Universul - Provincie, ianuarie 1945 (Anul 62, nr. 2-22)

1945-01-04 / nr. 2

% Depozitul de vinuri din Brm Bucureşti, Calea Călăraşi 331 Tel. 3.30.72 Urează distinsei sale clientele,podgo­renilor, consumatorilor, prietenilor şi cunoscuţilor, ca Anul Nou să le fie cu belşug şi sănătate. 11VULTURUL** 23 SOC. COOP. DE ASIG. G-RALE Bd. Elisabeta No. 55. Urează membrilor­ asociaţi şi tuturor asiguraţi­lor din întreaga ţară, sănătate, ani mulţi şi ___ prosperitate. Seminţeria PILONER Proprietar Ioan N. Iliescu Str. Carol 11­­ Bucureşti urează onoratei sale clientele UN AN FERICIT $1 CU BELŞUG JR VECHEA SEMINŢERIE ! SAVA TANCOFF I Bucureşti, Str. Carol 55. Urează de ANUL N­OU tuturor clienţilor săi SANATATE Şi BELŞUG Magazinul „COROANA REGALA“ I GH. BOGHICI, T. DUCU, IOAN FOGHEL En gros COLONIALE En detail Str. HALELOR 11, Tel. 3.77.18 urează distinsei sale clientele, furnizorilor şi prietenilor Ani Mulţi şi Fericiţi________ I Uri An Nou Fericit Prosperitate Urăm clientelei noastre s. a. r. Depozitul de Încălţăminte şi Secţia Cremă de Ghete Bucureşti, Str. Sf. Ion Nou No. 26 ■ni a Magazinul „GOTEXT Engros Textile Ende­tail STR. GABROVENI 15 Urează onoratei sale clientele si Furnizorilor LA MULŢI ANI V. MARCA HSAM Atelier de încălţăminte București, Str. Litovoi Voevod No. 26 Telefon 2.85.36. Urează distinsei sale clientele și prietenilor. IA MULTI ANI .­ic. cu sănătate și prosperitate. * 1 Ianuarie 1945_____________92 SSfti«8»8fa«BHMmtt I—M————————1^————, cu t­»+tt ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ »»»♦•»♦■»+■» 0 T LUPTA SINDICALA Conferinţa d-lui C- Titel­ Petrescu D. C. Titel Petrescu, fost mi-­­­nistru, preşedintele partidului­­ social democrat, a ţinu­t la radio o conferinţă despre „Lupta sin­dicală". După un istoric al primelor sindicate iniţiate în 1905 de Ion C. Frimu şi considera­ţiuni­ asu­pra necesităţii sindicalizării ca expresie a solidarităţii profesio­nale, d. Titel Petrescu arată că sindicatele erau în prima lor formă, asociaţii de fapt, nere­glementate prin nicio lege, ba chiar considerate ca ilegale, a­­socaţii a­ căror luptă se împle­tea cu acţiunea socialistă din ţara noastră. După primul război mondial s’a creiat in 1920 ministerul muncii, iar la 28 Mai 1921 s’a acordat un regim legal sindica­­telar muncitoreşti. Prin presiu­nea mişcării sindicale dinăuntru şi prin influenţa dinafară a Bi­roului internaţional al muncii, credat prin însuşi tratatul dela Versatile* — ceeace atesta pu­terea imensă pe care o luaseră mişcările sindicale în toată lu­mea — s’au elaborat, rând pe rând la noi în ţară, numeroase legi de ocrotire a muncii. După ce s’a ocupat de evolu­ţia curentului sindical printre micii funcţionari şi lucrători ai instituţiilor publice, conferenţia­rul a evocat personalitatea celor doi fruntaşi ai mişcării munci­toreşti dinaintea marelui război, Ion C. Frimu şi Ştefan Gheor­­ghiu, martiri au luptat pentru desrobirea clased zmacStomn, D. Titel Petrescu descrie apoi un episod tragic din lupta sin­dicală a muncitorimii noastre, greva generală din Octombrie 1920, când s’a dat ordin de ares­tare a conducătorilor organiza­ţiilor sindicale şi de închidere a tuturor localurilor muncitoreşti După un timp de reculegere, muncitorimea a reînceput să ia drumul organizaţiilor sindicale, în special în Ardeal. Congresul de la Siibiu din 1922 hotărî auto­nomia completă a mişcării sin­dicale, interzicând orice activi­tate politică de partid în sânul organizaţiilor sindicale. Partidul social democrat, îngăduit de­ gu­vern, a fost singurul care a avut influenţă în sindicate şi graţie influenţei sale au fost cucerite treptat toate legiuirile de ocro­tire a muncii, din cari unele au rămas însă literă moartă. Realizarea ţelului luptei sindi­cale necesită o muncă grea, obo­sitoare, multă tenacitate, dar mai ales organizare temeinică şi de luminare a păturilor munci­toare, astfel încât massele mun­citoare să poată răspunde cu demnitate la chemarea istorică ce au, at­unc, când mişcările po­litice de renovare socială vor desăvârşi mâine opera de adân­că prefacere a societăţilor ome­neşti. Citiţi „VESELIA“ UNIVERSUL" ANUL EXTERN 1944 (Urmare din pag. II a­­ sedinţă. Demisia d-lui Mene­­mencioglu­, fostul ministru turc al afacerilor străine, a adus o clarificare în raporturile dintre Marea Brianie şi Turcia şi ru­perea raporturilor diplomatice cu Germania a fost actul poli­tic important, care. In cursiul acestui război, a confirmat sen­timentele de prietenie ale Tur­ciei faţă de aliata ei Anglia. Intriga germană aliată cu unii partizani ai politicei naziste cu influenţă în conducerea trebilor publice finlandeze, au făcut im­posibilă înţelegerea între Fin­landa şi Uniunea Sovietelor deşi guvernul din Moscova a făcut tot posibilul pentru a înlesni aceste negocieri. Vizita intem­pestivă a lui Ribbentrop la Hel­sinki a demascat intenţiile ger­mane şi timpul a dovedit­­ pe deoparte cât de iluzorii erau promisiunile de sprijin militar pe care Germania le făcuse Finlandei şi cât de greşită şi lipsită de prevedere a fost po­litica guvernanţilor finlandezi care s’au lăsat amăgiţi de Rib­bentrop. Demisiunea preşedintelui Ryd­ şi alegerea mareşalului Manner­­heim ca preşedinte al Finlan­dei, a fost o consecinţă a acestei neprevăzătoare politici. Evenimentele militare şi poli­tice din Italia, schimbarea de guvern, trecerea puterilor regale asupra principelui Umberto, vi­zita d-lui Churchill la Roma — unde primul ministru brita­nic s’a întâlnit şi cu mareşalul Tito — au situat Italia într’o poziţie mai clară. Dar unul din faptele cele mai de seamă petrecut pe plan mi­litar şi cu profunde consecinţe politice, a fost evenimentul Isto­rie de la 23 August care, a por­nit din iniţiativa românească în centrul căreia a activat cu hotă­râre şi cu înalt patriotism în­suşi Suveranul României, M. S. Regele Mihai I. De ani de zile naţiunea română purta un răz­boi împotriva intereselor ei, îm­potriva sentimentelor şi voinţei ei. Sacrificiile de sânge impuse poporului român nu urmăreau decât menţinerea dominaţiei hitleriste pe teritoriul României prin exponenţi lipsiţi de scrupul şi sclavi ai Berlinului şi al Ge­stapoului hitlerist. A trebuit cu­rajul tânărului nostru Rege, susţinut de fruntaşi al vieţii noastre politice din toate par­tidele, pentru ca să se poată produce actul istoric de la 23 August Spontaneitatea cu care întreaga oştire română şi toată populaţia ţării au răspuns la acest act, a dovedit cât de con­trariu sentimentului naţional era războiul homis României contra Rusiei Sovietice. România n’a încetat numai ostilităţile contra Rusiei Sovietice cerând şi sem­nând armistiţiu. Ea a luat ime­diat armele contra Germaniei hitleriste, a curăţat teritoriul românesc de forţele hitleriste şi alături de eroicele trupe sovie­tice a pornit la înotă împotriva Ungariei, care continua să ră­mână aliata Germaniei, cn toate avertismentele ce i s’au dat în­treaga Transilvanie de nord care a suferit ani de zile jugul maghiar impus de nelegiuitul arbitraj de la Viena, a fost eli­berată. România reintrată pe calea politicei ei traditionale a dat o lovitură de gratie hitta­­rlanului In acţiunea lui din sild­estul european. In fata perspec­, tivelor primejdioase ne pare continuarea unei politici alături de Germania se deschidea Bul­gariei, această ţară a cerut la rândul ei armistiţiu Rusiei So­vietice ale cărei trupe pătrun­seseră pe teritoriul bulgar. Şi Bulgaria la rândul ei a întors armele pentru a contribui la izgonirea forţelor hitleriste de pe teritoriul bulgar. Finlanda, la rândul ei, a accep­tat condiţiile de armistiţiu ce­rute de Rusia Sovietică şi par­lamentul finlandez a ratificat convenţia de armistiţiu. Forţele finlandeze au deschis ostilităţile contra celor germane din inte­riorul Finlandei contribuind ast­fel la izgonirea lor. O situaţie nouă a fost creiată in bună parte prin gestul Ro­mâniei în toată această parte sud-estică europeană, situaţie care a slăbit considerabil for­ţele de rezistenţă hitleristă şi a obligat comandamentul mili­tar german la măsuri defensive neprevăzute şi la o rapidă re­tragere, înaintarea trupelor sovietice atât la nord cât şi prin Transil­vania spre Budapesta şi Viena au pus Ungaria într’o situaţie din cele mai grele. Guvernul maghiar, sclav al Berlinului, sfi­dând realitatea şi-a continuat politica lui nefastă. Trupele so­vietice şi cele române au a­­juns la porţile Budapestei, au încercuit capitala Ungariei, au depăşit-o şi concomitent au pă­truns prin teritoriul cehoslovac ameninţând Ungaria de nord. Aceste evenimente militare care precipită prăbuşirea Ungariei, au­ determinat formarea unui guvern ungar antihitlerist sub preşidenţia generalului Bela Micloş şi cu sediul la Debreţin. Un eveniment dureros şi care este încă în curs de desfăşurare în momentul când scriem aceste rânduri, face să sângereze po­porul elen care a avit atât de suferit în cursul acestui război şi care a luptat cu atâta bravură contra fascismului şi hitlerismu­­lui. Frământările şi neînţelege­rile interne au dus la conflict armat între partizanii diferitelor grupuri politice, conflict care a obligat forţele britanice să in­­tervie. Dorinţa şi hotărârea Ma­rii Britanii nu urmăresc decât restabilirea ordinei pentru ca astfe Grecia liberă să-şi poată da, în linişte şi printr-o liberă exprimare a voinţei naţionale, forma de guvernământ pe care o va găsi mai bună. Declaraţiile făcute de d. Churchill cu prile­jul călătoriei sale la Atena unde a participat la conferinţa repre­zentanţilor tuturor partidelor politice, au precizat punctul de vedere britanic. Anglia nu ur­măreşte nici un fel de avantaj din partea Greciei, nici terito­rial, nici economic, nici baze de niciun fel. Ea nu vrea decât prietenia Greciei, dar a unei Grecii libere şi liniştite care să poată continua contribuţia ei la dărâmarea definitivă a puterii hitleriste. Conferinţa n’a dat re­zultatul dorit. Cererile grupului Elas au fost considerate de ce­lelalte grupări drept inaccepta­bile. Totuşi s’a căzut de acord asupra unui punct : constituirea unei Regenţe. D-nii Churchill şl Eden s’au înapoiat la Londra. Anul 1944 se Încheie Intr’o at­mosferă­ de încredere. Viziteie d-lor Churchill şl Eden la Mos­cova au fost un prilej pentru constatarea acordului între na­ţiunile unite şi situaţia Interna­ţională, pe plan politic, cu toate problemele ce au rămas încă nerezolvate, este de natură a da tuturor popoarelor iubitoare de libertate, încredere desăvârşită în anul 1945 care, oda­tă cu vic­toria militară, definitivă, împo­triva hitlerismului, va aduce şi victoria morală a înţelegerii şi solidarităţii între naţiuni. NU SE STÎMP:,f­,I\ BILETELE DE DEEA Ministerul finanţelor ne co­munică următoarele: „Ministerul finanţelor face cunoscut că articolul intitulat ,,Necesitatea ştampilării banc­notelor" apărut sub semnătura d-lui inspector general dr. An­ton I. Mureşeanu, în ziarul „Ardealul“ nr. 61 cu data de 29 Dec. 1944, nu reprezintă ve­derile acestui departament, in a­ce­astă privinţă". „Punctul de vedere al minis­terului de finanţe cu privire la politica financiară a Statului, a fost expus în repetate rân­duri de către şeful acestui de­partament"■ „Se declară încă odată cu a­­cest prilej că, ministerul finan­ţelor nu intenţionează şi este potrivnic oricăror măsuri de manipulare asupra biletelor de bancă şi împotriva luării ori­căror măsuri de natura celor arătate în cuprinsul articolu­lui susmenţionat". CimiiM JUDICIAR In jurul retragerii mandatului de membru in consiliul de adiţie Am publicat că în adunarea ge­nerală a Creditului rural retră­­gându-se mandatul de membru în consiliul de administraţie al d-lui Lascăr L. Catargi, d-sa a cerut justiţiei anularea deciziunii adu­nării generale în privinţa acestei dispoziţi, întrucât ea a fost luată cu călcarea dspoziţiilor legii şi a statutelor prin aceea că o atare chestiune nu a figurat pe ordinea de zi publicată cu prilejul convo­cării adunării generale. D. Catar­­giu a cerut în acel­aş timp, ca până la judecarea acţiun­i de anulare, tribunalul să dispună, pe cale de ordonanţă preşidenţială, Parchetul prin d. procuror Radu Florescu­ a continuat cer­cetările în legătură cu asasina­rea tinerei Eva Buch, al cărei cadavru a fost găsit în pădurea Băneasa. Deocamdată bănuiala cade asupra moşierului Ştefan loanid A fost ascultat ieri d. Ştefan Veskovski, logodnicul victimei, care se poartă ca recl­ama­nt spre a se ajunge la descoperirea cri­minalului. A fost deasemenos audiat d. D. ing. Anghel Grama, din str. Gr. Alexandrescu 39, primise de la d. Septimiu Sever 570.000 lei spre a-i procura o cantitate de lemne. Nefind în măsură să-şi ţină obligaţia, d. Grama urma să restitue banii, însă h Imi­p suspendarea executării acelei de­ciziuni. In desbaterile ce au avut Ioc asupra cererii de suspendare, s’a replicat din partea conducerii Creditului nital că este neînte­meiată însăşi acţiunea de fond de­oarece retragerea mandatului de consilier poate fi hotărîtă de adu­narea generală a acţionarilor din proprie iniţiativă în cursul des­­baterilor adunării, fără ca ches­tiunea să figureze în ordinea de zi a convocării. Ca atare nici sus­pendarea n’ar putea fi admisă. Tribunalul, după deliberare, a respins cererea de suspendare comisar Stroescu, asupra unei chestiuni lăturalnice şi anume asupra faptului că d-sa a com­plectat biroul de populaţie a! reclamantului, menţiune care deşi legală, totuşi nu intra în atribuţiunea d-lui Stroescu. Poimâine, Marţi, d. procuror Florescu va proceda la o descin­dere la locul crimei, împreună cu reprezentanţii poliţiei judi­ciare, spre a face reconstituirea asasinatului cu cel bănuit. întreaga sumă, n’a înapoiat de­cât 150.000 lei d-lui Sever, care a reclamat parchetului. Pri­n rechizitoriul dat eri, par­chetul a trimis în judecată pe d. Grama pentru abuz da­t&cra­­den. Cercetările asupra crimei misterioase din pădurea Băneasa Abu’z de încredere t ■» MANIFESTUL F. N. D. DE ANUL NOU Consiliul F N. D a lansat ur­mătorul manifest: Cu prilejul Anului nou, Consi­liul Frontului Naţional Democrat vă urează un ar fericit, care să aducă ţării noastre pacea şi liber­tatea mult dorite. Am încheiat un ar­ de grele În­cercări pentru tara ţi poporul ro­mân Ţara noastră ajunsese la marginea catastrofei nationale! Războiul criminal hitlerist în care a fost împinsă România de către o sistematică politică antiso­­vietică, desăvârşită de legionari şi guvernul trădător al lui Antonescu, era pierdut chiar de la declararea lui. In loc de a-1 termina cu un ceas mai devreme, căci continuarea lui nu mai însemna decât apăra­rea graniţelor Germaniei şi nu a­­părarea intereselor România­, tră­dătorii ţării au înlesnit ca hoar­dele hitleriste, bătute de Armatele Roşii, să se refugieze şi să trans­porte urgiile războiului pe terito­riul ţării noastre. Dar a intervenit momentul favo­rabil creiat de Armata Roşie eli­beratoare şi actul de la 23 August. La 23 August, forţele democrati­ce unite pentru salvarea patriei şi armatei noastre, înţelegând drumul nou ales de popor, au răsturnat dictatura antonesciană ei au întors armele împotriva nemţilor şi a slu­gilor lor. Aceştia, urmăriti de Ar­mata şi de poporul român, n’au avut timpul necesar să prefacă toată ţara în ruine să nimicească toată industria, miloacele de t­unsnort păile de cowuirderttt să arunce poporul în foamete, frig si boală, aşa cum au făcut în U­­craina si cum fac în aceste mo­mente in Ungarie. CREAREA FRONTULUI NATIO­NAL DEMOCRAT F. N. D. Primul guvern după 23 August, alcătuit în majoritate de militari şi susţinut de „Blocul celor patru partide”: Partidul Naţional-Ţără­­nesc, Partidul Liberal, Partidul Comunist şi Partidul Social-Demo­crat, avea sarcina de a asigura lupta unită împotriva nemţilor şi încheierea armistiţiului. După în­cheierea armistiţiului era necesar să se dea ţării un guvern de largi concentrare democratică, cu un program unic, sprijinit de marea majoritate a poporului, singura ga­ranţie pentru a conduce ţara pe drumul nou, în lupta hotărâtă îm­potriva fascismului şi pentru de­mocraţia progresistă. Sarcini mari şi grele au stat şi stau în faţa poporului român, în lupta lui pentru mobilizarea tutu­ror forţelor şi resurselor naţionale. In vederea continuării războiului alături de Marile Puteri Aliate, până la înfrângerea definitivă a Germaniei hitleriste; pentru nimi­cirea fascismului intern, arestarea şi pedepsirea criminalilor de răz­boi şi a trădătorilor patriei; pen­tru îndeplinirea condiţiilor gene­roase ale armistiţiului; pentru de­mocratizarea ţării; pentru reface­rea economiei ruinate, a transpor­tului desorganizat şi distrus în parte de războiul hitlerist; pentru a deschide calea desvoltării şi în­floririi economice, culturale şi so­ciale a tării noastre. Conştiente că aceste aarcini grele nu pot fi îndeplinite decât prin unirea tuturor forţelor democrati­­ci fortel» luptătoare si democra­tice cele mai consecvente, s’au unit in Frontal Naţional Democrat, F. N. D. Această unire a forţelor demo­cratice a fost o necesitate vitală şi pentru faptul că primul guvern fusese dominat, de elemente reac­ţionare, profasciste şi criminali de război, ca Potopeanu şi Aldea, care au sabotat democratizarea ţă­rii, împingând-o pe o pantă peri­culoasă. Platforma politică a F.­­ D. nu este un program de partid, ci un program de acţiune şi de realizări. Isvorât din necesităţile imediate ale ţării, pe­ntru a trece grelele în­cercări istorice şi a cuceri un vii­tor fericit pentru întregul popor român şi pentru toate naţionalită­ţile conlocuitoare. Partidul­ Comunist, Partidul So­cial-Democrat, Uniunea Patrioţilor, Sindicatele Unite, Frontul Plugari­lor, Uniunea Populară Maghiară şi alte organizaţione democratice pro­fesionale, culturale, precum şi U­­niunea Tineretului Comunist, U­­niunea Tieretului Socialist şi alte organizaţii de tineret democrat, or­ganizaţia femeilor democrate, or­ganizaţioni cari compun Frontul Naţional Democrat şi cari au ade­rat la platforma sa, sunt forţe pro­gresiste, democratice, consecvent antifurciste cari reprezintă interes­sele şi pot cuprinde organizatoric marea majoritate a poporului ro­mân şi a naţionalităţilor conlocui­toare F. N. D. a chemat partidele Na­­tional-Ţărănesc şi Naţional-Libe­­ral in acest front­urile de luptă anti-fascistă pentru clădirea unei Românii noul, libere şi indepen­dente, pe baza democraţiei progre­siste. Din nefericire nu s’a putut realiza concentrarea tuturor for­ţelor democratice înf­r’un singur front. Cu toate acestea, F. N. D„ în interesul general al ţării şi al poporului, n’a renunţat la colabo­rarea cu cele două partide in gu­vernul de coaliţie, pentru a crea condiţiuni de muncă constructivă în spatele frontului şi a realiza tot ce este posibil în condiţiunile lip­sei de unitate de vederi in proble­mele mari şi vitale cari frământă ţara şi poporul. Prin mobilizarea masselor largi populare de către F.­­ D. şi prrin lupta hotărîtă a masselor prinul guvern dominat de elemente reac­ţionare a fost răsturnat. Au fost înlăturate din fruntea mai multor judeţe şi comune, administraţiile antonesciene şi fasciste. Au fost curăţate o serie de întreprinderi de Stat, comunale şi particulare de elementele sabotoare, profasciste şi fascisto-legionare. Astfel s’a reali­zat ridicarea producţiei şi discipli­na în aceste Întreprinderi. Prin lupta împotriva moşierilor, cari sabotau însămânţările, F. N. D-ul cu ajutorul comitetelor să­teşti şi al ing­­inerilor agronomi de­mocraţi, prin mobilizare,­ ţărăni­mii, a reuşit să asigure ţara cu pâine şi a îmbunătăţit condiţiile de învoială faţă de marii proprie­tari Prin lupta hotărîtă a masselor populare a fost înlăturat din gu­vern­­ul Penescu, care încerca să împingă ţara pe căi reacţionare, pe drumul început de Aldea. F. N. D.-ul deşi nu a renunţat la ideia unui guvern de Front Na­ţional Democrat precum şi la che­marea tuturor partidelor democra­te In rânduirile sale, asigurând ast­fel unitatea forţelor democratice pe baza unui program unic de gu­vernare, a acceptat totuşi parti­ciparea sa In guvernul de coaliţie de sub preşedenţa d-lui General N. Rădescu. F. N. D.-ul Încearcă prin aceasta, o apropiere între par­tide, pentru a da posibilitate gu­vernului să lucreze şi pentru a li­chida ruptura ce există între au­toritatea de Stat şi massele popu­lare, ruptură care a fost provocată de elementele anti-democratlice din cele două guverne şi de clica reac­ţionară din afara guvernelor. Socotind sinceritatea, răbdarea şi buna credinţă a F. N. D.-ului ca o slăbiciune, elementele reacţiona­re au ridicat din nou capul Folo­­sindu-se de nehotărîrea unei părţi din Guvern, elementele reacţionare pro-fasciste şi fasciste au reuşit si se cramponeze de posturile lor până azi şi să se pună deacurme­­zişul realizărilor de care are ne­voie ţara pentru salvarea ei de la cata­strofă « •­amemiaţă. Duşmanii poporului încearcă să împiedice ca România să păşească in mod unitar şi hotănt pe dru­mul trasat la 23 August. Din pri­cina necurăţirii aparatului de Stat de elementele fasciste, coloana a cincea se organizează, răspândeşte svonuri mincinoase, menţine, mai ales in provincie, o presă pro-fas­­ci­atâ, anti-sovietică, antidemocra­tică, şovinistă. Duşmanii poporului răspândesc calomnii împotriva F. N. D.-ului. Încearcă să spargă u­­nitatea sindicală, unitatea F. N. D.-ului. Unele cercuri, cari au sabtotat acţiunea pentru realizarea lui 23 August şi înainte de această dată, din interese înguste de clasă, din pricina urii lor neîmpăcate împo­triva Marelui Stat Democrat Mun­­ctoresc-Ţărănesc U. R. S. S., stau în fruntea tuturor acţiunilor me­nite să compromită apropierea ţă­rii noastre de Uniunea Sovietică. Sub influenţa propagandei ger­­mano-faaccista, aceşti duşmani de moarte ai Uniunii Sovietice, duş­manii libertăţii poporului, împing ţara la aventuri periculoase, ba­­tându-se pe o eventuală ruptură intre U. R. S. S. şi Aliaţii ei. A­­ceşti oameni n’au învăţat nimic din experienţa atât de tragică pentru ţara şi poporul nostru. Ei nu vor să înţeleagă câ unirea în­tre U. R. S. S. şi Aliaţii ei nu este o întâmplare, ci este unirea de neînfrânt a tuturor popoarelor pentru apărarea existenţei lor na­ţionale faţă de scopurile fascis­mului german, scopuri de cucerire şi robire a vntregei lumi. Ei nu înţeleg că Interesul gene­ral al omenirii în lupta contra fas­cismului şi pentru reorganizarea păcii, pentru evitarea unei noui catastrofe mondiale, prin colabora­rea paşnică a popoarelor, respec­tă­nd­u-se dreptul de existenţă. In­dependenţă tuturor popoarelor mici şi mari, este mult superior neîn­ţelegerilor mărunte pe care Îşi clă­desc răuvoitorii speranţele de des­­binare între Aliaţi. Experienţa in războiul hitlerist a fost pentru noi prea tragică şi prea sângeroasă, pentru ca să se mai poată gândi cineva, ca Româ­nia să fie din nou cap de pod în slujba oricărui imperialism. Îm­potriva U. R. S. S. România nu va mai putea juca niciodată un a­­semenea rol. Drumul ţării noastre nu poate fi decât acela al popoa­relor iubitoare de pace şi liber­tate, de prietenie cu Marele nos­tru vecin U. R. S. S. Numai ală­turi de U. R. S. S. România îşi va asigura libertatea şi independenţa. F. N. D.-ul este hotărât să în­frângă rezistenţa duşmanilor po­porului şi să salveze ţara de aven­turile periculoase indiferent de cine i se va opune. Partidele Naţional-Ţărănesc şi Naţional-Liberal trebue să înţe­­­­leagă pericolul ce-l reprezintă po­­­­­itica anumitor cercuri şi să fie­­mai hotărâte în acţiunea de lichi­dare a coloanei a cincea din ţara noastră. RĂZBOIUL DE ELIBERARE NA­ŢIONALA ŞI ÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR DE ARMISTIŢIU Trădată de clica fascistă anto­­nesciană şi legionară, armata noas­tră a dus un război de asuprire a­­lături de cotropitorii hitlerişti îm­potriva puternicului nostru vecin— Uniunea Sovietică, împotriva popoarelor iubitoare de pace şi li­bertate Ţara noastră * boat cotro­pită şi jefuită de nemţi. Transil­vania de Sud a fost robită de saşii şi şvabii hitlerişti, care formau stat în Stat, iar Ardealul de Nord a fost predat în ghiarele fasciştilor unguri. Deşi bandele an­tones­ciene din jandarmerie şi Siguranţă au jefuit şi ucis sute de mii de cetăţeni so­vietici, iar armata română alături de armata germană a distrus zeci de mii de sate şi oraşe in U.R.S.S., Armata Roşie n’a intrat în ţara noastră ca o armată răzbunătoare, ci ca o armată desrobitoare, care ne-a ajutat la eliberarea Transilva­niei de sub jugul hitleristo-ma­­ghiar. Condiţiunile de armistiţiu acordate nouă de către Uniunea Sovietică, ţara învingătoare, sunt generat­ce. Despăgubirile ce urmea­ză să le p­ăţim sunt atât de mici, încât cu ele nu se poate reconstrui nici măcar un singur oraş ca Stalingrad Cu toate acestea, pe când Armata română luptă cu vi­tejie pe front alături de eroica Armată Roşie, în ţară războiul a fost sabotat de către elementele reacţionare, soldaţii sunt consem­naţi în cazărmi, fără a se bucura de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti, fiind aţâţaţi împotriva U. R. S. S. şi contra partidelor şi organizaţiilor democratice din F. N. D. Nu s’a făcut nici o epurare in armată, nici un pas pentru de­mocratizarea ei, cu toată campania dusă de F N. D. În această pri­vinţă. Ba dimpotrivă, mulţi hitle­rişti şi legionari s’au refugiat In rândurile armatei şi aici continuă in mod liber acţiunea lor trădă­toare. In Transilvania de Nord a fost trimisă banda de criminali teroris­­tc-şovinistă care a comis acte de asasinat şi jaf in rândurile popu­laţiei neromâne determinând în­depărtarea administraţiei române de acolo. Criminalii au rămas nepe­­depsiţi. îndeplinirea condiţiilor de ar­mistiţiu a fost sabotată tocmai de acei care sunt răspunzători de cri­mele şi jafurile făptuite în U.R.S.­ Nimic nu s’a făcut de bunăvoie, ci numai în urma presiunilor din partea Aliaţilor. Arestarea şi pe­depsirea criminalilor de război şi a trădătorilor de patrie, care au vân­dut ţara nemţilor, se tărăgănează, cu toată insistenţa F. N. D. şi a Preeşdintelui Consiliului de Mini­ştri. Curăţarea aparatului de Stat şi a Întreprinderilor de Stat, comu­nale şi particulare, deasemenea nu se realizează in mod hotărît. Pro­­ectele de lege înaintate de către miniştrii F. N. D. pentru arestarea şi pedepsirea criminalilor de răz­boi şi a trădătorilor de patrie, pre­cum şi cel de epurare, au fost mo­dificate de către majoritatea Gu­vernului de coaliţie In aşa fel, În­cât ele lasă portiţă de scăpare ce­lor mai mari vinovaţi. Ca şi tn războiul hitlerîst, acei cari s’au Îmbogăţit sub protecţia dictaturii antonesciene, astăzi sub ocrotirea ,,democraţiei” In mod liber sabotează, speculează şi je­­fuesc poporul, pun în spinarea ce­lor ce muncesc tot greul războiului, al despăgubirilor şi Împing ţara la haosul şi anarhia în economia naţională. Hienele războiului la bursa şi piaţa neagră, în complicit­.t­r­. U. G. I. R.-ului (Uniunea Generală a Industriaşilor Români) domină producţia şi desfacerea produse­lor. Preţurile s-au urcat la cifre astronomice. Ridicarea salariilor cucerită de către sindicatele mun­citorilor şi funcţionarilor particu­lari şi publici, pentru asigurarea unui minim de existenţă, a servit ca pretext spre a ridica de 3—4 ori mai mult preţurile, mărind şi mai mult profitul speculanţilor şi fabricanţilor ocrotiţi de U. G. I. R. Foametea, lipsurile, m­izeria sunt tot mai insuportabile pentru mas­sele largi populare de la oraşe şi sate. Propunerile F. N. D. de exer­citarea unui control şi luarea de măsuri pentru oprirea ridicării preţurilor, pentru ridicarea pro­ducţiei, n’au fost luate in seamă de oamenii U. G. I. R.-ului şi al bursei negre, de la Economia Na­ţională, foştii antoneseieni: Burchi, Ramaşcanu, etc. Nici o organizare a producţiei, a creditului pentru­­ refacerea industriei, pentm ridica­rea producţiei, aici o raţionalizare — corespunzătoare timpului de răz­boi — în distribuirea articolelor de primă necesitate. Crimiinali saboteuri, speculanţii arunca vina asupra lipsei mijloa­celor de transport, asupra ruşilor, cum că aceştia ar cere prea mult in contul despăgubirilor. Minciună provocatoare menită să împiedice apropierea ţării noastre de Uniu­nea Sovietică şi să compromită de­mocraţia prin înfometarea ţării. La piaţa neagră se poate găsi ori­ce, cu preţuri fantastice. Cu ce transportă mărfurile domnii speculanţi? De ce nu se re­chiziţionează mjloacele de trans­port, atunci când C F. R. are a­­tâtea obligaţii pentru satisfacerea eeerilor frontului ? U.G.I.R.-ul, sabotorii şi specu­lanţii care ridică preţurile pro­voacă nouă mişcări şi frământări pentru ridicarea salariilor. Cursa nebună dintre salariu şi preţ îm­pinge la inflaţie, la mizerie şi foa­mete şi mai mare, la totala pră­buşire economică şi financiară, la tulburări nedorite de nici un om cinstit în aceste timpuri grele pentru ţara noastră. CE E DE FĂCUT ? Fără a face o cotitură hotărâtă în toate domeniile, nu vom putea salva ţara de la o nouă prăbuşire. Suntem în război şi avem de în­deplinit obligaţii faţă de Aliaţi. Aceasta cere sacrificii din partea tuturor, fără deosebire de clasă şi naţionalitate. Este o crimă de neiertat, ca a­­tunci când ofiţerii şi ostaşii noştri fac sacrificii supreme, dându-şi şi viaţa pentru cauza existenţei noa­stre naţionale, când muncitorii şi funcţionarii, oamenii muncii inte­lectuale, ţărănimea, muncesc din răsputeri, alţii să se îmbogăţească prin sabotaj şi speculă, să înflă­­mânzească massele muncitoare. Dorinţa fierbinte a poporului român este pacea cât mai grab­nică şi libertate. Ca să avem pace trebuesc înzecite sforţările răz­boiului pentru înfrângerea rapidă a duşmanului. Totul pentru front, totul pentru sprijinirea Armatelor Roşii şi Române, care luptă pen­tru existenţa noastră naţională. Ca să putem exista ca ţară li­beră şi independentă, să cucerim încrederea Aliaţilor şi prietenia în special a Uniunii Sovietice, să câştigăm la conferinţa de pace un loc de cinste în rândurile popoa­relor luptătoare pentru pace şi libertate, trebuesc îndeplinite sin­cer şi loial condiţiile de armisti­ţiu, trebue dusă lupta necruţă­toare pentru nimicirea din rădă­cini a fascismului din ţara noastră. Greutăţile războiului şi despă­gubirile să fie puse in primul rând în sarcina acelora care au profi­tat şi s’au îmbogăţit in războiul hitlerîst. Să fie arestaţi criminalii de răz­boi şl trădătorii de patrie, să fie confiscate averile lor şi folosite pentru acoperirea despăgubirilor datorate Aliaţilor. Trebue terminată cât mai grab­nic curăţirea aparatului şl insti­tuţiilor de Stat şl particulare. Cei epuraţi nu trebuesc lăsaţi liberi, ca să conspire împotriva demo­craţiei şi a Statului. Acei ale că­ror delicte se pot încadra în codul penal să fie arestaţi şi judecaţi de către tribunale populare, ci trebuesc constituite fără nici o în­târziere. Cel mai puţin vinovaţi să fie trimişi in detaşamente de muncă in folos obştesc, alţii pe front pentru reabilitare. Detaşamentele de lucru format« din muncitori şi agricultori, indi­ferent de naţionalitate, trebuesc demobilizate şi reduc» producţiei. Aceste detaşamente trebuesc în­locuite cu detaşamente de prizo­nieri nemţi şi unguri, precum şi cu legionarii şi hitler­ iştii internaţi în lagăre de concentrare. Trebue înfrântă specula prin toate mijloacele, mergând până la pedeapsa cu moartea. Trebue să se pună capăt anarhiei în produc­ţie şi comerţ, prin intervenţia Statului. Trebue sprijinită prin toate mijloacele desvoltarea coo­perativelor. Trebue legiferat cât mai grabnic controlul cetăţenesc atăt pe tere­nul producţiei, cât şi la desface­rea produselor. Pentru ridicarea producţiei agrare şi industriale, pentru refacerea economiei naţio­nale trebue să se pornească fără întârziere la realizarea reforme­lor preconizate de Platforma F. N. D . Primul pas pentru rezolvarea problemei agrare­­ este reforma agrară. Ţăranii care prin munca lor au asigurat pâine poporului, chiar în pofida sabotajului multor moşieri, să intre cu plugul în pria­movară în propriul lor pământ căpătat prin împroprietărire. Pentru ridicarea producţiei a­­­gricole, pentru refacerea indu­striilor distruse, pentru reorgani­zarea producţiei trebuesc credite. Punerea imediată a băncilor sub controlul Staului îndreptarea creditului spre refacerea între­prinderilor, pentru mărirea pro­ducţiei. Cartelurile trebuesc puse me­diat sub controlul Statului. e­­bue intensificată producţia mate­riilor prime şi organizată justa lor distribuire Asigurarea standardizării pro­duselor şi raţionalizarea distri­buirii, controlul investiţiilor şi e­­videnţa producţiei se impun da urgenţă. Pentru a înfrânge comerţul ne­gru şi a ameliora transporturile, trebuesc rechiziţionate vehiculele particulare. Trebue fixate preţuri juste şi menţinute prin toate mij­loacele. Fără aceasta nu se poate stabiliza leul şi recâştiga încrede­rea publicului in Instituţiile ban­care, pentru a depune bani spre fructificare. Trebuesc mărite veniturile Sta­tului prin reorganizarea sistemu­lui nostru fiscal, prin introduce­rea impozitului global progresiv pe venit Pentru realizarea imediată a a­­cestor prime măsuri, în vederea redresării economice, politice şi sociale a ţării noastre, Consiliul F.N.D. cheamă toate partidele şi organizaţiile care au aderat la F. N. D. şi la Platforma sa, la strân­gerea rândurilor, la acţiuni politi­ce unite, coordonate Cheamă pe toţi, muncitorii şi muncitoare, ţărani şi ţărance, oa­meni ai muncii intelectuale, ofi­ţeri şi soldaţi, pe toţi democraţii cinstiţi, fără deosebire de clasă şi naţionalitate, să facă zid în jurul F. N. D.-ului pentru a scoate ţara din greaua încercare prin care trece, pentru a o feri de o nouă catastrofă a deschide drumul de­mocrației progresiste, drumul re­facerii, înfloririi economice, cul­turale , sociale pentru intr­­cul popor. * Consiliul Frontului National Democrat în Ianuarie 1945. Sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi de crime de răzbi La ministerul justiţiei s-a întrunit comisia interministe­rială formată din d-nii: Lu­­creţiu Pătrăşcanu, ministu­l cooperaţiei şi Gh. Pop, minis­trul cultelor, care a examina­t ante-proectul de decret lege pentru urmărirea şi sancţiona­rea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi de crime de război. Autorii ante-proectului au avut în vedere în primul rând legea bulgară alcătuită în a­­ceastă materie, lege care a fi fost pusă în aplicare. Interesant este că proectul nostru — infirmând numeroa­sele aserţiuni după cari ar urma să fie trimişi în judecată toţi foştii miniştri din timpul regimurilor dictatoriale — sta­bileşte un criteriu obiectiv de încriminare, ţinând seama nu atât de calitatea deţinută, cât de faptele săvârşite şi cari cad sub incidenţa legii. In această privinţă, art- 1 al ante-proectului defineşte şi reglementează responsabilită­ţile politice, între, cari trebue să cităm: semnarea şi accepta­rea dictaitului de la Viena, de­clararea războiului, etc. Art. 2 se ocupă de responsa­bilităţile pentru crime de răz­boi. In această categorie intră în primul rând cei cari au căl­cat normele de drept interna­ţional. Judecata se va face, în pri­mă fi ultimă instanţă, de un for special care va fi numit probabil tribunal al poporului sau tribunal suprem de stat. Membrii săi vor fi numiţi atât dintre jurişti , magistraţi, a­­vocaţi, etc. , cât şi dintre alte persoane recomandate de par­tidele politice care fac parte din guvern. Desemnarea lor se va face prin tragere la sorţi. Sancţiunile se vor stabili în raport cu gravitatea faptelor şi circumstanţele comiterii lor şi vor putea merge de la închisoa­re corecţională până la pe­deapsa cu moartea, pronun­ţând totdeodată şi confiscarea averilor. ---------©♦©------— Acţiunea unui comitet de iniţiativă pentru democratizar­ea profesiunii de medic veterinar Primim spre publicare urmă­toarele : Comitetul de iniţiativă pentru democratizarea profesiunii de me­dic veterinar s-a constituit după­­ cum urmează: Prezidium : prof. dr. Apostoleanu Eugen, prof. dr. Contescu Dumitru, col. dr. Pav­­lovsievici Traian; secretar gene­ral: Const. dr. P. Spânu, supleant insp. dr. Ilie Popovici; secretar: dr. Emil Creangă şi dr. I. Thaler; membri în comitet: dr. P. Homu­­tov, dr. St. Timofte şi dr. A. Gri­­ţenco. Acest comitet a pornit la o ac­ţiune de lămurire a făplnnei cor­atu­lui medical veterinar prin lansa­rea unui apel. Adeziunile pentru această ac­ţiune cât şi reclamaţiunile şi do­leanţele medicilor veterinari ne­dreptăţiţi prin acte abuzive de mutări, numiri, înaintări, etc., din ultimii 4 ani se vor trimite pe a­­dresa prof. dr.­­ Apostoleanu, str. Dr. Clunet nr 7 Buc Comitetul va lupta pentru repararea acestor nedreptăţi. Acest comitet se întruneşte săp­tămânal Miercurea la ora 16 pen­tru rezolvarea lucrărilor curente şi pregătirea adunării generale care se va hotărî definitiv asupra organizării profesiunii. Epuraţia la ministerul afacerilor intern­e Comisia de epuraţie a funcţio­narilor ministerului afacerilor interne, formată din cei trei subsecretari de stat ai acestui departament, şi-a început, d­upă cum se ştie, lucrările, chemând un prim lot de funcţionari su­periori pentru cercetăr­i, întrucât nu toţi subsecretarii de stat dispun de timpul nece­sar, pentru continuarea lucră­rilor cari sunt foarte complexe, s’a hotărît să se numească două comisii: una pentru administra­ţie şi alta pentru poliţie, care să purceadă de îndată, întriun ritm mai accelerat, la epuraţia func­ţionarilor ministerului de in­terne. Cele două comisii vor fi alcă­tuite din funcţionari superiori, dar lucrările lor vor fi contro­late de subsecretarii de stat ai departamentului. Evacuări forţate executate de impostori Prefectura poliţiei Capitalei a fost informată că locatarii unui bloc din str. Arcului au fost forţaţi de către anumiţi impostori să evacueze într-un timp relativ scurt locuinţele, impostori cari, mai apoi, ca să renunţe, au cerut şi obţinut importante sume de bani. Prefectura poliţiei Capitalei, cunoscând asemenea cazuri, a luat măsuri de cercetare şi a descoperit pe unii din vinovaţi. Ca atare roagă pe cetăţeni să nu se intimideze în asemenea cazuri ci să le comunice ime­diat Prefectura pentru a lua măsurile necesare.

Next