţiei guvernului japonez după dezastrul din apele Flipinelor Londra, 30 (Rador). — Informaţiile sosite aci arată că în sânul cabinetului japonez se manifestă grave temeri după groaznica înfrângere pricinuită flotei japoneze de forţele americane în Filipine, al cărei rezultat a fost demoralizant pentru populaţia civilă. Şefii japonezi au de făcut faţă unei ierni gele în cursul căreia vor trebui să menţină moralul populaţiei, complicat prin greaua situaţie alimentară. Ei se tem că încrederea în regimul Koyso, a cărui promisiune atunci când a luat puterea după guvernul Tojo, a fost de a face Japonia de necucerit, scade din ce in ce mai mult. Conferinţele din ultimele zile la care au luat parte împăratul, preşedintele consiliului de miiştri şi şefii navali şi militari au decurs într-o atmosferă grea. Ei şi-au adus unul altuia învinuiri grave. Se poate prevedea o schimbare apropiată a guvernului. In acest timp, progresele americanilor în Filipir se continuă. După cum s’a anunțat într’un comunicat dat de generalul Mac Arthur, cuirasatele japoneze „Huso” șî „Yamashiro", având fiecare o deplasare totală de 30.939 tone, se află printre vasele scufundate de americani săptamana trecută. Ierarhii ortodocşi ai Ardealului către I. P. Sf. Sf Alexe, Mitropolitul Leningradului şi Hovgorodului. Locţiitorul Scaunului patriarhal al Bisericii ortodoxe ruse (Urmare din pag. X-a) n’a pornit liber la acest războiu. Atât de apăsată era situaţia noastră, încât după ce jumătatea de Nord a Transilvaniei noastre a fost dată Ungurilor prin dictatul de la Viena, Germania hitlerista şi Italia fascistă ne opreau chiar şi să protestăm împotriva ororilor de neînchipuit săvârşite faţă de fraţii noştri ajunşi în robia maghiară. Cine ar putea povesti tot ce au pătimit fraţii noştri în Ardealul robit, de la Ungurii ocrotiţi de Nemţi ? Preoţii au fost ucişi ori ciopârţiţi în chip îngrozitor, populaţia unor sate ucisă, sute de mii de Români închişi, expulzaţi ori expatriaţi, tineri români puşi la jug să tragă plugul, avutul românesc confiscat. Iată de ce poporul român n’a putut fi cu sufletul şi cu voia alăturea de Germani şi de miluiţii lor dela Budapesta nici în aceşti patru ani din urmă. Şi iată de ce trecerea României alăturea de poporul rusesc şi de Naţiunile Arate este o faptă săvârşită din toată inima, este o isbucnire a străfundurilor lui de simţire şi lupta lui de acum împotriva Germaniei hitleriste şi a Ungariei hrăpăreţe este o luptă în care s’a aruncat cu toată inima şi nu va înceta-o până nu va vedea înlăturat cu desăvârşire orice pericol din partea lor. De aceea noi ierarhii Bisericii ardelene, care a fost totdeauna alăturea de aspiraţiunile drepte ale poporului şi l-a ocrotit în veacurile de asuprire, aspciem rugăciunile noastre la ale înalt Prea Sfinţiei Voastre, ca Dumnezeu să ajute oştilor comune ale popoarelor noastre să înfrângă pe duşmanii comuni ai umanităţii, ai libertăţilor naţionale şi ai Domnului nostru Iisus Hristos. Facă Dumnezeu ca din această împreunare a rugăciunilor celor două Biserici surori, a două popoare întovărăşite în lupta împotriva duşmanului comun al lor şi al creştinismului, să răsară tot mai puternică frăţia întru Domnul nostru Iisus Hristos pentru timpurile viitoare, spre binele sufletesc al popoarelor noastre şi spre întărirea tot mai strânsă a legăturilor dintre ele. Rugându-Vă să primiţi, înalt Prea Sfinţite şi Venerabile frate, îmbrăţişarea noastră întru Domnul, binevoiţi a împărtăşi întregului popor pravoslavnic al Rusiei arhiereştile Noastre binecuvântări în marea luptă ce o poartă cu neîntrecută vitejie. Sibiu, la 12 octomvrie 1944 NICOLAE Arhiepiscop al Arhiepiscopiei ortodoxe române de Alba-Iulia şi Sibiu şi Mitropolit al Românilor ortodocşi din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramurăş NICOLAE Episcop al eparhiei ortodoxe române a Orăzii ANDREIU Episcop al eparhiei ortodoxe române a Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului VENIAMIN Episcop al eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului VASILE Episcop al eparhiei ortodoxe române a Timişoarei NICOLAE Episcop al eparhiei ortodoxe române a Vadului, Feleacului şi Clujului VASILE Episcop al eparhiei ortodoxe române a Maramurăşului tai visfee ale psciiSaî&r rămase ps câmp Galaţi, 26 Oat. Ab'« s’a înregistrat nenorocirea din comuna Jărăşti, unde 3 copii au fost omorâţi de grenade şi iată că o nouă nenorocire s’a înregistrat în comuna Şendreni (Covurlui). Copiii Emil Iordăchescu de 9 ani, Niculai Dobre şi Petre Bohre, din comuna Şendreni, găsind un proeotil şi jucându-se cu el, acesta a exploadat, omorând pe copilul Emil Iordăchescu şi rănind grav pe ceilalţi doi copii. Răniţii au fost aduşi la Galaţi şi internaţi în spitalul „Elisabeta Doamna“. ULTIMELE ŞTIRI DIN STRĂINĂTATE (Telegrame primite până la ora 2 etapă amiează) FORŢELE SOVIETICE ÎNAINTEAZĂ IN CEHOSLOVACIA ŞI UNGARIA Moscova, 30 Radov). — Comunicatul militar sovietic dat de Biroul de Informaţiuni asupra operaţiilor din ziua de 29 Octombrie transmite : In cursul zilei de 29 octombrie, pe teritoriul Cehoslovaciei, la sud de oraşul Ujgorod, trupele noastre după lupte crâncene au cucerit oraşul şi nodul de cale ferată Ciop. In Ungaria, spre vest de oraşul Satu Mare, trupele noastre au continuat înaintarea ocupând mai multe localităţi, primire care Nir,Parasnai, Papoş, Or, Iarmi, Cantorjanos, Dory, Dinlay, Poci, Petri, Kollo-Semieni şi gara Maria-Poei. In celelalte sectoare ale frontului se semnalează acţiuni de recunoaştere in mai multe puncte lupte cu caracter local. In cursul zilei de 28 octombrie, pe toate fronturile, trupele noastre au scos din luptă și au distrus 88 de tancuri germane iar în lupte aeriene sau din cauza artileriei antiaeriene au fost doborite 15 avioane inamice. ! FRONTUL GORUN DIN APUSUL OLANDEI SE NĂRUIE Londra, 30 (Rador). — D. Boon Campbell, trimisul special al agenţiei „Reuter“ pe lângă armata 2-a britanică, transmite: Frontul german din apusul Olandei se destramă şi se nărue în faţa dublei presiuni exercitate de armatele britanice şi canadiene. Germanii încearcă să treacă trupele lor cele mai bune şi personalul superior administrativ dincolo de Maas. ALIAŢII AU ÎNAINTAT LA NORD DE TILBURG Londiră, 30 (Radar). — După cum se află de la marele cartier aliat din Paris, progrese spectaculoase în vederea nimicirii a 40.000 germani ce încearcă prin lupte să scape înspre nord peste Rinul inferior au fost făcute de ostașii de sub comanda mareșalului Montgomery. Trupele britanice, înaintând la nord de Tilburg, se află la numai 3 mile jumătate de fluviu. Avioanele aliate au bombardat podul de scăpare de peste Rinul inferior de la Moerdijk. In Beveland, trupele canadiene, după ce au făcut joncţiunea cu trupele de la capul de pod britanic, şi-au continuat înaintarea pentru a cuceri oraşul principal al insulei, Goes, nodul rutier cel mai important. Aliaţii au ajuns până în apro piere de satul Kaatsheuvel, Ia nord de Tilburg. Mai înspre vest, trupele canadiene stăpânesc o mare întindere de teren la nord de şoseaua Roosendaal-Bergen op Zoom. Aliaţii au realizat acum o linie de front neîntreruptă de 9 mile la nord-est, înaintând 3 mile în punga de pe Scheldt, canadienii au ocupat oraşul Cadzand. ORAŞUL BREDA A FOST CURĂŢAT DE GERMANI Londra,*30 (Rador). — După cum se află de pe frontul din vestul Europei, oraşul Breda a fost curăţit de germani, cu excepţia unor neînsemnate rezistenţe izolate. Aliaţii au înaintat 6 mile la nord de Tilburg. ORAŞUL KOELN PUTERNIC BOMBARDAT DE AVIAŢIA BRITANICA Londra, 30 (Rador). — Pentru a doua noapte consecutivă, formaţiuni de avioane britanice au efectuat în cursul nopţii spre Luni două atacuri împotriva oraşului Koeln. Echipajele britanice au raportat că incendiile pricinuite încursul zilei de Sâmbătă, când asupra orașului Koeln a fost efectuat cel mai puternic bombardament din acest război, continuau să se întindă. O nouă acţiune ofensivă împotriva celor 100.000 germani din regiunea La Rochelle Paris, 30 (Rador). — Postul de radio Paris a anunţat că , întăriri "merie?,ne au sosit în rândurile franceze din interior a- Kaâe în reg.ui..oa La Rochelle. O nouă acţiune ofensivă împotriva celor 100.000 germani ce sunt puternic organizați la teren aci se așteaptă a se produce în foarte scurtă vreme". i