Universul - Provincie, ianuarie 1945 (Anul 62, nr. 2-22)
1945-01-04 / nr. 2
Anul al 62»lea 4 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar „tKlEVSSSSUL“ %.SL înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 20 LEI Taxa postala plătită In numerar conform aprobării Dir. Gle T. T. T. Nr. 24.464/150* CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 ANIIOU Pentru a şasea oară un an învechit face loc unui an nou, în cursul uriaşei încăerări universale, în care generaţia noastră are durerosul privilegiu să sângere, să plângă, să pătimească şi să spere. Anul, care s’a sfârşit, va fi desigur cel din urmă an întreg de sânge şi de ruină,iar dela anul, care începe, aşteptăm să fie începutul unei ere noi, al unei lumi mai bune şi mai drepte, zămislite într’o aprigă şi îndelungată suferinţă.De milenii întregi, cugetul omului creat să-şi câştige pâinea cu sudoarea frunţii şi să-şi apere pământul şi copiii cu preţul sângelui, se leagănă între amărăciunea prezentului şi nădejdea viitorului, într’o lume, în care războiul şi suferinţa au avut mai des cuvântul decât pacea şi bucuria. Năzuinţa spre mai bine a omenirii, privirile îndreptate spre cer ale celor ce cred, lupta pentru un ideal moral mai înalt şi pentru bunăstarea tuturor a celor cari caută fericirea pe pământ în noi formule de organizare socială şi politică, descoperirile binefăcătoare ale unei ştiinţe în progres neîncetat, ni-ar fi îndreptăţit, la această jumătate a celui de al 20-lea secol, să sperăm într-o altă viaţă şi într’o altă ordine morală, decât cele trăite de înaintaşii noştri în sbuciumata istorie a lumii. Spiritul de cucerire nesătul, orgoliul dement şi ambiţia criminală a câtorva oameni, cu complicitatea acoliţilor lor seduşi de aceleaşi visuri bolnave de lacomă grandomanie şi conduşi de aceleaşi concepţii de brutală şi tiranică autoritate, au îngrămădit însă de cinci ani şi jumătate ruina, moartea şi dezolarea de-a lungul unui continent cu drept cuvânt mândru de strălucirea, pe care a dat-o gândirii umane şi de înălţimea, la care ridicase civilizaţia lumii. In cursul veacurilor, ce vor veni, peste judecata şi condamnarea contemporanilor, îi va urmări blestemul nesfârşit al generaţiilor viitoare şi-i va apăsa, necruţătoare şi eternă, osânda fără părtinire a istoriei, ale cărei pagini le-au umplut de sânge, de crimă şi de masacru. Aceeaşi istorie va cinsti în schimb, ca şi noi astăzi, pe cei cari au căzut în luptă pentru mântuirea libertăţii şi drepturilor omului la o viaţă mai bună, pe cei cari au suferit în existenţa, în familia şi în bunurile lor pentru crearea unei lumi mai drepte, pe cei ce se trudesc — de la cel mai ilustru om de Stat până la cel mai modest dintre muncitori — pentru victoria civilizaţiei, pentru o morală nouă şi pentru asigurarea unei păci trainice şi cinstite. Cu prilejul anului, care începe în aceeaşi tragedie universală, ca şi anii trecuţi, gândurile noastre se îndreaptă în primul rând, cu căldură şi recunoştinţă, spre cei ce luptă, spre cei ce suferă, spre cei ce muncesc. De la jertfa lor aşteptăm o lume mai bună. Suferinţa lor va crea poate pentru fiii noştri împrejurări de viaţă mai prielnice, în care ei să surâdă cu bucurie existenţei, eliberaţi de teamă, de lipsuri, de obsesia războiului şi a tiraniei. Cu acea speranţă răbdătoare, care reînvie în inimile oamenilor, după cele mai mari dureri, aşteptăm de la anul cel nou să ne aducă biruinţa şi pacea şi să însemne pentru indivizi şi pentru popoare începutul unor vremuri noi de libertate, de dreptate, de ordine morală şi socială mai bună, în finie începutul reclădirii unei civilizaţii, care trebue să fie mai înţeleaptă şi mai trainică decât cea de em. Şi în zorii sa este o refaceri a lumii, care se întrevăd în negura zilelor de mâine, cel mai cald dintre gânduri ni se îndreaptă spre viitorul acestui neam, încrezător în ursita naţiunii noastre, care dă azi o l®rgă contribuie la suferinţa şi la lupta comună a Naţiunilor Unite. Suferind, muncind, jertfind, dovedind că ştie să lupte şi să moară ea şi-a afirmat dreptul la viaţă liberă, la dreptate şi la ponăire în viitoarea ordine a lumii. ANUL EXTERN 1944 Dacă evenimentele militare, prin rezultatele lor covârşitoare, au dominat situaţia internaţională transformând radical întregul aspect militar şi dând Naţiunilor Unite în mod definitiv iniţiativa acţiunilor pe toate fronturile, pe plan politic şi diplomatic, anul 1844 n’a fost mai puţin bogat în evenimente de o deosebită importanţă, unele decurgând din înseşi operaţiunile militare, altele în legătură directă cu obiectivele comune ale Naţiunilor Unite pentru continuarea războiului până la victoria definitivă şi pentru pregătirea nouei aşezări a lumii într’un cadru de securitate garantată. Nu vom face o expunere cronologică a acestor evenimente politice şi diplomatice care au pus în lumină unitatea de vederi şi solidaritatea între Naţiunile Unite. Vom recapitula, în linii generale, faptele şi hotărîrile determinante şi care reprezintă criteriile de orientare ale politicii pe care Naţiunile Unite înţeleg să o dezvolte. Faptul principal care trebue subliniat de la început şi care desigur este o consecinţă a faptelor de arme, este reintrarea Franţei în cadrul Marilor Puteri şi rolul important pe care îl va aveade jucat de aci înainte, atât în desfăşurarea războiului în faza lui finală cât şi în aşezarea viitoare a lumii. Eliberată de sub dominaţiunea hitlerista prin acţiunea eroică şi unică în analele militare a forţelor anglo-americane şi prin contribuţia efectivă şi plină de sacrificii şi de bravură a forţelor franceze şi a populaţiei civile franceze, Franţa, sub conducerea generalului de Gaulle, şi-a reluat locul ei de mare putere. Acţiunea diplomatică întreprinsă de generalul de Gaulle, prin călătoriile‘"'sale în Statele Unite şi în Anglia, prin perseverenţa şi demnitatea atitudinei sale a dus la recunoaşterea guvernului provizoriu ca guvern al Franţei şi la participarea unui reprezentant al Republicii în comitetul de la Londra cu drepturi absolut egale. Franţa a fost astfel situată pe picior de egalitate cu celelalte Naţiuni Unite şi prin însuşi acest fapt, rolul ei în desfăşurarea ulterioară a politicii europene şi mondiale a trecut pe primul plan. Concomitent cu participarea ei activă, prin armată regulată, la operaţiile militare care au purtat drapelul francez din victorie în victorie pe pământul sfânt al Strasburgului, activitatea diplomatică a generalului de Gaulle a continuat în mod intens, meneerea hatalmul de alianță cu Rusia Sovietică, rezultat al călătoriei generalului de Gaulle la Moscova, constitue un eveniment politic european pe cea mai mare importanţă. El poate fi considerat ca o piatră fundamentală a viitoarei securităţi europene şi restabilind politica tradiţională a legăturilor de prietenie franco-ruse, asigură ambelor ţări garanţii solide împotriva oricărei noui încercări de agresiune din partea Germaniei. Un alt eveniment de ordin general şi de o importanţă capitală a fost vizita făcută de d-nii Churchill şi Eden la Moscova. S’a putut constata din nou, şi cu acest prilej, hotărirea Naţiunilor Unite de a menţine neclintită unitatea între ele, de a căuta soluţionarea problemelor internaţionale prin bună înţelegere între ele şi de a înlătura orice impediment care ar putea slăbi această unitate. Una din problemele mai grele a fost acea poloneză. Marea Britanie, Statele Unite şi Rusia Sovietică sunt pe deplin de acord că în interesul însuşi al securităţii europene, trebue să existe o Polonie puternică şi liberă care să opue Germaniei, în cazul când ea ar redeveni în viitor agresivă, rezistenţa forţelor ei. Pentru aceasta şi pentru satisfacerea revendicărilor teritoriale sovietice la graniţa de răsărit a Poloniei, recunoscute ca legitime, Polonia urmează să fie compensată la vest cu teritorii germane. Problema poloneză nu a intrat încă în faza soluţionării ei definitive. Totuşi nimic nu îndreptăţeşte pesimismul şi sforţările comune ale Naţiunilor Unite tind spre o soluţiune împăciuitoare. Hotărîrea Statelor Unite de a participa cât mai activ la politica mondială şi de a renunţa în mod definitiv la acea politică de izolare care a alcătuit o tradiţie îndelungată, s-a afirmat din ce în ce mai accentuat. Realegerea preşedintelui Roosevelt a consacrat această nouă politică nord-americană şi conferinţa dela Dumbarton-Oaks unde s’au stabilit principiile şi criteriile nouei organizări a securităţii de după război, au pus în lumină hotărîrea Statelor Unite de a participa efectiv şi cu răspunderi precise la garantarea acestei securităţi. Călătoria întreprinsă de d. Wallace vicepreşedintele Statelor Unite în Europa, vizita sa la Moscova şi întrevederile avute în capitala sovietică au fost prilejul stabilirii unor acorduri de principii în diferitele probleme în legătură cu politica internaţională. Dezvoltarea operaţiilor militare şi iminenta debarcare a trupelor anglo-americane au impus o prealabilă precizare a atitudinei tarilor neutre. La adăpostul nrutralităţii, Germania continua să se aprovizioneze din diferite ţări neutre cu materii prime pe care le utiliza în industria ei de război. Naţiunile Unite nu mai puteau admite această stare de lucruri şi ele au făcut serioase demersuri pentru a obţine încetarea livrărei de anumite materii prime Germaniei. Situaţia Turciei era îndeosebi pe primul plan. Aliată cu Marea Britanie, Turcia a continuat să menţie raporturi cu Germania de care o lega chiar un pact de amiciţie. După ce discuţiile între reprezentanţii militari ai Angliei şi cei turci n’au dus la nici un rezultat şi au fost rupte, raporturile Turciei cu Naţiunile Unite au trecut printr’un moment greu. Anglia şi Statele Unite au încetat orice transport de mărfuri în Turcia şi vii polemici se angajaseră între o parte din presa turcă şi cea britanică. Când Naţiunile Unite au cerut Turciei să înceteze livrările de chrom în Germania, guvernul din Ankara a admis acest mod de a vedea și a luat măsuri în con(Continuare in pag. 2-a) CUVÂNTAREA M. S. REGELUI ROSTITĂ LA RADIO Majestatea Sa Regele a rostit, în noaptea Noului An 1945, la posturile noastre de Radio, următoarea cuvântare: Rdmardl. In cursul anului care a trecut, Atotputernicul ne-a îngăduit să punem capăt unui război, pe care noi nu l-am dorit, potrivnic intereselor şi tradiţiilor noastre. Datorită îniţelepcimei şi devotamentului vostru am putut să ne alăturăm luptei popoarelor democratice pentru ca, prin izbânda câştigată împreună, să readucem la sânul Patriei scumpa noastră Transilvanie şi să punem bazele unei păci de respect al drepturilor fiecăruia, de N-meritul«» a naţiunilor şi de omenie. In pragul noului an se cuvine să îndreptăm un gând de recunoştinţă către iubita noastră armată, care a răspuns cu tot devotatmentul chemării Mele, care era şi a întregului popor român. Meritul său a fost covârşitor în îndeplinirea actului de la 23 August În drept deasemenea către vel multunt inte Mele pentru patriotismul şi curajul cu care aţi îndeplinit această prefacere care ştiam că se sprijină p® sentimentele adânci ale naţiuni!. Cuminţenia şi sacrificiile voastre vor fi folosit astfel destinului de fericire și de libertate al Patriei noastre, când, alături de armatele NOTE Despre Napoleon, marele despre scumpete şi despre comisii!ui... întreaga noastră presă, — reflectând sentimentul unanimităţii cetăţenilor, — a subliniat fenomenul cu deosebire îngrijorător al vertiginoasei şi mereu crescândei scumpiri a vieţii. In adevăr, s’a angajat o cursă nebunească, a sporirii prețurilor, cursă cu perspectivele cele mai deprimante. Protestele cumpărătorilor abundă, iar plângerile, din ce in ce mai accentuate, sporesc, toate complet justificate. Este lucru evident că măsura,— singură, — a sporirii salariilor, s’a dovedit un miraj sau un simplu artificiu, care n a rezolvat nimic. Ea nu putea da rezultatele urmărite, decât numai completată de cealaltă măsură, aceea a stabilizării prețurilor! Care poate fi folosul unei atari măsuri, când azi, câteva respectabile bancnote a 1000 lei nu au puterea de cumpărare a câtorva modeste hârtii a 100 lei de eri ? Ziarele au anunţat că, în ziua de 12 Decembrie. ..comisiunea specială pentru stabilizarea preţurilor şi-a încheiat lucrările şi a întocmit cuvenitul proiect de «secret lege”. In intervalul de la 12 Decembrie până azi, ră când încă nimeni n'a văzut legea, — am avut sărbătorile Crăciunului, prilej pentru un Îndrăzneţ, nepermis, — dar din nenorocire, complet reuşit — atentat al negustorimii contra cumpărătorilor Cui se datorește această întârziere, care paralizează o bună Intențiune și creează o stare aproape haotică?.. Pentru cine se cuvin® — Si bine’nteles fără a face tnum mteta de a viza personal ne cineva. — notăm aci o amintire foarte actuală: Nann'enn r®i V^ra când voia să tără^ănească solutionarea unei probleme numea o comisîune: când voia «*o amâne ia nestăratt. tf mal adănca ceva sub omfsîtmî, când insă voi» «« rezolve chestiunea, numea un om.„ ..trii.nua*...— St Reuni TRUPELE ROMÂNE AU PĂTRUNS LUNI IN BUDAPESTA Comunicat asupra operaţiunilor din ziua de 1 ian. 1945 Forţele aliate sovietice, împreună cu trupele române din Corpul de Armată de sub comanda Generalului Şova Nicolae, au pătruns azi în Budapesta. După operaţiuni lungi şi grele, dar pline de succes bravele divizii ale Generalilor Lăcătuşu Mihail, Antonescu Petre şi Voicu Mihail, au sfărâmat ultima centură de apărare a Budapestei şi în acest moment înaintează prin dârze lupte de stradă către centrul capitalei maghiare. In regiunea de la Nord Vest de Munţii Matra, trupele noastre de munte, înfrângând, prin atacuri repetate, puternicele rezistenţe germano-maghiare, au pătruns adânc către Vest, aruncând pe inamic la Vest de râul Ipoly. Au fost cucerite mai multe localităţi între care : Telky Pusta, Romhany Pusta, Nagy, Harsas, Banpusta, Bolta Pusta și principala localitate Ipoly tarnoez, interceptând confotrimția și calea feretft de pe valea fly'n’ ’. 2 Joi 4 Ianuarie 1945 4 Pagini DIRECTOR în lugc2 la::u ■I MESAGIILE M. S ADRESATE OŞTIRE! Meu gând şi al întregului popor român se îndreaptă către voi care sunteţi mândria Ţarei noastre. Prin devotamentul şi spiritul de sacrificiu cu care la 23 August aţi răspuns chemărei Mele şi a Ţărei, voi aţi eliberat România prin strălucite fapte de arme. Prin curajul şi avântul de care faceţi şi acum dovadă, alături de camarazii din glorioasa armată roşie, voi readuceţi Transilvania la sânul Patriei şi cinstiţi drapelul şi numele Ţârei. OSTAŞI, împreună cu armatele Naţiunilor Unite voi luptaţi pentru o cauză nobilă care este şi a întregei omeniri. Patria recunoscătoare urmăreşte cu mândrie faptele voastre. Cu încredere desăvârşită în vitejia voastră vă urez izbândă şi La Mulţi Anii MIHAI R. glorioase ale Rusiei Sovietice, ale Marei Britanii, Statelor Unite şi ale celorlalte naţiuni aliate, vor fi dobândit victoria comună. Ele vor fi desigur recunoscute, în cadrul principiilor de înaltă moralitate pentru care ducem lupta împreună. In aceste clipe, să ne gândim cu recunoştinţă la acei ce au căzut pe câmpul de luptă şi la familiile lor îndurerate. Să rămânem totdeauna uniţi, însufleţi de aceiaşi iubire de patrie, buni şi drepţi, ajutându-ne unii pe alţii şi cu toţii slujind Ţara. Chem pe toţi Românii ca, prin unirea tuturor, prin spirit de jertfă şi prin muriră neobosită să ne facem datoria noastră de a duce la bun sfârşit războiul şi de a îndeplini cu realitate obligaţiunile ce ne-aau luat, brăiţându-Mi gândul către Dumnezeu Atotputernicul, fi rog să reverse bunătatea lui asupra poporului Meu şi să-i hărăzească un An Nou fericit. La Mulţi Ani! CU PRILEJUL ANULUI NOU REGELUI MIHAI* ŞI POPORULUI ROMÂîi M. S. REGELE MIMAI I M. S. Regale Mihai I a dat următorul ÎNALT ORDIN DE ZI No. 1 DIN 1 IANUARIE 1945: OSTAŞI, Itt pragul noului an primul IMPORTANTE SUCCESE OBŢINUTE DE FORŢELE ROMÂNE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT asupra operaţiunilor din ziua de 30 Decembrie 1944 In regiunea de la Est de Munţii Tatra Mică, toate contraatacurile inamice au fost sfărâmate de focul infanteriei şi artileriei noastre. La Nord de Munţii Matra, vânătorii de munte au continuat înaintarea spre Vest, depăşind cu 7—8 km., comunicaţia Losoncz—Salgotarjan. Au mai fost ocupate localităţile: Ragyolc, Csakanyhaza, Kisarany şi Karancsbereny. In sectorul Budapesta, trupele noastre, în legătură cu cele sovietice, au continuat atacurile asupra rezistenţelor din suburbiile Capitalei maghiare. Suburbana Cirkota, puternic apărată, a fost luată cu asalt după lupte îndârjite de stradă. La 21 Decembrie, a căzut ca un erou, în luptele de pe frontiera muntoasă a Cehoslovaciei, locotenentul colonel Iliuță Virgil, șeful de Stat Major al unei divizii de vânători de munte. SUVERANUL FELICITAT DE GUVERN ŞI CORPUL DIPLOMATIC M. S. Regele a primit Luni dîmi- înatie fiind reprezentat prin delia Sniflna faatîirfVrfăirvia ou ., nort.nl »Xo ,i ---neaţâ, la Sinaia, felicitării« guvemnului şi corpului diplomatic acreditat în Capitala noastră. Lin partea guvernulu s'au prezentat la reşedinţa Suveranului d-nd general adj. N. Rădescu, preşedintele consilului de miniştri şi C. Vişoiiariu, ministrul afacerilor străine, corpul diplo CUVÂNTAREA L S. MONSENIORUL ANDREA CASSULO SIRE, La sfârşitul unui an dosebit de durerospentru toţi, Corpul Diplomatic este fericit să exprime prin glasul meu Maiestăţii Voastre, odată cu urările sale foarte respectuoase pentru Anul Nou, asigurarea celor mai bune sentimente de devoţiune şi viile sale mulţumiri pentru sprijinul pe care a binevoit să i-l dea, cu atâta mărinimie, în delicata samisiune. Aceste urări de fericire şi de prosperitate cuprind cu atât mai multă sinceritate şi însufleţire cu cât, printre încercările atât de mari din aceşti ultimi ani, România, graţie Providenţei divine şi virtuţilor îndelungatului ei trecut, se găseşte pe drumul mântuirii. Zilele mai bune cari par să se ivească pentru popoare şi naţiuni, se precizează pentru ea în speranţa unui viitor mai liniştit şi mai fericit, datorită sforţării de voinţă, de înţelepciune şi de devotament ale Majestăţii Voastre. Dacă ruinele şi suferinţele, pricinuite de un conflict fără exemplu în istoria umanităţii, lasă răni pe cari numai timpul şi bunăvoinţa oamenilor le vor putea vindeca, ele ne vor fi învăţat, cel puţin, că în iubirea reciprocă, in omenia spiritului, în respectul mutual, într’o largă solidaritate umană, în moderaţia dorinţelor şi pasiunilor, se găseşte adevărata mulţumire a inimii omeneşti, ca şi fericirea popoarelor şi liniştea statelor şi că aceste virtuţi alcătuesc singura putere morală care trebue să garanteze şi să limitez năzuinţele noastre personale şi colective. Acestea sunt principiile din care România, credincioasă elementelor adânci ale naturii ei şi înălţată şi de propriile ei suferinţi, doreşte să se inspire. Ea vrea, prin unirea tuturor fiilor ei, să-şi continue vocaţia ei pacifică şi reeducarea cetăţenească şi socială. Toţi vor să-şi dea generosul lor concurs în această pricarii său, monseniorul Andrea Cassulo, nunţiul apostolic. D. prim ministru gen. adj. N. Rădescu, a rostit urările pe cari ţara le face M. S. Regelui, cu prilejul noului an. Apoi, nunţiul papal, cuv. Cassulo, a rostit următoarele: viaţă, cei umili ca şi cei mari, omul politic şi savantul, omul din uzină şi omul de pe ogoare, poporul întreg într’o strânsă armonie, fiecare cu o conştiinţă îndoită a drepturilor şi datoriilor lui, cu grijă totodată de învăţătura sfântă care, singură, a putut deslega problemele atât de complexe ale relaţiilor dintre popoare şi ale oamenilor cu semenii lor. Ei nu vor uita, printre altele, acest cuvânt care aminteşte privilegiaţilor ursitei, să-şi deschidă inima şi mâna faţă de cei care suferă şi sunt în desnădejde in deplinul înţeles al dreptăţii şi carităţii sociale. Iubirea frăţească, larga înţelegere a nevoilor mutuale, un just spirit de economie socială şi familială, acest tot de înalte virtuţi, este singurul care ne poate scoate dintr’un trecut, pe care ar fi mai bine să-l uităn pentru totdeauna. O nouă stare de lucruri întemeiată pe caritate, pe iertarea reciprocă, va fi prin urmare opera generaţiilor viitoare, care o vor putea împlini la lumina experienţei trecutului şi la lumină Credinţei, fără care, în loc de reeducare şi reconstrucţie, se recade în noul ruine. SIRE: Acestea sunt gândurile şi urările cari vin în spirit şi în inimă în zorii Noului An. Sunt bucuros să le ofer Maiestăţii Voastre rezumându-le in cuvintele de mântuire pe care un mare înţelept le-a adresat omenirii în suferinţă, într’o epocă tot atât de tulbure ca a noastră: PAX ET BONUM! Să îmi fie îngăduit să te adresez şi Maiestăţii Sale , Reginei Mame, Guvernului Maiestăţii Voastre, Nobilei Naţiuni Române laolaltă, în semn de binecuvântare. RĂSPUNSUL MAJESTATES ALE REGELUI MONSENIORE, Suntem foarte mişcaţi de urările pe care Excelenţa Vopsită Ni le adresează, în numele Corpului Diplomatic, precum şi de sentimentele de gratitudine şi prietenie pe care aţi binevoit a le mărturisi Naţiunii Române. Anul care a trecut ne-a îngăduit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să regăsim drumul mântuirei şi de acord cu sentimentele cele mai profunde ale Naţiunea, să ne unim eforturile cu cei care luptă pentru a restabili o pace adevărată intre popoarele cu bunăvoinţă. Durerile şi suferinţele noastre îşi vor găsi mângâierea şi răsplata în acest ideal de place, bazat pe respectul mutual între indivizi şi ponoare, pe principiile democratice de libertate şi demnitate personală, în libera desvoltare a naţiunilor paşnice şi în însuşirile de bunătate, de moderaţie şi de toleranţă. Popasul Excelenţei Voastre Psihne noi,oate ne bucura, v-a îngăduit să cunoaşteţi caracterul poporului nostru. Ştiţi că în această ţară orice apel la înţelepciune şi patriotism găseşte un răsunet profund. Să sperăm că naţiunile alături de care luptăm pentru o cauză comună vor vedea în cursul acestui An Nou eforturile lor încununate de succes şi că vom obţine victoria necesară pentru aşezarea păcii. Vom fi cu toţii fericiţi să regăsim atunci într-o omenire pacificată, sensul Dumnezeirei şi iubirea de oameni. Regina se alătură Mie ca şi Guvernul Meu pentru a vă mulţumi călduros de sentimentele pe care Ni le-ați exprimat. Nouă şi întregei Naţiuni Române. Facem urări pentru sănătatea şi fericirea Excelenţelor Voastre, precum şi pentru prosperitatea popoarelor pe care le reprezentaţi. CUVÂNTUL D-LUI GENERAL N. RĂDESCU, PUBMIEIE WIUM DE MIHITSI, ROSTIT EACHI In noaptea Anului Nou, d. general de corp de armată adjutant N. Rădescu, preşedintele consilii de miniştri, a rostit, la Radio, următoarea cuvântare : FRAŢI ROMÂNI, încă un an a cărui viaţă s’a încheiat. In faţa porţilor larg deschise ale anului în care acum pătrundem, să ne întoarcem pentru o clipă privirea către acel a cărui agonie s’a sfârşit. A fost un an de grele suferinţe şi adânci dureri. Totuşi, datori suntem să recunoaştem că, în timpul crâmpeiului lui de viaţă ni s’a dat şi prilej de nădejde în viitor. A fost unul în care zori mai senine au început să se întrevadă, se deschidea drumul spre Ardeal. A fost unul în care lanţurile unei robii în care de 4 ani fusesem încătuşaţi s-au sfărâmat. A fost anul în care ne-am regăsit calea, din care fusesem scoşi de cel mai netrebnic dintre noi. Reveniţi alături de aliaţii lângă care cu sufietul totdeauna rămăsesem, am văzut realipindu-se la trupul ţării, frântura smulsă mişeleşte de un vrăşmaş crud şi sălbaice şi de veacuri, dearăndul, cu tiurie călcată în picioare. Se cuvine anului ce s’a scurs să-i aducem şi mulţumire. In anul în care păşîm, ar fi greşală să ne închipuim că ne aşteaptă bucurii. , î"a*'tx furie asupra noastră se va potoli — nici o îndoială. Dar până la potolire, alte multe greutăţi şi jertfe vom avea de ’întâmpinat. Vom avea de răscumpărat greşeli grele, cărora deşi nu noi le purtăm vină, — însă datori suntem să Ie plătim. Şi ca să le puteţi face faţă nu va fi cu puţin, ţă decât restrângându-ne cât mai mult dela toate şi muncind laolaltă din greu şi cu toată râvna, până la istovire de va fi nevoie. C ’•*» rm rin-' d!ntre cei pe care greutăţile îi sperie cred cu hotărîre în izbânda noastră. Neamul nostru nu este la prima lui încercare. Dimpotrivă, istoria lui este ţesută numai din luptă şi necazuri; este îstoria celui mai puţin mângâiat de soartă dintre neamuri. Aşa cum totdeauna a ieşit mai vrednic şi mai oţelit din nevoi şi şi-a croit din nou drum sănătos în lume, tot aşa va şti şi acum să înfrunte şi să birue vitregia saortei. Să ne păstrăm deci liniştea şi să ne îndeplinim fîri sovare datoria. Ori cât de grea ne-ar fi povara, să n’avem decât un gând şi o vom duce, să învingem muncind din greu, îndeplinindu-ne in cinste îndatoririle. Iubind cu dârzenie alături de aliaţi, astfel ca să ajungem cât mai curând să vedem din noi! întronându-se pacea în lume. Din voia lui Dumnezeu, stă în fruntea noastră un Domnitor ca din poveşti, tânăr şi viteaz. El a fost celcare ne-a deschis drumul spre noul orizonturi. Cu credinţă în El şi nu destinul neamului nostru, să ne avântăm cu îndrăzneală şi nădejde la anul ce intră acum în viaţă. Trăiască Regele ! Trăiască Dinastia ! Trăiască România ! U. GENERAL N. RĂDESCU I