Universul - Provincie, decembrie 1944 (Anul 61, nr. 323-346)
1944-12-01 / nr. 323
st . Y" Anul al 63-lea 4 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „U N 1V E R 5 U L“ S. IL EXEMPLARUL 15 LEI Xaxm poștali plătită In numerar conform aprobării Dir. Gleg. J. T. Nr. 24.450/831 înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov IVERSUL CELE DIN URNA STIRI DIN LUMEA INTRE ADA, TELEGRAFICE II TELEFONICE REDACTIA fi ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.10.10: SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 ION LUGOSIANU CONTINUITATEA POLITICEI EXTERNE A STATELOR UNITE Demisia d-lui Cordell Hull din demnitatea de secretar al departamentului de stat — demisie care a fost primită de preşedintele Roosevelt — nu are desigur nici un înţeles de ordin politic extern. Datorită unor serioase motive de sănătate, d. Cordell Hull a fost nevoit să cedeze insistenţelor medicilor săi cari i-au recomandat un repaos complet până la deplina însănătoşire. Plecarea d-lui Cordell Hull de la departamentul de stat va lăsa insă unanime regrete atât în Statele Unite cât şi în cercurile politice şi diplomatice străine, cari au urmărit laborioasa sa activitate la ministerul de externe al Statelor Unite. D. Cordell Hull a fost un pacifist convins. Adânc încredinţat că Statele Unite pot influenţa politica mondială în cadrul unei ideologii pacifiste, d. Cordell Hull în perioada dintre cele două războaie şi-a consacrat activitatea in această direcţie. Luptând în mod sincer pentru a înlătura acuzaţia de egoism ce se aducea spiritului politic american, d-sa a fost printre personalităţile politice americane cari n’au crezut posibilă, pentru Statele Unite, o politică de izolare, o politică de indiferenţă faţă de buna stare şi de pacea celorlalte popoare. Preşedintele Roosevelt a spus încă de multă vreme că este o greşală a se crede că războaele ar putea fi suprimate printr’o simplă rezoluţie. De acest adevăr era convins şi d. Cordell Hull şi de aceea pacifismul său nu era pur platonic ci, din potrivă, un pacifism activ, dinamic, căutând să îndrumeze politica externă a Statelor Unite pe drumul unei reale contribuţii la organizarea pacifică a lumii. Războiul şi primejdia fascisto-hitleristă au confirmat în totul viziunea clară atât a preşedintelui Roosevelt cât şi a d-lui Cordell Hull şi intensa participare a Statelor Unite la războiul împotriva teroarei şi a asupririi au făcut dovada totalei schimbări de concepţie în politica internaţională americană. D. Cordell Hull, în activitatea sa la departamentul de stat, a avut deseori prilejul să facă declaraţiuni asupra principiilor cari-l călăuzeau. Reţinem în deosebi principiul referitor la naţiunile mici. D. Cordell Hull a afirmat dreptul naţiunilor mici la o viaţă independentă şi în deosebi dreptul la sprijinirea lor economică. Primind demisia d-lui Cordell Hull, preşedintele Roosevelt a ţinut să se ştie că nu se va despărţi de colaboratorul său şi că va rămâne în strânsă legătură cu d. Cordell Hull în calitate de consilier de politică externă. Acest omagiu adus fostului secretar la departamentul de stat nu este desigur o simplă formulă diplomatică. Intre preşedintele Roosevelt şi d. Cordell Hull a fost tot timpul o strânsă colaborare întemeiată pe o perfectă identitate de vederi asupra tuturor problemelor internaţionale şi asupra politicii pe care trebue s’o urmeze Statele Unite. Rolul deosebit de important pe care d. Cordell Hull l-a avut la conferinţa de la Dumbarton Oacs, silinţele ce s’au dat pentru a se ajunge la stabilirea unui acord de principii generale în ce priveşte noua aşezare a lumii, au încununat opera realizată de fostul ministru de externe al Statelor Unite. Numirea d-lui Stettinius ca secretar la departamentul de stat este şi ea o dovadă a continuităţii principiilor cari au călăuzit activitatea ministerială a d-lui Cordell Hull. D. Stettinius a fost, după plecarea d-lui Sumner Welles, colaboratorul d-lui Hull. Technician desăvârşit în diferite probleme economice internaţionale, preşedintele Roosevelt a făcut apel la serviciile d-lui Stettinius şi în desăvârşirea politicii unităţii statelor americane, iar azi, numindu-l în postul de secretar al departamentului de stat, preşedintele Roosevelt a înţeles să asigure politicii externe a Statelor Unite şi problemelor în legătură cu pacea viitoare şi cu garantarea ei, continuitatea în cadrul principiilor de până acum. I—IUII II III IM — —M—BMMH» EFORTUL DE RĂZBOI Al ANGLIEI SPICUIRI DIN ULTIMA CARTE ALBĂ BRITANICĂ Londra, 23 (Rador). — Fraser Wighton, redactorulpolitic al agenţiei „Reuter“ scrie : " In 5 ani de război, populaţia britanică, un număr de 47 milioane de oameni, a produs peste 100.000 de avioane, circa 6.000 de vase navale şi 6.750.000 de tone de vase de comerţ. În acelaşi timp, şi-a întărit forţa la 4 milioane 500.000 de oameni luptători. Apropierea victoriei a dat prilej guvernului, astăzi, marţi, să destăinuiască pentru prima dată aceste cifre pline de dramă ale efortului de război făcut de Regatul Unit. Subliniind distrugerea pricinuită de trecutele atacuri aeriene germane, Cartea Albă, publicată astăzi, arată că din trei case din Marea Britanie, una a fost avariată. La fiecare trei britanici, uciși pe câmpurile de luptă de la Singapour până la linia Siegfried, unul a murit pe frontul din patrie. Acum, naţiunea este mobilizata sută la sută. Şapte milioane de bărbaţi sunt in industrie, 7 milioane de femei sunt tot in industrie, precum şi în servicii şi apărare civilă Garda metropolitană, în număr de 1.750 000 oameni, a stat in spatele serviciilor luptătoare Numai femeile căsătorite, cu răspundere casnică, copiii, invalizii şi bărbaţii peste 64 de ani s’au găsit in afara efortului total de război; totuşi, chiar dintre aceştia au fost înglobaţi în aceste corpuri. Spaţiile pentru alimente din vasele de transport au fost anulate pentru a face loc muniţiilor, astfel că Marea Britanie a mărit producţia, alimentară metropolitană de la sub 13 la peste 10 milioane de acre (măsură de suprafaţă egală cu 4.046 m. p.). Imperiul britanic şi Rusia au fost aprovizionate cu muniţii. Marea Britanie a produs aproape 4 milioane de mitraliere, circa 8 miliarde de muniţie mică, 35.000 de tunuri şi artilerie antiaeriană. Cererile de război au crescut din ce în ce mai mult, astfel încât, în peste 5 ani, Marea Britanie şi-a împătrit cheltuelile sale anuale şi a impus pe cetăţenii, săi la 10 shilingi din fiecare liră sterlină. Anul trecut, Marea Britanie a cheltuit 5.700 de milioane de lire sterline, în cea mai mare parte pentru efortul de război. Cartea Albă subliniază că u unele dintre aceste mari eforturi de război au fost posibile prin aprovizionările date de Statele Unite pe baza legii de împrumut şi închiriere şi în cadrul ajutorului, mutual cu Canada. Iată acum câteva cifre arătând pierderile suferite în efortul de război: forţele armate: peste 563.000 de oameni, printre care 176.000 de morţi; civili: peste 136.000 de oameni, printre care peste 57.000 de morţi, în urma bombardamentelor. Peste 4 milioane şi jumătate de case au fost distruse sau avariate, din totalul de 13.000.000 de case din toată ţara. Pe mare, peste 11 500.000 de tone de vase au fost pierdute. Pierderile financiare : exportul a scăzut cu 70 la sută in 5 ani; 232 de milioane de lire sterline in 1943, comparat cu 471 de milioane în 1938. Datoriile active în regiunile de peste mări, care erau evaluate la 1.065.000.000 de lire sterline, au fost vândute, in vreme ce noui creanțe au fost făcute, în sumă de 2.300.000.000 de lire sterline. Deasemeni mâna de lucru a fost mult mărită. Cartea Albă mai arată in continuare că, in prima jumătate a anului prezent, cheltuiala lunară de muniţii a fost de circa 6 ori mai mare ca la începutul războiului. Producţia totală de armament, în luna iunie 1944, se cifra la 722 de vase mari, 1.386 de vase mai mici şi 3.636 de alte vase. Aviaţia totaliza 102.018 avioane, dintre care bombardierele grele erau un număr de 10.018, iar avioanele de vânătoare în număr de 38.029. Au fost produse 13.500 de piese mijlocii şi grele de artilerie, 6.000 de tunuri antiaeriene, peste 15.000 de tunuri antiaeriene uşoare, circa 4 milioane de mitraliere si mitraliere uşoare, peste 2 milioane de carabine, aproape un milion de vehicule de serviciu şi peste 25.000 de tancuri. Din totalul de aprovizionări cu armament produs sau trimise in commonwealthul şi imperiul britanic, în cursul războiului, 70 la sută are originea in Regatul Unit şi 10 la sută în imperiu. Restul vine din Statele Unite, producţia de armament naval înglobează aproape 50.000 de tunuri navale şi circa 900.000 de mine de suprafaţă şi mine de adâncime, precum şi circa 1 milion 800.000 de torpile. Folosirea tunurilor navale a fost de 15 ori mai mare decât in 1941. încărcătura de bombe pentru fiecare avion s-a ridicat dela o tonă la începutul războiului, la 4 tone in ultimul an. Au fost cerute finanţări enorme pentru toate acestea, dar guvernul a putut să plătească această producţie în mare proporţie din resursele curente, pe baza marelui venit naţional Acesta s’a ridicat dela 4.600.000.000 de lire Sterline in 1938, la 8.172.000.000 de lire sterline in cursul ultimului an. Din cheltuelile de 5.782.000.000 lire sterline din ultimul an, 50 la sută s’a acoperit din impozite şi alte venituri ale guvernului, peste 30 la sută din economii, 11 la sută din vânzări de creanţe şi 3,50 la sută prin economii publice. CONSILIUL DE MINIŞTRI Pri, 28 Noembrie, la orele 19, s’a ţinut un consiliu de miniştri restrâns sub preşedinţia d-lui general de Corp de armată adjutant Const. Sănătescu. S’au discutat chestiuni din ordinea de zi. Viitorul consiliu va avea loc azi, 29 Noembrie, la orele 18. In tot cursul acestei săptămâni continuă colectarea donaţiunilor în bani, îmbrăcăminte şi alimente pentru ajutorarea populaţiei în lipsă din Ardeal şi Moldova. Distrugerile şi pustiirile războiului au lăsat mii şi mii de fraţi de ai noştri fără adăpost, fără hrană. Familii întregi cu copii mulţi n’au nici de unele acum în pragul iernii. Nu ne putem manifesta mai elocvent solidaritatea umană şi frăţească decât dând tot sprijinul nostru inimoasei iniţiative pentru ajutorarea semenilor noştri în suferinţă. Oricât de mic ar fi obolul , nimeni nu trebue să lipsească din lista donatorilor ! Atâtea dureri pot fi alinate, atâtea Unsuri pot fi înlăturate, atâtea lacrimi pot fi şterse de pe feţele nevinovate ale copiilor, încât nimeni nu trebue să opresete, cî toţi trebue să o grăbim să dăm din toată inima cerbioraţia noastră la opera de colectare a daruri!— Declaraţiile d-lui prof. G.Vlădescu-R::::sa, ministrul nstiBRBiitatilor D. prof. G. Vlădescu-Răcoasa, ministrul naţionalităţilor, a primit în audienţă pe d. Joseph L. Klarman, reprezentantul lui Jewish Telegraph Agency“ - ITA - London - New-York, cu care a discutat problemele evreeşti din România. D. ministru al naţionalităţilor a înmânat, apoi, d-lui Joseph L. Klarman, următoarea declaraţie: „In calitate de membru al unei mari organizaţii politice, „Frontul Naţional Democratic1", care grupează cele mai populare şi mai puternice forţe politice din România, am primit sarcina de ministru al „minorităţilor". Dar, cum această denumire nu corespunde politicei F. N. D., am părăsit noţiunea de minoritate, care nu numai că are în ea ceva peiorativ, dar caracterizează o întreagă epocă şovină şi opre-soare, întemeiată totuşi pe tratate internaţionale. Pentru acest motiv, folosim expresia, astăzi, naţionalitate, iar ministerul pe care-l conduc se cheamă în mod oficial, ministerul naţionalităţilor. Evreii, însă, nu sunt nici minoritate, nici naţionalitate. Căci, evreii n’au fost nicicând consideraţi astfel in tara noastră. Sub regimurile democratice, de mai înainte, evreii aveau aceleaşi drepturi şi erau trataţi la fel ca ceilalţi cetăţeni ai ţării. Ei nu erau consideraţi nicicând ca alcătuind o minoritate naţională. Din punct de vedere juridic, ei nu sunt trataţi ca atare în niciunul din tratate şi nici Constituţia nu-i consideră ca cetăţeni minoritari. Chiar şi legiuirile rassiale ale primei perioade dictatoriale antisemite, nu răpeau evreilor drepturile cetăţeneşti. Deabia sub regimul legionar Antonescu, se petrecu acest lucru. Evreii recapătă, acum, prin instaurarea nouii democraţii româneşti, toate drepturile ce decurg din cetăţenie. Căci, în noua Românie, democratică, evreii au aceleaşi drepturi şi sunt consideraţi la fel de buni români ca toţi ceilalţi români băştinaşi. In Statutul Naţionalităţilor, pe care-l pregătesc, tocmai am stabilit că noţiunea de origină etnică trebue să dispară drept criteriu politic şi juridic de diferenţiere. Distincţiile de rasă trebue să (Continuare in pag. 2-a) I PRIME MM4U JUDICT AL POPORULUI PENTRU AFACERI STRĂINE AL U.R.S.S. D. A. I. VÂSINSCHI A PRIMIT O RIEGAȚIE A PARTICIPANȚILOR LA DEMONSTRAȚIA ORGANIZATA DE SINDICATELE UNITE LA 28 NOiEMBRIE a. t. La 28 Noembrie 1944, primul comisar-adjunct al poporului pentru afacerile străine al U. R. S. S. dl A. I. Vâşinschi, a primit o delegaţie a participanţilor la demonstraţia organizată de sindicatele unite. Delegaţia a fost compusă din circa 50 de muncitori, conducători a celor mai mari sindicate, activişti ai organizaţiilor profesionale, muncitori de rând. In fruntea delegaţiei a fost d. Chivu Stoica, membru al comisiei de organizare al sindicatelor unite din România. In cuvântarea d-sale rostită în numele delegaţiei, d. Chivu Stoica a declarat: „Noi suntem o delegaţie a sindicatelor din Bucureşti şi reprezentanţi ai sindicatelor din întreaga Românie. Vă aducem salutul tuturor muncitorilor din România şi asiigurăm poporul sovietic şi pe Mareşalul Stalin, că suntem hotărâţi să ducem lupta alături de Uniunea Sovietică până la sdrobirea definitivă a fascismului. Aliânându-ne astăzi pentru această demonstraţie ,noi am vrut să ne exprimăm şi protestul nostru împotriva crimelor săvârşite de hitlerişti în România. Muncitorii din România şi un trecut au luptat pentru democraţie alături de celelalte popoare. Dar duşmanii celor ce muncesc şi ai poporului român — legionarii şi antidemocraţii — au înecat în sânge toate manifestările ce purtau un caracter democrat. Faptul că putem astăzi în mod liber să ne demonstrăm sentimentele noastre îl datorăm în primul rând glorioasei Armate Roşii, care ne-a salvat ţara de hoardele germano-hitleriste. In România încă mai există mulţi duşmani interni profascişti, sabotori, legionari. Crimele lor, dirijate împotriva muncitorilor, se comit şi datorită faptului că anumiţi carpeni suspuşi, conducătorii aşa ziselor partide „istorice” in frunte cu Maniu, susţin şi acoperă pe asasini. Poporul român întotdeauna a nutrit sentimente de prietenie faţă de Uniunea Sovietică. Astăzi poporul român este pus în imposibilitate de a-şi îndeplini datoria faţă de aliaţi, deoarece şi în actualul guvern, se găsesc oameni care împiedică aceasta. Dar poporul român doreşte să câştige încrederea popoarelor aliate şi,, in special, a poporului sovietic. In lupta sa democraţia adevărată poporul român e sigur de sprijinul popoarelor aliate. Toţi muncitorii români, organizaţi în sindicate se obligă să lupte până la distrugerea definitivă a tuturor fasciştilor din România“. D. Chivu Stoica a arătat că sindicatele îşi pun sarcina de a urmări neobosit exacta îndeplinire a Convenţiei de Armistiţiu, să depue toate sforţările pentru ca să organizeze in mod exemplar producţia de război, transporturile, aprovizionarea populaţiei şi să înfăptuiască reforma agrară şi naţionalizarea băncilor. In încheere d. Chivu Stoica a rugat pe d. Vâşinschi să transmită salutul şi recunoştinţa clasei muncitoare şi a tuturor muncitorilor din România guvernului sovietic şi Mareşalului Stalin. In scurtul răspuns la această cuvântare, d. Vâşinschi a mulţumit delegaţiei pentru salutul adus şi a promis să-l comunice guvernului sovietic, Mareşalului Stalin şi Comisarului Poporului pentru Afaceri Străine d-lui Molotov. D. Vâşinschi a subliniat că actualmente baza relaţiilor sovietoromâne o constitue Convenţia de Armistiţiu. Semnarea acestei Convenţii a deschis României calea în familia Naţiunilor Unite. Relaţiunile mutuale între ţările noastre — Uniunea Sovietică şi România — depind de modul în care vor fi îndeplinite condiţiile Armistiţiului de România. Toate punctele Convenţiei trebuesc îndeplinite şi este inadmisibilă nici o tărăgănire. PrincipalaSarcină constă în aceia de a duce până la capăt războiul victoriei împotriva Germaniei şi Ungariei. Intru atingerea acestui scop trebue să se unească toate forţele cu adevărat naţionale şi democratice ale ţării. Delegaţia l-a asigurat pe d. Vâşinschi că poporul român va întreprinde tot ce-i necesar pentru a sprijini îndeplinirea Convenţiei de Armistiţiu. Conversaţiile au continuat aproape o oră şi au decurs într-o atmosferă caldă şi prietenească. CONTRIBUŢIA TRUPELOR ROMÂNE LA OPERAŢIILE DIN UNGARIA Comunicat asupra operaţiunilor de ieri In Ungaria de trupele de eutvacede din Armata 4-a română, ear® acţionează în *©na est Tokai, m trecft Tisa pe un front larg, după ear®, continuând distrugerea rezistenţelor inamice, au strri*s p® râu! Bodrog. Au fost ocupate numeroase localităţi, printre cari Nagy şi ICI? Cigand, lakodehely, Tisza Karad, Gyorgytarló, Gorostanya, Kar©«», Karos, Luk», Alsoberecid, Vajdácska precum fi gările Cigand, Tisza Karad, Gorostanya, etc. S’au capturat — deasemenea — numeroşi prizonieri. In zonele sud vest Miskolcz și nord-est Budapesta, activitate de luptă locală. SĂRBĂTORIREA AURIRII ARDEALULUI Vineri 1 Decembrie se va sărbători alipirea Ardealului la Ţara Mamă, prin actul istoric de la Alba Iulia, din 1918, alipire sărbătorită tradiţional în fiecare an. In acest scop, s-a întocmit următorul program, atât pentru Capitală, cât şi in ţară : IN CAPITALA La ora 11 se va oficia un Te-Deum în Sfânta Patriarhie, la care vor participa : Casa M. S. Regelui; membrii guvernului; şefii misiunilor aliate; cavalerii ordinului „Mihai Viteazul“; reprezentanţii autorităţilor civile şi militare. O companie cu muzică şi drapel va da onorurile. După terminarea serviciului religios se va vorbi trupei, după care va începe defilarea. Se vor arbora drapele româneşti; Muzicile militare vor cânta în pieţele publice; Autorităţile şi şcolile nu vor lucra; In şcoli şi armată se va vorbi despre însemnătatea zilei. IN ŢARA La ora 11 se vor oficia Te- Deum-uri în toate bisericile din ţară, la care vor participa capii autorităţilor civile şi militare; Se vor arbora drapele româneşti; Autorităţile şi şcolile nu vor lucra; In şcoli şi armată se va vorbi despre însemnătatea zilei. ORGANIZAREA PREDĂRII MATERIALELOR LUATE DIN U. R. S. S. Comisiunea română pentru executarea armistiţiului face cunoscutăre completare, că începând dela 28 Noembrie 1944, numai Corpurile Teritoriale rămân autorităţi exclusive, pentru păstrarea materialului de război al Germaniei şi al sateliţilor ei, aflat pe teritoriul român, pe uscat şi prevăzut de art. 7 al Convenţiei de Armistiţiu. Până la acest ultim termen, autorităţile administrative civile şi militare, cari mai au încă astfel de materiale, sunt obligate a le vări, organelor indicate de Corpurile Teritoriale, astfel ca la 1 . Decembrie a. c., aceste CQZB&Bdarmente să poată începe organizaţiunile de predare către autorităţile militare sovietice. Acolo unde se constată că din neglijenţă sau rea credinţă, starea de întreţinere a materialelor ce se predau au avut de suferit, se vor încheia cuvenitele proceseverbale, pentru sancţionarea celor vinovaţi. In ceea ce priveşte materialul de aeronautică şi marină care intră în prevederile art. 7 din Covenţia de Armistiţiu, operaţiunile de strângere, conservare şi predare, cad în sarcina subsecretariatului de stat al Aerului, respectiv a JtriSurvraeta taft » niv. 323 Vineri 1 Decembrie 1944 4 Pagini FRĂMÂNTĂRILE POLITICE DIN ULTIMELE ZILE In ultimele zile s’au petrecut câteva fapte, de natură să provoace serioase frământări în lumea politică. Intr’un moment când guvernul de colaborare era hotărît să treacă la rezolvarea atâtor probleme vitale de ordin economic privind aprovizionarea, îngheţarea preţurilor şi soluţionarea chestiunii salarizării funcţionarilor publici şi particulari, s-au ivit unele divergenţe la ministerul afacerilor interne, în legătură cu numirea prefecţilor şi primarilor. Se ştie că în această chestiune se stabilise un acord între cele trei grupări politice: naţionalţărănişti, liberali şi Frontul naţional-democrat, ca prefecţii şi primarii, până la efectuarea alegerilor administrative, să fie numiţi cu consensul tuturor factorilor politici din guvern. In acest scop se şi numise o comisie interministerială, iar in provincie urmau să fie consultate şi organizaţiile politice respective. Divergenţele au pornit de la un comunicat al ministerului de interne, dat de un secretar general, către actualii prefecţi, în ce priveşte consultarea organizaţiilor celor trei grupări politice. Frontul naţional-democrat acuza pe ministrul de interne că nu s’a respectat acordul intervenit. Intr’un comunicat al comisiei interministeriale, din care ■ fac parte reprezentanţi ai celor trei grupări, politice, — comunicat pe care l-am publicat ori — se preciza, că printr’un ordin circular al ministrului de interne dat ulterior prefecţilor, s’a lămurit primul comunicat al ministerului, care dase loc la diferite interpretări. Se credea că această chestiune este limpezită. Au intervenit însă incidentele sângeroase din corn. Apărătorii Patriei, de care F. N. D. face responsabil pe ministrul de interne. Ziarele de eri au publicat, totodată declaraţiile d-lui Teoharie Georgescu, subsecretar de stat la interne, care cere la acest departament „un ministru de interne democrat, sincer şi energic". In cursul zilei de eri, cu prilejul înmormântării celor două victime de la „Apărătorii Patriei", muncitorii afiliaţi sindicatelor, prin manifestaţia pe care au făcut-o, au cerut înlăturarea ac CONSFĂTUIREA DELA PREŞEDINŢII Eri la amiază a fost la preşedinţia de consiliu o consfătuire la care au participat d-nii general C. Sănătescu, preşedintele consiliului, Petre Groza, vice-preşedintele consiliului şi d. N. Penescu, ministru de interne. După această consfătuire d. general Sănătescu a fost primit în audienţă de M. S. Regele. FRUNTAŞII NAŢIONAL-ŢARANIŞTI EXAMINEAZĂ SITUAŢIA în cursul dimineţii, A. Ialice Maniu, preşedintele partidului naţional-ţărănesc, a avut o consfătuire cu d-nii Ion Mihalache şi N. Penescu. După amiază s-a ţinut, la locuinţa d-lui Mihai Popovici, delegaţia permanentă a partidului, care a examinat ultimele evenimente politice. D. N. Penescu, ministru de interne, a comunicat fruntaşilor naţional-ţărănişti că în consiliul de miniştri ce s'a ţinut Luni seara, d-sa a propus ca până la numirea prefecţilor şi primarilor desemnaţi de grupările politice, să fie delegaţi de îndată în aceste posturi magistrali de cariera. Reprezentanţii Frontului naţional-democrat n’au fost însă de acord cu această soluţie Consiliul de miniştri, care s’a ţinut aseară la orele 7, sub preşedinţia d-lui general Sănătescu, a examinat alte chestiuni, şi situaţie, politică, creată de ultimele evenimente. Manifestaţia din piaţa Victoriei tualului ministru de interne, d. Penescu. Manifestaţi muncitorească ori împotriva crimelor din corn. Apărătorii Patriei Incidentele sângeroase de Duminică, comise în timpul unui festival muncitoresc al Uniunii Patrioţilor, din Apărătorii Patriei, au determinat o impozantă manifestare muncitorească. Zeci de mii de muncitori cu pancarte s-au adunat ori la ora 1 in piaţa Victoriei. In mijlocul pieţei pe un catafalc improvizat, acoperit cu pânze roşii, era aşezat sicriul cu muncitorul Cozea Ieri, răpus de gloanţe, împreună cu Şercăianu C-tin de la Vulcan, la balul organizat spre a strânge fonduri pentru ajutorarea răniţilor căzuţi în luptă contra cotropitorilor hitlerişti. Sicriul a fost adus de la sediul sindicatelor unite, din str. Calomfirescu. Din balconul palatului Sturza, în piaţa Victoriei, a vorbit mulţimii d. Chivu Stoica care a spus că muncitorimea s’a adunat spre a protesta împotriva asasinatului mişelesc săvârşit asupra lui Cozea Ion dela Apretura şi Şercăianu C-tin dela Vulcan. Propune să se păstreze un minut de tăcere. D. G. Stroe a cerut să se dea ultimul salut victimelor. D. Bâgu Vasile, din partea Apărării patriotice, spune că muncitorimea s’a strâns nu numai să dea ultimul salut muncitorilor sacrificaţi ci să ceară îndepărtarea acelora cari prin acţiunea lor au prilejuit această crimă. D-sa învinueşte în prim rând pe ministrul de interne. D-na Livezeanu se pleacă în faţa catafalcului şi cere să se ducă lupta dârză pentru doborîrea fascismului şi instaurarea democraţiei. D. Gh. Apostol protestează împotriva bandelor hitleriste şi a acelora cari au răpus viaţa a doi muncitori nevinovaţi. Au mai vorbit d-nii Şt. Simion, Burcă şi Pătraşcu. D. Gheorghiu-Dej, ministrul comunicaţiilor, aduce ultimul salut muncitorilor căzuţi victimă gloanţelor asasinilor fascişti., încă de la 30 August, spune d-sa, a atras atenţia asupra pericolului , care există din partea fasciştilor A făcut apel la clasa muncitoare să lupte împotriva coloanei a 5-a executând epuraţia totală cât mai grabnic. Ne-am adunat, spune d-sa, în jurul catafalcului viu nu spre a plânge, ci pentru a juna răzbunare împotriva criminalilor. (Continuare in pag. 2-a) îndatoririle guvernelor din ţările eliberate UN COMENTARIU AL ZIARULUI „TIMES“ Londra, 28 (Rador). — Agenţia „Reuter“ transmite: Incidentele întâmplate la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles, desordinele din Grecia şi dificultăţile cabinetului Bonomi din Italia îndeamnă ziarul „Times" să examineze Marţi, în articolul său de fond, îndatoririle respective ale guvernelor din ţările eliberate şi ale autorităţilor militare aliate. Ziarul spune că puterea, acestor guverne, „care sunt, prin natura lucrurilor, provizorii“ trebue să fie efectivă. In acest scop sunt două condiţii esenţiale: ele trebue să ajute şi să sprijine armatele naţiunii lor unite în misiunea lor eliberatoare şi să reprezinte intr’adevăr massa opiniei publice din ţara respectivă. Remarcând că ultima condiţie se dovedeşte câteodată greu de aplicat deoarece căutarea unui guvern naţional bucurându-se de cel mai mare prestigiu posibil, ca şi de cel mai mare sprijin din partea poporului, îşi găseşte expresia în ciocnirile de opinii. „Times“ scrie: „Atât timp cât operaţiunile militare combinate continuă să se desfăşoare, aceste probleme trebue să rămână într’un anume sens preocuparea comună a naţiunilor unite. Nu va putea fi găsită nici p artista Atfjgttg fii,f nu vor avea loc alegeri democrate imparţiale. Pe de altă parte, grupurile dizidente au obligaţia puternică de a nu spori opoziţia lor până la un punct în care toate formele de guvern popular, cuminte devin nerealizabile . Cererea nu de reprezentare în guvern, ci de acordare a dreptului la menţinerea unor forţe armate independente de acelea ale statului este un exemplu evident al opoziţiei duse până la un punct în care aceasta nu mai poate fi nici legitimă, nici tolerabilă"1. „Times“ continuă astfel: ..Posibilităţile de a se aduce prejudicii născute dintr’o situaţie in mod inerent dificilă sporesc imens atunci când se face încercarea — așa cum s’a făcut în unul sau două cercuri iresponsabile — de a complica rivalităţile lăuntrice invocând probleme de o însemnătate internaţională. Sugestia că fracţiunile dizidente sunt împărţite prin supunerea lor faţă de Marea Britanie (ori faţă de Marea Britanie şi Statele Unite) pe de o parte şi faţă de Rusia, pe de altă parte, sau că ele se bucură de un patronaj special ale acestor puteri în mod respectiv, este una aei„ încercări prejudiciabile d^ a desbina marile puteri al d«ft ta arunc® tsn» ‘ împotriva alteia, lucru pe care propaganda nazistă s’a străduit să-l încurajeze mult timp și zadarnic. Atât in Europa răsăriteană, cât şi în Europa apuseană, unitatea de politică şi de acţiune între cei trei mari puteri este principiul recunoscut de ele şi face parte din principiul că deosebirile de păreri sau de interese dintre ele, acolo unde acestea se ivesc, trebue să fie soluţionate pe calea unei discuţii directe între aceste trei mari puteri, iar nu urmărind unii divergenţe de acţiune în conflictele locale“. Şi „Times" închee astfel: „In atitudinea ce urmează a fi adoptată faţă de ţările în curs de eliberare, considerentele militare rămân cele mai importanta până când misiunea armatelor va fi fost încununată de victorie, — şi aceasta subliniază necesitatea principală de a se menţine ordinea şi disciplina. Dar imediat după aceasta este important ca guvernele naţionale de oriunde să aibă o bază largă şi comprehensivă a asentimentului popular și să se considere ca investite nu cu o autoritate deplină spre a hotări destinele țării pentru o perioadă indefinită, ci cu răspunderea unor administratori provizorii pentru guvernele care vor fi într’o bună alese spre piep,«iocni". I v_