Universul - Capitala, decembrie 1944 (Anul 61, nr. 324-348)
1944-12-01 / nr. 324
Anul al 614e8 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE EXE^LARIII II LEI Ta** poștală plătită în numerar conform aprobării Dfr. G^1 V. T. T. Wf. WIM4/M9 URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA si ADMINISTRATIA: BUCUREȘTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 WINSTON CHURCHILL de I. LUGOSIANU Se spune că istoria nu face daruri. Adevărată pentru multe ţări, această constatare nu este exactă pentru Marea Britanie, cu care istoria s’a arătat de o deosebită dărnicie. La fiecare sfert de secol, o strălucită generaţie de oameni politici îşi pune talentul şi activitatea în serviciul Regatului Unit şi al Imperiului. Intre unii din anii cei mai întunecaţi ai existenţei sale, istoria glorioasă a Marei Britanii a dăruit poporului englez destinul excepţional al lui Winston Churchill. Doritoare de pace, Marea Britanie crezuse în pace, voise pacea, se luptase pentru pace. Dezarmarea ei metodică era o dovadă indiscutabilă a intenţiilor ei paşnice. Acţiunea diplomatică pentru pace a lui Neville Chamberlain, împinsă până la extremele limite ale spiritului de împăciuire al unei Mari Puteri, a fost unul din cele mai impresionante exemple de bună credinţă din istoria lumii. Când războiul premeditat, pregătit şi făcut de Hitler cu o brutalitate şi o lipsă de scrupule fără precedent, ducea Anglia în vara lui 1940 până în pragul înfrângerii, omului politic, care voise să salveze pacea, îi urma omul de război, care trebuia să dobândească victoria, ca şi în războiul mondial trecut. Când la 10 Mai 1940, Winston Churchill devenea primul ministru al Marii Britanii, el nu avea de oferit poporului englez „decât sânge, muncă, lacrimi şi sudoare“. „Nu avem în faţa noastră, spunea el în discursul istoric, prin care-şi prezenta Camerei Comunelor cabinetul la 13 Mai 1940, decât incercări din cele mai grele. Avem de înfruntat luni îndelungate de suferinţe şi de luptă“. Dar dacă noul prim-ministru nu avea pentru moment perspective luminoase de deschis, avea în schimb o politică : a face războiul, avea un ţel: a dobândi victoria. „Scopul nostru, spunea el în aceiaşi cuvântare, este victoria cu orice preţ, victoria în ciuda oricărei terori, victoria, oricât de lung şi greu ar fi drumul spre ea, deoarece fără victorie nu putem supravieţui. Trebue să ne dăm seama de aceasta : nu există supravieţuire pentru nimic din ceia ce a înfăptuit Imperiul Britanic, nu există supravieţuire pentru nici un progres al omenirii fără victorie. Asum misiunea cu speranţe. Sunt sigur că nu va fi cu putinţă ca marea noastră cauză să dea greş. Mă simt îndreptăţit în acest moment să cer ajutorul tuturor şi spun : să mergem înainte cu forţele noastre unite“. Când primul ministru rostea aceste cuvinte, în ele vibra glasul sângelui mai multor generaţii de înaintaşi cu răspunderi istorice şi toată voinţa îndărătnică şi eroică de viaţă a unui popor mare. O lună mai târziu, situaţia era şi mai grea. Marea Britanie părea pe pragul catastrofei. Era singură şi a rămas să înfrunte singură, în timpul unui an dramatic, toată greutatea unei coaliţii decise să învingă cu orice preţ şi cu orice mijloace, dar programul primului ministru, guvernului şi poporului britanic rămânea acelaş: războiul şi victoria. Acest război se îndrumă spre sfârşit şi victoria totală se apropie cu paşi grăbiţi de tabăra Naţiunilor Unite. Ea va fi fost în largă măsură rezultatul activităţii uriaşe a omului predestinat, care a avut imensa răspundere de a conduce, în aceşti ani teribili, poporul britanic şi Imperiul, pe calea istoriei lui grandioase. Totul îl pregătise pentru această sarcină. Nimic nu era străin de el. Strălucise în toate domeniile. Ziarist, ajunsese celebru la 25 ani. Ofiţer tânăr, auzise şueratul gloanţelor şi înfruntase personal moartea, totdeauna pe linia de foc, în toate colţurile Imperiului, unde se purta vreun război. Candidat de deputat, membru al parlamentului, om de partid, nu trecuse nicăeri neobservat. Scriitor, amintirile lui, încercările lui critice despre oamenii politici contimporani, volumele lui despre criza mondială, vor rămânea modele de păpătrundere, de claritate şi de strălucire. Orator de mare clasă, nici una din resursele elocinţei nu-i este străină , dela arta de a convinge cu argumente şi dela apelul patetic la sentiment, până la apostrofa sau invectiva, care nimicesc, sau umorul, care dezarmează. Colecţia sa de cuvântări de la 1940 până astăzi este cea mai completă şi mai veridică istorie a războiului. Om de stat, a fost ministru la toate departamentele şi a făcut toate experienţele : colonii, interne, finanţe, război, muniţiuni, marină. Primul război mondial l-a găsit lord al amiralităţii şi el a fost cel care a pregătit victoria flotei engleze contra flotei germane. In al doilea război, era ministru al armatei, când a primit răspunderea de prim-ministru. Diplomat, în fine, opera sa este imensă, în deosebi de la 1930 încoace şi nu este eveniment important al politicii europene şi mondiale, la care să nu fi fost părtaş, iar activitatea sa diplomatică în cursul războiului actual este una din cele mai uimitoare pilde de sagacitate, de muncă, de abilitate şi de stăruinţă. Acest trecut strălucit de vaste experienţe şi aceste însuşiri excepţionale au făcut din primul ministru al Marii Britanii omul cel mai bine pregătit pentru a-şi duce ţara la biruinţă. Aceşti patru ani de război au făcut numele său universal; figura sa a intrat în legendă. Bărbăţia lui de om de război şi geniul lui de om politic vor avea în istorie răsunetul celor mai ilustre dintre reputaţiile istorice ale ţării sale. Dar, prin urmările uriaşe ale acţiunii lui, el are şi dreptul din partea tuturor popoarelor iubitoare de libertate şi de pace, la cea mai profundă gratitudine. Astăzi, când Winston Spenser Churchill împlineşte vârsta de 70 de ani, urările cele mai calde ale poporului român se unesc cu sentimentele noastre cele mai sincere de admiraţie şi li dorim să poată pune ani îndelungaţi de acum înainte, în serviciul unei păci rodnice, munca uriaşă şi înţeleaptă şi energia neistovită, pe care le-a pus în slujba victoriei. PENTRU AJUTORAREA POPULAŢIEI DIN MOLDOVA ŞI ARDEAL Un miliard şi douăzeci şi două vagoane medicamente, realizate in primele două zile ale „Apărarea patriotică’’ ne trimite o comunicare referitoare laprimele rezultate ale colectei pentru ajutorarea populaţiei din Moldova şi Ardeal, comunicare ce cuprinde în esenţă următoarele precizări : „Massele largi au răspuns cu entuziasm şi cu adâncă înţelegere chemării lansate de „Apărarea Patriotică“ pentru sprijinul Ardealului şi Moldovei aflate în grea suferinţă. Ele au înţeles importanţa politică a solidarizării lor cu populaţia regiunii pr crunt lovite de războiul lui Hitler şi Antonescu. Iar felul deosebit de larg în care au răspuns din prima zi campaniei iniţiate de „Apărarea Patriotică“ a dovedit cât de justă a fost această acţiune pornită din iniţiativa unei organizaţii de massă. De îndată după lansarea manifestului Apărării Patriotice adeziunile au venit cu largheţă aducând voinţa de sprijin inimoasă şi hotărîtă a unor înalte personalităţi din lumea literară şi politică precum şi a organizaţiunilor celor mai cunoscute din domeniul asistenţei. Majestatea Sa Regina Mamă Elena a chemat întreaga suflare să dea tot sprijinul acţiunii de ajutorare a Moldovei şi Ardealului. I. P. S. S. Patriarhul s-a adresat poporului arătând că darul pentru Ardeal şi Moldova este o datorie. Crucea Roşie, Liga Operelor Sociale, Asociaţia Femeilor Creştine, Gruparear meilor din Uniunea Patriotică etc., s'au alăturat iniţiativei noastre, au lansat apeluri şi au pus la dispoziţiesediile pentru centre de colectare şi ne vor da tot spijinul lor. Şcoala deasemeni s’a alăturat operei de ajutorare a acestor ţinuturi dragi. Baroul de Ilfov a lansat un apel către avocaţi şi a subscris el însuşi 1.000.000 lei. Muncitorimea Capitalei s’a strâns în zeci de întruniri hotărînd să dea sprijinul lor în muncă pentru Ardeal şi Moldova. Unii cum sunt cei din atelierele D. M. C. au hotărît să dea câte o oră suplimentară plătită dublu în fiecare zi a săptămânii, alţii cum sunt arc de la Metalprom din SIF, donează contravaloarea unei zile întregi de muncă. Muncitorii şi cetăţenii oraşului Bacău, Brăila, Braşov şi Timişoara au făcut adunări cu numeros popor de la care ne-au trimis telegrame de aderare la campanie şi ne-au adus la cunoştinţă chipul în care se realizează mobilizarea masselor pentru sprijinirea Ardealului şi Moldovei. Un miliard o sută de milioane şi douăzeci şi două de vagoane de medicamente, pansamente, alimente şi îmbrăcăminte au fost realizate în primele două zile ale campaniei pentru Ardeal şi Moldova. Acestea au fost strânse numai în Bucureşti, din restul ţării unde deasemenea campania este în toiu nu au sosit decât doar câteva rezultate“. „Acest ecou elocvent dovedeşte solidarizarea întregului popor român cu regiunile şi populaţiile cele mai crunt lovite de distrugerile hoardelor hitleriste în retragere, acea populaţie care cea dintâi a trecut la organizarea unor forme de viaţă democratică prin propriile sale forţe, inaugurarea unei metode — democratice — de ajutorare, din alimente şi îmbrăcăminte colectării iniţiativa organizaţiilor patriotice, a unor regiuni cu populaţii în suferinţă, regiuni mari cât jumătate din ţară”. După e arată vinovăţia tuturor celor cari au cauzat această tristă situaţie şi în special a criminalilor de război cari au evacuat şi distrus instalaţiile sanitare, comunicarea arată că pentru a putea reface Ardealul şi Moldova trebue să ducem mai departe războiul, în aşa fel încât să contribuim la grăbirea distrugerii hitlerismului. Trebue să îndeplinim custricteţe şi realitate condiţiile armistiţiului, să câştigăm prietenia Uniunii Sovietice şi să curăţim aparatul de stat de elementele nevrednice cari s’au făcut uneltele hitlerismului. La urmă se face apel la Presă care a sprijinit cu căldură opera de ajutorare a populaţiei din Ardeal şi Moldova, să dea şi de acum încolo tot concursul ei. PERICOLUL EPIDEMIILOR Am publicat ieri măsurile luate de ministerul sănătăţii în vederea combaterii şi prevenirii epidemiilor în general şi a tifosului exantematic in special, măsuri referitoare la asistenţa medicală în Moldova şi în Bucovina de sud. In afară de organizarea sistematică a luptei sanitare oficiale împotriva pericolului epidemiilor, organizaţiile naţional liberale din Moldova şi „Apărarea patriotică“ au început o acţiune practică spre a completa — printr’un concurs generos — opera oficialităţii. Indeosebi în domeniul prevenirii epidemiilor, important este ca populaţia întreagă să-şi dea seama de rostul higienei, al curăţeniei corporale, mai ales în ce priveşte temerile privitoare la eventualitatea ivirii tifosului exantematic. Dureroasa experienţă pe care am făcut-o în perioada trecutului război, zecile de mii de victime căzute jertfă epidemiilor, trebue să ne dea îndemnul de a duce lupta de luminare a moaşelor, pe teren, cu cea mai mare vigoare şi perseverenţă. Acolo unde organele sanitare nu sunt permanente — cum este cazul în majoritatea satelor, — primarii, preoţii şi învăţătorii trebue să explice mulţimii cari sunt foloasele măsurilor elementare de precauţiune. In aglomerările orăşeneşti, în uzine, biurouri, şcoli etc., medicii respectivi trebue să-şi dubleze veghea spre a preîntâmpina — de la primele simptome — agravarea răului. Fireşte, în regiunile greu încercate de ravagiile războiului, lipsa de locuinţe, lipsa hranei îndestulătoare, a îmbrăcămintei de schimb, etc., face şi mai grea perspectiva respectării unor anumite norme preventive în domeniul preîntâmpinării bolilor. Un motiv mai mult de a grăbi prin donaţiuni imediate opera de colectare a lucrurilor de îmbrăcăminte, a alimentelor şi a banilor destinaţi ajutorării populaţiei în suferinţă, operă care continuă în tot c cursul acestei săptămâni. RĂSPUNSUL D-LUI KALININ LA TELEGRAMA DE FELICITARE A M. S. REGELUI La telegrama de felicitare trimisă în ziua de 7 Noembrie Excelenţei Sale Domnului Mihail Ivanovici Kalinin, Preşedintele Prezidiului Consiliului Suprem al Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste, AUGUSTUL nostru SUVERAN a primit următorul răspuns: MAJESTAŢII SALE MIHAI REGE AL ROMÂNIEI „Rog primiţi mulţumirile mele pentru caldele felicitări exprimate în telegrama Voastră cu ocazia aniversării înfăptuirii revoluţiei Sovietice“. M. KALININ PRIMUL MINISTRU AL ANGLIEI A ÎMPLINIT 70 DE ANI Londra, 29 (Rador). — Astăzi, Joi,d. Winston Churchill, primul ministru al Marei Britanii, este septuagenar. Acest conducător în prezentul război mondial, a cărui energie contaminează pe colegii săi din guvern și face ca medicii săi să fie cuprinşi de disperare pentru că nu le ascultă sfaturile, împlineşte astăzi 70 de ani. După cum scrie redactorul diplomatic al agenţiei „REUTER“, semnificaţia istorică a celei de a 70-a aniversare a zilei sale de naştere constă în faptul că primul ministru îşi serbează ziua de naştere acasă, pe când legea churchiliană a probabilităţilor ar fi cerut ca această zi să fie serbată de primul ministru într’un bombardier care sbura peste Atlantic, într'un crucişător prin Pacific, în tundrele îngheţate ale Siberiei sau prin zonele pline de zăpuşală ale tropicelor. Primul ministru are aceeaşi părere despre distanţe ca un aparat de radio pe unde scurte. Energia sa sgâlţăie cabinetul, sgâlţâie ţara, dar mai ales cutremură grozav pe medicii săi. Nu există nicio frază, care ar putea cuprinde această făptură omenească, pe care noi o numim „primul nostru ministru". Am spus aceasta unui ministru săp-t tămâna trecută şi ministrul mi-a răspuns, dând din cap: „Ştiu foarte bine şi ştim toţi aceasta, dar putem să i-o spunem ?“ D. CHURCHILL IMPORTANTELE DECLARAŢII ALE D-LUI GENERAL- LOCOTENENT VINOGRADOV FĂCUTE DELEGAŢIEI SINDICATELOR UNITE DIN ROMÂNIA D. general-locotenent Vinogradov, vicepreşedintele Comisiei Aliate de control, a primit Marţi d. a. o delegaţie alcătuită din preşedinţii tuturor Sindicatelor Unite din România, care au adus salutul lor Uniunii Sovietice şi Mareşalului Stalin. Delegaţii au spus că şi-au luat angajamentul să muncească şi să lupte pentru îndeplinirea reală şi punctuală a clauzelor convenţiei de armistiţiu. D. general-locotenent Vinogradov a dat delegaţiei Sinidicatelor Unite următorul răspuns : Mulţumesc delegaţilor muncitorilor pentru salutul adus Uniunii Sovietice şi Mareşalului Stalin. Muncitorii pot să ajute la împlinirea clauzelor Armistiţiului. In primul rând trebue să vă gândiţi la mărirea producţiei şi aceasta din trei motive: 1. Astfel veţi ajuta Armata Roşie şi Armata Română ca să continue războiul până la nimicirea definitivă a hitlerismului. 2. Vor fi împlinite clauzele economice ale Convenţiei de Armistiţiu. 3. Se va îmbunătăţi situaţia economică a ţării şi se va ridica nivelul de viaţă al populaţiei. In al doilea rând, trebue îmbunătăţită aprovizionarea populaţiei Specula trebue suprimată. Numai sporirea salariilor nu este îndeajuns pentru îmbunătăţirea vieţii populaţiei. Trebue să se obţină şi o anumită stabilizare a preţurilor. Altfel va începe o întrecere în care salariile nu vor ajunge niciodată preţurile. In al treilea rând, puteţi contribui cu mare folos la lichidarea tuturor rămăşiţelor fasciste, hitleriste şi prohitleriste care împiedică îndeplinirea reală şi punctuală a clauzelor Convenţiei de Armistiţiu. In al patrulea rând, muncitorii din sindicate pot contribui cu mare folos la restituirea bunurilor jefuite din Uniunea Sovietică. Dv. ca muncitori vă puteţi închipui situaţia muncitorilor so-vietici din Ucraina, care întorşi la căminurile lor nu şi-au mai găsit nici fabricile ,nici uneltele, nici avutul lor propriu şi mulţi dintre ei, nici chiar familia. Inapoind bunurile jefuite, noi dăm de lucru muncitorilor noştri. Dv. puteţi indica locurile unde se află bunurile jefuite din Uniunea Sovietică. Sunt de acord cu dv. că îndeplinirea reală a Convenţiei de Armistiţiu poate să introducă condiţiunile favorabile unei apropieri intre România şi Uniunea Sovietică şi unei păci durabile între popoarele noastre. Guvernul nostru îşi dă cea mai sinceră şi caldă silinţă pentru raporturi de bună vecinătate cu România. Noi socotim că fără raporturi de bună vecinătate între Uniunea Sovietică pe deo parte şi vecinii ei — România, Polonia şi Finlanda — pe de altă parte, nu suntem garanţi împotriva unei noi aventuri care să atragă din nou în război ţările noastre. Dar dacă vom trăi in raporturi de bună vecinătate şi prietenie, va fi greu să fim atraşi in războiu. De aceea dorinţa mea este să vă apucaţi de această muncă pentru crearea de raporturi de bună vecinătate şi de prietenie cu U. R. S. S. şi cu celelalte Naţiuni Unite. GENERALUL DE GAULLE IN DRUM SPRE MOSCOVA Londra, 29 (Rador). — După cum se anunţă din Paris, generalul De Gaulle a ajuns la Baku, de unde a plecat spre Moscova cu trebul, din pricina vremii rele pentru navigaţie aeriană. Se crede ca va sosi la Moscova în cursul zilei de Sâmbătă. Naţionalizarea minelor de cărbuni din Nordul Franţei şi Pas de Calais Paris 29 (Rador). — Consiliul de miniştri a hotărât naţionalizarea minelor de cărbuni din departamentul Pas de Calais şi Nord. Corespondentul agenţiei REUTER, care transmite aceată ştire, precizează că hotărârea a fost luată după discuții care au durat în tot cursul după amiezii de Marţi. PENTRU OFIŢERII NEDREPTĂŢIŢI In opera de reparare a nedreptăţilor comise sub regimul dictatorial, trece in primul rând al preocupărilor înlăturarea măsurilor, cari, prin caracterul lor subiectiv şi personal, ating bunul mers al unei instituţii, ori al unei întregi categorii. Ecourile cuprinse în întâmpinările unora dintre membrii corpului ofiţeresc, fie in ce priveşte felul cum s’au făcut deblocările, fie în ce priveşte nedreptăţile individuale cauzate în aceşti patru ani din urmă, fără respectarea celor mai elementare norme legale, trebuesc cercetate cu cea mai mare atenţie şi într’un spirit de largă echitate de forurile respective. Tocmai pentru faptul că armata este o instituţie care se bizue pe disciplină, trebuesc înlăturate cazurile de nedreptăţire evidentă, cazuri cari ar dăuna spiritului de coeziune al corpului întreg. Nu mai e nevoe să arătăm — deoarece toată lumea ştie — însemnătatea armatei pentru viaţa ţării şi a neamului. Dreptul la o reparaţie justă împotriva ilegalităţilor şi împotriva actelor de arbitrariu comise în mod samavolnic, îl au din plin toţi acei ofiţeri ale căror cazuri speciale urmează a fi cercetate de șefii ierarhici ai armatei, potrivit mnr." stabilite de guvern. Vineri 1 Decembrie 1946 Pagini .DIRECTOR ION GOIGOSIANU DISCURSUL REGELUI ANGLIEI I DESCHIDEREA NOUEI SESIUNI A PARLAMENTULUI Londra. 29 (Pador). — In discursul său la deschiderea nouei sesiuni a Parlamentului, Regele George al Marei Britanii a declarat printre altele: „Naţiunile Unite privesc acum înainte, mai încrezătoare la oricând in acea victorie finală, care va da popoarelor lumii o pace dreaptă dorită de noi toţi. In vestul Europei, forţele Mele din Regatul Unit şi Canada şi ale camarazilor lor din Statele Unite, cu ajutorul valoros al forţelor armate ale aliaţilor Mei europeni au sdrobit pe inamic într'o serie de lupte hotărîtoare şi îl presează acum la frontierele ţării lui. In Italia, forţele Naţiunilor Unite au înaintat spre câmpiile nordice, iar în Grecia şi Iugoslavia, germanii sunt respinşi din ţările pe care le-au oprimat timp de 3 ani amani. In răsărit, masivele victorii ale aliatului Meurus au smuls germanilor suprafeţe teritoriale vaste, din care germanii sperau că vor putea să aprovizioneze armatele lor şi să facă obstacole de netrecut pentru a feri pământul german de a deveni câmp de bătălie. Acum însă, atât în răsărit, cât şi în apus Germania este invadată. Lupta în care armatele sale sunt angajate acum este o măsură a succesului care, cu ajutorul Domnului, a încununat armele noastre. In războiul împotriva Japoniei, inamicul a fost respins din India; aliatul Meu american continuă mereu să reducă tot mai mult regiunile ce se găsesc încă sub controlul japonez, în Pacific, înţelegem să întărim, cât mai repede şi cât mai puternic cu putinţă forţele Regatului Unit, care sunt acum alături de camarazii lor din toate părţile commonwealthului britanic, şi ale imperiului, precum şi din Statele Unite, China, Olanda şi Franţa, având sarcina comună de a lupta împotriva Japoniei. Flota Mea a păstrat pretutindeni supremaţia sa asupra inamicului şi a înregistrat mari succese, in care forţele Mele aeriene au intervenit din plin alungând de pe mări forţele inamice de suprafaţă şi submarine. Forţele Mele aeriene, în colaborare cu forţele aeriene ale Statelor Unite, au dat lovituri tot mai grele împotriva Germaniei şi au continuat sprijinul lor militar dat operaţiunilor navale pe toate teatrele de luptă. Succesele forţelor Mele armate nu ar fi putut fi înregistrate fără munca devotată a tuturor din commonwealth şi din imperiu, care au produs fără încetare arme şi echipament. De peste 5 ani, popoarele Mele au început lupta pentru eliberarea lumii de sub agresiune: contribuţia populaţiei civile în acest timp este mai presus de orice laudă. Naţiunile Unite aşteaptă cu încredere desfăşurarea evenimentelor viitoare. Unite într’o alianţă de redesfăcut şi mereu întărită prin colaborarea constantă intre guverne şi prin desele întâlniri personale între conducătorii lor, popoarele Naţiunilor Unite privesc înainte către ziua când agresorul va fi definitiv învins şi când toată lumea se va putea înapoia pentru reclădirea prosperităţii şi menţinerea unei păci neameninţate. Vi se va cere să faceţi alte proecte financiare pentru conducerea războiului şi pentru alte servicii necesare. Victoria rămâne scopul nostru suprem şi, pentru acest sfârşit, vi se va cere să treceţi legi de care este nevoie pentru continuarea efectivă a războiului. Odată ce războiul din Europa va fi terminat, tranziţia de la război la pace va începe şi miniştrii Mei pregătesc activ planuri după care, fără să se aducă vreun prejudiciu continuării active a războiului împotriva Japoniei, o mare parte din resursele noastre să fie dată producţiei civile. Miniştrii Mei vor încerca să creieze condiţii favorabile pentru expansiunea exportului nostru şi pentru reechiparea industriei, precum şi pentru menţinerea unui nivel înalt al producţiei alimentare din metropolă. Ei mai cercetează metodele prin care politica pentru menţinerea unui nivel înalt al mâinii de lucru va putea fi executată, mai ales în ceea ce priveşte distribuirea industriilor pe suprafeţe mari. Progresul va fi făcut prin îndeplinirea misiunilor urgente de construire a unor case şi a bunurilor civile. Miniştrii Mei vor continua politica prin care asigură o distribuţie justă a celor necesare pentru viaţă, atâta vreme cât aceste bunuri nu vor fi în mare cantitate. Guvernul Meu înţelege ca, imediat ce se va prezenta prilejul, să fie votate legile este din propuneri deja făcute publice, pentru servicii sanitare mai întinse, mărirea şi unificarea planului de asigurare naţională, noul plan pentru asigurări împotriva accidentelor şi sistemul alocaţiilor familiale. Miniştrii vă vor cere apoi să aprobaţi măsuri cu privire la politica naţională a apelor, dintre care unele propuneri v-au fost făcute deja. Deasemeni, vă va fi supus un proect de lege în legătură cu reforma electorală, bazată pe recomandările preşedintelui, precum şi reluarea alegerilor locale într-un timp apropiat. Veţi fi invitaţi să acceptată măsuri în legătură cu finanţarea unor cheltueli importante pentru capitală, pe care autorităţile locale nu le pot acoperi, după încetarea ostilităţilor în Europa. Deasemeni vor fi făcute propuneri pentru desvoltarea sistemului de educaţie publică. Vor fi apoi luate măsuri în legătură cu coloniile, pentru prosperitatea lor, pe baza legii din 1940. Mă rog Celui Atotputernic să binecuvânteze gândurile dvs.” După aceea Regele a trecut în revistă evenimentele petrecute in anul trecut. Vorbind dspre asaltul pe continent, Regele a spus: „Niciodată până acum în istoria noastră, o acţiune nu a absorbit atât de mult energiile întregei naţiuni. Succesul militar a fost făcut posibil numai prin devotamentul cu care garda metropolitană, serviciile de apărare şi apărarea antiaeriană activă din Marea Britanie şi-au îndeplinit misiunea lor, apărând această bază din insulă, de care depinde toată evoluţia din vestul Europei. Mă bucur de eliberarea teritoriului Franţei, Belgiei, Luxemburgului, Greciei şi Iugoslaviei şi simpatia noastră se îndreaptă către popoarele acestor ţări în ordinea lor prezentă. Sper că în curând, toată Europa ocupată va fi eliberată. In toate ţările ocupate, inamicul a fost din ce în ce mai hârţuit de popoarele oprimate şi am asistat cu admiraţie caldă la marele rol jucat de forţele franceze din interior, în salvarea patriei lor de sub cotropitori. Guvernul Meu a salutat stabilirea în Franţa a guvernului provizoriu, care va guverna ţara în acord cu legile republicei, până când vor fi ţinut alegerile generale. Guvernul Meu a fost, de asemeni, fericit ca, împreună cu guvernul Statelor Unite ale Americei şi guvernul Uniunii Sovietice, să invite guvernul provizoriu francez a numt un reprezentant ca membru permanent în importanta comisie consultativă europeană din Londra. Este dorinţa noastră cea mai vie de a promova o cooperare pacifică intre naţiunile lumii şi, pentru aceasta, convorbiri importante au avut loc cu personalităţi oficiale din Statele Unite, Uniunea Sovietică şi Republica Chineză, conversaţiuni care au avut ca rezultat supunerea în faţa fiecăruia dintre aceste patru guverne a sugestiilor pentru formarea unei organizaţii internaţionale, destinată să apere pacea şi securitatea”. REGELE GEORGE AL ANGLIEI ja.aiMoo.'s D. CHURCHILL EXPUNE SITUAŢIA DE PE FRONTUL DE VEST Londra, 29 (Rador). — Vorbind în cadrul discuţiilor la mesaj, d. Churchill a declarat astăzi în Camera Comunelor că Anglia nu trebue să creadă că războiul va trece repede. Amintind că într’un discurs anterior a pronosticat sfârşitul războiului în primăvara viitoare sau la începutul verii, d. Churchill a continuat: „Părerea mea actuală este că nu trebue să desmint aceste previziuni. Dimpotrivă, dacă aşi vrea să fac o modificare, ar trebui să şterg „începutul“ din faţa cuvântului vară. Marea bătălie care se dă pe frontul de vest ne-a adus câştiguri importante. Inamicul a fost pretutindeni respins. Cucerirea fortăreţelor Metz şi Strasbourg sunt fapte de arme glorioase şi masive. Strălucitele lupte şi manevre ale armatei francez lângă frontiera elveţiană şi cucerirea trecătorii Belfort urmată de o înaintare pe un front larg către Rin este nu numai un fapt de arme de mare importanţă, dar ne arată nouă, celor care nu ne-am îndoit niciodată, că armata franceză va renaşte şi va fi un factor activ în viaţa Franţei şi a Europei şi soldatul francez, bine echipat şi bine condus, este de neîntrecut. Am avut prilejul să vizitez această armată, cred chiar atunci când era pe cale să pornească atacul împotriva trecătorii de la Belfort. In timpul nopţii, zăpada a căzut de un sfert de metru. Timp de trei zile nu se mai făcuse nimic. Totuşi, am avut prilejul să văd un foarte mare număr de trupe, care erau pe cale să fie angajate, dacă nu pe primul plan, în orice caz pe al doilea plan al acestei lupte. Trupele acestea mărşăluiau prin viscol. Erau toţi tineri, între 18 şi 22 ani. Mijlociu era 20 de ani şi este mare lucru să fii francez de 20 de ani, să fii bine echipat, bine înarmat şi să ai de răzbunat şi de salvat Franţa. Lumina din ochii acestor oameni mi-a dat una dintre cele mai mari încrederi în vecinul nostru cel mai apropiat şi prietenul vechi în război. Acest prieten se va ridica la viaţă din minele, mizeriile şi nenorocirile din trecut, astfel că Franţa se va număra încă odată printre marile puteri ale lumii. Am vorbit despre luptă în trecătoarea de la Belfort, la Strasbourg şi mai departe spre nord, unde americanii trecuseră de Metz. In faţa Coloniei şi la nordvest de acolo, lupta a fost grea şi este încă, pentru că câştigurile teritoriale de aici sunt de cea mai mare importanţă şi, de aceea, rezistenţa este cu atât mai mare. Vremea rea, care era de aşteptat în acest sezon al anului şi în aceste regiuni, a făcut ca misiunea trupelor americane şi a celor britanice să fie extrem de grea. Ceea ce este numit al patrulea element al războiului — noroiul — a jucat un rol extraordinar. Deşi nu am reuşit până acum să respingem pe inamic până la Rin, am stabilit puncte de sprijin puternice, de unde presăm pe inamic cu cea mai mare vigoare. Pierderi imense au fost pricinuite inamicului. Fiecare pătrundere în regiunile Coloniei şi mai la nord vor avea consecinţe strategice de cea mai mare importanţă. Trebue să subliniez că grupul de armate al mareşalului Montgomery, cu sprijinul substanţial al americanilor, a respins pe inamic pe linia Meusei şi a stabilit un flanc sigur în Olanda. Cea mai mare parte din portul Anvers s-a cucerit înainte ca instalaţiile să fie avariate, astfel că vor putea veni aici direct convoaie de întărire“. După ce a mai arătat celelalte fapte de arme ale forţelor britanice şi canadiene, d. Churchill a continuat: „Am făcut această trecere în revistă a situaţiei războiului nu pentru a sublinia faptele importante întâmplate, ci pentru a arăta că nu ne putem deslipi ochii de pe teatrul de război şi să cerem să se facă trecerea la reconstrucţie sau la controverse politice sau la discuţii asupra păcii, pe care Ie dorim atât şi le doreşte fiecare democraţie, deoarece fără controversă, democraţia nu-şi consumă procesul său real“. TRUPELE SOVIETICE AU OCUPAT ORAŞELE MOHACI ŞI CINCI BISERICI Londra, 29 (Rador). — Un ordin al mareşalului Stalin anunţă ocuparea de către trupele sovietice a oraşelor Mohaci şi Cinci Biserici. ► Trupele înaintează pe un front de 120 de Temi. OPERAŢIILE ARMATEI ROMANE IN UNGARIA SE DESFĂŞOARĂ CU SUCCES MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT asupra operaţiunilor din ziua de 29 Noembrie 1944 In Ungaria de nord-est, trupele române au atins râul Bodrog pe un front larg. In munţii Bükk vânătorii noştri de munte au respins prin lupte grele, inamicul, din mai multe poziţii puternic fortificate. La est de Budapesta am ocupat două înălţimi importante.