Universul - Capitala, februarie 1945 (Anul 62, nr. 24-47)

1945-02-01 / nr. 24

. mm 75 ani dela naşterea şî 50 ani de activitate ştiinţifică a În V. L. Komarov de Academicianul A. ORBELI S’au împlinit 75 ani dela ziua­­naşterii şi 50 ani de activitate ştiinţifică, pedagogică şi publică a unuia dintre cei mai de vază savanţi naturalişti ruşi, preşe­dintele Academiei de ştiinţe a TJ.R.S.S. Vladimir Leoniievici Komarov, încă în 1920 marele fiziolog rus, Pavlov a caracterizat pe V. L. Komarov ca pe unul dintre cei mai mari cercetători în domeniul ales de el. De atunci au mai tre­cut peste două decenii de muncă ştiinţifică încordată a lui Koma­rov, in cursul cărora, desvoltând şi îmbogăţind doctrina lui Dar­win, el a creiat o serie de mono­grafii clasice în domeniul bota­nicei, a descoperit zeci de noi Specii de plante ! V. I. Komarov este autorul a peste 200 de lucrări scrise, prin­tre care ,alături de opere ştiin­ţifice voluminoase, se numără Cursuri și manuale de botanică de mare valoare. T­n interes ex­clusiv îl reprezintă cartea sa „Teoria speciilor“ apărută în 1939, carte pentru care lui V. L. Komarov i s’a decernat Premiul Stalin. Renumitele sale lucrări „Originea pliantelor“, „Originea plantelor cultivabile“ sunt ma­nuale de studii pentru tânăra ge­neraţie a naturalistei sovietici. V. I.­ Komarov nu este numai un botanist, ci şi un geograf de seamă şi un explorator. Multe mii de kilometri a parcurs el pe jos, zeci de mii de kilometri el le-a parcurs călătorind, studiind, descriind, culegând date, grupân­­du-se într-un tablou general ar­monios. Aşa au apărut operele „Flora Manciuriei“, „Călătoria prin Kamciatca“, trei volume de „Flora din Kamciatca", se ere­­ează voluminoasa operă „Flora UrtiS.S.", înflorirea cea mai deplină a activităţii ştiinţifice şi pedago­gice a lui V. K­. Komarov, a în­ceput după Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie. In 1920 el a fost ales membru al Aca­demiei de ştiinţe, în 1930 vice­preşedinte, iar în 1936, preşedinte al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. Activitatea ştiinţifică şi publică a lui V. L. Komarov este excep­ţional de largă şi variată. El este preşedinte al Comisiei pentru studierea forţelor de producţie ale U.R.S.S., conducător­ul dife­ritelor filiale şi baze ale Acade­miei de ştiinţe, preşedinte al So­cietăţii Unionale de Botanică şi al Socetăţii Generale Ruse de protecţie a naturii, el stă în frun­tea catedrei de Botanică a Uni­versităţii de Stat din Leningrad şi este redactor al unu­i şir de re­viste de biologie. Tot atât de însemnată şi mul­tilaterală este şi activitatea lui V. L. Komarov pe tărâm social­­politic. El este deputat al Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. şi al Sovietului Deputaţilor celor ce muncesc, din Moscova. In anii războiului pentru apărarea Pa­triei V. L. Komarov îşi consa­cră toată energia şi talentul cau­zei întregului popor în lupta îm­potriva cotropitorilor fascişti germani. El se deplasează până în Ural, Asia Centrală, Trans­­kaukazia, organizând şi dirijând eforturile savanţilor sovietici în soluţionarea celor mai importante probleme naţional-economice, el înfiinţează Comisia pentru mo­bilizarea resurselor Uralului, ale Siberiei occidentale şi ale Ka­­zahstanului, pentru nevoile apă­rării Patriei. Patria preţueşte mult meritele lui V. L. Komarov. Pentru re­marcabilele sale opere Guvernul Sovietic l-a decorat cu ordinul Lenin, in ziua jubileului său i s’a acordat lui Vladimir Leontie­vici Komarov, prin decretul Pre­­zidiuimilul Sovietului Suprem al U.R.S.S., titlul de Erou al Muncii Socialiste. Redeschider­ea cursurilor la şcoala de limbi balcanice şi orientale Luni 29 ianuarie 1945 la orele 15­­şi-a reînceput activitatea în loca­lul Liceului „Regina Maria”. Şcoala pe limbi balcanice şi orientale, de pe lângă Institutul de studii şi cer­cetări balcanice, condus de d. prof.­­Victor Papacostea. Au fost de faţă lectorii, perso- naalul Institutului şi elevii şcoalei. Intr’o scurtă alocuţiune, d. prof.­­Alexandru Elian, membru perma­nent al Institutului, a arătat că momentul redeschiderii cursurilor­­trebuia să coincidă cu acela al re­luării activităţii universitare, o mare parte din elevii şcoalei fiind­­Studenţi ai facultăţilor bucureşte­­ne. Trecând la înfăţişarea progra­mului d­e lucru, d-sa a salutat intro-­ducerea printre materiile de pre­dare, a unui curs de limbă rusă,­­care a suscitat uri viu interes, do­vedit prin numărul impunător de Înscrieri de elevi şi auditori. Semnificaţia acestei introduceri întrece pe aceea a unei dovezi de­­deferenţă pentru una din marile limbi de cultură ale lumii, vorbită de o Mare Putere, cu care suntem vecini. In ea trebue să se vadă re­cunoaşterea rolului preponderent pe care de veacuri în urmă. Hu­ila nu a încetat să-l joace în Balcani ca protectoare sau susţi­nătoare a popoarelor creştina ale Ben­insul­ei. Cât priveşte spiritul în care se ţin cursurile şcoalei, d. prof. Al. Elian a arătat că, datorită faptu­lui că institutul prin esenţa lui, se adresează în­deobşte păturilor inte­lectuale, cursurile — predate de specialişti distinşi — vor căuta să îmbine caracterul practic cu inte­resul teoretic pentru obiectele de studii. Pentru ultimul an, de frec­venţă, s-a prevăzut ca fiecare lec­tor să dea noţiunile indispensabile pentru cunoaşterea culturii şi ele­mentelor de organizare politică, so­cială şi administrativă a ţării că­reia i s’a studiat limba. In acest chip, şcoala de limbi balcanice şi orientale poate deveni un auxi­liar preţios nu numai pentru vii­torii cercetători ai istoriei, filolo­giei sau etnografiei popoarelor res­pective, dar şi pentru cei ce îm­brăţişează cariera diplomatică sau consulară. In sfârşit şcoala care va elibera diplome absolvenţilor el, va susţine elementele care se disting prin facilitarea şi încura­jarea muncii ştiinţifice în cadrele ei şi prin acordarea de burse de studii peste graniţe, de îndată ce împrejurările de ordin general o vor îngădui. A urmat, apoi, luarea de contact a lectorilor cu elevii şi fixarea programelor care sunt afişate în localul liceului „Regina Maria”, unde funcţionează şi secretariatul școalei, zilnic între orele 15—18. niversae D. Brătfăleanu deschide şedin­ţa. D.Bandi Bela discută problema tineretului care este în preocupa­rea mişcării. Mulţumeşte d-lui ministru Rădăceanu care a făurit legea în chestiunea tineretului. D. Tolea Trafimovski vorbeşte tot în chestia tineretului. D. Mărgineanu, în numele ti­neretului, salută presa democrată D-na Kivba Kivinevscka, în numele femeilor, arată efortul femeii în producţie, unde înto­cmeşte bărbaţii care luptă pe front şi care nu este ocrotită. CUVÂNTAREA DELEGATEI SOVIETICE D-na Nina Suliev, in numele femeilor sovietice, muncitoare în dosul frontului şi luptătoare pe front, salută acest congres. In Rusia sovietică, spune d-sa, mii de femei au luptat eroic şi au fost decorate. In timpul eroicei apărări a Sevastopoluluii, femeia sovietică s'a distins în mod deo­sebit. Vorbeşte de sentimentele de dragoste pentru patrie şi de ura contra hitlerismului care dau pu­tere acestei femei. Dă câteva e­­xemple de chinurile la care au fost supuse femeile de inamic ca să divulge pe partizani. Cu sutele de mii activează ca medici, ingineri, agronomi, trac­toriste, minieri, în sfârşit, nu e­­xistă ramură de activitate ma­nuală şi intelectuală unde să nu ia parte femeia şi peste tot a dat dovadă de pricepere şi avânt la muncă.­­ Sunt regimente şi formaţii mi­litare făcute numai din femei. Tot femeile comandă diferite uni­tăţi militare compuse din bărbaţi chiar şi regimente. De asemenea conduc industrii, sovhozuri, chiar colhozuri şi iau parte în conducerea statului. In sând toate mai mult de 50% sunt femei, totuşi ele nu neglijează da­toria lor de mame. Statul vine în sprijinul feme­ilor gravide şi mame şi sunt şi mame eroine. Aşa, conform nou­lui decret, femeia gravidă are 77 zile de concediu înainte şi după naştere şi ajutoare băneşti. Fe­meile cari au 5 copii sau mai mulţi sunt decorate cu ordinul ma­ternităţi Cele cu zece copii ca­pătă titlul de mame eroine şi sunt decorate, au şi un ajutor de 10 mii ruble. Odată cu această lege a fost lărgită şi asistenţa medi­cală a femeii. Dela apariţia decretului, spune d-sa, 261 femei au căpătat meda­lia maternităţii. Iar ca ajutor s’au împărţit opt miliarde ruble. Arată întreaga activitate a femeii sovietice. D-sa termină exprimându-şi convingerea că femeile române vor depune toate eforturile pen­tru sporirea producţiei spre a în­destula frontul, astfel ca fiara hi­tleristă să fie omorâtă în bârlo­gul ei şi steagul victoriei să fâl­­fâe deasupra Berlinului. D. Brătfăleanu mulţumeşte d-nei Nina Suliev pentru fru­moasa cuvântare şi o roagă să transmită femeii sovietice toată dragostea şi solidaritatea mişcă­rii muncitoreşti române. Apoi dă cetire telegramei răs­puns a M. S. Regelui Mihai I. A mai cetit şi alte telegrame a­­dresate congresului din ţară. Iată textul telegramei: CONGRESULUI GENERAL AL MIŞCĂRII SINDICALE UNITE DIN ROMANIA Mulţumesc din toată inima pen­tru bunul gând ce Mi-aţi tr­imis Mie şi scumpei Mele armate. Hotârîrea ce aţi luat-o de a lucra cu tot sufletul pentru bi­nele Patriei M-a umplut de bu­curie şi vă urez spor la muncă. MIHAI R. RAPORTUL ASUPRA FEMEII Trecându-se la ordinea de zi, raportul asupra femeii, la discuţie au luat parte d-nele Rozalia Fătu, Vichi Ionescu, Boţa Elisabeta, Maneta Cornea şi El. Stoia, care descriu starea de inferioritate în care se află femeile noastre, cele din serviciile casnice, muncitorilor la acest Congres dovedeşte că, in ciuda prigoanei la care a fost supusă în trecut, clasa muncitoare, n’a fost clintită din drum. Unii politicieni au căutat să prezinte clasa munci­toare ca pe o categorie socială ce nu are altă menire decât a pro­voca tulburări şi a desorganiza ţara. De aci şi oprimarea din trecut a oricărei manifestări muncitoreşti. Deşi unii teoreti­­ceni vor să înlăture clasa mun­citoare de la preocupările politice, ea se interesează totuşi de aces­tea. Oricât ar încerca unele ele­mente să împiedice acest lucru, ele nu vor reuşi, deoarece clasa muncitoare constituită în sindi­cate a alcătuit un front unic de acţiune, alături de partidele şi grupările din Frontul Naţional Democrat. Ziua acestui congres, continuă cl.sa, are o mare importanţă pentru viitorul ţării, căci este primul pas pe calea acţiunii de întărire a poziţiei clasei munci­toare din România. Dar, congre­sul de astăzi are şi o mare im­portanţă internaţională, deoarece este primul pa© pe calea întăririi relaţiunilor dintre muncitorii de pretutindeni. Pentru că clasa muncitoare a avut întotdeauna la bază principiul internaţional. Va trebui să facem ca Confederaţia Generală a Muncii să fie nu numai recunoscută, dar şi sim­ţită şi auzită în Congresul Ge­neral de la Londra ce va avea loc în curând. Trecând apoi în revistă mersul desbaterilor,­­ ministru Gheor­­ghiu-Dej constată că au existat unele devieri în expunerile de­legaţilor. Congresul însă, conti­nuă d-sa, este îndreptăţit să considere ca deviză principală a sa lupta contra fascismului. D. GH. APOSTOL, în numele Comisiei de conducere a Confe­deraţiei, arată care vor fi sar­cinile şi îndatoririle conducerii. După ce d. BRATFALEANU consideră desbaterile congresu­lui încheiate, sala î­n picioare, cântă pentru prima oară în li­bertate, Internaţionala, ❖ După terminarea congresului general al sindicatelor, muncito­rimea din Bucureşti a lăsat lu­crul la ora 1 şi încolonată cu pancarte şi drapele a pornit or­donată să manifesteze pentru succesul congresului muncitori­mii. Piaţa „Mihai Viteazul“ s­a plină de muncitori. Din balconul societăţii „Generala“ au vorbit d-nii V. Brătfăleanu şi Gh. An­­ghel din partea sindicatelor unite, mulţumind muncitorimii pentru frumoasa manifestaţie făcută congresului. Din piaţa ,Mihai Viteazul“ massele de muncitori, în aceeaşi ordine, s’au îndreptat spre piaţa Victoriei manifestând paşnic. De aici muncitorimea s’a re­tras reluând lucrul, mândria ştiinţei ruse ! Congresul general al Sindicatelor Alegerea comitetului Confederaţiei muncii ZIUA IV-a In timpul cuvântărilor PRAZNJIREA CELOR „TREI IERARHI“ IN CAPITALĂ Capitala a prâznuit­eri pe cei trei mari ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan Gură de Aur, patronii Universităţii din Bucureşti, a ce­lei „Vasilene“ de la Iaşi şi a Se­minarului Central. Solemnitatea principală s-a­­desfăşurat de biserica spitalului „Colţea”, a cărui şcoală slavo­­a română, întemeiată la 1707 de în­văţatul spătar Mihail Camtacur­zino, poate fi socotită ca începu­tul actualei universităţi bucureş­­tene, care i-a păstrat şi patronul a celor trei mari ierarhi. La 1707 şcoala grecească de la „Sfatul Sava“ atinsese apogeul, de vreme ce Occidentul­­ pen­tru iluștii săi profesori o soco­teau „Athen© Orientului“, iar Celebrul profesor Manasse Eliade propunea ca București să poarte numele de „Alexandru­pole”, prestigiul lui de cultură elenică egalând Alexandria în epoca-i I de splendoare. Pentru a nu fi înăbuşit spiri­tul românesc şi creştin, spătarul Mihail Cantacuzino, împreună cu Radu Colţea, au ridicat bi­serica de piatră, creind în ju­­rul-i sortarul, ospătăria şi chilii pentru streinii de­ seamă, şi şcoa­la slavo-română care a continuat fără întrerupere tot cursul vea­cului al 18-lea, întrucât şcoala dela Sfatul Sava era, pur „eli­nică“. Peste şapte ani, la 1715, a făcut marele zid împrejmuitor şi turnul „Colţei”. Prăznuirea marilor sfinţi şi ie­rarhi s’a făcut cu mare solem­nitate, slujba sfinţirii ortoşelor şi sfânta Liturghie fiind officiate de păr. dr. Traian Costea, protoe­­reul Capitalei, cu soborul preo­ţilor Eforiei: paroh Ion Teodo­­rescu, Al. Popescu, I. Sim­tion, Gh. Prejneanu, Mâhni Iomiţă, Chi­­riţă Cernescu (Sf-tul Sava), ar­­hidiaconii Lavru Florea şi Ni­­codem Bujor, răspunsurile fiind date de membrii Aşezământului Maicii Domnului şi d. Const Stancu. Au luat parte conducătorii Eforiei Spitalelor Civile în frun­te cu d. director g-ral inginer I Podhorschi. S’a oficiat şi parastasul ctito­rilor. In simţite cuvântări păr. dr. Traian Costea şi preoţii Ion Teo­­dorescu şi Al. Popescu, au evo­cat marile figuri ale celor trei ierarhi în binefacerile aşezămin­telor creiate sub ocrotirea lor spirituală la Iaşi şi Bucureşti. Solemnităţi şi slujbe s-au ofi­ciat la Iaşi, la biserica „Trei Ie­­rahi”, iar în Capitală la Semi­narul Central şi la bisericile „Hagiu” și „Iancu Nou-Bălă­­neanu“. De la Teatrul National Declaraţiile d-lui N. Carandino D. N. Carandiino, noul director­­ Teatrului National, a convocat­­ cronicarii dramatici şi pe re­­rezentanţii presei spre a le face eclaratii în legătură cu viitoarea­ctivitate a d-sale, in noul post. În vechea funcţiune de critic­eatral, d-sa a fost totdeauna în lgătură cu activitatea teatrului şi­­ cunoaşte nevoile şi interesele. Bugetul actual al Teatrului Na­­ional a fost găsit cu un deficit de 30 milioane. Noua direcţie trebue să împli­nească acest gol. In legătură cu activitatea artis­­ică, d. Carandino a precizat că a acorda, în alegerea repertoriu­­li o largă preferinţă pieselor so­­ietice, pentru cunoaşterea aces­­ui teatru. înainte de premieră, piesa de pecialitate va avea la dispoziţie satele lucrărilor ce vor fi jucate. Vor fi reînfiinţate şi şedinţele xperimentale de Duminică dimi­­neaţa, in sala Studio. La sfârşit, d. Carandino, direc­tul general al teatrelor, a cerut prijinul presei, în vasta activi­­a­te ce-l aşteaptă, pentru m­oirea epertoriului, redresarea bugetu­lui, mărirea lefurilor actorilor şi îndrumarea culturală a acestui gen popular de artă, pătrunzător in mase, care este teatrul. Ca prim gest, a fost rechema­rea în cadrele primului nostru teatru a celui mai bun regisor ac­tual, d. I. Sahighian. ERICH MARY REMARQUE: „IUBEŞTE Fi APr­OAPELE TĂU“ A apărut în editura „Forum” şi in traducerea d-lui Cornel Balta­zar, cartea lui Erich Maria Re­marque „Iubeşte pe aproapele tău” Este epopeii oamenilor rămaşi fără ţară şi fără cămin, victimile urii deslănţuite de Hitler, ce s’a abătut deopotrivă asupra­­evreilor şi creştinilor cari erau de alte con­cepţii politice decât hitleristă. Remarque a reuşit să scrie cel mai mişcător documentar uman contimporan al pătimirilor îndu­rate de milioanele de francezi, ce­hoslovaci, polonezi, belgieni, o­­landezi, englezi, ruşi şi evrei, îm­prăştiaţi pe întreg întinsul pă­mântului de prigoana hitleristă. u Constituirea „Confederaţiei Generale a Muncii“ Se trece la punctul 6 din ordi­nea de zi, votarea statutelor con­federaţiei. D. Carcali dă citire statutelor şi supuse votului au fost votate în întregime. D. Brătfăleanu, emoţionat, în mijlocul tăcerii desăvârşite, de­clară Confederaţia generală a muncii constituită. Toată lumea în picioare primeşte această de­claraţie în urale nesfi­rşite. După ce restabileşte liniştea, d. Brătfăleanu propune ca 10% din venitul Uniunilor să fie văr­sat confederaţiei. Se propune, şi adunarea aprobă să se trimeată o telegramă Confe­deraţiei generale a muncii diin I­­talia care îşi ţine congresul. Se trece la punctul 9 din ordi­nea de zi: alegerea comitetului Confederaţiei şi comisiei de cen­zori. S-a ales următorul comitet: MEMBRI Chivu Stoica, Brătfăleanu Victor, Sencovici Alex., Carcali Con­stantin, Gh. Apostol, M. Fl. Io­nescu, Stroia Gh., Angheliu Ea, Misa Levin, Zaharia Dumitru, Alexandrescu Vasile, Gârbovan Siimion, Musteţiu Iosif, Niculescu Ion, Stoia Elena, Surugiu C-tin, Căciuleanu I­­oan, Moraru Mihai, Ululescu C., Săracu Mihai, Bra­ga­direanu Corneliu, lăcătuş Şte­fan, Cristea Aron, Trofimovski Tolea, Năstase Constantin, Chişi­­nevski Liuba, Rădăceanu Eugenia şi Weinberg Al. (Au fost lăsate trei locuri libere pentru funcţionarii publici). SUPLEANŢI Mârza C-tin, Anton Emil, Rie­­gler Si Conciu I., Ionescu M., (Un loc liber pentru funcţiona­rii publici). CENZORI Waldmann P„ Dr. Răducu, Co­n­­stantinescu Al. SUPLEANŢI Covacu V., Drănceanu I., Posto­­lea, D. Sencovici. Pentru că au mu­rit mulţi muncitori în lupta pen­tru salvarea democraţiei, d-sa propune un minut de reculegere. Arată că reacţiunea a preci­zat că la 21 ianuarie vom avea revoluţie în România, „Habar n’au, spune d-sa, ce e revoluţia”. Arată că prezenţa delegaţiei so­vietice la acest congres e un mare succes, ea reprezint i­ă milioane de organizaţi. Trebue să explic tuturor, spune d-sa, că prezenţa delegaţiei sovie­tice e chezăşia prieteniei şi spri­jinului poporului sovietic. Tot aşa şi delegaţia bulgară. Vorbeşte asupra epuraţiei, re­forma agrară, arată că tin­eretul şi femeia sunt părţi integrale ale muncitorilei şi au aceleaşi drepturi. Termină spunând că forţa se află în unire şi ea trebue păs­trată. CUVÂNTUL D-LUI Dr. LOTAR RADACEANU D. dr. Lotar Rădăceanu, spune că „desbaterile acestui congres au arătat puterea şi slăbiciunea noastră. Nu totdeauna am fost pe drum drept Acesta din lip­să de experienţă sindicală a u­­nor oameni veniţi de curând în cadrele sindicatelor. Dar deasupra tuturor acestor lipsuri, clasa muncitoare e hotărâtă să ducă lupta pentru lozincile acestui con­gres. Desbaterile au mai dovedit că cu toate greutăţile, muncitori­mea este hotărâtă să menţină şi să întărească unitatea sindicală. Această hotărâre e salutară, căci sarcinile cele mai grele stau în faţa noastră: lupta pentru liber­tate şi democraţie. Succesele în lupta pentru re­vendicări nu arată că totul s’a făcut. Trebue să îmbunătăţim viaţa pentru toată lumea munci­toare, dela salahor până la sa­vant. Mărirea producţiei nu trebue făcută numai pentru efortul de război şi pentru armată, ci şi pentru îndestularea populaţiei şi refacerea economică a ţării, care duce la un standard de viaţă mai bun. Dar zadarnic vom face toate acestea dacă nu izbutim să învingem specula. Aceasta e pro­blema cea mai importantă pen­tru muncitori şi guvern. Acum suntem în minoritate şi nu pu­tem nimic, dar guvernul de mâine trebue să fie al dv.­’ Arată că muncitorimea sindi­calizată s’a angajat să ducă lup­ta contra speculei „ca te facem să se cutremure duşmanul şi să aplicăm pedeapsa capitală: spân­­zurătoarea”. Vorbeşte de legea sindicatelor că ea consolidează organizaţia, deşi este o operă de compomis a unui guvern de coaliţie. Ea trebue completată de mişcarea sindicală, oar a-şi va face singură legea. Arată apoi cum se vor aju­nge la diferite reforme pentru îmbu­nătăţirea situaţiei muncitorimei noastre de la oraşe şi sate. „Nu punem piedici, spune d-sa, dar nu putem să lăsăm ca pro­blemele vitale să fie amante la infinit. Aceasta depinde de efor­tul nostru în sindicate, în F. U. M. în F. N. D., condiţie necesară la organizarea democratică, la rea­lizarea dorinţei poporului român de refacere a ţării CUVÂNTAREA D-LUI MINIS­TRU GH. GHEORGHIU - DEJ Astăzi, a început d. Gheorghiu- Dej, a fost semnat actul de naş­tere al Confederaţiei Generale a Muncii din România, prezenţa -©♦O­ VOCI DIN PUBLIC PENTRU CASA GENERALA DE PENSIUNI Conducerea Casei generale de pensiuni este rugată să dea un co­municat prin care să se arate sta­diul actual al „contestațiilor“ in­troduse de pensionari împotriva certificatelor de echivalare, con­form art. 137, al. 5 din decretul lege modificator al legii generale de pensiuni, publicat în „Monito­rul Official“. CEREREA UNOR PĂRINŢI Mai mulţi părinţi ai copiilor re­fugiaţi din Moldova roagă pe d. ministru al educaţiei naţionale să aprobe amânarea examenelor par­ticulare la şcolile secundare până în luna Martie, spre a li se da po­sibilitatea de a se pregăti şi aceşti copii dornici de carte, cari n’au putut fi primiţi în şcolile secun­dare din lipsă de locuri, apoi din lipsă de cărţi şi mijloace mate­riale nu s’au putut pregăti înde­ajuns ca să se poată prezenta la examenele din prima sesiune (Ia­nuarie). SITUAŢIA ABSOLVENŢILOR LICEULUI MILITAR INDUSTRIAL Părinţii absolvenţilor liceului mi­litar industrial din Bucureşti, pro­moţia 1942, roagă pe d .ministru de războiu să le facă dreptate copiilor lor. Pe când absolvenţii liceului in­dustrial e­vil au fost mutaţi la 1 Aprilie 1944 din şcolile de ofiţeri re­zervă la centre de instrucţie ale ar­melor respective conform speciali­tăţilor avute, la şcolile de maeştri rezervă; absolvenţii liceului militar industrial sunt numiţi submaeştri militari clasa II-a iar colegii lor din liceele industriale civile direct maeștri militari clasa IlI-a. V­ÂND motor Warschalovsky S HP, grup electrogen motor Diesel- Deutz 18 HP, şi generator 14 HP, precum şi motor 25 HP, montat pe căruţă metalică, APOLDA, Buzeşti 45. ICONFECŢIUNI pentru COPII MARIA VATRI BAH 3 (Calea Victoriei) Modele originale Artă, Promptitudine Conştiinciozitate Ingineri Mecanici Ingineri Turnători Ingineri Calculatori şi Maeştri Strungari. Lăcătuşi Turnători Conducători Technici pentru Ateliere şi Birouri angajează IMPORTANTA INDUSTRIE METALURGICA DIN SIBIU Oferte amănunţite se vor transmite prin„ Pu­­blicom” Pasagiu! Comedia 6, sub „Metalurgie1 OFER RECOMPENSĂ contravaloarea pierdut ceas Movado aur Duminică 21 Ianuarie la Restaurantul Păun, Splaiul Unirii 9. Adre­saţi la casieria restaurantului 4012 CUMPĂR plăci de patefon, simfonii şi concerte. Telefon 2.62.99 între 2­4 de a. 4014 b­r •UF ty ir M­agneton 2 timpi, 2 cilindri, 2800 ture, dreapta RITSCHEL technica caloriferului, în germană sau franceză cumpăr Telefonaţi 5.80.58 4015 VÂND LA BUZĂU casă cu prăvălie în faţă, 4 camere, curte, situată Str. Negru Vodă 28 şi un loc de casă, 700 mp, împrejmuit, situat Str. Regele Ferdinand 23, (lângă Viaţa Nouă) şi la Bucureşti, una casă cu curte situată în Str. Voicu Diamandi Nr. 10, unde se dau şi informaţiile necesare. TEREN foarte central, cca. 200 m. Poşta Centrală, faţada 5 străzi, suprafaţa cca. 1800 m. p. De vânzare Adresaţi telefon 5.50.21 4010 GATERIST MECANIC CAUT STRADA BAICULUI No. 39 Vând FIER BETON nou, neîntrebuinţat, 6, 8, 10, 12, 16 mm, 10—15.000 Kgr. Adresaţi HELIOFOTO Str. Franklin 9, Tel. 5.61.80 4014 Caut local pentru turnătorie de metal şi fontă Oferte ziar 204 C. De vânzare un plug cu şase brazde, un disc, o secerătoare legă­­toare. Adresa Alexa Zd­e 6 Parcu Filipescu Caut 2 carners hall, pentru birou ele­gant, centru comercial. Adresaţi telefon 4.45.84, or­­e 1­5. ___________________________17 ! Rog cine ştie ceva de sublocat. Vernescu Ioan din batalionul 21 Pionieri, că­zut grav rănit şi dispărut în ziua de 21 August 1944, în lupte pe teritoriul comunei Volintiru, jud. Cetatea Albă, să anunţe pe adresa: Colonel I. Vernescu, Bârlad, strada N. Iorga 28« Maestrul şef de atelier mecanic absolvent şcoala superioară perfect sculeur, constructor şi executant, calculator, practică de atelier 10 ani doreşte angajament imediat la ziar 165 B. COVOARE pe­ sane sau româneşti vechi sau noi cumpără ş£ vinde Comision Universal Str. Academiei 15 Telefon 5.74.50 m SAPTAM­ANAl­­S.A.R. Electrocom­ B-dul Brâncoveanu Nr. 30 (Piaţa Sf. Gheorghe) Telef. 3.66.36. Bucureşti cumpără discuri de patefon uzate sau sparte cu preț convenabil. 5 4008 P­BHaa—3SI—aiJJliLii.lBa— N­ALITĂȚI DE PARFUMERIE M Articole de toaletă fină Specialități medicale indigene și străine La Drogneria Medicinală „SAVOY“ FARMACISTA MARIA LASCAR Reg. Com. 1413/043__________________CALEA VICTORIEI 83 Atelier de Tesătorie 9 SE CAUTA PENTRU CUMPĂRARE SAU COMBINAȚIE Oferte scrise transmite „PUBLICOM" S.A.R. Pasagiu] Comedia 6, sub „Ţesătorie" Funcţionar cu practică în articole technice, BUN DACTILOGRAF şi CONTABIL, caută pentru angajare imediată Oferte amănunţite se vor înainta prin „PubHcom"* S. A. R., Pasagiu! Comedia 6, sub „Technic" 4003 »I­I Ilit milliE de 1 şi 2 ana, pentru plantaturi noul şi lipsuri în vii bătrâne, excepţional ie fni moaşe, nescoase primul an din bitoane ! La renumitele „PEPINIERE VITICOLE“ NICULESCU, Pauli,—Arad im Barăci demontabile CUMPĂRĂ MARE ÎNTREPRINDERE Suprafaţa tota­ă cca. 415 m. p. Oferte detaşat» la ziar 153 B. cu Indicarea «Aparată A montajului aventuri DUBĂ ÎNCHISĂ încarcă 1.500 Kgr, transportă mărfuri în oraş şi în împrejurimi .COMRAG“ Str. Armenească 33 Telefon 2.06.13 3 MME DIRECTOR TECHNIC Specialist în articol«*«! »,Kamgarn, Streichgarn 38 Vignone" de toate felurile, manipulant experimentat de lanuri şi cunoscător de materiale, cu practică îndelungată în întreprinderi renumite din ţară şi străinătate, CAUTĂ POST corespunzător Oferte la ziar subs „Cehoslovac“ 167 B. 10 întreprindere Particulară de Construcţii .Caută urgent (fie vechi sau noi) 5 Vinciuri pentru 15 tone. 3 Macarale diferenţiale pentru 5 tone cu 3—5 mtr. lanţ de ri­dicare. 4 Troliuri complecte pentru 3 tone. 3 Sonete complecte cu troliu, motor și berbec de 600 kgr. Icran (Laufkatze) pentru 5—10 tone. 1 Presă hidraulică pentru 10 tone. 6 Tuburi pentru oxigen. Relații: în scris la I. Gh. Gerb­ea. Str. Sfinților 9 eta­j IH ______________sau telefonic 5—12—68 între 17—19.________ 12 t ♦♦♦♦ ♦♦-♦-♦■•»4»4♦-»»♦♦ + ♦♦♦♦♦ ♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦»♦♦♦ ♦♦ Tractoare UZATE preferabil Hanomag- Diesel, în orie­ stare CUMPĂRĂ INDUSTRIA S. A. R. București Str. Ion Ghica 5—5

Next