Universul - Provincie, ianuarie 1945 (Anul 62, nr. 2-22)
1945-01-04 / nr. 2
% Depozitul de vinuri din Brm Bucureşti, Calea Călăraşi 331 Tel. 3.30.72 Urează distinsei sale clientele,podgorenilor, consumatorilor, prietenilor şi cunoscuţilor, ca Anul Nou să le fie cu belşug şi sănătate. 11VULTURUL** 23 SOC. COOP. DE ASIG. G-RALE Bd. Elisabeta No. 55. Urează membrilor asociaţi şi tuturor asiguraţilor din întreaga ţară, sănătate, ani mulţi şi ___ prosperitate. Seminţeria PILONER Proprietar Ioan N. Iliescu Str. Carol 11 Bucureşti urează onoratei sale clientele UN AN FERICIT $1 CU BELŞUG JR VECHEA SEMINŢERIE ! SAVA TANCOFF I Bucureşti, Str. Carol 55. Urează de ANUL NOU tuturor clienţilor săi SANATATE Şi BELŞUG Magazinul „COROANA REGALA“ I GH. BOGHICI, T. DUCU, IOAN FOGHEL En gros COLONIALE En detail Str. HALELOR 11, Tel. 3.77.18 urează distinsei sale clientele, furnizorilor şi prietenilor Ani Mulţi şi Fericiţi________ I Uri An Nou Fericit Prosperitate Urăm clientelei noastre s. a. r. Depozitul de Încălţăminte şi Secţia Cremă de Ghete Bucureşti, Str. Sf. Ion Nou No. 26 ■ni a Magazinul „GOTEXT Engros Textile Endetail STR. GABROVENI 15 Urează onoratei sale clientele si Furnizorilor LA MULŢI ANI V. MARCA HSAM Atelier de încălţăminte București, Str. Litovoi Voevod No. 26 Telefon 2.85.36. Urează distinsei sale clientele și prietenilor. IA MULTI ANI .ic. cu sănătate și prosperitate. * 1 Ianuarie 1945_____________92 SSfti«8»8fa«BHMmtt I—M————————1^————, cu t»+tt ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ »»»♦•»♦■»+■» 0 T LUPTA SINDICALA Conferinţa d-lui C- Titel Petrescu D. C. Titel Petrescu, fost mi-nistru, preşedintele partidului social democrat, a ţinut la radio o conferinţă despre „Lupta sindicală". După un istoric al primelor sindicate iniţiate în 1905 de Ion C. Frimu şi consideraţiuni asupra necesităţii sindicalizării ca expresie a solidarităţii profesionale, d. Titel Petrescu arată că sindicatele erau în prima lor formă, asociaţii de fapt, nereglementate prin nicio lege, ba chiar considerate ca ilegale, asocaţii a căror luptă se împletea cu acţiunea socialistă din ţara noastră. După primul război mondial s’a creiat in 1920 ministerul muncii, iar la 28 Mai 1921 s’a acordat un regim legal sindicatelar muncitoreşti. Prin presiunea mişcării sindicale dinăuntru şi prin influenţa dinafară a Biroului internaţional al muncii, credat prin însuşi tratatul dela Versatile* — ceeace atesta puterea imensă pe care o luaseră mişcările sindicale în toată lumea — s’au elaborat, rând pe rând la noi în ţară, numeroase legi de ocrotire a muncii. După ce s’a ocupat de evoluţia curentului sindical printre micii funcţionari şi lucrători ai instituţiilor publice, conferenţiarul a evocat personalitatea celor doi fruntaşi ai mişcării muncitoreşti dinaintea marelui război, Ion C. Frimu şi Ştefan Gheorghiu, martiri au luptat pentru desrobirea clased zmacStomn, D. Titel Petrescu descrie apoi un episod tragic din lupta sindicală a muncitorimii noastre, greva generală din Octombrie 1920, când s’a dat ordin de arestare a conducătorilor organizaţiilor sindicale şi de închidere a tuturor localurilor muncitoreşti După un timp de reculegere, muncitorimea a reînceput să ia drumul organizaţiilor sindicale, în special în Ardeal. Congresul de la Siibiu din 1922 hotărî autonomia completă a mişcării sindicale, interzicând orice activitate politică de partid în sânul organizaţiilor sindicale. Partidul social democrat, îngăduit de guvern, a fost singurul care a avut influenţă în sindicate şi graţie influenţei sale au fost cucerite treptat toate legiuirile de ocrotire a muncii, din cari unele au rămas însă literă moartă. Realizarea ţelului luptei sindicale necesită o muncă grea, obositoare, multă tenacitate, dar mai ales organizare temeinică şi de luminare a păturilor muncitoare, astfel încât massele muncitoare să poată răspunde cu demnitate la chemarea istorică ce au, atunc, când mişcările politice de renovare socială vor desăvârşi mâine opera de adâncă prefacere a societăţilor omeneşti. Citiţi „VESELIA“ UNIVERSUL" ANUL EXTERN 1944 (Urmare din pag. II a sedinţă. Demisia d-lui Menemencioglu, fostul ministru turc al afacerilor străine, a adus o clarificare în raporturile dintre Marea Brianie şi Turcia şi ruperea raporturilor diplomatice cu Germania a fost actul politic important, care. In cursiul acestui război, a confirmat sentimentele de prietenie ale Turciei faţă de aliata ei Anglia. Intriga germană aliată cu unii partizani ai politicei naziste cu influenţă în conducerea trebilor publice finlandeze, au făcut imposibilă înţelegerea între Finlanda şi Uniunea Sovietelor deşi guvernul din Moscova a făcut tot posibilul pentru a înlesni aceste negocieri. Vizita intempestivă a lui Ribbentrop la Helsinki a demascat intenţiile germane şi timpul a dovedit pe deoparte cât de iluzorii erau promisiunile de sprijin militar pe care Germania le făcuse Finlandei şi cât de greşită şi lipsită de prevedere a fost politica guvernanţilor finlandezi care s’au lăsat amăgiţi de Ribbentrop. Demisiunea preşedintelui Ryd şi alegerea mareşalului Mannerheim ca preşedinte al Finlandei, a fost o consecinţă a acestei neprevăzătoare politici. Evenimentele militare şi politice din Italia, schimbarea de guvern, trecerea puterilor regale asupra principelui Umberto, vizita d-lui Churchill la Roma — unde primul ministru britanic s’a întâlnit şi cu mareşalul Tito — au situat Italia într’o poziţie mai clară. Dar unul din faptele cele mai de seamă petrecut pe plan militar şi cu profunde consecinţe politice, a fost evenimentul Istorie de la 23 August care, a pornit din iniţiativa românească în centrul căreia a activat cu hotărâre şi cu înalt patriotism însuşi Suveranul României, M. S. Regele Mihai I. De ani de zile naţiunea română purta un război împotriva intereselor ei, împotriva sentimentelor şi voinţei ei. Sacrificiile de sânge impuse poporului român nu urmăreau decât menţinerea dominaţiei hitleriste pe teritoriul României prin exponenţi lipsiţi de scrupul şi sclavi ai Berlinului şi al Gestapoului hitlerist. A trebuit curajul tânărului nostru Rege, susţinut de fruntaşi al vieţii noastre politice din toate partidele, pentru ca să se poată produce actul istoric de la 23 August Spontaneitatea cu care întreaga oştire română şi toată populaţia ţării au răspuns la acest act, a dovedit cât de contrariu sentimentului naţional era războiul homis României contra Rusiei Sovietice. România n’a încetat numai ostilităţile contra Rusiei Sovietice cerând şi semnând armistiţiu. Ea a luat imediat armele contra Germaniei hitleriste, a curăţat teritoriul românesc de forţele hitleriste şi alături de eroicele trupe sovietice a pornit la înotă împotriva Ungariei, care continua să rămână aliata Germaniei, cn toate avertismentele ce i s’au dat întreaga Transilvanie de nord care a suferit ani de zile jugul maghiar impus de nelegiuitul arbitraj de la Viena, a fost eliberată. România reintrată pe calea politicei ei traditionale a dat o lovitură de gratie hittarlanului In acţiunea lui din sildestul european. In fata perspec, tivelor primejdioase ne pare continuarea unei politici alături de Germania se deschidea Bulgariei, această ţară a cerut la rândul ei armistiţiu Rusiei Sovietice ale cărei trupe pătrunseseră pe teritoriul bulgar. Şi Bulgaria la rândul ei a întors armele pentru a contribui la izgonirea forţelor hitleriste de pe teritoriul bulgar. Finlanda, la rândul ei, a acceptat condiţiile de armistiţiu cerute de Rusia Sovietică şi parlamentul finlandez a ratificat convenţia de armistiţiu. Forţele finlandeze au deschis ostilităţile contra celor germane din interiorul Finlandei contribuind astfel la izgonirea lor. O situaţie nouă a fost creiată in bună parte prin gestul României în toată această parte sud-estică europeană, situaţie care a slăbit considerabil forţele de rezistenţă hitleristă şi a obligat comandamentul militar german la măsuri defensive neprevăzute şi la o rapidă retragere, înaintarea trupelor sovietice atât la nord cât şi prin Transilvania spre Budapesta şi Viena au pus Ungaria într’o situaţie din cele mai grele. Guvernul maghiar, sclav al Berlinului, sfidând realitatea şi-a continuat politica lui nefastă. Trupele sovietice şi cele române au ajuns la porţile Budapestei, au încercuit capitala Ungariei, au depăşit-o şi concomitent au pătruns prin teritoriul cehoslovac ameninţând Ungaria de nord. Aceste evenimente militare care precipită prăbuşirea Ungariei, au determinat formarea unui guvern ungar antihitlerist sub preşidenţia generalului Bela Micloş şi cu sediul la Debreţin. Un eveniment dureros şi care este încă în curs de desfăşurare în momentul când scriem aceste rânduri, face să sângereze poporul elen care a avit atât de suferit în cursul acestui război şi care a luptat cu atâta bravură contra fascismului şi hitlerismului. Frământările şi neînţelegerile interne au dus la conflict armat între partizanii diferitelor grupuri politice, conflict care a obligat forţele britanice să intervie. Dorinţa şi hotărârea Marii Britanii nu urmăresc decât restabilirea ordinei pentru ca astfe Grecia liberă să-şi poată da, în linişte şi printr-o liberă exprimare a voinţei naţionale, forma de guvernământ pe care o va găsi mai bună. Declaraţiile făcute de d. Churchill cu prilejul călătoriei sale la Atena unde a participat la conferinţa reprezentanţilor tuturor partidelor politice, au precizat punctul de vedere britanic. Anglia nu urmăreşte nici un fel de avantaj din partea Greciei, nici teritorial, nici economic, nici baze de niciun fel. Ea nu vrea decât prietenia Greciei, dar a unei Grecii libere şi liniştite care să poată continua contribuţia ei la dărâmarea definitivă a puterii hitleriste. Conferinţa n’a dat rezultatul dorit. Cererile grupului Elas au fost considerate de celelalte grupări drept inacceptabile. Totuşi s’a căzut de acord asupra unui punct : constituirea unei Regenţe. D-nii Churchill şl Eden s’au înapoiat la Londra. Anul 1944 se Încheie Intr’o atmosferă de încredere. Viziteie d-lor Churchill şl Eden la Moscova au fost un prilej pentru constatarea acordului între naţiunile unite şi situaţia Internaţională, pe plan politic, cu toate problemele ce au rămas încă nerezolvate, este de natură a da tuturor popoarelor iubitoare de libertate, încredere desăvârşită în anul 1945 care, odată cu victoria militară, definitivă, împotriva hitlerismului, va aduce şi victoria morală a înţelegerii şi solidarităţii între naţiuni. NU SE STÎMP:,f,I\ BILETELE DE DEEA Ministerul finanţelor ne comunică următoarele: „Ministerul finanţelor face cunoscut că articolul intitulat ,,Necesitatea ştampilării bancnotelor" apărut sub semnătura d-lui inspector general dr. Anton I. Mureşeanu, în ziarul „Ardealul“ nr. 61 cu data de 29 Dec. 1944, nu reprezintă vederile acestui departament, in această privinţă". „Punctul de vedere al ministerului de finanţe cu privire la politica financiară a Statului, a fost expus în repetate rânduri de către şeful acestui departament"■ „Se declară încă odată cu acest prilej că, ministerul finanţelor nu intenţionează şi este potrivnic oricăror măsuri de manipulare asupra biletelor de bancă şi împotriva luării oricăror măsuri de natura celor arătate în cuprinsul articolului susmenţionat". CimiiM JUDICIAR In jurul retragerii mandatului de membru in consiliul de adiţie Am publicat că în adunarea generală a Creditului rural retrăgându-se mandatul de membru în consiliul de administraţie al d-lui Lascăr L. Catargi, d-sa a cerut justiţiei anularea deciziunii adunării generale în privinţa acestei dispoziţi, întrucât ea a fost luată cu călcarea dspoziţiilor legii şi a statutelor prin aceea că o atare chestiune nu a figurat pe ordinea de zi publicată cu prilejul convocării adunării generale. D. Catargiu a cerut în acelaş timp, ca până la judecarea acţiuni de anulare, tribunalul să dispună, pe cale de ordonanţă preşidenţială, Parchetul prin d. procuror Radu Florescu a continuat cercetările în legătură cu asasinarea tinerei Eva Buch, al cărei cadavru a fost găsit în pădurea Băneasa. Deocamdată bănuiala cade asupra moşierului Ştefan loanid A fost ascultat ieri d. Ştefan Veskovski, logodnicul victimei, care se poartă ca reclamant spre a se ajunge la descoperirea criminalului. A fost deasemenos audiat d. D. ing. Anghel Grama, din str. Gr. Alexandrescu 39, primise de la d. Septimiu Sever 570.000 lei spre a-i procura o cantitate de lemne. Nefind în măsură să-şi ţină obligaţia, d. Grama urma să restitue banii, însă h Imip suspendarea executării acelei deciziuni. In desbaterile ce au avut Ioc asupra cererii de suspendare, s’a replicat din partea conducerii Creditului nital că este neîntemeiată însăşi acţiunea de fond deoarece retragerea mandatului de consilier poate fi hotărîtă de adunarea generală a acţionarilor din proprie iniţiativă în cursul desbaterilor adunării, fără ca chestiunea să figureze în ordinea de zi a convocării. Ca atare nici suspendarea n’ar putea fi admisă. Tribunalul, după deliberare, a respins cererea de suspendare comisar Stroescu, asupra unei chestiuni lăturalnice şi anume asupra faptului că d-sa a complectat biroul de populaţie a! reclamantului, menţiune care deşi legală, totuşi nu intra în atribuţiunea d-lui Stroescu. Poimâine, Marţi, d. procuror Florescu va proceda la o descindere la locul crimei, împreună cu reprezentanţii poliţiei judiciare, spre a face reconstituirea asasinatului cu cel bănuit. întreaga sumă, n’a înapoiat decât 150.000 lei d-lui Sever, care a reclamat parchetului. Prin rechizitoriul dat eri, parchetul a trimis în judecată pe d. Grama pentru abuz dat&craden. Cercetările asupra crimei misterioase din pădurea Băneasa Abu’z de încredere t ■» MANIFESTUL F. N. D. DE ANUL NOU Consiliul F N. D a lansat următorul manifest: Cu prilejul Anului nou, Consiliul Frontului Naţional Democrat vă urează un ar fericit, care să aducă ţării noastre pacea şi libertatea mult dorite. Am încheiat un ar de grele Încercări pentru tara ţi poporul român Ţara noastră ajunsese la marginea catastrofei nationale! Războiul criminal hitlerist în care a fost împinsă România de către o sistematică politică antisovietică, desăvârşită de legionari şi guvernul trădător al lui Antonescu, era pierdut chiar de la declararea lui. In loc de a-1 termina cu un ceas mai devreme, căci continuarea lui nu mai însemna decât apărarea graniţelor Germaniei şi nu apărarea intereselor România, trădătorii ţării au înlesnit ca hoardele hitleriste, bătute de Armatele Roşii, să se refugieze şi să transporte urgiile războiului pe teritoriul ţării noastre. Dar a intervenit momentul favorabil creiat de Armata Roşie eliberatoare şi actul de la 23 August. La 23 August, forţele democratice unite pentru salvarea patriei şi armatei noastre, înţelegând drumul nou ales de popor, au răsturnat dictatura antonesciană ei au întors armele împotriva nemţilor şi a slugilor lor. Aceştia, urmăriti de Armata şi de poporul român, n’au avut timpul necesar să prefacă toată ţara în ruine să nimicească toată industria, miloacele de tunsnort păile de cowuirderttt să arunce poporul în foamete, frig si boală, aşa cum au făcut în Ucraina si cum fac în aceste momente in Ungarie. CREAREA FRONTULUI NATIONAL DEMOCRAT F. N. D. Primul guvern după 23 August, alcătuit în majoritate de militari şi susţinut de „Blocul celor patru partide”: Partidul Naţional-Ţărănesc, Partidul Liberal, Partidul Comunist şi Partidul Social-Democrat, avea sarcina de a asigura lupta unită împotriva nemţilor şi încheierea armistiţiului. După încheierea armistiţiului era necesar să se dea ţării un guvern de largi concentrare democratică, cu un program unic, sprijinit de marea majoritate a poporului, singura garanţie pentru a conduce ţara pe drumul nou, în lupta hotărâtă împotriva fascismului şi pentru democraţia progresistă. Sarcini mari şi grele au stat şi stau în faţa poporului român, în lupta lui pentru mobilizarea tuturor forţelor şi resurselor naţionale. In vederea continuării războiului alături de Marile Puteri Aliate, până la înfrângerea definitivă a Germaniei hitleriste; pentru nimicirea fascismului intern, arestarea şi pedepsirea criminalilor de război şi a trădătorilor patriei; pentru îndeplinirea condiţiilor generoase ale armistiţiului; pentru democratizarea ţării; pentru refacerea economiei ruinate, a transportului desorganizat şi distrus în parte de războiul hitlerist; pentru a deschide calea desvoltării şi înfloririi economice, culturale şi sociale a tării noastre. Conştiente că aceste aarcini grele nu pot fi îndeplinite decât prin unirea tuturor forţelor democratici fortel» luptătoare si democratice cele mai consecvente, s’au unit in Frontal Naţional Democrat, F. N. D. Această unire a forţelor democratice a fost o necesitate vitală şi pentru faptul că primul guvern fusese dominat, de elemente reacţionare, profasciste şi criminali de război, ca Potopeanu şi Aldea, care au sabotat democratizarea ţării, împingând-o pe o pantă periculoasă. Platforma politică a F. D. nu este un program de partid, ci un program de acţiune şi de realizări. Isvorât din necesităţile imediate ale ţării, pentru a trece grelele încercări istorice şi a cuceri un viitor fericit pentru întregul popor român şi pentru toate naţionalităţile conlocuitoare. Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat, Uniunea Patrioţilor, Sindicatele Unite, Frontul Plugarilor, Uniunea Populară Maghiară şi alte organizaţione democratice profesionale, culturale, precum şi Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Tieretului Socialist şi alte organizaţii de tineret democrat, organizaţia femeilor democrate, organizaţioni cari compun Frontul Naţional Democrat şi cari au aderat la platforma sa, sunt forţe progresiste, democratice, consecvent antifurciste cari reprezintă interessele şi pot cuprinde organizatoric marea majoritate a poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare F. N. D. a chemat partidele National-Ţărănesc şi Naţional-Liberal in acest fronturile de luptă anti-fascistă pentru clădirea unei Românii noul, libere şi independente, pe baza democraţiei progresiste. Din nefericire nu s’a putut realiza concentrarea tuturor forţelor democratice înfr’un singur front. Cu toate acestea, F. N. D„ în interesul general al ţării şi al poporului, n’a renunţat la colaborarea cu cele două partide in guvernul de coaliţie, pentru a crea condiţiuni de muncă constructivă în spatele frontului şi a realiza tot ce este posibil în condiţiunile lipsei de unitate de vederi in problemele mari şi vitale cari frământă ţara şi poporul. Prin mobilizarea masselor largi populare de către F. D. şi prrin lupta hotărîtă a masselor prinul guvern dominat de elemente reacţionare a fost răsturnat. Au fost înlăturate din fruntea mai multor judeţe şi comune, administraţiile antonesciene şi fasciste. Au fost curăţate o serie de întreprinderi de Stat, comunale şi particulare de elementele sabotoare, profasciste şi fascisto-legionare. Astfel s’a realizat ridicarea producţiei şi disciplina în aceste Întreprinderi. Prin lupta împotriva moşierilor, cari sabotau însămânţările, F. N. D-ul cu ajutorul comitetelor săteşti şi al inginerilor agronomi democraţi, prin mobilizare, ţărănimii, a reuşit să asigure ţara cu pâine şi a îmbunătăţit condiţiile de învoială faţă de marii proprietari Prin lupta hotărîtă a masselor populare a fost înlăturat din guvernul Penescu, care încerca să împingă ţara pe căi reacţionare, pe drumul început de Aldea. F. N. D.-ul deşi nu a renunţat la ideia unui guvern de Front Naţional Democrat precum şi la chemarea tuturor partidelor democrate In rânduirile sale, asigurând astfel unitatea forţelor democratice pe baza unui program unic de guvernare, a acceptat totuşi participarea sa In guvernul de coaliţie de sub preşedenţa d-lui General N. Rădescu. F. N. D.-ul Încearcă prin aceasta, o apropiere între partide, pentru a da posibilitate guvernului să lucreze şi pentru a lichida ruptura ce există între autoritatea de Stat şi massele populare, ruptură care a fost provocată de elementele anti-democratlice din cele două guverne şi de clica reacţionară din afara guvernelor. Socotind sinceritatea, răbdarea şi buna credinţă a F. N. D.-ului ca o slăbiciune, elementele reacţionare au ridicat din nou capul Folosindu-se de nehotărîrea unei părţi din Guvern, elementele reacţionare pro-fasciste şi fasciste au reuşit si se cramponeze de posturile lor până azi şi să se pună deacurmezişul realizărilor de care are nevoie ţara pentru salvarea ei de la catastrofă « •amemiaţă. Duşmanii poporului încearcă să împiedice ca România să păşească in mod unitar şi hotănt pe drumul trasat la 23 August. Din pricina necurăţirii aparatului de Stat de elementele fasciste, coloana a cincea se organizează, răspândeşte svonuri mincinoase, menţine, mai ales in provincie, o presă pro-fasciatâ, anti-sovietică, antidemocratică, şovinistă. Duşmanii poporului răspândesc calomnii împotriva F. N. D.-ului. Încearcă să spargă unitatea sindicală, unitatea F. N. D.-ului. Unele cercuri, cari au sabtotat acţiunea pentru realizarea lui 23 August şi înainte de această dată, din interese înguste de clasă, din pricina urii lor neîmpăcate împotriva Marelui Stat Democrat Munctoresc-Ţărănesc U. R. S. S., stau în fruntea tuturor acţiunilor menite să compromită apropierea ţării noastre de Uniunea Sovietică. Sub influenţa propagandei germano-faaccista, aceşti duşmani de moarte ai Uniunii Sovietice, duşmanii libertăţii poporului, împing ţara la aventuri periculoase, batându-se pe o eventuală ruptură intre U. R. S. S. şi Aliaţii ei. Aceşti oameni n’au învăţat nimic din experienţa atât de tragică pentru ţara şi poporul nostru. Ei nu vor să înţeleagă câ unirea între U. R. S. S. şi Aliaţii ei nu este o întâmplare, ci este unirea de neînfrânt a tuturor popoarelor pentru apărarea existenţei lor naţionale faţă de scopurile fascismului german, scopuri de cucerire şi robire a vntregei lumi. Ei nu înţeleg că Interesul general al omenirii în lupta contra fascismului şi pentru reorganizarea păcii, pentru evitarea unei noui catastrofe mondiale, prin colaborarea paşnică a popoarelor, respectăndu-se dreptul de existenţă. Independenţă tuturor popoarelor mici şi mari, este mult superior neînţelegerilor mărunte pe care Îşi clădesc răuvoitorii speranţele de desbinare între Aliaţi. Experienţa in războiul hitlerist a fost pentru noi prea tragică şi prea sângeroasă, pentru ca să se mai poată gândi cineva, ca România să fie din nou cap de pod în slujba oricărui imperialism. Împotriva U. R. S. S. România nu va mai putea juca niciodată un asemenea rol. Drumul ţării noastre nu poate fi decât acela al popoarelor iubitoare de pace şi libertate, de prietenie cu Marele nostru vecin U. R. S. S. Numai alături de U. R. S. S. România îşi va asigura libertatea şi independenţa. F. N. D.-ul este hotărât să înfrângă rezistenţa duşmanilor poporului şi să salveze ţara de aventurile periculoase indiferent de cine i se va opune. Partidele Naţional-Ţărănesc şi Naţional-Liberal trebue să înţeleagă pericolul ce-l reprezintă poitica anumitor cercuri şi să fiemai hotărâte în acţiunea de lichidare a coloanei a cincea din ţara noastră. RĂZBOIUL DE ELIBERARE NAŢIONALA ŞI ÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR DE ARMISTIŢIU Trădată de clica fascistă antonesciană şi legionară, armata noastră a dus un război de asuprire alături de cotropitorii hitlerişti împotriva puternicului nostru vecin— Uniunea Sovietică, împotriva popoarelor iubitoare de pace şi libertate Ţara noastră * boat cotropită şi jefuită de nemţi. Transilvania de Sud a fost robită de saşii şi şvabii hitlerişti, care formau stat în Stat, iar Ardealul de Nord a fost predat în ghiarele fasciştilor unguri. Deşi bandele antonesciene din jandarmerie şi Siguranţă au jefuit şi ucis sute de mii de cetăţeni sovietici, iar armata română alături de armata germană a distrus zeci de mii de sate şi oraşe in U.R.S.S., Armata Roşie n’a intrat în ţara noastră ca o armată răzbunătoare, ci ca o armată desrobitoare, care ne-a ajutat la eliberarea Transilvaniei de sub jugul hitleristo-maghiar. Condiţiunile de armistiţiu acordate nouă de către Uniunea Sovietică, ţara învingătoare, sunt generatce. Despăgubirile ce urmează să le păţim sunt atât de mici, încât cu ele nu se poate reconstrui nici măcar un singur oraş ca Stalingrad Cu toate acestea, pe când Armata română luptă cu vitejie pe front alături de eroica Armată Roşie, în ţară războiul a fost sabotat de către elementele reacţionare, soldaţii sunt consemnaţi în cazărmi, fără a se bucura de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti, fiind aţâţaţi împotriva U. R. S. S. şi contra partidelor şi organizaţiilor democratice din F. N. D. Nu s’a făcut nici o epurare in armată, nici un pas pentru democratizarea ei, cu toată campania dusă de F N. D. În această privinţă. Ba dimpotrivă, mulţi hitlerişti şi legionari s’au refugiat In rândurile armatei şi aici continuă in mod liber acţiunea lor trădătoare. In Transilvania de Nord a fost trimisă banda de criminali teroristc-şovinistă care a comis acte de asasinat şi jaf in rândurile populaţiei neromâne determinând îndepărtarea administraţiei române de acolo. Criminalii au rămas nepedepsiţi. îndeplinirea condiţiilor de armistiţiu a fost sabotată tocmai de acei care sunt răspunzători de crimele şi jafurile făptuite în U.R.S. Nimic nu s’a făcut de bunăvoie, ci numai în urma presiunilor din partea Aliaţilor. Arestarea şi pedepsirea criminalilor de război şi a trădătorilor de patrie, care au vândut ţara nemţilor, se tărăgănează, cu toată insistenţa F. N. D. şi a Preeşdintelui Consiliului de Miniştri. Curăţarea aparatului de Stat şi a Întreprinderilor de Stat, comunale şi particulare, deasemenea nu se realizează in mod hotărît. Proectele de lege înaintate de către miniştrii F. N. D. pentru arestarea şi pedepsirea criminalilor de război şi a trădătorilor de patrie, precum şi cel de epurare, au fost modificate de către majoritatea Guvernului de coaliţie In aşa fel, Încât ele lasă portiţă de scăpare celor mai mari vinovaţi. Ca şi tn războiul hitlerîst, acei cari s’au Îmbogăţit sub protecţia dictaturii antonesciene, astăzi sub ocrotirea ,,democraţiei” In mod liber sabotează, speculează şi jefuesc poporul, pun în spinarea celor ce muncesc tot greul războiului, al despăgubirilor şi Împing ţara la haosul şi anarhia în economia naţională. Hienele războiului la bursa şi piaţa neagră, în complicit.tr. U. G. I. R.-ului (Uniunea Generală a Industriaşilor Români) domină producţia şi desfacerea produselor. Preţurile s-au urcat la cifre astronomice. Ridicarea salariilor cucerită de către sindicatele muncitorilor şi funcţionarilor particulari şi publici, pentru asigurarea unui minim de existenţă, a servit ca pretext spre a ridica de 3—4 ori mai mult preţurile, mărind şi mai mult profitul speculanţilor şi fabricanţilor ocrotiţi de U. G. I. R. Foametea, lipsurile, mizeria sunt tot mai insuportabile pentru massele largi populare de la oraşe şi sate. Propunerile F. N. D. de exercitarea unui control şi luarea de măsuri pentru oprirea ridicării preţurilor, pentru ridicarea producţiei, n’au fost luate in seamă de oamenii U. G. I. R.-ului şi al bursei negre, de la Economia Naţională, foştii antoneseieni: Burchi, Ramaşcanu, etc. Nici o organizare a producţiei, a creditului pentru refacerea industriei, pentm ridicarea producţiei, aici o raţionalizare — corespunzătoare timpului de război — în distribuirea articolelor de primă necesitate. Crimiinali saboteuri, speculanţii arunca vina asupra lipsei mijloacelor de transport, asupra ruşilor, cum că aceştia ar cere prea mult in contul despăgubirilor. Minciună provocatoare menită să împiedice apropierea ţării noastre de Uniunea Sovietică şi să compromită democraţia prin înfometarea ţării. La piaţa neagră se poate găsi orice, cu preţuri fantastice. Cu ce transportă mărfurile domnii speculanţi? De ce nu se rechiziţionează mjloacele de transport, atunci când C F. R. are atâtea obligaţii pentru satisfacerea eeerilor frontului ? U.G.I.R.-ul, sabotorii şi speculanţii care ridică preţurile provoacă nouă mişcări şi frământări pentru ridicarea salariilor. Cursa nebună dintre salariu şi preţ împinge la inflaţie, la mizerie şi foamete şi mai mare, la totala prăbuşire economică şi financiară, la tulburări nedorite de nici un om cinstit în aceste timpuri grele pentru ţara noastră. CE E DE FĂCUT ? Fără a face o cotitură hotărâtă în toate domeniile, nu vom putea salva ţara de la o nouă prăbuşire. Suntem în război şi avem de îndeplinit obligaţii faţă de Aliaţi. Aceasta cere sacrificii din partea tuturor, fără deosebire de clasă şi naţionalitate. Este o crimă de neiertat, ca atunci când ofiţerii şi ostaşii noştri fac sacrificii supreme, dându-şi şi viaţa pentru cauza existenţei noastre naţionale, când muncitorii şi funcţionarii, oamenii muncii intelectuale, ţărănimea, muncesc din răsputeri, alţii să se îmbogăţească prin sabotaj şi speculă, să înflămânzească massele muncitoare. Dorinţa fierbinte a poporului român este pacea cât mai grabnică şi libertate. Ca să avem pace trebuesc înzecite sforţările războiului pentru înfrângerea rapidă a duşmanului. Totul pentru front, totul pentru sprijinirea Armatelor Roşii şi Române, care luptă pentru existenţa noastră naţională. Ca să putem exista ca ţară liberă şi independentă, să cucerim încrederea Aliaţilor şi prietenia în special a Uniunii Sovietice, să câştigăm la conferinţa de pace un loc de cinste în rândurile popoarelor luptătoare pentru pace şi libertate, trebuesc îndeplinite sincer şi loial condiţiile de armistiţiu, trebue dusă lupta necruţătoare pentru nimicirea din rădăcini a fascismului din ţara noastră. Greutăţile războiului şi despăgubirile să fie puse in primul rând în sarcina acelora care au profitat şi s’au îmbogăţit in războiul hitlerîst. Să fie arestaţi criminalii de război şl trădătorii de patrie, să fie confiscate averile lor şi folosite pentru acoperirea despăgubirilor datorate Aliaţilor. Trebue terminată cât mai grabnic curăţirea aparatului şl instituţiilor de Stat şl particulare. Cei epuraţi nu trebuesc lăsaţi liberi, ca să conspire împotriva democraţiei şi a Statului. Acei ale căror delicte se pot încadra în codul penal să fie arestaţi şi judecaţi de către tribunale populare, ci trebuesc constituite fără nici o întârziere. Cel mai puţin vinovaţi să fie trimişi in detaşamente de muncă in folos obştesc, alţii pe front pentru reabilitare. Detaşamentele de lucru format« din muncitori şi agricultori, indiferent de naţionalitate, trebuesc demobilizate şi reduc» producţiei. Aceste detaşamente trebuesc înlocuite cu detaşamente de prizonieri nemţi şi unguri, precum şi cu legionarii şi hitler iştii internaţi în lagăre de concentrare. Trebue înfrântă specula prin toate mijloacele, mergând până la pedeapsa cu moartea. Trebue să se pună capăt anarhiei în producţie şi comerţ, prin intervenţia Statului. Trebue sprijinită prin toate mijloacele desvoltarea cooperativelor. Trebue legiferat cât mai grabnic controlul cetăţenesc atăt pe terenul producţiei, cât şi la desfacerea produselor. Pentru ridicarea producţiei agrare şi industriale, pentru refacerea economiei naţionale trebue să se pornească fără întârziere la realizarea reformelor preconizate de Platforma F. N. D . Primul pas pentru rezolvarea problemei agrare este reforma agrară. Ţăranii care prin munca lor au asigurat pâine poporului, chiar în pofida sabotajului multor moşieri, să intre cu plugul în priamovară în propriul lor pământ căpătat prin împroprietărire. Pentru ridicarea producţiei agricole, pentru refacerea industriilor distruse, pentru reorganizarea producţiei trebuesc credite. Punerea imediată a băncilor sub controlul Staului îndreptarea creditului spre refacerea întreprinderilor, pentru mărirea producţiei. Cartelurile trebuesc puse mediat sub controlul Statului. ebue intensificată producţia materiilor prime şi organizată justa lor distribuire Asigurarea standardizării produselor şi raţionalizarea distribuirii, controlul investiţiilor şi evidenţa producţiei se impun da urgenţă. Pentru a înfrânge comerţul negru şi a ameliora transporturile, trebuesc rechiziţionate vehiculele particulare. Trebue fixate preţuri juste şi menţinute prin toate mijloacele. Fără aceasta nu se poate stabiliza leul şi recâştiga încrederea publicului in Instituţiile bancare, pentru a depune bani spre fructificare. Trebuesc mărite veniturile Statului prin reorganizarea sistemului nostru fiscal, prin introducerea impozitului global progresiv pe venit Pentru realizarea imediată a acestor prime măsuri, în vederea redresării economice, politice şi sociale a ţării noastre, Consiliul F.N.D. cheamă toate partidele şi organizaţiile care au aderat la F. N. D. şi la Platforma sa, la strângerea rândurilor, la acţiuni politice unite, coordonate Cheamă pe toţi, muncitorii şi muncitoare, ţărani şi ţărance, oameni ai muncii intelectuale, ofiţeri şi soldaţi, pe toţi democraţii cinstiţi, fără deosebire de clasă şi naţionalitate, să facă zid în jurul F. N. D.-ului pentru a scoate ţara din greaua încercare prin care trece, pentru a o feri de o nouă catastrofă a deschide drumul democrației progresiste, drumul refacerii, înfloririi economice, culturale , sociale pentru intrcul popor. * Consiliul Frontului National Democrat în Ianuarie 1945. Sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi de crime de răzbi La ministerul justiţiei s-a întrunit comisia interministerială formată din d-nii: Lucreţiu Pătrăşcanu, ministul cooperaţiei şi Gh. Pop, ministrul cultelor, care a examinat ante-proectul de decret lege pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi de crime de război. Autorii ante-proectului au avut în vedere în primul rând legea bulgară alcătuită în această materie, lege care a fi fost pusă în aplicare. Interesant este că proectul nostru — infirmând numeroasele aserţiuni după cari ar urma să fie trimişi în judecată toţi foştii miniştri din timpul regimurilor dictatoriale — stabileşte un criteriu obiectiv de încriminare, ţinând seama nu atât de calitatea deţinută, cât de faptele săvârşite şi cari cad sub incidenţa legii. In această privinţă, art- 1 al ante-proectului defineşte şi reglementează responsabilităţile politice, între, cari trebue să cităm: semnarea şi acceptarea dictaitului de la Viena, declararea războiului, etc. Art. 2 se ocupă de responsabilităţile pentru crime de război. In această categorie intră în primul rând cei cari au călcat normele de drept internaţional. Judecata se va face, în primă fi ultimă instanţă, de un for special care va fi numit probabil tribunal al poporului sau tribunal suprem de stat. Membrii săi vor fi numiţi atât dintre jurişti , magistraţi, avocaţi, etc. , cât şi dintre alte persoane recomandate de partidele politice care fac parte din guvern. Desemnarea lor se va face prin tragere la sorţi. Sancţiunile se vor stabili în raport cu gravitatea faptelor şi circumstanţele comiterii lor şi vor putea merge de la închisoare corecţională până la pedeapsa cu moartea, pronunţând totdeodată şi confiscarea averilor. ---------©♦©------— Acţiunea unui comitet de iniţiativă pentru democratizarea profesiunii de medic veterinar Primim spre publicare următoarele : Comitetul de iniţiativă pentru democratizarea profesiunii de medic veterinar s-a constituit după cum urmează: Prezidium : prof. dr. Apostoleanu Eugen, prof. dr. Contescu Dumitru, col. dr. Pavlovsievici Traian; secretar general: Const. dr. P. Spânu, supleant insp. dr. Ilie Popovici; secretar: dr. Emil Creangă şi dr. I. Thaler; membri în comitet: dr. P. Homutov, dr. St. Timofte şi dr. A. Griţenco. Acest comitet a pornit la o acţiune de lămurire a făplnnei coratului medical veterinar prin lansarea unui apel. Adeziunile pentru această acţiune cât şi reclamaţiunile şi doleanţele medicilor veterinari nedreptăţiţi prin acte abuzive de mutări, numiri, înaintări, etc., din ultimii 4 ani se vor trimite pe adresa prof. dr. Apostoleanu, str. Dr. Clunet nr 7 Buc Comitetul va lupta pentru repararea acestor nedreptăţi. Acest comitet se întruneşte săptămânal Miercurea la ora 16 pentru rezolvarea lucrărilor curente şi pregătirea adunării generale care se va hotărî definitiv asupra organizării profesiunii. Epuraţia la ministerul afacerilor interne Comisia de epuraţie a funcţionarilor ministerului afacerilor interne, formată din cei trei subsecretari de stat ai acestui departament, şi-a început, după cum se ştie, lucrările, chemând un prim lot de funcţionari superiori pentru cercetări, întrucât nu toţi subsecretarii de stat dispun de timpul necesar, pentru continuarea lucrărilor cari sunt foarte complexe, s’a hotărît să se numească două comisii: una pentru administraţie şi alta pentru poliţie, care să purceadă de îndată, întriun ritm mai accelerat, la epuraţia funcţionarilor ministerului de interne. Cele două comisii vor fi alcătuite din funcţionari superiori, dar lucrările lor vor fi controlate de subsecretarii de stat ai departamentului. Evacuări forţate executate de impostori Prefectura poliţiei Capitalei a fost informată că locatarii unui bloc din str. Arcului au fost forţaţi de către anumiţi impostori să evacueze într-un timp relativ scurt locuinţele, impostori cari, mai apoi, ca să renunţe, au cerut şi obţinut importante sume de bani. Prefectura poliţiei Capitalei, cunoscând asemenea cazuri, a luat măsuri de cercetare şi a descoperit pe unii din vinovaţi. Ca atare roagă pe cetăţeni să nu se intimideze în asemenea cazuri ci să le comunice imediat Prefectura pentru a lua măsurile necesare.