Universul - Provincie, februarie 1945 (Anul 62, nr. 23-46)

1945-02-01 / nr. 23

AewI a! 61-lea 4 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „U^lVgSgSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Jlfo» bl ‘Ml 1 Fetimide *94S 4 Pagini DIRECTOR * ION LUGOSIANU EXEMPLARUL 20 LEI ( taxa Sfială plătită) In numerar conform aprobării ptr. Q-Jg £­­­K Nr. 24.464/9S9 - -.yvv: • ■=--••. URMA STIRI DIM LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRATIA] BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 '* ~ RAPORTURILE FRANCO-SOVIETICE N­u poate trece nesubliniată îndrumarea continuă a politicei franceze spre o cât mai strânsă colaborare pe plan internaţional cu Rusia Sovietică. S’a spus — şi cu drept cuvânt — că pactul de la Moscova intervenit între Franţa şi Uniunea Sovietelor a reluat firul politicei franceze care a caracterizat mai ales cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea şi al cărei obiect a fost nu numai securitatea celor două ţări, ci şi stăvilirea tendinţelor agresive germane puse în faţa eventualităţii unui război pe două fronturi. Spiritul militarist german, din toate timpurile, n’a ezitat totuşi să recurgă la agre­siune cu toate riscurile, dar s’a făcut dovada, atât în războiul trecut cât şi în cel prezent, că Germania, oricât de înarmată ar fi, la orice potenţial ar urca forţa ei militară, nu este capabilă să ducă până la sfârşit un război pe două sau mai multe fronturi. Este deci evident că înţelegerea franco-sovietică are caracterul unui instrument politic de prima ordine, pentru însăşi securitatea europeană. Se poate spune chiar că ea este condiţia principală a acestei securităţi. Poporul francez, al cărui simţ politic este atât de dezvoltat şi care preţueşte pacea ca factor esenţial al evoluţiei civilizaţiei, a salutat încheerea pactului de la Moscova cu convingerea că el contribue efectiv la realizarea planului pentru garantarea secu­rităţii europene, constituind o piatră de temelie a viitoarei or­­ganizaţiuni politice continentale. Convingerea aceasta s’a mani­festat acum în urmă printr’un nou fapt de o reală importanţă. Este vorba de acordul intervenit între sindicatele franceze şi cele sovietice şi care a fost primit cu o deosebită satisfacţie atât în Franţa cât şi în Rusia Sovietică. Ştiri din Moscova arată că acolo acordul dintre sindicatele celor două ţări este considerat ca o dovadă că masele populare fran­cez® şi sovietice sunt pătrunse de necesitatea absolută a conti­­nuării războiulu­i până la victoria totală contra reacţiunei şi bar­bariei hitleriste, cu toate forţele umane şi mater­n­e de care pot dispune cele două ţări. Dar acest acord al sindicatelor muncito­reşti franco-sovietice, survenit după încheerea pactului politic dintre Franţa şi Rusia Sovietică, mai dovedeşte că popoul francez este hotărît să dea acestei înţe­legeri politice caracterul unei realităţi dinamice menite să de­vină şi după încheerea păcii un instrument de colaborare în ca­drul securităţii europene şi în vederea rezolvării tuturor pro­­blemeloi pe care condiţiile ga­rantării acestei securităţi le vor impune. Şi în această privinţă, în primul rând, vor fi toate acele probleme teritoriale, politice, eco­nomice, militare şi morale, a că­ror soluţiune va trebui să fie de aşa natură în­cât să pună în im­posibilitate Germania de a mai reîncepe o politică de agresiune. Atât în Franţa cât şi în Rusia Sovietică opinia publică consi­deră că orice indulgenţă faţă de Germania ar vicia de la început organizarea securităţii­ viitoare,­­ Germania trebue obligată în prim I mul rând să repare tot dezastrul pe care l-a săvârşit cu vădite intenţii criminale, trebue să is­păşească toate ororile care au în­grozit lumea. Orice indulgenţă în această privinţă ar însemna o primă de încurajare pentru vii­tor şi o negare a justiţiei. Acor­dul franco-sovietic este desăvâr­şit asupra acestei chestiuni, după cum este desigur stabilit şi asu­pra celorlalte probleme. Cu pri­lejul vizitei sale la Moscova, ge­neralul de Gaulle a expus, fără îndoială, modul de a vedea al Franţei asupra tuturor proble­melor în legătură cu războiul şi asupra celor în legătură cu pacea. Şi d. Ridault, ministrul de ex­terne al Franţei, cu prilejul semnării pactului de la Moscova, a avut, la rândul său, posibili­tatea de a preciza punctele de vedere franceze. Aceste puncte de vedere vor fi desigur luate în considerare şi la apropiata în­trevedere dintre mareşalul Sta­lin şi d-nii Roosevelt şi Churchill. Ziarul englez „Observer", ocu­­pându-se de această întrevedere, spune între altele că la Londra cercurile politice autorizate îşi dau perfect de bine seama de „importanţa de a cunoaşte punc­tul de vedere francez în ce pri­veşte viitorul Ruhr-ului şi al Renaniei". De altfel ziarul „New York Ti­mes” a publicat ştirea că este probabil ca înainte de începerea conferinţei între cei trei condu­cători ai Naţiunilor Unite, „anu­miţi miniştri aliaţi în drum spre conferinţa să se oprească la Pa­ris pentru a se informa asupra ultimelor puncte de vedere fran­ceze”. Această ştire este astăzi confirmată. Intr’adevăr, o tele­gramă din Paris anunţă că gene­ralul de Gaulle a avut îndelun­gate conversaţii Duminică cu înalţi reprezentanţi diplomatici a­­liaţi, trecându-se în revistă „pro­blemele cele mai importante in­ternaţionale din clipa de faţă" şi că, cu acest prilej, generalul de Gaulle ,,a accentuat în deosebi concepţia Franţei cu privire la viitorul statut al Germaniei”. Concluzia ce trebue trasă din toate acestea este că acordul franco-sovietic şi deplina înţe­legere ce există între Franţa şi Rusia Sovietică se dovedesc de la început că sunt puse în serviciul unui interes general european. CONSILIUL DE MINIŞTRI A FIXAT LISTELE VINOVAŢILOR DE DEZASTRUL ŢĂRII ŞI CRIMILOR DE RĂZBOI Consiliul de miniştri întrunit Luni de amiazi a luat în dis­cuţie şi a aprobat cele două liste de vinovaţi de dezastrul ţării şi de criminali de război, întocmite de comisia intermi­nisterială, sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, vice-preşedin­­tele Consiliului. Asupra desbaterilor Consiliu­lui s’a dat următorul comuni­cat : Luni, 29 Ianuarie a. c., a avut loc un Consiliu de Miniştri sub preşedinţia d-lui Prim-Ministru General de Corp de Armată Adj. N. Rădescu. S’au discutat listele propuse cu privire la aplicarea legii cri­minalilor de război şi vinovaţi­lor de dezastrul ţării, stabilin­­du-se primele două liste care vor fi date publicităţii. Consiliul a luat apoi în discu­ţie numeroase proecte de Decrete Legi care au fost aprobate. N ATI ON­A­L-Ţ­ARA­NI­ŞTII ŞI VINOVAŢII DE DEZASTRUL TARII In legătură cu hotărârile de Luni ale Consiliului de miniştri,­­ partidul naţional ţărănesc a dat următorul comunicat: „In şedinţa consiliului din 29 ort, miniştrii partidului naţional­­ţărănesc, au susţinut că în baza legii pentru sancţionarea vino­vaţilor de dezastrul ţăriii, tre­­buesc arestaţi toţi acei cari au colaborat prin acţiunea lor, la introducerea dictaturii, supri­mând libertăţile cetăţeneşti, sin­gurul mijloc de apărare al na­ţiunii. „De asemenea trebuesc ares­taţi toţi acei cari în situaţiuni de răspundere politică, au pre­gătit alianţa cu Germania şi su­bordonarea intereselor naţionale J 4*ît P»V. A. Anrt rtOiOllî­ica. yixvri uc iac mkjz whg uuuita­ţiei hitleristo-fasciste, târând România într’un război criminal contra Naţiunilor­ Unite. „Miniştrii naţional-ţărănişti, socotind pe Gh. Tătărescu ele­ment principal în acţiunea de in­stituire a dictaturii şi factor hotă­râtor în desprinderea României din cadrul alianţelor ei tradiţio­nale, şi-au rezervat dreptul ca la primul consiliu de miniştri, să prezinte o listă completă a tutu­ror vinovaţilor din aceste cate­gorii, pentru a fi arestaţi şi tri­­meşi în judecată, în frunte cu Gh. Tătărescu”. 2000 DE PERSOANE UCISE DE GERMANI INTR’O ÎNCHISOARE DIN LODZ Lublin, 29 (Rador). — Postul de radio Lublin anunţă că germanii retrăgându-se din Lodz, au dat foc unei uzine pe care o transformase­ră în închisoare Peste 2.000 de oameni Închişi aci, precizează postul de radio, şi-au găsit moartea în flăcări. Cei care au încercat să scape au fost împușcați de germani. Un mare discurs al d-lui Mihail Kalinin, preşedintele Sovietului Suprem al U. R. S. S­, rostit la şedinţa solemnă a Sovietului din Leningrad Leningrad, 29 (Rador). — Mi­hail Kalinin, preşedintele Sovie­tului Suprem al URSS, a rostit la sedis­ta solemnă a Sovietului din Leningrad, care a avut loc la 27 ianuarie 1945, un discurs în care a spus următoarele: Leningradieni! Astăzi este o mare sărbătoare pentru voi. Un an s’a scurs de când trupele noa­stre au învins hoardele germane, care blocau Leningradul, iar populaţia lui a căpătat din nou putinţa de a lucra în mod liber pentru binele poporului sovietic şi pentru grăbirea victoriei asu­pra inamicului. Cu prilejul serbării acestei ani­versări, vă felicit. Sărbătoriţi a­­ceastă zi ca propria voastră săr­bătoare de victorie împotriva fas­ciştilor. Dar în acelaşi timp, ea este sărbătoarea întregului po­por sovietic. Cred că este şi săr­bătoarea întregei omeniri pro­gresive.­­„­Germanii aveau ciudă împotriva leningrădenilor. Ei se gândeau : „vom stăpâni pe leningradieni". Nu trebue să uităm că banda fas­cistă considera Leningradul ca un foc al clasei muncitoreşti revo­luţionare, pe care germanii o urau. Ei voiau să distrugă acest focar al clasei muncitoreşti revo­­laţi imperialiştii germani. Se ştie că revoluţia din Octom­brie a izgonit din ţara noastră numeroşi germani, care sub ţa­rism ocupau posturi de seamă. Şi bine­înţeles în cursul acestui an, otrava urii acestor germani faţă de Uniunea Sovietică a sporit şi s’a răspândit. Această otravă a pătruns adânc în cercurile guver­nanţilor Germaniei hitleriste şi a impregnat politica partidului fas­t Ufc. ____ ia­r la bl ._ Germanii se gândeau să sdro­­bească proletariatul din Lenin­grad. Dar oraşul şi populaţia din Leningrad s’au salvat; ea a apă­rat oraşul. Lupta Leningradului împotriva hoardelor fasciste a reprezentat ciocnirea forţelor progresului cu forţele barbariei. Aceasta a fost ciocnirea năelăirii reacţionare, cu oraşul de real progres, cu populaţia cea mai progresistă din lume şi, Lenin­gradul, progresul au triumfat. De aceea, toată lumea progre­sivă a ascultat în mod atent fie­care bătaie de puls a luptei apă­rătorilor Leningradului. In faţa Leningradului s-a desfăşurat o luptă tot atât de înverşunată ca şi în celelalte sectoare ale fron­tului .Aici însă această luptă a fost şi mai agravată din cauza izolării Leningradului, fapt care, după cum se ştie, a provocat nu­meroase victime în rândurile populaţiei oraşului şi mai ales printre bătrâni şi copii. Leningradienii, ca nici o altă populaţie, au suferit numeroase chinuri şi torturi individuale. Dacă ar fi reuşit să cucerească Leningradul, fie numai pentru o oră, barbarii moderni ar fi făcut represalii sângeroase în rându­rile populaţiei din Leningrad, iar numărul victimelor ar fi fost in­finit mai considerabil. Victoria repurtată de oraş este excepţio­nală. Ea este o victorie mondială. Victoria Leningradului este o vic­torie militară care are o impor­tanţă nu numai pentru Lenin­grad, dar şi pentru întregul mers al luptei poporului sovietic îm­potriva năvălitorului german. Frontul Leningradului a costat (Continuare in pag. 2-a) PREGĂTIREA CONFERINŢEI MARILOR TREI Londra, 29 (Rador). — Se a­­nunţă oficial că d. Harry Hop­kins, administratorul organizaţiei de împrumut şi închiriere şi tri­mis personal al preşedintelui Ro­osevelt, a fost acum de curând la Londra. Se crede că vizita d-lui Hop­kins la Londra a fost în legătură cu aranjamentele preliminare pentru apropiata întrevedere Churchill-Roosevelt-Stalin. După cum precizează agenţia „Reuter“­, radio Paris a anunţat că D. Hopkins a sosit în capitala Franţei Sâmbătă, „în legătură cu iminenta conferinţă tripartită”. D. Hopkins care a stat la Lon­dra apoape o săptămână, a avut mai multe convorbiri cu­­ Chur­chill, cu d. Eden, cu d. Winant, ambasadorul Statelor Unite la Londra, şi cu alte personalităţi o­­ficiale. Aceste discuţii au acoperit un câmp vast. D. Hopkins a fost primit in audienţă de Regele Angliei, ❖ Paris, 29 (Rador).­• Corespon­dentul agenţiei „Reuter" trans­mite: Se poate anunţa categoric, din cercurile cele mai autorizate, că în cursul convorbirilor de la sfâr­şitul săptămânii trecute nu a fost adresată generalulu De Gaulle nicio invitaţie de participare la conferinţa tripartită.. . ARMATA ÎNTÂIA AMERICANĂ A DESLĂN­UIT UN NOU ATAC ÎMPOTRIVA LINIEI SIEGFRIED Londra, 29 (Rador).­­ După cum anunţă trimisul special al agenţiei „Reuter“ pe lângă ar­mata I-a americană, trupele ge­neralului Hodges şi-au deslănţuit noul atac împotriva liniei Sieg­fried Duminică dimineaţa pe un ger aspru şi pe viscol. Ameri­canii înaintează prin troene de zăpadă ce le ajung până la piept. Trupele diviziei I-a au şi ocu­pat localitatea Hepscheid. Ger­manii au rezistat din pivniţele fortificate ale locuinţelor, dar a­­tacul dat la baionetă de ameri­­cani a pus capăt acestei rezis­tenţe, ❖ Paris, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Reuter“ pe lângă cartierul suprem aliat din Paris comunică: Divizia întâia americană, întă­rită cu noui elemente de infan­terie, şi-a reluat Luni presiunea spre est între Saint Vith şi Mon­­joie. Trupele americane se apropie ameninţător de frontiera germa­nă, pe şosele şi câmpii acoperite cu o pătură de zăpadă groasă de un metru, _ ^ ^ 1 Paris, 29 (Rador). — La cartie­rul general al armatei a treia a­­mericane s’a anunţat Luni că tru­pele generalului Patton au ocu­pat oraşul german Sinz, la 23 km. spre sud-est de Luxemburg. UNITĂŢI CARI S’AU DISTINS PE FRONTUL GERMANO-MAGHIAR MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT din ziua de 29 Ianuarie 1945 La Vest de Dobsina, continuând înaintarea spre creasta munţilor Tatra Mică şi învingând greutăţile gerului şi ale zăpezii mari, Armata 4-a Română a înfrânt trupele alpine germano-maghiare din faţa sa şi a cucerit numeroase loca­lităţi, printre care cele mai importante simt: oraşul Tisovec, Murany-huta, Veresko, Garamfo. In urma acestor operaţiuni s’a pus stăpânire pe impor­tanta comunicaţie ce traversează munţii Tatra Mică dela Po­­prad spre Tisovec. La Nord-Vest Luceneck, activitate de luptă locală. In atacurile ce au avut loc cu începere dela 12 Ianuarie 1945 s’au distins, în mod deosebit, următoarele unităţi şi comandanţi: — Regimentul 34 Infanterie comandat de colonelul Bo­ţea şi maiorul Niculescu Ovidiu, căpitanul Pană Ion şi sub­­locat. Florian Ioan din acelaşi regiment. — Batalionul I din reg. 40 inf. comandat de maiorul Cra­­snai Alexandru şi subit. Trandaf Constantin din acelaşi ba­talion. — Batalionul I din reg. 36 inf. comandat de maiorul Po­­pescu Nicolae şi subit. Popescu Nicolae din acelaşi batalion. —— Colonelul Constantinescu Vladimir din Divizia 8 pur­tată. — Regimentul 2 Călăraşi comandat de lt.-colonel Geor­­gescu Aurel şi escadronul comandat de subit. Ivanov Nico­lae şi subit. Florescu Vidicius. — Regimentul 4 Roşiori comandat de maiorul Negriţes­­cu I., escadronul comandat de subit. Pântea Gheorghe pre­cum şi plotoanele comandate de plutonierul Marinescu Eu­gen, serg.-major Budaie Teodor şi serg.-major Molcomete Gheorghe din acelaşi regiment. — Regimentul 30 Dorobanţi comandat de lt.-colonel O­­cravi Gheorghe și batalioanele comandate de maiorul Ca­­loescu Gheorghe și căpitan Rădulescu Octavian, toate din acelaș regiment. — Regimentul 27 Dorobanți comandat de colonelul Con­stantinescu Liviu. * Grupul 8 Cercetare comandat de locot. Mihai Anton. PROBLEMA PREŢURILOR Capitolul preţurilor este pro­blema care torturează azi deo­potrivă pe consumatori, pe pro­ducători, pe comercianţi, ca şi pe guvernanţi. Tendinţa mereu sui­toare a cursului lor şi extinde­rea acestei tendinţe la toate ca­tegoriile de mărfuri şi servicii nu pot să pretestează nimic bun. De aci şi îngrijorarea ce-şi face loc în toate straturile societăţii faţă de sterilitatea mijloacelor de stăvilire experimentate până acum. Şi cum de o scădere sau de o stabilizare reală nu poate fi vorba încă, atâta timp cât ce­rerea depăşeşte constant oferta de mărfuri, pentru moment nu putem avea alte veleităţi decât aceea de a atenua oscilaţiunile prea mari, prin sforţări serioase de organizare şi activare a pro­ducţiei, de raţionare a consuma­ţiei şi beneficiilor, de forţare a importului şi de satisfăcătoare aprovizionare a industriilor cu materii prime şi a pieţelor de desfacere cu articolele indispen­sabile, care nu se poate obţine decât prin folosirea optimă a mijloacelor de transport exis­tente. Noi n’am dat importanţa cu­venită acestor factori economici hotărîtori şi reducând toată pro­blema preţurilor la combaterea speculei ilicite, am socotit-o so­luţionată de îndată ce am fixat preţuri maximale de vânzare şi am plafonat beneficiul, sau am rat­inat consumul câtorva arti­cole prin introducerea cartelei. Cu acestea însă n’am putut îm­piedeca jocul forţelor economice, care-şi găsesc expr­eima în legea cererii şi a ofertei, de a-şi pro­duce efectele inexorabile. In con­secinţă, în momentul când pre­ţurile oficiale nu mai corespun­deau situaţiei reale, de­oarece ele depăşeau costul iniţial de pro­ducţ­ee sau pe cel de cumpărare, în acel moment transacţiile alu­necau forţamente pe panta co­merţului ilicit, adică a vânzări­lor pe sub mână şi pe bază de supra-preţuri. Când procurarea materiilor prime a devenit azi atât de anevoioasă şi atât de cos­tisitoare; cân­d ea nu se mai poate face la preţurile stabilite oficial; când, pe de altă parte, întreprinzătorul este obligat să menţină producţia, precum este obligat să menţină şi întregul artfic­ial angajat şi să-i plătească salarii sp­irite; când el mai are de răspuns şi urcărilor de impo­zite şi taxe, care urmează fidel curentul general de urcare, apa­riţia suprapreţului devenea prin forţa lucrurilor un fenomen re­gretabil, dar inevitabil. Oficialitatea a trebuit să re­cunoască situaţia şi a procedat la revizuirea preţurilor legale şi punerea lor de acord cu preţurile reale. Revizuirea s-a făcut, fireşte, tot pe baza preţului de cost, ca punct de plecare, la care se a­­daugă şi o anumită cotă de be­neficiu, care variază, după acum se aplică producătorului, comer­ciantului angrosist sau detailis­­tului. Criteriul preţului de cost pen­tru stabilirea preţului de vân­zare apare just şi răspunde şi unui interes economic bine defi­nit, de îndată ce el ţine seama, pe deoparte de toate cheltuelile justificate ale producătorului şi peste acestea îi recunoaşte şi dreptul la un beneficiu satisfă­cător, iar, pe de altă parte, asi­gură şi încurajează continuitatea producţiei. Şi totuşi, chiar împotriva aces­tui sistem se ridică serioase o­­biecţiuni, întâi, că el creiază o situaţie privilegiată pentru pro­ducători şi comercianţi, cărora le asigură un beneficiu ferm şi permanent, oricare ar fi fluctua­ţiile pieţii şi în deosebi ale pre­ţurilor. Spre deosebire de ceea ce se petrecea sub regimul econo­miei libere, când producătorul şi comerciantul suportau toate riscurile deprecierii mărfurilor şi scăderii preţurilor, prin sistemul de azi, care ţine neamţ­ de toate cheltuelile de producţie şi de re­gie şi recunoaşte producătorului şi negustorului dreptul la o cotă de beneficiu, care se adaugă la preţul de cost şi formează îm­preună preţul de vânzare, ei sunt (Continuare in pag. 2-a) VAL DE FRIG IN ANGLIA Londra, 29 (Rador). — In ulti­mele zile Anglia a fost bântuită de un val de frig cum n’a mai cunoscut de 50 de ani. La Londra, celebrul clopot „Big Ben” n’a su­nat Vineri, de­oarece i-au în­ghețat ciocanele. ___ __ H SUCCESELE OFENSIVEI SOVIETICE Redactorul militar al agen­ţiei „Tass“, comentând actuala ofensivă sovietică, face o docu­mentată analiză a acestei ofen­sive care este dusă ,,de pe coas­tele Mării Baltice până în po­vârnişurile meridionale ale Carpaţilor, pe o întindere, în linie dreaptă, de 750 km., iar dacă se urmează actuala linie de luptă, întinderea frontului este de peste 1.500 km.". Agenţia Rador ne-a transmis ori documentatul comentariu al redactorului militar al agenţiei „Tass". De la început comentatorul explică tactica militară sovie­tică arătând că doctrina fun­damentală a armatei roşii pre­vede că loviturile să fie date trupelor inamice pe un front larg, pentru a ţintui pe loc toate forţele inamice pe linia luptelor. „Loviturile — spune comentatorul sovietic — trebue să urmeze una după alta, la scurt interval, în diferite sec­toare, pentru a fărâmiţa rezer­vele inamicului şi a-l forţa să-şi transfere unităţile sale dintr-un sector de operaţii în­­tr’altul". Actuala ofensivă sovietică se desfăşoară conform cu aceste principii. Redactorul militar sovietic mai arată că, în această ofen­­sivă, ştiinţa militară sovietică mai aplică şi un alt principiu şi anume acela al perspectivei, adică „de a se provoca inami­cului cea mai mare înfrângere precum şi lichidarea sau cap­turarea forţelor sale, cucerirea teritoriilor având şi ea o în­semnătate esenţială sub rapor­tul militar, strategic şi econo­mic“. Aceste principii au fost rea­lizate cu un remarcabil succes de trupele sovietice şi redacto­rul militar al agenţiei „Tass" siîbl’niîtz, în denspiî succesele trupelor de sub comanda mare­şalului Jucov care „timp de două săptămâni păstrează a­­ceiaşi cadenţă nemai­pomenită a ofensivei şi au terminat în­cercuirea oraşului Poznan“. După ce face o amănunţită descriere a tuturor operaţiuni­lor de pe întregul front, punând în relief succesele deosebite ale trupelor sovietice, şi după ce arată imensele pierderi germa­ne, redactorul militar al agen­ţiei „Tass" subliniază deosebita importanţă a înaintării trupe­lor sovietice în Carpaţi. „înaintarea victorioasă a tru­pelor sovietice dealungul cres-­ telor Carpaţilor are o impor­tanţă primordială şi ea lipseşte­­ pe germani nu numai de indu­stria de război şi de materii prime importante din punct de vedere strategic, dar în acest sector se hotărăşte soarta exis­tenţei sau desfiinţării aripei strategice dinspre sud a ger-* Astfel, — termină redactorul militar al agenţiei „Tass", — înaintarea fronturilor ofensivei sovietice, care este bine coor­donată, are drept țel să loveas-’' % că în mod hotărîtor clar cen­trul imperialismului german banditesc". ' , manilor. Pierderea Carpaţilor înseamnă pierderea oraşelor Praga, Bratislava şi Vîena. ­ OFENSIVA ARMATEI ROŞII A PROVOCAT O PANICĂ INDESCRIPTIBILĂ LA BERLIN Geneva, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Tass" trans­mite. După ştiri primite din Berlin, evacuarea masivă a populaţiei din regiunile răsăritene ale Ger­maniei, executată de autorităţile hitleriste, agravează şi mai mult haosul ce domneşte pretutindeni şi a adus la o agravare şi mai puternică a situaţiei din politica internă. Transportarea în grabă spre vest, a sute de mii de familii dezorganizează transportul, care se afla deja într-o situaţie atât de critică, încât naziştii sunt o­­bligaţi să ia măsuri extraordi­nare pentru „descongestionarea şoselelor", pentru a putea fi fo­losite de convoaiele militare. Valuri nesfârşite de locuitori evacuaţi provoacă blocarea şose­lelor şi autostrăzilor pe lungi distanţe, precum şi aglomerarea gărilor şi terenurilor din jurul lor.­­ Probleme şi mai complicate se pun hitleriştilor în ceea ce prive­şte distribuirea maselor popula­ţiei evacuate şi aşezarea lor în noui locuri. Ministerul de interne a publi­cat o ordonanţă care prevede re­partizarea forţată a evacuaţilor în regiunile din centrul Germa­niei. Fiecare familie germană este obligată să cedeze nouilor sosiţi cel puţin jumătate din locuinţa sa. Este formal inter­zisă instalarea evacuaţilor în şcoli şi alte instituţii publice, care sunt rezervate unităţilor militare şi spitalelor. Se semna­lează ciocniri ce se produc con­tinuu între populaţia locală şi e­­vacuaţi. Primarul din Leipzig a ameninţat pe locuitorii oraşului că va lua cele mai severe mă­suri în cazurile de izgonire ar­bitrară a familiilor evacuate din încăperile ce le-au fost atribuite. Autorităţile din Magdeburg au refuzat să se ocupe de conflictele dintre populaţia locală şi locui­torii evacuaţi din regiunile ră­săritene. Se semnalează deasemeni mari greutăţi în ceea ce priveşte apro­vizionarea, în special în locali­tăţile centrale, din cauza sporirii numărului consumatorilor, în timp ce proviziile de produse a­­limentare sunt foarte mici. FRUNTAŞII HITLERIŞTI FUG LA MUENCHEN Londra, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Tass” retran­smite o ştire dată din Stockholm de către corespondentul ziarului „News Chronicle" care anunţă că ofensiva armatei roşii a pro­vocat la Berlin o mare panică. După informaţiuni demne de încredere, anumite organisme ale guvernului Germaniei au şi pă­răsit capitala, ducându-se în alt „centru" probabil Muenchen. Mii de refugiaţi au sosit în ultimele 3 zile la Berlin din regiunea de est a Germaniei. Această informaţie a fost co­municată corespondentului zia-­ rului suedez „Dagens Nyheter" de către un martor ocular sosit la Malmoe. Acest martor a mai comunicat că multe case din Berlin au fost golite de locatarii lor într’o noapte, pentru a se pu­tea adăposti în ele familiile înalţilor demnitari hitlerişti, care au fugit din Polonia Occidentală şi Prusia Orientală. Corespondentul din Berlin al ziarului elveţian „Die Tat” a­­nunţă că noui restricţii au fost aplicate în capitala germană. Metroul şi trenurile de centură nu mai funcţionează decât pănă, la orele 22. Distribuirea electricităţii într’o serie întreagă de sectoare ale capitalei a fost aproape complet întreruptă. încălzirea centrală şi iluminatul într’o serie întreagă de hoteluri din Berlin a încetat. Toate acestea se datoresc pier­derii bazinului carbonifer al Si­­leziei. Mii de refugiați abundă pe șoselele, care duc în interio­rul Germaniei. 99VIITOARELE OPT ZILE VOR DECIDE RĂZBOIUL" Stockholm, 29 (Rador). — „Vii­toarele opt zile vor decide răz­boiul“, — spune ziarul german „Koeinische Zeitung“ citat de corespondentul din Berlin al lui „Svenska Dagbladet“. „Timpul ce ne-a mai rămas este foarte scurt, adaugă ,,Koei­­n­is­che Zeitung“. Noi nu avem nici Urali, nici stepe pentru a ne retr­­age în adâncul lor până când inamicul va fi ajuns la sleire. Trebue să dăm bătălia cu posibilităţile ce stau la îndemâ­na înaltului comandament ger­man şi, în ciuda superiorităţii sovietice în oameni şi material de război, să creem punctele de plecare ale unor r­­ui operaţii de care depinde atât ziua de azi, cât şi ziua de mâine. Viitoarele opt zile vor fi decisive. Este vor­ba de viaţă şi de moarte. Aceste zile vor hotărî soarta noastră". GERMANII AU PIERDUT 65 UE GHIZII Moscova, 29 (Rador). — Corespondentul a g e n ţ i ei „Reuter" transmite: Postul de radio Moscova a anunţat în cursul nopţii de Duminică spre Luni urmă­toarele : „Pierderile suferite de germani pe frontul de răsă­rit de la deslănţuirea ofensi­vei sovietice de iarnă se ci­frează la 48 de divizii cu e­­fective complete, prezenta cel puţin 488.800 de oameni. Materialul de război pier­dut de germani ar putea să echipeze o întreagă armată. Pe de altă parte, înaltul comandament german tre­bue să considere de ase­meni ca pierdute cele 25 de divizii, totalizând 250.088 de oameni, care au fost izolate de trupele sovietice în Pru-Aceste 40 de divizii ar re­­sia Orientală" TRUPELE MAREŞALULUI MOV AU PĂTRUNS PE O ADÂNCIME DE 48 KM. IN GERMANIA Londra, 29 (Rador). — După cum retransmite agenţia Reuter, colaboratorul militar al agenţiei Tass, în cursul unei ample tre­ceri în revistă a situaţiei mili­tare, a declarat în noaptea de Duminică spre Luni că grupul de armată dinspre nord al ma­reșalului Jokov, după ce a îna­intat în mod secret în cursul ul­timei săptămâni, se află acum dincolo de frontiera Germaniei. El a pătruns pe o adânci­me de 48 km. în provincia Branden­burg. Redactorul militar sovietic a adăugat: „Trupele sovietice care au cucerit Si­­mtersul Marţea trecută se află la 200 km. depăr­tare de Berlin“. Agenţia Reuter precizează că aceasta înseamnă că avantgarda dinspre nord a mareşalului Ju­­kov se află la aproximativ 45 km. vest de Scheidemuhl şi la 136 km. dincolo de Bromberg. In cazul când această ştire ar fi confirmată oficial de la Mosco­va, ar însemna că grupul dinspre nord al armatei roşii se află la numai aproximativ 90 kilometri depărtare de Stettin, oraşul por­tuar de la gura Oderului. Ştirile primite de la Berlin din ultimele 24 de ore au subliniat că acest grup se află în regiunea Scheidemuh­.

Next