Universul - Provincie, februarie 1945 (Anul 62, nr. 23-46)

1945-02-01 / nr. 23

­al.T­­S-»­ Congresul general al Sindicatelor ZIUA III-a Ziu­a a treia a congresului ge­neral al sindicatelor, a fost con­sacrată continuării discuţiilor la raportul comisiei de organizare, înainte de a deschide desbate­­riile de preşedinte VICTOR BRATFALEANU dă cetire unei telegrame omagiale a plugarilor din Teleorman, grupaţi în „Fron­tul Plugarilor”. , Se intră în ordinea de zi­­ COMUNICĂRI Vorbind din partea Uniunii Sindicatelor din Artele Grafice d. RIEGLER, cere ca între alltele la ministerul economiei naţionale muncitorimea să aibă un repre­zentant care să vegheze la o e­­chitabiilă repartiţie a cotelor de hârtie. D. George­scu se ocupă în mod special de problema numirii ad­ministratorilor la întreprinderile germane. In numele Uniunii sindicatelor de muncitori din industriile ali­mentare d. SARACU DUMITRU spune că de exproprierea agrară depinde o mai bună desvoltare a industriilor alimentare. Totodată d-sa subliniază că muncitorii cari fac parte din partidele nea­parţinând F. N. D.-ului nu tre­­buie duşmăniţi, ci aduşi pe calea cea bună a ideii de sindicalizare. D. NICOLESCU-Ploeşti expune eforturile şi realizările muncitori­lor din industria petroliferă, pen­tru mărirea producţiei. In acelaş sens, formulând di­verse sugestii în completarea ra­portului comasofid de organizare vorbesc d-nii BANDI BELLA, reprezentând Uniunea Sindicate­lor C. F. R., TIMOFTI-Cluj, O­­PÎŢA în numele sindicatelor de lucrători forestieri, BARICA-A­­rad, GARBOVANU (Uniunea mini­erie petrol-gaz metan) şi CAŢOIU-Braşov, indicând mă­suri pentru reprimarea sabota­jului. D. ZAHARIA D-TRU secreta­rul Uniunii metalo-chimice atra­ge atenţia, comitetelor de fabrică asupra datoriei ce o au de a se ocupa­ de chestiunile organizato­rice, nu de cele de aprovizionare cari revin conducerii Întreprin­derii. Tot de chestiunea aprovizionă­rii, preconizând creiarea de co­operative vorbeşte d. MORARU Constanţa (Porturi şi transpor­turi) iar d. RADOVANOVÎCI NICOLAE-Bucureşti, cere ca in­dustriile­­ metalurgice, în lipsă de altă activitate să fabrice piese de schimb pentru moto-mecanizare şi instrumente agricole. In numele pescarilor sindica­lizaţi din Tulcea, Constanţa, Bră­ila şi întreg judeţul Ialomiţa d. HARITON expune realizările muncitorilor din această branşe de la 23 August încoace şi cere în mod expres exproprierea băl­ţilor paticulare. D. CONST. MARZA reprezen­tând Uniunea C. F. R., arată că din clasa de 2 milioane munci­tori existenţi în România sunt Sindicalizaţi 300 mii, şi că munca de organizare trebue sporită, pen­tru ca sindicalizarea să cu­prindă întreaga masă muncitoare D-nii dr. S. OERIU şi ZAHA­­RIA TANASE, ambii diin partea sindicatelor de funcţionarii, se o­­cupă de problemele educative şi culturale ale muncitor­iuL INTERESANTE PRECIZĂRI DE ATITUDINE Ca răspuns la discuţia rapor­tului comisiei de organizare ia cuvântul d. CHIVU STOICA. D-sa arată că cu prilejul des­­baterilor, au ieşit la iveală o se­rie de probleme muncitoreşti cari n’au fost cuprinse în raport dar cari vor fi luate în conside­rare. „Nu trebuesc luate însă în considerare — spune d. Stoica — acele probleme cari se abat de la linia trasată de problemele sindicale şi de luptă împotriva fascismului. S-au întrebuinţat aci expresii brutale ca „lichida­rea sistemului capitalist“ sau „doborîrea exploatatorilor“. Tre­bue să înţelegem că avem o li­nie, care este aceea a mobilizării tuturor forţelor democratice, — de la hamal până la cel mai mare capitalist — pentru lupta împo­triva fascismului şi că de aceea trebue să înlăturăm din limba­jul nostru, frazele sau expresiile, cari ar putea să îndepărteze de noi, pe acei din altă categorie socială cari vor să lupte împo­triva fascismului. „Azi nu se pune problema na­ţionalizării băncilor şi a indus­triilor de bază. Sunt mulţi pro­prietari cari vor să lupte împo­triva fascismului, colaborând prin capitalul lor. Nu putem în­lătura asemenea oameni, chiar dacă de pe urma investiţiei lor capătă beneficii. „Trebue să ne alăturăm toate elementele sincer democrate, cari au fost distruse economi­­ceşte în timpul lui Anitonescu. Avem acum experienţa a 5 luni de organizare. O serie de deţi­nători de capitaluri, cari vor sincer să lupte pentru doborîrea fascismului văzând lozincile noastre, n’au mai făcut investi­­ţiuni. Pusă astfel problema co­laborării, capitalurile vor ieşi pe piaţă şi vom putea împlini mai uşor sarcinile ce ne revin“. In continuare d. Chivu Stoica spune că s’au comis de aseme­nea greşeli, când s’a pus accen­tul pe lupta de clasă, sau pe aceea a răsturnării societăţii. A­­rată apoi, că sarcina comitetelor de fabrică, nu de „a ţine în mână fabrica“ ci numai aceea de a veghi® la bunul ei mers în colaborare cu patronul, care tre­bue interesat la mărirea produc­ţiei, spre folosul şi prosperitatea întregului popor. Mai departe d-sa arată că­ a­­ceasta nu este o atitudine de moment, că toţi factorii de pro­ducţie trebue lăsaţi să se des­­volte la nivelul lor corespunză­tor şi că s-au făcut greşeli şi în chestia epuraţiei, fiind scoase e­­lemente capabile pentru greşeli foarte mici, unele din ele victi­me duse cu forţa alături de re­­acţiune. Oamenii aceştia trebuesc re­educaţi, ţinuţi sub supraveghere, dar folosiţi căci „reacţiunea a ştiut să folosească forţele noa­stre“. ,,Am făcut aceste precizări — a spus d. Chivu Stoica încheind — pentru că s’au produs aeoi de­vieri, cari ne vor pune într’o a­­numită lumină“. In acelaş sens a vorbit şi d. GH. APOSTOL din comisia de organizare a mişcării sindicale, spunând că felul în care a fost înţeleasă de unii naţionalizarea a dus la întărirea reacţiuni. „Am speriat Industriaşii şi nu le-am dat putinţa să vină alături de noi cu capitalurile. Intr’un fel deci am sabotat şi noi“, a spus d. Gh. Apostol, care a în­cheiat precizând că Uniunea Sindicală C. F. R. a ajuns la concluzia că la baza luptei mun­citoreşti, nu trebue să fie lupta de clasă ci numai lupta antifas­cistă şi lupta pentru apărarea intereselor muncitorimii. După răspunsul comisiei de organizare d. V. Brătfăleanu a cetit diversele telegrame de urare, primite de congres. LEGISLAŢIA MUNCITO­REASCA A luat apoi cuvântul d. GH. STROIA care a examinat amă­nunţit legislaţia muncitorească dela 1920 încoace, subliniind ca­renţele acestei legislaţii şi mă­surile ce trebuesc luate pentru o reparare neîntârziată ale ace­lor dispoziţii cari n’au corespuns niciodată şi nu corespund nici azi nevoilor muncitorimii. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA In şedinţa de după amiază au luat cuvântul mai multe delega­ţii de lucrători, care aduc salutul funcţionarilor şi muncitorilor din diverse fabrici şi întreprinderi din ţară, adresat Congresului general. Toţi delegaţii au exprimat vo­inţa nesdruncinată a lucrătorilor pe care îi reprezentau, de a lupta cu toată hotărîrea pentru mări­rea efortului de război, prin spo­rirea producţiei, pentru arestarea criminalilor de război şi confisca­rea averilor acestora, pentru re­alizarea reformei agrare, precum şi pentru instaurarea unui gu­vern al Frontului Naţional-De­mocratic. Delegaţii d­e la A. S. A. M. Bu­cureşti aduc doua frumoase ma­chete, executate de lucrătorii a­­cestei fabrici, una pentru a fi în­mânată Mareşalului Stalin, cea­laltă ■ delegaţilor sovietici la Congres. TELEGRAMELE ADRESATE D-LOR ROOSEVELT ŞI CHURCHILL D. Astfel, din partea Comisiei de organizare, dă cetire urmă­toarelor telegrame adresate de Congresul general d-lui Winston Churchill şi Preşedintelui Roose­velt: D-l lUI FRANKLIN ROOSEVELT Delegaţii tuturor categoriilor de salariaţi, adunaţi în Congresul general al Sindicatelor Unite din România, transmit prin dvs. sa­lutul lor poporului Statelor Uni­te ale America­ şi Armatei Ame­ricane, care luptă pentru sdirobi­­rea definitivă a hitlerismului. Muncitorimea organizată din România, ca şi întregul popor român, luptă la rândul său con­tra Germaniei hitleriste şi nu va înceta această luptă înainte ca fiara fascistă săi fie definitiv dis­trusă. Mişcarea sindicală din Româ­nia asigură poporul american e­i va depune toate eforturile pen­­democratizarea reală a ţării şi că va contribui cu toate puterile sale ca România să intre în familia mare a popoarelor iubitoare de pace şi progres. Congresul General al Sin­dicatelor Unite din România. O telegramă cu acelaş conţinut a fost expediată d-lui Winston Churchill, primul ministru al Mă­rei Britanii. ASIGURĂRILE SOCIALE D. Victor Brătfăleanu ia apoi cuvântul, în legătură cu legea A­­sigurărilor Sociale. D-sa face un istoric al Casei Asigurărilor So­ciale şi arată felul în care înţe­legea regimul trecut să întreţină acest oficiu de asigurare a munci­­torilor. D-sa insistă asupra necesităţii ca Asigurările Sociale să-şi reca­pete autonomia, ca medicii de la oficii să depindă de ministerul Asigurărilor şi să fie bine retri­buiţi, ca pensiile de bătrâneţe să fie asigurate şi ca lucrările ad­ministrative să fie simplificate. După ce se ocupă şi de chesti­unea locuinţelor muncitoreşti, d-sa încheie arătând că mişcarea sindicală va face tot posibilul pentru ca lumea muncitoare să capete încredere în Asigurările­­Sociale. D. Mişa Levin a făcut apoi ra­portul asupra problemei tinere­tului muncitoresc. Şedinţa se închide tot ora 8 seara. Desbaterile continuă astăzi. Şedinţa festivă a IUU.­S.-ului, secţia „Arte" Conferinţa d-lui Mihail Sadoveanu Duminică, la ora 10h­, bi sala Teatrului Naţional Studio, a fost o şedinţă festivă a "Asociaţiei române pentru strângerea legă­turilor cu U. R. S. S­", secţia „Arte”. A luat parte un numeros public, alcătuit în majoritate din lumea artistică a Capitalei. D. Mihail Sado­veanu, cunoscu­tul scriitor şi academician, după ce a făcut succint şi convingător definiţia „propagandei negative“ pe calea cuvântului rostit şi a scrisului, a arătat reaua credin­ţă a „propagandei“ germane ca­re a ştiut să ne ţină departe de adevărata situaţie din U.R.S.S. informând­u-ne tendenţios şi fals. Scopul înfiinţării A. R. L. U. S-ului este tocmai acesta de a ne aduce veşti directe de acolo şi de a ni le împărtăşi prin cele 32 de secţiuni înfiinţate. Ca să ne convingem cât de mult am fost înşelaţi în tot ceea­­ce ni s’a spus, este suficient ca ci­neva să ia în mână Constitu­ţia Sovietică din 1936. Va vedea acolo că familia este întărită ca în ni­ci o altă parte a lumii, iar nici decum distrusă. Femeia are drepturi egale cu ale bărbatului, copiii sunt toţi trimişi la carte, gratuit, tocmai ca să nu se piar­dă nici o valoare, oamenii aleşi sunt imediat puşi la locuri de conducere, specificul naţional n­u este sugrumat, ci lăsat să se a­­firme liber, nestingherit... In Rusia Sovietică dreptul la odih­nă este sfânt. Distinsul conferenţiar, după ce citează pasagii din Constituţia Sovietică, stăruie în deosebi a­­supra expunerii de motive făcută de mareşalul Stalin, care înso­ţeşte Constituţia. Din cetirea a­­cestei expuneri de motive orici­ne îşi dă seama că acolo, drep­tatea socială s’a aşezat şi că a­­vântul omului spre o lume mai bună şi mai dreaptă este un plin marş. Trebuie să fim fericiţi, a spus d-sa, că ni se oferă atât de lu­minos o experienţă plină de în­ţelesuri depline. Problemele noastre treb­uieşte să fi­e lămu­rite în lumina acestei experien­ţe şi să aplicăm aici ceea ce ni se potriveşte nouă. După cele ce spune mareşalul Stalin, comu­nismul adevărat încă nu este a­plicat acolo. Va fi realizat atunci când omul va munci atât cât poate şi i se va da atât cât îi trebui­eşte pentru A b­ăi cu a­­devărat bine”. S’a cetit apoi expozeul d-lui Kemenov, despre „Teatrul în U­­niunea Sovietică“, tratând des­pre mişcarea teatrală sovietică, formarea actorilor, genurile tea­trale, metoda „Tairov“, rolul re­­gisorului, despre teatrul româ­­neesc, seria spectacolelor, pictu­ra în teatru, muzica şi Interpre­ţii hol Lenin, expozeu făcut în faţa turaei artistice din capitala noastră. D. R. Bulfinscha, actorul cu­noscut, a făcut apoi câteva con­siderente pe marginea expozeu­lui d-lui Kemenov cu privire la situaţia teatrului şi actorului l' noi. A arătat că azi în Rusia So­vietică sunt 825 teatre, în afară de 52 teatre ale organizaţiilor muncitoreşti. Actorul rus, azi, participă la lupta contra hitle­­rismului. Nu mai puţin de 3.000 trupe de teatru activează pe front şi în spitale. Declară că actorii români sunt hotărîţi să se aşeze în slujba poporului, în slujba de reconstrucţie a ţării, că luptă pentru o adevărată de­mocraţie şi că se înrolează în rândurile celor ce vor o adevă­rată prietenie cu U. R. S. S. A urmat rularea unui film do­cumentar. a. b. SINDICALIZAR­EA MEDICILOR Şedinţa de la spitalul Colţea* *— Alegerile pentru sindicat se vor face la 1­­ Februarie Colegiul medicilor a convocat pentru Duminică o adunare gene­rală, în amfiteatrul spitalului Colţea, spre a se discuta proeetul de sindicalizare a medicilor. D. dr. I. Met­axa, preşedintele comitetului executiv al colegiului, a făcut un istoric al evoluţiei or­ganizaţiilor medicale, arătând că sindicalizarea se impune azi ca Singura formă de organizare, care poate duce, prin solidarizare, la realizarea revendicărilor juste. . In acest scop, sindicatul medi­cilor trebue să înlocuiască cole­­giul, care eh eseu, secretarul genere! el co-­­ legiului și Marius Popescu, după care s’a supus dezbaterilor pro­­ectul statutelor sindicatului.­­ In conformitate cu aceste sta- ■ tute, cari au fost adaptate, ur- , mează a se efectua alegeri pentru­­ conducerea noului organism, ale-­­ geri­le se vor face la 11 Febru­­a- i rie, ora 10 dim. în sala de şedinţe­­ a colegiului din Spl. Independen-­­ ţei 49.­­ Până la alegeri, o comisiune de- I semnată de adunare, prezidată de­­ d. dr. I. ţggtajta, va g£& condu­ ­©♦© CRONICA FILATELICĂ UNIREA FACE PUTEREA! Unirea tuturor colecţionarilor de mărci într’un singur organ repre­zentativ a devenit fapt împlinit. Asociaţia „Prietenii Filateliei” in şedinţa sa din 28 ianuarie a luat această iniţiativă şi a constituit „Sindicatul colecţionarilor de mărci poştale din România”, „Prietenii Filateliei”, cooptând în comitet pe d. profesor dr. Ion Plăcinţeanu, ales în acelaş timp vice-preşedinte al noului sindicat. Actul constitutiv şi Statutele au fost înaintate fo­rurilor tutelare pentru dobândirea personalităţii juridice. Primul pas spre apropierea tutu­ror colecţionarilor este făcut şi în­globarea lor într-un singur şi pu­ternic organ va permite în noua sa formă sindicală susţinerea adevă­ratelor interese ale filateliei, în mod mult mai eficace decât până astăzi. Invităm pe toţi colecţiona­rii să-şi dea seama de importanţa pasului făcut şi să se asocieze nouă ca să fim cât se poate de puter­nici şi, prin noi, şi Filatelia Ro­mână. ❖ „Prietenii Filateliei” au primit noui adeziuni ale d-lor: Vasile Hă­­rătau, funcţionar, Mihail Parasc­hi­ves­cu, consilier pens., Alex. Ma­­rinescu, funcţionar, Adolf Barth, antreprenor, Leon Lanis, student, Matei V. Dumitrescu, Jerzy Ho­­rovici, Virgil A. Ionescu, elevi, tofi din Bucureşti. In ultima şedinţă s’au împărţit membrilor peste 190 din nouile carnete pentru schim­buri de mărci care, luate de fie­care la domiciliu, permit alegerea în linişte a mărcilor preferate. Vii­toarea şedinţă Duminică, 4 Februa­rie, ora 10 fix, în sala mase a zia­rului „Universul”. V« UNIVERSUL 1 SITUAŢIA POLITICĂ PROGRAMUL F. N. D. — ÎNTREVEDERILE D-LUI GENERAL RĂDESCU. — GUVERNUL IŞI CONTINUĂ ACTIVITATEA Publicarea noului manifest program al­ Frontului naţional democrat­, după cum era de aş­teptat, a provocat unele fră­mântări în cercurile noastre politice. Svonurile însă cari au circu­lat în cursul zilei de luni că s’ar putea ajunge, pe această chestiune la o criză de guvern, nu sunt întemeiate. Au fost într’adevăr consfă­tuiri între fruntaşii partidelor naţional-ţărăn­esc şi naţional­­liberal, fără însă ca aceste două partide care colaborează au reprezentanţii F. N. D.-ului în guvern, să ia până în mo­mentul de faţă vreo atitudine în ce priveşte acţiunea de gu­vernare. întrevederile d-lui general Rădescu Luni la amiază, d. g-ral adj- N. Rădescu, preşedintele Con­siliului de miniştri, a avut la ministerul afacerilor interne, o lungă întrevedere cu d. Lucre­­ţiu Pătrăşcanu, ministrul jus­tiţiei. In cursul după amiezii, d. general adj. N. Rădescu, a avut la Preşedinţia Consiliului o întrevedere cu d. Const. I. C. Brătianu, preşedintele partidu­lui naţional-lib­eral, cu care a examinat problemele politice la ordinea zilei. GUVERNUL ISI CON­TINUA ACTIVITATEA In cercurile politice se afirma luni seara că guvernul prezidat de d. general Rădescu îşi va continua activita­tea, fiind înlăturată eventualitatea unei crize de guvern. In consiliul de miniş­tri ce s’a ţinut luni sea­ra membrii guvern­ului au discutat asupra în­tocmirii listelor crimi­nalilor de război şi a vinovaţilor de dezas­trul ţării , liste ce vor fi date zilele acestea publicităţii, după ce toţi cei cari figurează pe ele vor fi arestaţi. Sărbătorirea partidului social-d­emocrat Patruzeci de ani d­e la renaşte­rea partidului social-democrat au fost sărbătoriţi Duminică în sala „Libertatea“. Aproape o jumă­tate de secol de lupte pentru clasa muncitoare, pentru demo­cratizarea societăţii, a trecut la activul trudnic al mişcării socia­liste în ţara românească. Ele­mente destoinice şi cinstite au reuşit, de la începutul mişcării, să pătrundă în massa muncito­rească şi intelectuală şi prin strădanii au îmbunătăţit mult viaţa acelora care lucrau în fa­brici, ateliere sau birouri. Veterania mişcării socialiste îşi merită această frumoasă săr­bătorire. Serbarea s-a deschis în sală de festivităţi „libertatea“ din str. Academiei, cu imnul naţional român, imnul sovietic şi Inter­naţionala executate de orchestra şi corul muncitoresc sub condu­cerea d-lui prof. Eugen Micu. După aceasta, d. I. Burcă, în numele comitetului central al organizaţiei social-democrate din Capitală, a mulţumit tuturor car­ au dat concursul pentru reuşita acestei festivităţi munci­toreşti. CUVÂNTAREA D-LUI C. TITEL­ PETRESCU D.C. Titel Petrescu, preşedin­tele partidului social-democrat, a făcut istoricul mişcării socia­liste în România, care a avut o mare înrâurire asupra formaţiu­nii spirituala a generaţiilor de la 1880—1900. Tineri intelectuali, unii refu­giaţi din Rusia ţaristă, ca Nicu­­lae Zubcu-Codreanu, Const. Do­­brogeanuGherea, Zamfir Arbore şi alţii, veniţi de la studii din Franţa sau Belgia ca Vasile Mor­­ţun, Const. Miile, George Dia­­mandi, fraţii Ion şi Alex. Rado­­vici şi unii din Iaşi ca soţii Sofia şi Ion Nădejde, sau din Bucu­reşti ca fraţii Constantin şi Tony Bapalbaşa, toţi tineri entuziaşti şi ciiţi, porniseră în ţară o miş­care de idei cunoscută sub nu­mele de socialismul „tinerilor generoşi“. Aceştia au pus bazele reviste­lor „Contimporanul“, „Critica socială“, „Revista socială“, „Li­teratură şi ştiinţă", „Evenimen­tul literar“, „Munca literară şi artistică“ şi nenumărate alte publicaţii cu caracter socialist, cari au dat o orientare nouă cul­turii româneşti timp de două de­cenii şi care s’a încheiat în 1900, când socialismul „tinerimii gene­roase” a căzut prin trecerea a­­cestor tineri în partidul liberal căruia — sperau ei — îi vor pu­tea infuza sânge proaspăt pentru biruinţa reformelor democrate. Şi în 1900, în această sală — a spus d. C. Titel Petrescu — nu­mită pe atunci „Liedertafel“, se dădea un banchet de către par­tidul liberal sub preşedinţia lui Mitiţă Sturdza, la care participa şi Ionel Brătianu, moştenitorul prezumtiv al partidului. Cu acest prilej, în numele „tinerimii ge­neroase“ care intra în partidul liberal, a vorbit Vasile Morţun. Astăzi, în aceeaş sală, după 45 de ani, comemorăm una dintre marele sărbători ale mişcării so­cialiste din România şi omagiem pe muncitorii rămaşi în viaţă şi car­e au luat parte la reînvierea mişcării socialiste în ianuarie 1905, după o vegetare de cinci ani. D. C. Titel Petrescu după ce a vorbit de insurecţia rusă din 1905 care a dat un nou impuls mişcării socialiste din România şi a descris urgiile pe care miş­carea socialistă le-a avut de în­fruntat timp de 40 de ani pentru a-şi urma drumul spre biruinţă, a schiţat, rând pe rând, portre­stul moral şi fizic al celor săr­bătoriţi, oameni pătrunşi de cre­dinţa neclintită într-un ideal su­perior şi căliţi la şcoala aspră şi plină de sacrificii a luptei pen­tru o lume mai bună şi mai dreaptă, al cărei definitiv triumf se apropie ceas cu ceas. ❖ A urmat un bogat program artistic şi la urmă o masă co­mună în onoarea veteranilor so­cialişti. ..i _ IN LEGĂTURĂ CU ÎNTOCMIREA LISTELOR ELECTORALE Luni dim. s-a ţinut la ministerul afacerilor interne o conferinţă, la care au participat d-nii: D. Ni­­stor, subsecretar de stat, Victor Rusu, secretar general, primarii de sectoare, Romul Pop şi Virgil Lărgeanu, din partea naţional­­ţărăniştilor, ing. Săbăreanu din partea liberalilor, Ilie Zaharia din partea F. N. D., G. Artenie, Aurel Naumescu şi Corneliu Budescu, din ministerul afacerilor interne. Primarii de sectoare au arătat stadiul lucrărilor pentru întocmi­rea listelor electorale în Capitală. In urma expunerilor primarilor de sectoare s’a hotărît ca înmâ­­narea formularelor pentru­­în­scrierea în listele electorale să se facă până la 5 Februarie iar de­punerea lor până la 10 Februarie. Din calculele făcute până acum, se socotește că numărul alegători­lor în Capitală, va trece de 400.000. In cursul săptămânii se va numi o comisie care va stabili stadiul în care se vor putea în­tocmi definitiv listele electorale, după depunerea formularelor. ADUNAREA GENERALĂ A INGINERILOR IM din­ conducere­a A. G. I. R.-ului Duminică, 29 ianuarie, s-a ţi­nut la AGIR adunarea generală a Asociaţiei generale a ingineri­lor, din România. Punctul prin­cipal al ordin­ei de zi er­au al­ege­rile pentru consiliu şi comite­tele de secţii, care trebuiau să desemneze viitorii conducători ai Asociaţiei. Adunarea a fost deschisă, la ora 9 a. m. de d. prof. N. Profiri, preşedintele Comisiei interimare, care a mulţumit inginerilor pen­tru concursul dat acestei comisii, a cărei existenţă încetează. Ur­mând să fie ales un nou consi­liu, D. V. Nikcolau a citit apoi darea de seamă a activităţii comisiei interimare. Au mai luat cuvântul d. B. Alexandrescu, despre Bule­tinul AGIR, d. I. Roman, care a adus la cunoştinţa asistenţilor realizarea unui vechiu desiderat al ingineriei românei clubul AGIR şi d. M. Cioc. D. I. Papadache, în numele co­misiei de cenzori, a citit raportul cerând descărcarea gestiunii, iar d. E. Grapini, casierul asociaţiei, a citit bilanţul pe 1844 precum şi proectul de buget pe 1945, toate acestea fiind admise în unanimi­tate de adunare. D. prof. N. Profiri a încheiat desbaterile, arătând că comisia interimară îşi depune mandatul şi cerând colegilor ingineri să treacă la vot pentru desemnarea noului consiliu şi a comitetelor de secţii. Votum a­leat organizată pe secţiuni şi birouri, fiecare cu un preşedinte şi doi scrutători de­semnaţi de adunare, la care au asistat reprezentanţii candidaţi­lor. Deasemeni, la desbateri cât şi la operaţiunile de votare a asistat în permenenţă d. ing­ I. Mihalache, delegatul ministeru­lui lucrărilor publice. Votarea s’a terminat la orele 17, după care s’a procedat la des­puierea scrutinelor şi la întoc­mirea proceselor verbale. In urma voturilor constatate, au fost proclamaţi aleşi în consiliu d-nii: Profiri Nicolae, Nicolau Gheor­­ghe Ionescu­ Tudor, Bernachi I. S., Penescu Cezar, Nicolae Ştefan, Neuman Carol, Economu Virgil, Dumitrescu Ionel, Zeicu Ioan, Vraca Nicolae, Berman Jaques, Dinu Constantin, Bumescu Al., Alexandrescu Bogdan, Nicolau Vasile, M. L. P. Ștefan­escu Gheorghe C.F.R., Cerkez Lucian, P. C. A., Constantinescu Nicolae. A fost aleasă în întregime lista celor 19 membri, a „Blocului pro­fesional". DE LA „CARTEA RUSĂ’’ In­­editura Cartea Rusă au apă­rut următoarele cărţi : I. Laptev: „Agricultura sovietică în timpul războiului”; Wanda Vasilevska : „Dragostea simplă” (roman); V. Karpinki: „Cum este administrată Uniunea Sovietică”; T. Serebienni­­kov: „Femeia în Uniunea Sovie­tică”. Cărțile sunt editate în condiții grafice bune și cu conținut intere­sant. _ Sârmă, Cromnichel sau material similar, plătesc preț mare Telefon 5.30.21 CUPOANE STOFE BĂRBĂTEȘTI VINDE EFTIN BRATIANU 3 BLOK - BAVARIA­­Etajul 4 Apartam. 65 4017 Cabinet MEDICAL Venerice-Sifilis BOU INTERNE ȘI DE FEMEI RAZE ULTRAVIOLETE Strada Vasile Lascăr Nr. 12 parter (Statuia Rosetti) Telefon 5.52.10 Consult, și trat­amentie 10—1 și 5—7 mm prezentabilă, cunoscând engleza, caută magazinul FOR­ YOU Victoriei 45 prezentarea 9-10. 121/s-131/2 __________________ 4010 Case de Bani BIROURI, CARTONI­ERE, FOTOLII DE PIELE vând Str. Nicolae Golescu 14 (Ateneu) 12 PRAF BRICHETE vinde ASTRA Str. Fabr. de Chibrituri 17 Tel. 3.30.86 51 Căutăm combinaţie sau asociaţie 9 afaceri având o bancă la Slatina, jud. Olt Adresaţi Str. Berthelot 42 Tel. 5.45.40, orele 14-14 4 HERNIA se menţine fixându-se la locul ei fără durere cu un bandaj simplu, comod şi practic, inventat de cu­rând de Căpitanul IOV din Pi­teşti. Cereţi-! desluşiri. 42 Cumpăr Fabrică de oxigen în perfectă stare de funcţionare Răspuns la ziar sub Gh. C. 50 X. C­ant Autocamioane mari pen­tru transport Bucureşti 500 tone lemne loc distanţa 45 Km. asfalt Telefonaţi 5.99.15 12 11­ interioare INSTITUŢII, INDUSTRII, SO­CIETĂŢI, REFACEM ŞI INSTA­LĂM centrale şi linii telefonice interioare şi exterioare, refacem Instalaţii de lumină. Am în depozit materiale telefo­nice şi de electrică. RADU SPIRIDON Strada Cuza Vodă 168, Buc.­­ Telefon 4.82.64 _ 52 Apartament liber Cişmigiu Strada Progresului 9 bis parter. Hali, trei camere, bae, depen­dințe fix opt milioane. Se poate vizita la orice oră. Informații INGINER NICULESCU Progresului T, Telefon 3.72.96 numai orele 13 Wi—15 și după ora 2Q t­awaji i*m. I Diferite MAȘINI ptr. DESCOJIT OREZ, ORZ FL. SOARELUI, RICINĂ Curăţitoare combinate de grâu Livrează imediat: L. Botvinic & Fiu. Călăraşi 44. Tel. 3.23.06. +-»■»■♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 11 Cinematograf caută urgent asociat având aparat sonor. Adresați 5.63.15 ALEXE Str. Dristorului 35 M Uliți 1­395 vând urgent teren 75.000 m. p. 300 faţadă, altul 13.250, trei faţade mari, bun ferme, parce­lări etc., situate în Comuna Suburbană Militari. Interme­diari admişi. Informaţiuni telefon 6.17.86 între 14—16 Mărci poştale româneşti, streine, serii, blocuri rarităţi, vinde Luceci 131 (orei* 14­*18) Tot la vecin­ui magazin CEASORNICĂRIA „PERFECT” Tel. 3.97.54. B-dul Elisabeta 24­­ Vă puteţi valorifica Bijuteriile I preţul zilei pentru:­­ Briliante, Diamante, Bijuterii de aur. Ceasornice de marcă 15 FURAT în seara de 26 Dec. 1944 auto­turismul Dodge tip 1937 cu Nr. 3283 B. şi Nr. motor D 5.23169 de culoare neagră, geamul din dreapta mijloc cră­pat, roţile fără capace, are ca­lorifer şi radio montat impro­vizat. Seriile cauciucurilor 380.907.389, 390.815.090, 380.908.105, 6706—3310 şi­­ 6484—3310 1 Cine ştie unde se găseşte ,­ va primi mare recompensă ( Sffetika tî3M medib­all și d© 8©as?© Laborator de optică propriu INSTRUMENTE MEDICALE USTENSILE de LABORATOR USTENSILE FARMACEUTICE „CENTRALA LABORATOARELOR“ DINU IONESCU «5 CO. Str. Academiei No. 1­­Tel. 4.13.86-5.22.91 Reg. Com. 105/940 4001 TRANSPORTURI execută C. I. Z. A., secţia transporturi cu autocamioane şi turisme proprii în întreaga ţară ZILNIC CURSE DE PERSOANE, BAGAJE şi MĂRFURI, cu au­tobuze, turisme şi autocamioane BUCUREŞTI-BRAŞOV şi retur Braşov, Cas Victoriei 5 Tel. 29.10, Sibiu, „Ardealul” Str Pri­măriei 2. Tel. 26. BUCUREȘTI, Str. Izvor Nr. 2 p­arter, Comp. 4. Tel. S.65.21 A se adresa d-lui Starek 4002 TRANSPORTURI cu Autocamioane și Turisme în toată țara fac© „MINEI­V­A “ ANTifer PAN 19 Reg. Com. 59/941 Telefon 3.27.83 CURSE REGULATE TIMIȘOARA — ARAD — MOLDOVA 403 Fabrica de acid carbonic „UNION“ din Covasna aduce la cunoştinţă stimaţilor consumatori că a reînceput exploatarea şi vânzarea acidului carbonic Cumpărăm urgent 6174 materiale electrice auto şi orice fel de piese tur­is­me ,,Mercedes“ Wanderer“ „Stoewer“ „Skoda“ A se adresa atelierele „Tracta“, Agricultori 25 30 •ttmtttHl » » »->-»» ♦ » ♦ »Of»-,,»,,,» fO-f-Şr MARE ATENŢIE PERICOL DE MARE PENALITATE ZEISS-IKON SERIA 4138741 TESSAR 2010269 Amatori, Comercianţi, Fotografie feriţi-vă de a cumpăra sau primi în gaj acest aparat unic exemplar în ţară. Aducătoru­lui sau informatorului bună recompensă B-dul Carol 86, Apart. 40, Tel. 3.30.76­­ INSTALAŢIUNI DE GAZE NATURALE INSTALAPUNI ELECTRICE DE ORICE FEL EXECUTĂ ! INTRETEC BIROU TECHNIC n­­­r-Str. G-ral Praporgescu 14 Telefon 2.52.99 Pompe centrifugale montări şi proiecte de Instalaţi­uni de pompe centrifugale. — Reparaţiuni de pompe INTRETEC BIROU TECHNIC Str. G-ral Praporgescu 14, Telefon 2.52.99, Bucureşti MAŞINI DE SCRIS Maşini de calculat, de adunat, de mână şi elec­trice repară urgent şi convenabil; cumpără şi vinde maşini noi şi de ocazie vechiul atelier M. ABERMAN, Compania Mașinilor de Scria, Str. Breeoianu 24. Tel. 4.58.36. 14­62 ­ *

Next