Universul - Capitala, februarie 1945 (Anul 62, nr. 24-47)
1945-02-01 / nr. 24
. mm 75 ani dela naşterea şî 50 ani de activitate ştiinţifică a În V. L. Komarov de Academicianul A. ORBELI S’au împlinit 75 ani dela ziuanaşterii şi 50 ani de activitate ştiinţifică, pedagogică şi publică a unuia dintre cei mai de vază savanţi naturalişti ruşi, preşedintele Academiei de ştiinţe a TJ.R.S.S. Vladimir Leoniievici Komarov, încă în 1920 marele fiziolog rus, Pavlov a caracterizat pe V. L. Komarov ca pe unul dintre cei mai mari cercetători în domeniul ales de el. De atunci au mai trecut peste două decenii de muncă ştiinţifică încordată a lui Komarov, in cursul cărora, desvoltând şi îmbogăţind doctrina lui Darwin, el a creiat o serie de monografii clasice în domeniul botanicei, a descoperit zeci de noi Specii de plante ! V. I. Komarov este autorul a peste 200 de lucrări scrise, printre care ,alături de opere ştiinţifice voluminoase, se numără Cursuri și manuale de botanică de mare valoare. Tn interes exclusiv îl reprezintă cartea sa „Teoria speciilor“ apărută în 1939, carte pentru care lui V. L. Komarov i s’a decernat Premiul Stalin. Renumitele sale lucrări „Originea pliantelor“, „Originea plantelor cultivabile“ sunt manuale de studii pentru tânăra generaţie a naturalistei sovietici. V. I. Komarov nu este numai un botanist, ci şi un geograf de seamă şi un explorator. Multe mii de kilometri a parcurs el pe jos, zeci de mii de kilometri el le-a parcurs călătorind, studiind, descriind, culegând date, grupându-se într-un tablou general armonios. Aşa au apărut operele „Flora Manciuriei“, „Călătoria prin Kamciatca“, trei volume de „Flora din Kamciatca", se ereează voluminoasa operă „Flora UrtiS.S.", înflorirea cea mai deplină a activităţii ştiinţifice şi pedagogice a lui V. K. Komarov, a început după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. In 1920 el a fost ales membru al Academiei de ştiinţe, în 1930 vicepreşedinte, iar în 1936, preşedinte al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. Activitatea ştiinţifică şi publică a lui V. L. Komarov este excepţional de largă şi variată. El este preşedinte al Comisiei pentru studierea forţelor de producţie ale U.R.S.S., conducătorul diferitelor filiale şi baze ale Academiei de ştiinţe, preşedinte al Societăţii Unionale de Botanică şi al Socetăţii Generale Ruse de protecţie a naturii, el stă în fruntea catedrei de Botanică a Universităţii de Stat din Leningrad şi este redactor al unui şir de reviste de biologie. Tot atât de însemnată şi multilaterală este şi activitatea lui V. L. Komarov pe tărâm socialpolitic. El este deputat al Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi al Sovietului Deputaţilor celor ce muncesc, din Moscova. In anii războiului pentru apărarea Patriei V. L. Komarov îşi consacră toată energia şi talentul cauzei întregului popor în lupta împotriva cotropitorilor fascişti germani. El se deplasează până în Ural, Asia Centrală, Transkaukazia, organizând şi dirijând eforturile savanţilor sovietici în soluţionarea celor mai importante probleme naţional-economice, el înfiinţează Comisia pentru mobilizarea resurselor Uralului, ale Siberiei occidentale şi ale Kazahstanului, pentru nevoile apărării Patriei. Patria preţueşte mult meritele lui V. L. Komarov. Pentru remarcabilele sale opere Guvernul Sovietic l-a decorat cu ordinul Lenin, in ziua jubileului său i s’a acordat lui Vladimir Leontievici Komarov, prin decretul Prezidiuimilul Sovietului Suprem al U.R.S.S., titlul de Erou al Muncii Socialiste. Redeschiderea cursurilor la şcoala de limbi balcanice şi orientale Luni 29 ianuarie 1945 la orele 15şi-a reînceput activitatea în localul Liceului „Regina Maria”. Şcoala pe limbi balcanice şi orientale, de pe lângă Institutul de studii şi cercetări balcanice, condus de d. prof.Victor Papacostea. Au fost de faţă lectorii, perso- naalul Institutului şi elevii şcoalei. Intr’o scurtă alocuţiune, d. prof.Alexandru Elian, membru permanent al Institutului, a arătat că momentul redeschiderii cursurilortrebuia să coincidă cu acela al reluării activităţii universitare, o mare parte din elevii şcoalei fiindStudenţi ai facultăţilor bucureştene. Trecând la înfăţişarea programului de lucru, d-sa a salutat intro-ducerea printre materiile de predare, a unui curs de limbă rusă,care a suscitat uri viu interes, dovedit prin numărul impunător de Înscrieri de elevi şi auditori. Semnificaţia acestei introduceri întrece pe aceea a unei dovezi dedeferenţă pentru una din marile limbi de cultură ale lumii, vorbită de o Mare Putere, cu care suntem vecini. In ea trebue să se vadă recunoaşterea rolului preponderent pe care de veacuri în urmă. Huila nu a încetat să-l joace în Balcani ca protectoare sau susţinătoare a popoarelor creştina ale Beninsulei. Cât priveşte spiritul în care se ţin cursurile şcoalei, d. prof. Al. Elian a arătat că, datorită faptului că institutul prin esenţa lui, se adresează îndeobşte păturilor intelectuale, cursurile — predate de specialişti distinşi — vor căuta să îmbine caracterul practic cu interesul teoretic pentru obiectele de studii. Pentru ultimul an, de frecvenţă, s-a prevăzut ca fiecare lector să dea noţiunile indispensabile pentru cunoaşterea culturii şi elementelor de organizare politică, socială şi administrativă a ţării căreia i s’a studiat limba. In acest chip, şcoala de limbi balcanice şi orientale poate deveni un auxiliar preţios nu numai pentru viitorii cercetători ai istoriei, filologiei sau etnografiei popoarelor respective, dar şi pentru cei ce îmbrăţişează cariera diplomatică sau consulară. In sfârşit şcoala care va elibera diplome absolvenţilor el, va susţine elementele care se disting prin facilitarea şi încurajarea muncii ştiinţifice în cadrele ei şi prin acordarea de burse de studii peste graniţe, de îndată ce împrejurările de ordin general o vor îngădui. A urmat, apoi, luarea de contact a lectorilor cu elevii şi fixarea programelor care sunt afişate în localul liceului „Regina Maria”, unde funcţionează şi secretariatul școalei, zilnic între orele 15—18. niversae D. Brătfăleanu deschide şedinţa. D.Bandi Bela discută problema tineretului care este în preocuparea mişcării. Mulţumeşte d-lui ministru Rădăceanu care a făurit legea în chestiunea tineretului. D. Tolea Trafimovski vorbeşte tot în chestia tineretului. D. Mărgineanu, în numele tineretului, salută presa democrată D-na Kivba Kivinevscka, în numele femeilor, arată efortul femeii în producţie, unde întocmeşte bărbaţii care luptă pe front şi care nu este ocrotită. CUVÂNTAREA DELEGATEI SOVIETICE D-na Nina Suliev, in numele femeilor sovietice, muncitoare în dosul frontului şi luptătoare pe front, salută acest congres. In Rusia sovietică, spune d-sa, mii de femei au luptat eroic şi au fost decorate. In timpul eroicei apărări a Sevastopoluluii, femeia sovietică s'a distins în mod deosebit. Vorbeşte de sentimentele de dragoste pentru patrie şi de ura contra hitlerismului care dau putere acestei femei. Dă câteva exemple de chinurile la care au fost supuse femeile de inamic ca să divulge pe partizani. Cu sutele de mii activează ca medici, ingineri, agronomi, tractoriste, minieri, în sfârşit, nu există ramură de activitate manuală şi intelectuală unde să nu ia parte femeia şi peste tot a dat dovadă de pricepere şi avânt la muncă. Sunt regimente şi formaţii militare făcute numai din femei. Tot femeile comandă diferite unităţi militare compuse din bărbaţi chiar şi regimente. De asemenea conduc industrii, sovhozuri, chiar colhozuri şi iau parte în conducerea statului. In sând toate mai mult de 50% sunt femei, totuşi ele nu neglijează datoria lor de mame. Statul vine în sprijinul femeilor gravide şi mame şi sunt şi mame eroine. Aşa, conform noului decret, femeia gravidă are 77 zile de concediu înainte şi după naştere şi ajutoare băneşti. Femeile cari au 5 copii sau mai mulţi sunt decorate cu ordinul maternităţi Cele cu zece copii capătă titlul de mame eroine şi sunt decorate, au şi un ajutor de 10 mii ruble. Odată cu această lege a fost lărgită şi asistenţa medicală a femeii. Dela apariţia decretului, spune d-sa, 261 femei au căpătat medalia maternităţii. Iar ca ajutor s’au împărţit opt miliarde ruble. Arată întreaga activitate a femeii sovietice. D-sa termină exprimându-şi convingerea că femeile române vor depune toate eforturile pentru sporirea producţiei spre a îndestula frontul, astfel ca fiara hitleristă să fie omorâtă în bârlogul ei şi steagul victoriei să fâlfâe deasupra Berlinului. D. Brătfăleanu mulţumeşte d-nei Nina Suliev pentru frumoasa cuvântare şi o roagă să transmită femeii sovietice toată dragostea şi solidaritatea mişcării muncitoreşti române. Apoi dă cetire telegramei răspuns a M. S. Regelui Mihai I. A mai cetit şi alte telegrame adresate congresului din ţară. Iată textul telegramei: CONGRESULUI GENERAL AL MIŞCĂRII SINDICALE UNITE DIN ROMANIA Mulţumesc din toată inima pentru bunul gând ce Mi-aţi trimis Mie şi scumpei Mele armate. Hotârîrea ce aţi luat-o de a lucra cu tot sufletul pentru binele Patriei M-a umplut de bucurie şi vă urez spor la muncă. MIHAI R. RAPORTUL ASUPRA FEMEII Trecându-se la ordinea de zi, raportul asupra femeii, la discuţie au luat parte d-nele Rozalia Fătu, Vichi Ionescu, Boţa Elisabeta, Maneta Cornea şi El. Stoia, care descriu starea de inferioritate în care se află femeile noastre, cele din serviciile casnice, muncitorilor la acest Congres dovedeşte că, in ciuda prigoanei la care a fost supusă în trecut, clasa muncitoare, n’a fost clintită din drum. Unii politicieni au căutat să prezinte clasa muncitoare ca pe o categorie socială ce nu are altă menire decât a provoca tulburări şi a desorganiza ţara. De aci şi oprimarea din trecut a oricărei manifestări muncitoreşti. Deşi unii teoreticeni vor să înlăture clasa muncitoare de la preocupările politice, ea se interesează totuşi de acestea. Oricât ar încerca unele elemente să împiedice acest lucru, ele nu vor reuşi, deoarece clasa muncitoare constituită în sindicate a alcătuit un front unic de acţiune, alături de partidele şi grupările din Frontul Naţional Democrat. Ziua acestui congres, continuă cl.sa, are o mare importanţă pentru viitorul ţării, căci este primul pas pe calea acţiunii de întărire a poziţiei clasei muncitoare din România. Dar, congresul de astăzi are şi o mare importanţă internaţională, deoarece este primul pa© pe calea întăririi relaţiunilor dintre muncitorii de pretutindeni. Pentru că clasa muncitoare a avut întotdeauna la bază principiul internaţional. Va trebui să facem ca Confederaţia Generală a Muncii să fie nu numai recunoscută, dar şi simţită şi auzită în Congresul General de la Londra ce va avea loc în curând. Trecând apoi în revistă mersul desbaterilor, ministru Gheorghiu-Dej constată că au existat unele devieri în expunerile delegaţilor. Congresul însă, continuă d-sa, este îndreptăţit să considere ca deviză principală a sa lupta contra fascismului. D. GH. APOSTOL, în numele Comisiei de conducere a Confederaţiei, arată care vor fi sarcinile şi îndatoririle conducerii. După ce d. BRATFALEANU consideră desbaterile congresului încheiate, sala în picioare, cântă pentru prima oară în libertate, Internaţionala, ❖ După terminarea congresului general al sindicatelor, muncitorimea din Bucureşti a lăsat lucrul la ora 1 şi încolonată cu pancarte şi drapele a pornit ordonată să manifesteze pentru succesul congresului muncitorimii. Piaţa „Mihai Viteazul“ sa plină de muncitori. Din balconul societăţii „Generala“ au vorbit d-nii V. Brătfăleanu şi Gh. Anghel din partea sindicatelor unite, mulţumind muncitorimii pentru frumoasa manifestaţie făcută congresului. Din piaţa ,Mihai Viteazul“ massele de muncitori, în aceeaşi ordine, s’au îndreptat spre piaţa Victoriei manifestând paşnic. De aici muncitorimea s’a retras reluând lucrul, mândria ştiinţei ruse ! Congresul general al Sindicatelor Alegerea comitetului Confederaţiei muncii ZIUA IV-a In timpul cuvântărilor PRAZNJIREA CELOR „TREI IERARHI“ IN CAPITALĂ Capitala a prâznuiteri pe cei trei mari ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan Gură de Aur, patronii Universităţii din Bucureşti, a celei „Vasilene“ de la Iaşi şi a Seminarului Central. Solemnitatea principală s-adesfăşurat de biserica spitalului „Colţea”, a cărui şcoală slavoa română, întemeiată la 1707 de învăţatul spătar Mihail Camtacurzino, poate fi socotită ca începutul actualei universităţi bucureştene, care i-a păstrat şi patronul a celor trei mari ierarhi. La 1707 şcoala grecească de la „Sfatul Sava“ atinsese apogeul, de vreme ce Occidentul pentru iluștii săi profesori o socoteau „Athen© Orientului“, iar Celebrul profesor Manasse Eliade propunea ca București să poarte numele de „Alexandrupole”, prestigiul lui de cultură elenică egalând Alexandria în epoca-i I de splendoare. Pentru a nu fi înăbuşit spiritul românesc şi creştin, spătarul Mihail Cantacuzino, împreună cu Radu Colţea, au ridicat biserica de piatră, creind în jurul-i sortarul, ospătăria şi chilii pentru streinii de seamă, şi şcoala slavo-română care a continuat fără întrerupere tot cursul veacului al 18-lea, întrucât şcoala dela Sfatul Sava era, pur „elinică“. Peste şapte ani, la 1715, a făcut marele zid împrejmuitor şi turnul „Colţei”. Prăznuirea marilor sfinţi şi ierarhi s’a făcut cu mare solemnitate, slujba sfinţirii ortoşelor şi sfânta Liturghie fiind officiate de păr. dr. Traian Costea, protoereul Capitalei, cu soborul preoţilor Eforiei: paroh Ion Teodorescu, Al. Popescu, I. Simtion, Gh. Prejneanu, Mâhni Iomiţă, Chiriţă Cernescu (Sf-tul Sava), arhidiaconii Lavru Florea şi Nicodem Bujor, răspunsurile fiind date de membrii Aşezământului Maicii Domnului şi d. Const Stancu. Au luat parte conducătorii Eforiei Spitalelor Civile în frunte cu d. director g-ral inginer I Podhorschi. S’a oficiat şi parastasul ctitorilor. In simţite cuvântări păr. dr. Traian Costea şi preoţii Ion Teodorescu şi Al. Popescu, au evocat marile figuri ale celor trei ierarhi în binefacerile aşezămintelor creiate sub ocrotirea lor spirituală la Iaşi şi Bucureşti. Solemnităţi şi slujbe s-au oficiat la Iaşi, la biserica „Trei Ierahi”, iar în Capitală la Seminarul Central şi la bisericile „Hagiu” și „Iancu Nou-Bălăneanu“. De la Teatrul National Declaraţiile d-lui N. Carandino D. N. Carandiino, noul director Teatrului National, a convocat cronicarii dramatici şi pe rerezentanţii presei spre a le face eclaratii în legătură cu viitoareactivitate a d-sale, in noul post. În vechea funcţiune de criticeatral, d-sa a fost totdeauna în lgătură cu activitatea teatrului şi cunoaşte nevoile şi interesele. Bugetul actual al Teatrului Naional a fost găsit cu un deficit de 30 milioane. Noua direcţie trebue să împlinească acest gol. In legătură cu activitatea artisică, d. Carandino a precizat că a acorda, în alegerea repertoriuli o largă preferinţă pieselor soietice, pentru cunoaşterea acesui teatru. înainte de premieră, piesa de pecialitate va avea la dispoziţie satele lucrărilor ce vor fi jucate. Vor fi reînfiinţate şi şedinţele xperimentale de Duminică dimineaţa, in sala Studio. La sfârşit, d. Carandino, directul general al teatrelor, a cerut prijinul presei, în vasta activiate ce-l aşteaptă, pentru moirea epertoriului, redresarea bugetului, mărirea lefurilor actorilor şi îndrumarea culturală a acestui gen popular de artă, pătrunzător in mase, care este teatrul. Ca prim gest, a fost rechemarea în cadrele primului nostru teatru a celui mai bun regisor actual, d. I. Sahighian. ERICH MARY REMARQUE: „IUBEŞTE Fi APrOAPELE TĂU“ A apărut în editura „Forum” şi in traducerea d-lui Cornel Baltazar, cartea lui Erich Maria Remarque „Iubeşte pe aproapele tău” Este epopeii oamenilor rămaşi fără ţară şi fără cămin, victimile urii deslănţuite de Hitler, ce s’a abătut deopotrivă asupraevreilor şi creştinilor cari erau de alte concepţii politice decât hitleristă. Remarque a reuşit să scrie cel mai mişcător documentar uman contimporan al pătimirilor îndurate de milioanele de francezi, cehoslovaci, polonezi, belgieni, olandezi, englezi, ruşi şi evrei, împrăştiaţi pe întreg întinsul pământului de prigoana hitleristă. u Constituirea „Confederaţiei Generale a Muncii“ Se trece la punctul 6 din ordinea de zi, votarea statutelor confederaţiei. D. Carcali dă citire statutelor şi supuse votului au fost votate în întregime. D. Brătfăleanu, emoţionat, în mijlocul tăcerii desăvârşite, declară Confederaţia generală a muncii constituită. Toată lumea în picioare primeşte această declaraţie în urale nesfirşite. După ce restabileşte liniştea, d. Brătfăleanu propune ca 10% din venitul Uniunilor să fie vărsat confederaţiei. Se propune, şi adunarea aprobă să se trimeată o telegramă Confederaţiei generale a muncii diin Italia care îşi ţine congresul. Se trece la punctul 9 din ordinea de zi: alegerea comitetului Confederaţiei şi comisiei de cenzori. S-a ales următorul comitet: MEMBRI Chivu Stoica, Brătfăleanu Victor, Sencovici Alex., Carcali Constantin, Gh. Apostol, M. Fl. Ionescu, Stroia Gh., Angheliu Ea, Misa Levin, Zaharia Dumitru, Alexandrescu Vasile, Gârbovan Siimion, Musteţiu Iosif, Niculescu Ion, Stoia Elena, Surugiu C-tin, Căciuleanu Ioan, Moraru Mihai, Ululescu C., Săracu Mihai, Bragadireanu Corneliu, lăcătuş Ştefan, Cristea Aron, Trofimovski Tolea, Năstase Constantin, Chişinevski Liuba, Rădăceanu Eugenia şi Weinberg Al. (Au fost lăsate trei locuri libere pentru funcţionarii publici). SUPLEANŢI Mârza C-tin, Anton Emil, Riegler Si Conciu I., Ionescu M., (Un loc liber pentru funcţionarii publici). CENZORI Waldmann P„ Dr. Răducu, Constantinescu Al. SUPLEANŢI Covacu V., Drănceanu I., Postolea, D. Sencovici. Pentru că au murit mulţi muncitori în lupta pentru salvarea democraţiei, d-sa propune un minut de reculegere. Arată că reacţiunea a precizat că la 21 ianuarie vom avea revoluţie în România, „Habar n’au, spune d-sa, ce e revoluţia”. Arată că prezenţa delegaţiei sovietice la acest congres e un mare succes, ea reprezint iă milioane de organizaţi. Trebue să explic tuturor, spune d-sa, că prezenţa delegaţiei sovietice e chezăşia prieteniei şi sprijinului poporului sovietic. Tot aşa şi delegaţia bulgară. Vorbeşte asupra epuraţiei, reforma agrară, arată că tineretul şi femeia sunt părţi integrale ale muncitorilei şi au aceleaşi drepturi. Termină spunând că forţa se află în unire şi ea trebue păstrată. CUVÂNTUL D-LUI Dr. LOTAR RADACEANU D. dr. Lotar Rădăceanu, spune că „desbaterile acestui congres au arătat puterea şi slăbiciunea noastră. Nu totdeauna am fost pe drum drept Acesta din lipsă de experienţă sindicală a unor oameni veniţi de curând în cadrele sindicatelor. Dar deasupra tuturor acestor lipsuri, clasa muncitoare e hotărâtă să ducă lupta pentru lozincile acestui congres. Desbaterile au mai dovedit că cu toate greutăţile, muncitorimea este hotărâtă să menţină şi să întărească unitatea sindicală. Această hotărâre e salutară, căci sarcinile cele mai grele stau în faţa noastră: lupta pentru libertate şi democraţie. Succesele în lupta pentru revendicări nu arată că totul s’a făcut. Trebue să îmbunătăţim viaţa pentru toată lumea muncitoare, dela salahor până la savant. Mărirea producţiei nu trebue făcută numai pentru efortul de război şi pentru armată, ci şi pentru îndestularea populaţiei şi refacerea economică a ţării, care duce la un standard de viaţă mai bun. Dar zadarnic vom face toate acestea dacă nu izbutim să învingem specula. Aceasta e problema cea mai importantă pentru muncitori şi guvern. Acum suntem în minoritate şi nu putem nimic, dar guvernul de mâine trebue să fie al dv.’ Arată că muncitorimea sindicalizată s’a angajat să ducă lupta contra speculei „ca te facem să se cutremure duşmanul şi să aplicăm pedeapsa capitală: spânzurătoarea”. Vorbeşte de legea sindicatelor că ea consolidează organizaţia, deşi este o operă de compomis a unui guvern de coaliţie. Ea trebue completată de mişcarea sindicală, oar a-şi va face singură legea. Arată apoi cum se vor ajunge la diferite reforme pentru îmbunătăţirea situaţiei muncitorimei noastre de la oraşe şi sate. „Nu punem piedici, spune d-sa, dar nu putem să lăsăm ca problemele vitale să fie amante la infinit. Aceasta depinde de efortul nostru în sindicate, în F. U. M. în F. N. D., condiţie necesară la organizarea democratică, la realizarea dorinţei poporului român de refacere a ţării CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU GH. GHEORGHIU - DEJ Astăzi, a început d. Gheorghiu- Dej, a fost semnat actul de naştere al Confederaţiei Generale a Muncii din România, prezenţa -©♦O VOCI DIN PUBLIC PENTRU CASA GENERALA DE PENSIUNI Conducerea Casei generale de pensiuni este rugată să dea un comunicat prin care să se arate stadiul actual al „contestațiilor“ introduse de pensionari împotriva certificatelor de echivalare, conform art. 137, al. 5 din decretul lege modificator al legii generale de pensiuni, publicat în „Monitorul Official“. CEREREA UNOR PĂRINŢI Mai mulţi părinţi ai copiilor refugiaţi din Moldova roagă pe d. ministru al educaţiei naţionale să aprobe amânarea examenelor particulare la şcolile secundare până în luna Martie, spre a li se da posibilitatea de a se pregăti şi aceşti copii dornici de carte, cari n’au putut fi primiţi în şcolile secundare din lipsă de locuri, apoi din lipsă de cărţi şi mijloace materiale nu s’au putut pregăti îndeajuns ca să se poată prezenta la examenele din prima sesiune (Ianuarie). SITUAŢIA ABSOLVENŢILOR LICEULUI MILITAR INDUSTRIAL Părinţii absolvenţilor liceului militar industrial din Bucureşti, promoţia 1942, roagă pe d .ministru de războiu să le facă dreptate copiilor lor. Pe când absolvenţii liceului industrial evil au fost mutaţi la 1 Aprilie 1944 din şcolile de ofiţeri rezervă la centre de instrucţie ale armelor respective conform specialităţilor avute, la şcolile de maeştri rezervă; absolvenţii liceului militar industrial sunt numiţi submaeştri militari clasa II-a iar colegii lor din liceele industriale civile direct maeștri militari clasa IlI-a. VÂND motor Warschalovsky S HP, grup electrogen motor Diesel- Deutz 18 HP, şi generator 14 HP, precum şi motor 25 HP, montat pe căruţă metalică, APOLDA, Buzeşti 45. ICONFECŢIUNI pentru COPII MARIA VATRI BAH 3 (Calea Victoriei) Modele originale Artă, Promptitudine Conştiinciozitate Ingineri Mecanici Ingineri Turnători Ingineri Calculatori şi Maeştri Strungari. Lăcătuşi Turnători Conducători Technici pentru Ateliere şi Birouri angajează IMPORTANTA INDUSTRIE METALURGICA DIN SIBIU Oferte amănunţite se vor transmite prin„ Publicom” Pasagiu! Comedia 6, sub „Metalurgie1 OFER RECOMPENSĂ contravaloarea pierdut ceas Movado aur Duminică 21 Ianuarie la Restaurantul Păun, Splaiul Unirii 9. Adresaţi la casieria restaurantului 4012 CUMPĂR plăci de patefon, simfonii şi concerte. Telefon 2.62.99 între 24 de a. 4014 br •UF ty ir Magneton 2 timpi, 2 cilindri, 2800 ture, dreapta RITSCHEL technica caloriferului, în germană sau franceză cumpăr Telefonaţi 5.80.58 4015 VÂND LA BUZĂU casă cu prăvălie în faţă, 4 camere, curte, situată Str. Negru Vodă 28 şi un loc de casă, 700 mp, împrejmuit, situat Str. Regele Ferdinand 23, (lângă Viaţa Nouă) şi la Bucureşti, una casă cu curte situată în Str. Voicu Diamandi Nr. 10, unde se dau şi informaţiile necesare. TEREN foarte central, cca. 200 m. Poşta Centrală, faţada 5 străzi, suprafaţa cca. 1800 m. p. De vânzare Adresaţi telefon 5.50.21 4010 GATERIST MECANIC CAUT STRADA BAICULUI No. 39 Vând FIER BETON nou, neîntrebuinţat, 6, 8, 10, 12, 16 mm, 10—15.000 Kgr. Adresaţi HELIOFOTO Str. Franklin 9, Tel. 5.61.80 4014 Caut local pentru turnătorie de metal şi fontă Oferte ziar 204 C. De vânzare un plug cu şase brazde, un disc, o secerătoare legătoare. Adresa Alexa Zde 6 Parcu Filipescu Caut 2 carners hall, pentru birou elegant, centru comercial. Adresaţi telefon 4.45.84, ore 15. ___________________________17 ! Rog cine ştie ceva de sublocat. Vernescu Ioan din batalionul 21 Pionieri, căzut grav rănit şi dispărut în ziua de 21 August 1944, în lupte pe teritoriul comunei Volintiru, jud. Cetatea Albă, să anunţe pe adresa: Colonel I. Vernescu, Bârlad, strada N. Iorga 28« Maestrul şef de atelier mecanic absolvent şcoala superioară perfect sculeur, constructor şi executant, calculator, practică de atelier 10 ani doreşte angajament imediat la ziar 165 B. COVOARE pe sane sau româneşti vechi sau noi cumpără ş£ vinde Comision Universal Str. Academiei 15 Telefon 5.74.50 m SAPTAMANAlS.A.R. Electrocom B-dul Brâncoveanu Nr. 30 (Piaţa Sf. Gheorghe) Telef. 3.66.36. Bucureşti cumpără discuri de patefon uzate sau sparte cu preț convenabil. 5 4008 PBHaa—3SI—aiJJliLii.lBa— NALITĂȚI DE PARFUMERIE M Articole de toaletă fină Specialități medicale indigene și străine La Drogneria Medicinală „SAVOY“ FARMACISTA MARIA LASCAR Reg. Com. 1413/043__________________CALEA VICTORIEI 83 Atelier de Tesătorie 9 SE CAUTA PENTRU CUMPĂRARE SAU COMBINAȚIE Oferte scrise transmite „PUBLICOM" S.A.R. Pasagiu] Comedia 6, sub „Ţesătorie" Funcţionar cu practică în articole technice, BUN DACTILOGRAF şi CONTABIL, caută pentru angajare imediată Oferte amănunţite se vor înainta prin „PubHcom"* S. A. R., Pasagiu! Comedia 6, sub „Technic" 4003 »II Ilit milliE de 1 şi 2 ana, pentru plantaturi noul şi lipsuri în vii bătrâne, excepţional ie fni moaşe, nescoase primul an din bitoane ! La renumitele „PEPINIERE VITICOLE“ NICULESCU, Pauli,—Arad im Barăci demontabile CUMPĂRĂ MARE ÎNTREPRINDERE Suprafaţa totaă cca. 415 m. p. Oferte detaşat» la ziar 153 B. cu Indicarea «Aparată A montajului aventuri DUBĂ ÎNCHISĂ încarcă 1.500 Kgr, transportă mărfuri în oraş şi în împrejurimi .COMRAG“ Str. Armenească 33 Telefon 2.06.13 3 MME DIRECTOR TECHNIC Specialist în articol«*«! »,Kamgarn, Streichgarn 38 Vignone" de toate felurile, manipulant experimentat de lanuri şi cunoscător de materiale, cu practică îndelungată în întreprinderi renumite din ţară şi străinătate, CAUTĂ POST corespunzător Oferte la ziar subs „Cehoslovac“ 167 B. 10 întreprindere Particulară de Construcţii .Caută urgent (fie vechi sau noi) 5 Vinciuri pentru 15 tone. 3 Macarale diferenţiale pentru 5 tone cu 3—5 mtr. lanţ de ridicare. 4 Troliuri complecte pentru 3 tone. 3 Sonete complecte cu troliu, motor și berbec de 600 kgr. Icran (Laufkatze) pentru 5—10 tone. 1 Presă hidraulică pentru 10 tone. 6 Tuburi pentru oxigen. Relații: în scris la I. Gh. Gerbea. Str. Sfinților 9 etaj IH ______________sau telefonic 5—12—68 între 17—19.________ 12 t ♦♦♦♦ ♦♦-♦-♦■•»4»4♦-»»♦♦ + ♦♦♦♦♦ ♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦»♦♦♦ ♦♦ Tractoare UZATE preferabil Hanomag- Diesel, în orie stare CUMPĂRĂ INDUSTRIA S. A. R. București Str. Ion Ghica 5—5