Universul - Provincie, februarie 1945 (Anul 62, nr. 23-46)
1945-02-01 / nr. 23
al.TS-» Congresul general al Sindicatelor ZIUA III-a Ziua a treia a congresului general al sindicatelor, a fost consacrată continuării discuţiilor la raportul comisiei de organizare, înainte de a deschide desbateriile de preşedinte VICTOR BRATFALEANU dă cetire unei telegrame omagiale a plugarilor din Teleorman, grupaţi în „Frontul Plugarilor”. , Se intră în ordinea de zi COMUNICĂRI Vorbind din partea Uniunii Sindicatelor din Artele Grafice d. RIEGLER, cere ca între alltele la ministerul economiei naţionale muncitorimea să aibă un reprezentant care să vegheze la o echitabiilă repartiţie a cotelor de hârtie. D. Georgescu se ocupă în mod special de problema numirii administratorilor la întreprinderile germane. In numele Uniunii sindicatelor de muncitori din industriile alimentare d. SARACU DUMITRU spune că de exproprierea agrară depinde o mai bună desvoltare a industriilor alimentare. Totodată d-sa subliniază că muncitorii cari fac parte din partidele neaparţinând F. N. D.-ului nu trebuie duşmăniţi, ci aduşi pe calea cea bună a ideii de sindicalizare. D. NICOLESCU-Ploeşti expune eforturile şi realizările muncitorilor din industria petroliferă, pentru mărirea producţiei. In acelaş sens, formulând diverse sugestii în completarea raportului comasofid de organizare vorbesc d-nii BANDI BELLA, reprezentând Uniunea Sindicatelor C. F. R., TIMOFTI-Cluj, OPÎŢA în numele sindicatelor de lucrători forestieri, BARICA-Arad, GARBOVANU (Uniunea minierie petrol-gaz metan) şi CAŢOIU-Braşov, indicând măsuri pentru reprimarea sabotajului. D. ZAHARIA D-TRU secretarul Uniunii metalo-chimice atrage atenţia, comitetelor de fabrică asupra datoriei ce o au de a se ocupa de chestiunile organizatorice, nu de cele de aprovizionare cari revin conducerii Întreprinderii. Tot de chestiunea aprovizionării, preconizând creiarea de cooperative vorbeşte d. MORARU Constanţa (Porturi şi transporturi) iar d. RADOVANOVÎCI NICOLAE-Bucureşti, cere ca industriile metalurgice, în lipsă de altă activitate să fabrice piese de schimb pentru moto-mecanizare şi instrumente agricole. In numele pescarilor sindicalizaţi din Tulcea, Constanţa, Brăila şi întreg judeţul Ialomiţa d. HARITON expune realizările muncitorilor din această branşe de la 23 August încoace şi cere în mod expres exproprierea bălţilor paticulare. D. CONST. MARZA reprezentând Uniunea C. F. R., arată că din clasa de 2 milioane muncitori existenţi în România sunt Sindicalizaţi 300 mii, şi că munca de organizare trebue sporită, pentru ca sindicalizarea să cuprindă întreaga masă muncitoare D-nii dr. S. OERIU şi ZAHARIA TANASE, ambii diin partea sindicatelor de funcţionarii, se ocupă de problemele educative şi culturale ale muncitoriuL INTERESANTE PRECIZĂRI DE ATITUDINE Ca răspuns la discuţia raportului comisiei de organizare ia cuvântul d. CHIVU STOICA. D-sa arată că cu prilejul desbaterilor, au ieşit la iveală o serie de probleme muncitoreşti cari n’au fost cuprinse în raport dar cari vor fi luate în considerare. „Nu trebuesc luate însă în considerare — spune d. Stoica — acele probleme cari se abat de la linia trasată de problemele sindicale şi de luptă împotriva fascismului. S-au întrebuinţat aci expresii brutale ca „lichidarea sistemului capitalist“ sau „doborîrea exploatatorilor“. Trebue să înţelegem că avem o linie, care este aceea a mobilizării tuturor forţelor democratice, — de la hamal până la cel mai mare capitalist — pentru lupta împotriva fascismului şi că de aceea trebue să înlăturăm din limbajul nostru, frazele sau expresiile, cari ar putea să îndepărteze de noi, pe acei din altă categorie socială cari vor să lupte împotriva fascismului. „Azi nu se pune problema naţionalizării băncilor şi a industriilor de bază. Sunt mulţi proprietari cari vor să lupte împotriva fascismului, colaborând prin capitalul lor. Nu putem înlătura asemenea oameni, chiar dacă de pe urma investiţiei lor capătă beneficii. „Trebue să ne alăturăm toate elementele sincer democrate, cari au fost distruse economiceşte în timpul lui Anitonescu. Avem acum experienţa a 5 luni de organizare. O serie de deţinători de capitaluri, cari vor sincer să lupte pentru doborîrea fascismului văzând lozincile noastre, n’au mai făcut investiţiuni. Pusă astfel problema colaborării, capitalurile vor ieşi pe piaţă şi vom putea împlini mai uşor sarcinile ce ne revin“. In continuare d. Chivu Stoica spune că s’au comis de asemenea greşeli, când s’a pus accentul pe lupta de clasă, sau pe aceea a răsturnării societăţii. Arată apoi, că sarcina comitetelor de fabrică, nu de „a ţine în mână fabrica“ ci numai aceea de a veghi® la bunul ei mers în colaborare cu patronul, care trebue interesat la mărirea producţiei, spre folosul şi prosperitatea întregului popor. Mai departe d-sa arată că aceasta nu este o atitudine de moment, că toţi factorii de producţie trebue lăsaţi să se desvolte la nivelul lor corespunzător şi că s-au făcut greşeli şi în chestia epuraţiei, fiind scoase elemente capabile pentru greşeli foarte mici, unele din ele victime duse cu forţa alături de reacţiune. Oamenii aceştia trebuesc reeducaţi, ţinuţi sub supraveghere, dar folosiţi căci „reacţiunea a ştiut să folosească forţele noastre“. ,,Am făcut aceste precizări — a spus d. Chivu Stoica încheind — pentru că s’au produs aeoi devieri, cari ne vor pune într’o anumită lumină“. In acelaş sens a vorbit şi d. GH. APOSTOL din comisia de organizare a mişcării sindicale, spunând că felul în care a fost înţeleasă de unii naţionalizarea a dus la întărirea reacţiuni. „Am speriat Industriaşii şi nu le-am dat putinţa să vină alături de noi cu capitalurile. Intr’un fel deci am sabotat şi noi“, a spus d. Gh. Apostol, care a încheiat precizând că Uniunea Sindicală C. F. R. a ajuns la concluzia că la baza luptei muncitoreşti, nu trebue să fie lupta de clasă ci numai lupta antifascistă şi lupta pentru apărarea intereselor muncitorimii. După răspunsul comisiei de organizare d. V. Brătfăleanu a cetit diversele telegrame de urare, primite de congres. LEGISLAŢIA MUNCITOREASCA A luat apoi cuvântul d. GH. STROIA care a examinat amănunţit legislaţia muncitorească dela 1920 încoace, subliniind carenţele acestei legislaţii şi măsurile ce trebuesc luate pentru o reparare neîntârziată ale acelor dispoziţii cari n’au corespuns niciodată şi nu corespund nici azi nevoilor muncitorimii. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA In şedinţa de după amiază au luat cuvântul mai multe delegaţii de lucrători, care aduc salutul funcţionarilor şi muncitorilor din diverse fabrici şi întreprinderi din ţară, adresat Congresului general. Toţi delegaţii au exprimat voinţa nesdruncinată a lucrătorilor pe care îi reprezentau, de a lupta cu toată hotărîrea pentru mărirea efortului de război, prin sporirea producţiei, pentru arestarea criminalilor de război şi confiscarea averilor acestora, pentru realizarea reformei agrare, precum şi pentru instaurarea unui guvern al Frontului Naţional-Democratic. Delegaţii de la A. S. A. M. Bucureşti aduc doua frumoase machete, executate de lucrătorii acestei fabrici, una pentru a fi înmânată Mareşalului Stalin, cealaltă ■ delegaţilor sovietici la Congres. TELEGRAMELE ADRESATE D-LOR ROOSEVELT ŞI CHURCHILL D. Astfel, din partea Comisiei de organizare, dă cetire următoarelor telegrame adresate de Congresul general d-lui Winston Churchill şi Preşedintelui Roosevelt: D-l lUI FRANKLIN ROOSEVELT Delegaţii tuturor categoriilor de salariaţi, adunaţi în Congresul general al Sindicatelor Unite din România, transmit prin dvs. salutul lor poporului Statelor Unite ale America şi Armatei Americane, care luptă pentru sdirobirea definitivă a hitlerismului. Muncitorimea organizată din România, ca şi întregul popor român, luptă la rândul său contra Germaniei hitleriste şi nu va înceta această luptă înainte ca fiara fascistă săi fie definitiv distrusă. Mişcarea sindicală din România asigură poporul american ei va depune toate eforturile pendemocratizarea reală a ţării şi că va contribui cu toate puterile sale ca România să intre în familia mare a popoarelor iubitoare de pace şi progres. Congresul General al Sindicatelor Unite din România. O telegramă cu acelaş conţinut a fost expediată d-lui Winston Churchill, primul ministru al Mărei Britanii. ASIGURĂRILE SOCIALE D. Victor Brătfăleanu ia apoi cuvântul, în legătură cu legea Asigurărilor Sociale. D-sa face un istoric al Casei Asigurărilor Sociale şi arată felul în care înţelegea regimul trecut să întreţină acest oficiu de asigurare a muncitorilor. D-sa insistă asupra necesităţii ca Asigurările Sociale să-şi recapete autonomia, ca medicii de la oficii să depindă de ministerul Asigurărilor şi să fie bine retribuiţi, ca pensiile de bătrâneţe să fie asigurate şi ca lucrările administrative să fie simplificate. După ce se ocupă şi de chestiunea locuinţelor muncitoreşti, d-sa încheie arătând că mişcarea sindicală va face tot posibilul pentru ca lumea muncitoare să capete încredere în AsigurărileSociale. D. Mişa Levin a făcut apoi raportul asupra problemei tineretului muncitoresc. Şedinţa se închide tot ora 8 seara. Desbaterile continuă astăzi. Şedinţa festivă a IUU.S.-ului, secţia „Arte" Conferinţa d-lui Mihail Sadoveanu Duminică, la ora 10h, bi sala Teatrului Naţional Studio, a fost o şedinţă festivă a "Asociaţiei române pentru strângerea legăturilor cu U. R. S. S", secţia „Arte”. A luat parte un numeros public, alcătuit în majoritate din lumea artistică a Capitalei. D. Mihail Sadoveanu, cunoscutul scriitor şi academician, după ce a făcut succint şi convingător definiţia „propagandei negative“ pe calea cuvântului rostit şi a scrisului, a arătat reaua credinţă a „propagandei“ germane care a ştiut să ne ţină departe de adevărata situaţie din U.R.S.S. informându-ne tendenţios şi fals. Scopul înfiinţării A. R. L. U. S-ului este tocmai acesta de a ne aduce veşti directe de acolo şi de a ni le împărtăşi prin cele 32 de secţiuni înfiinţate. Ca să ne convingem cât de mult am fost înşelaţi în tot ceeace ni s’a spus, este suficient ca cineva să ia în mână Constituţia Sovietică din 1936. Va vedea acolo că familia este întărită ca în nici o altă parte a lumii, iar nici decum distrusă. Femeia are drepturi egale cu ale bărbatului, copiii sunt toţi trimişi la carte, gratuit, tocmai ca să nu se piardă nici o valoare, oamenii aleşi sunt imediat puşi la locuri de conducere, specificul naţional nu este sugrumat, ci lăsat să se afirme liber, nestingherit... In Rusia Sovietică dreptul la odihnă este sfânt. Distinsul conferenţiar, după ce citează pasagii din Constituţia Sovietică, stăruie în deosebi asupra expunerii de motive făcută de mareşalul Stalin, care însoţeşte Constituţia. Din cetirea acestei expuneri de motive oricine îşi dă seama că acolo, dreptatea socială s’a aşezat şi că avântul omului spre o lume mai bună şi mai dreaptă este un plin marş. Trebuie să fim fericiţi, a spus d-sa, că ni se oferă atât de luminos o experienţă plină de înţelesuri depline. Problemele noastre trebuieşte să fie lămurite în lumina acestei experienţe şi să aplicăm aici ceea ce ni se potriveşte nouă. După cele ce spune mareşalul Stalin, comunismul adevărat încă nu este aplicat acolo. Va fi realizat atunci când omul va munci atât cât poate şi i se va da atât cât îi trebuieşte pentru A băi cu adevărat bine”. S’a cetit apoi expozeul d-lui Kemenov, despre „Teatrul în Uniunea Sovietică“, tratând despre mişcarea teatrală sovietică, formarea actorilor, genurile teatrale, metoda „Tairov“, rolul regisorului, despre teatrul româneesc, seria spectacolelor, pictura în teatru, muzica şi Interpreţii hol Lenin, expozeu făcut în faţa turaei artistice din capitala noastră. D. R. Bulfinscha, actorul cunoscut, a făcut apoi câteva considerente pe marginea expozeului d-lui Kemenov cu privire la situaţia teatrului şi actorului l' noi. A arătat că azi în Rusia Sovietică sunt 825 teatre, în afară de 52 teatre ale organizaţiilor muncitoreşti. Actorul rus, azi, participă la lupta contra hitlerismului. Nu mai puţin de 3.000 trupe de teatru activează pe front şi în spitale. Declară că actorii români sunt hotărîţi să se aşeze în slujba poporului, în slujba de reconstrucţie a ţării, că luptă pentru o adevărată democraţie şi că se înrolează în rândurile celor ce vor o adevărată prietenie cu U. R. S. S. A urmat rularea unui film documentar. a. b. SINDICALIZAREA MEDICILOR Şedinţa de la spitalul Colţea* *— Alegerile pentru sindicat se vor face la 1 Februarie Colegiul medicilor a convocat pentru Duminică o adunare generală, în amfiteatrul spitalului Colţea, spre a se discuta proeetul de sindicalizare a medicilor. D. dr. I. Metaxa, preşedintele comitetului executiv al colegiului, a făcut un istoric al evoluţiei organizaţiilor medicale, arătând că sindicalizarea se impune azi ca Singura formă de organizare, care poate duce, prin solidarizare, la realizarea revendicărilor juste. . In acest scop, sindicatul medicilor trebue să înlocuiască colegiul, care eh eseu, secretarul genere! el co- legiului și Marius Popescu, după care s’a supus dezbaterilor proectul statutelor sindicatului. In conformitate cu aceste sta- ■ tute, cari au fost adaptate, ur- , mează a se efectua alegeri pentru conducerea noului organism, ale- gerile se vor face la 11 Februa- i rie, ora 10 dim. în sala de şedinţe a colegiului din Spl. Independen- ţei 49. Până la alegeri, o comisiune de- I semnată de adunare, prezidată de d. dr. I. ţggtajta, va g£& condu ©♦© CRONICA FILATELICĂ UNIREA FACE PUTEREA! Unirea tuturor colecţionarilor de mărci într’un singur organ reprezentativ a devenit fapt împlinit. Asociaţia „Prietenii Filateliei” in şedinţa sa din 28 ianuarie a luat această iniţiativă şi a constituit „Sindicatul colecţionarilor de mărci poştale din România”, „Prietenii Filateliei”, cooptând în comitet pe d. profesor dr. Ion Plăcinţeanu, ales în acelaş timp vice-preşedinte al noului sindicat. Actul constitutiv şi Statutele au fost înaintate forurilor tutelare pentru dobândirea personalităţii juridice. Primul pas spre apropierea tuturor colecţionarilor este făcut şi înglobarea lor într-un singur şi puternic organ va permite în noua sa formă sindicală susţinerea adevăratelor interese ale filateliei, în mod mult mai eficace decât până astăzi. Invităm pe toţi colecţionarii să-şi dea seama de importanţa pasului făcut şi să se asocieze nouă ca să fim cât se poate de puternici şi, prin noi, şi Filatelia Română. ❖ „Prietenii Filateliei” au primit noui adeziuni ale d-lor: Vasile Hărătau, funcţionar, Mihail Paraschivescu, consilier pens., Alex. Marinescu, funcţionar, Adolf Barth, antreprenor, Leon Lanis, student, Matei V. Dumitrescu, Jerzy Horovici, Virgil A. Ionescu, elevi, tofi din Bucureşti. In ultima şedinţă s’au împărţit membrilor peste 190 din nouile carnete pentru schimburi de mărci care, luate de fiecare la domiciliu, permit alegerea în linişte a mărcilor preferate. Viitoarea şedinţă Duminică, 4 Februarie, ora 10 fix, în sala mase a ziarului „Universul”. V« UNIVERSUL 1 SITUAŢIA POLITICĂ PROGRAMUL F. N. D. — ÎNTREVEDERILE D-LUI GENERAL RĂDESCU. — GUVERNUL IŞI CONTINUĂ ACTIVITATEA Publicarea noului manifest program al Frontului naţional democrat, după cum era de aşteptat, a provocat unele frământări în cercurile noastre politice. Svonurile însă cari au circulat în cursul zilei de luni că s’ar putea ajunge, pe această chestiune la o criză de guvern, nu sunt întemeiate. Au fost într’adevăr consfătuiri între fruntaşii partidelor naţional-ţărănesc şi naţionalliberal, fără însă ca aceste două partide care colaborează au reprezentanţii F. N. D.-ului în guvern, să ia până în momentul de faţă vreo atitudine în ce priveşte acţiunea de guvernare. întrevederile d-lui general Rădescu Luni la amiază, d. g-ral adj- N. Rădescu, preşedintele Consiliului de miniştri, a avut la ministerul afacerilor interne, o lungă întrevedere cu d. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul justiţiei. In cursul după amiezii, d. general adj. N. Rădescu, a avut la Preşedinţia Consiliului o întrevedere cu d. Const. I. C. Brătianu, preşedintele partidului naţional-liberal, cu care a examinat problemele politice la ordinea zilei. GUVERNUL ISI CONTINUA ACTIVITATEA In cercurile politice se afirma luni seara că guvernul prezidat de d. general Rădescu îşi va continua activitatea, fiind înlăturată eventualitatea unei crize de guvern. In consiliul de miniştri ce s’a ţinut luni seara membrii guvernului au discutat asupra întocmirii listelor criminalilor de război şi a vinovaţilor de dezastrul ţării , liste ce vor fi date zilele acestea publicităţii, după ce toţi cei cari figurează pe ele vor fi arestaţi. Sărbătorirea partidului social-democrat Patruzeci de ani de la renaşterea partidului social-democrat au fost sărbătoriţi Duminică în sala „Libertatea“. Aproape o jumătate de secol de lupte pentru clasa muncitoare, pentru democratizarea societăţii, a trecut la activul trudnic al mişcării socialiste în ţara românească. Elemente destoinice şi cinstite au reuşit, de la începutul mişcării, să pătrundă în massa muncitorească şi intelectuală şi prin strădanii au îmbunătăţit mult viaţa acelora care lucrau în fabrici, ateliere sau birouri. Veterania mişcării socialiste îşi merită această frumoasă sărbătorire. Serbarea s-a deschis în sală de festivităţi „libertatea“ din str. Academiei, cu imnul naţional român, imnul sovietic şi Internaţionala executate de orchestra şi corul muncitoresc sub conducerea d-lui prof. Eugen Micu. După aceasta, d. I. Burcă, în numele comitetului central al organizaţiei social-democrate din Capitală, a mulţumit tuturor car au dat concursul pentru reuşita acestei festivităţi muncitoreşti. CUVÂNTAREA D-LUI C. TITEL PETRESCU D.C. Titel Petrescu, preşedintele partidului social-democrat, a făcut istoricul mişcării socialiste în România, care a avut o mare înrâurire asupra formaţiunii spirituala a generaţiilor de la 1880—1900. Tineri intelectuali, unii refugiaţi din Rusia ţaristă, ca Niculae Zubcu-Codreanu, Const. DobrogeanuGherea, Zamfir Arbore şi alţii, veniţi de la studii din Franţa sau Belgia ca Vasile Morţun, Const. Miile, George Diamandi, fraţii Ion şi Alex. Radovici şi unii din Iaşi ca soţii Sofia şi Ion Nădejde, sau din Bucureşti ca fraţii Constantin şi Tony Bapalbaşa, toţi tineri entuziaşti şi ciiţi, porniseră în ţară o mişcare de idei cunoscută sub numele de socialismul „tinerilor generoşi“. Aceştia au pus bazele revistelor „Contimporanul“, „Critica socială“, „Revista socială“, „Literatură şi ştiinţă", „Evenimentul literar“, „Munca literară şi artistică“ şi nenumărate alte publicaţii cu caracter socialist, cari au dat o orientare nouă culturii româneşti timp de două decenii şi care s’a încheiat în 1900, când socialismul „tinerimii generoase” a căzut prin trecerea acestor tineri în partidul liberal căruia — sperau ei — îi vor putea infuza sânge proaspăt pentru biruinţa reformelor democrate. Şi în 1900, în această sală — a spus d. C. Titel Petrescu — numită pe atunci „Liedertafel“, se dădea un banchet de către partidul liberal sub preşedinţia lui Mitiţă Sturdza, la care participa şi Ionel Brătianu, moştenitorul prezumtiv al partidului. Cu acest prilej, în numele „tinerimii generoase“ care intra în partidul liberal, a vorbit Vasile Morţun. Astăzi, în aceeaş sală, după 45 de ani, comemorăm una dintre marele sărbători ale mişcării socialiste din România şi omagiem pe muncitorii rămaşi în viaţă şi care au luat parte la reînvierea mişcării socialiste în ianuarie 1905, după o vegetare de cinci ani. D. C. Titel Petrescu după ce a vorbit de insurecţia rusă din 1905 care a dat un nou impuls mişcării socialiste din România şi a descris urgiile pe care mişcarea socialistă le-a avut de înfruntat timp de 40 de ani pentru a-şi urma drumul spre biruinţă, a schiţat, rând pe rând, portrestul moral şi fizic al celor sărbătoriţi, oameni pătrunşi de credinţa neclintită într-un ideal superior şi căliţi la şcoala aspră şi plină de sacrificii a luptei pentru o lume mai bună şi mai dreaptă, al cărei definitiv triumf se apropie ceas cu ceas. ❖ A urmat un bogat program artistic şi la urmă o masă comună în onoarea veteranilor socialişti. ..i _ IN LEGĂTURĂ CU ÎNTOCMIREA LISTELOR ELECTORALE Luni dim. s-a ţinut la ministerul afacerilor interne o conferinţă, la care au participat d-nii: D. Nistor, subsecretar de stat, Victor Rusu, secretar general, primarii de sectoare, Romul Pop şi Virgil Lărgeanu, din partea naţionalţărăniştilor, ing. Săbăreanu din partea liberalilor, Ilie Zaharia din partea F. N. D., G. Artenie, Aurel Naumescu şi Corneliu Budescu, din ministerul afacerilor interne. Primarii de sectoare au arătat stadiul lucrărilor pentru întocmirea listelor electorale în Capitală. In urma expunerilor primarilor de sectoare s’a hotărît ca înmânarea formularelor pentruînscrierea în listele electorale să se facă până la 5 Februarie iar depunerea lor până la 10 Februarie. Din calculele făcute până acum, se socotește că numărul alegătorilor în Capitală, va trece de 400.000. In cursul săptămânii se va numi o comisie care va stabili stadiul în care se vor putea întocmi definitiv listele electorale, după depunerea formularelor. ADUNAREA GENERALĂ A INGINERILOR IM din conducerea A. G. I. R.-ului Duminică, 29 ianuarie, s-a ţinut la AGIR adunarea generală a Asociaţiei generale a inginerilor, din România. Punctul principal al ordinei de zi erau alegerile pentru consiliu şi comitetele de secţii, care trebuiau să desemneze viitorii conducători ai Asociaţiei. Adunarea a fost deschisă, la ora 9 a. m. de d. prof. N. Profiri, preşedintele Comisiei interimare, care a mulţumit inginerilor pentru concursul dat acestei comisii, a cărei existenţă încetează. Urmând să fie ales un nou consiliu, D. V. Nikcolau a citit apoi darea de seamă a activităţii comisiei interimare. Au mai luat cuvântul d. B. Alexandrescu, despre Buletinul AGIR, d. I. Roman, care a adus la cunoştinţa asistenţilor realizarea unui vechiu desiderat al ingineriei românei clubul AGIR şi d. M. Cioc. D. I. Papadache, în numele comisiei de cenzori, a citit raportul cerând descărcarea gestiunii, iar d. E. Grapini, casierul asociaţiei, a citit bilanţul pe 1844 precum şi proectul de buget pe 1945, toate acestea fiind admise în unanimitate de adunare. D. prof. N. Profiri a încheiat desbaterile, arătând că comisia interimară îşi depune mandatul şi cerând colegilor ingineri să treacă la vot pentru desemnarea noului consiliu şi a comitetelor de secţii. Votum aleat organizată pe secţiuni şi birouri, fiecare cu un preşedinte şi doi scrutători desemnaţi de adunare, la care au asistat reprezentanţii candidaţilor. Deasemeni, la desbateri cât şi la operaţiunile de votare a asistat în permenenţă d. ing I. Mihalache, delegatul ministerului lucrărilor publice. Votarea s’a terminat la orele 17, după care s’a procedat la despuierea scrutinelor şi la întocmirea proceselor verbale. In urma voturilor constatate, au fost proclamaţi aleşi în consiliu d-nii: Profiri Nicolae, Nicolau Gheorghe Ionescu Tudor, Bernachi I. S., Penescu Cezar, Nicolae Ştefan, Neuman Carol, Economu Virgil, Dumitrescu Ionel, Zeicu Ioan, Vraca Nicolae, Berman Jaques, Dinu Constantin, Bumescu Al., Alexandrescu Bogdan, Nicolau Vasile, M. L. P. Ștefanescu Gheorghe C.F.R., Cerkez Lucian, P. C. A., Constantinescu Nicolae. A fost aleasă în întregime lista celor 19 membri, a „Blocului profesional". DE LA „CARTEA RUSĂ’’ Ineditura Cartea Rusă au apărut următoarele cărţi : I. Laptev: „Agricultura sovietică în timpul războiului”; Wanda Vasilevska : „Dragostea simplă” (roman); V. Karpinki: „Cum este administrată Uniunea Sovietică”; T. Serebiennikov: „Femeia în Uniunea Sovietică”. Cărțile sunt editate în condiții grafice bune și cu conținut interesant. _ Sârmă, Cromnichel sau material similar, plătesc preț mare Telefon 5.30.21 CUPOANE STOFE BĂRBĂTEȘTI VINDE EFTIN BRATIANU 3 BLOK - BAVARIAEtajul 4 Apartam. 65 4017 Cabinet MEDICAL Venerice-Sifilis BOU INTERNE ȘI DE FEMEI RAZE ULTRAVIOLETE Strada Vasile Lascăr Nr. 12 parter (Statuia Rosetti) Telefon 5.52.10 Consult, și tratamentie 10—1 și 5—7 mm prezentabilă, cunoscând engleza, caută magazinul FOR YOU Victoriei 45 prezentarea 9-10. 121/s-131/2 __________________ 4010 Case de Bani BIROURI, CARTONIERE, FOTOLII DE PIELE vând Str. Nicolae Golescu 14 (Ateneu) 12 PRAF BRICHETE vinde ASTRA Str. Fabr. de Chibrituri 17 Tel. 3.30.86 51 Căutăm combinaţie sau asociaţie 9 afaceri având o bancă la Slatina, jud. Olt Adresaţi Str. Berthelot 42 Tel. 5.45.40, orele 14-14 4 HERNIA se menţine fixându-se la locul ei fără durere cu un bandaj simplu, comod şi practic, inventat de curând de Căpitanul IOV din Piteşti. Cereţi-! desluşiri. 42 Cumpăr Fabrică de oxigen în perfectă stare de funcţionare Răspuns la ziar sub Gh. C. 50 X. Cant Autocamioane mari pentru transport Bucureşti 500 tone lemne loc distanţa 45 Km. asfalt Telefonaţi 5.99.15 12 11 interioare INSTITUŢII, INDUSTRII, SOCIETĂŢI, REFACEM ŞI INSTALĂM centrale şi linii telefonice interioare şi exterioare, refacem Instalaţii de lumină. Am în depozit materiale telefonice şi de electrică. RADU SPIRIDON Strada Cuza Vodă 168, Buc. Telefon 4.82.64 _ 52 Apartament liber Cişmigiu Strada Progresului 9 bis parter. Hali, trei camere, bae, dependințe fix opt milioane. Se poate vizita la orice oră. Informații INGINER NICULESCU Progresului T, Telefon 3.72.96 numai orele 13 Wi—15 și după ora 2Q tawaji i*m. I Diferite MAȘINI ptr. DESCOJIT OREZ, ORZ FL. SOARELUI, RICINĂ Curăţitoare combinate de grâu Livrează imediat: L. Botvinic & Fiu. Călăraşi 44. Tel. 3.23.06. +-»■»■♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 11 Cinematograf caută urgent asociat având aparat sonor. Adresați 5.63.15 ALEXE Str. Dristorului 35 M Uliți 1395 vând urgent teren 75.000 m. p. 300 faţadă, altul 13.250, trei faţade mari, bun ferme, parcelări etc., situate în Comuna Suburbană Militari. Intermediari admişi. Informaţiuni telefon 6.17.86 între 14—16 Mărci poştale româneşti, streine, serii, blocuri rarităţi, vinde Luceci 131 (orei* 14*18) Tot la vecinui magazin CEASORNICĂRIA „PERFECT” Tel. 3.97.54. B-dul Elisabeta 24 Vă puteţi valorifica Bijuteriile I preţul zilei pentru: Briliante, Diamante, Bijuterii de aur. Ceasornice de marcă 15 FURAT în seara de 26 Dec. 1944 autoturismul Dodge tip 1937 cu Nr. 3283 B. şi Nr. motor D 5.23169 de culoare neagră, geamul din dreapta mijloc crăpat, roţile fără capace, are calorifer şi radio montat improvizat. Seriile cauciucurilor 380.907.389, 390.815.090, 380.908.105, 6706—3310 şi 6484—3310 1 Cine ştie unde se găseşte , va primi mare recompensă ( Sffetika tî3M mediball și d© 8©as?© Laborator de optică propriu INSTRUMENTE MEDICALE USTENSILE de LABORATOR USTENSILE FARMACEUTICE „CENTRALA LABORATOARELOR“ DINU IONESCU «5 CO. Str. Academiei No. 1Tel. 4.13.86-5.22.91 Reg. Com. 105/940 4001 TRANSPORTURI execută C. I. Z. A., secţia transporturi cu autocamioane şi turisme proprii în întreaga ţară ZILNIC CURSE DE PERSOANE, BAGAJE şi MĂRFURI, cu autobuze, turisme şi autocamioane BUCUREŞTI-BRAŞOV şi retur Braşov, Cas Victoriei 5 Tel. 29.10, Sibiu, „Ardealul” Str Primăriei 2. Tel. 26. BUCUREȘTI, Str. Izvor Nr. 2 parter, Comp. 4. Tel. S.65.21 A se adresa d-lui Starek 4002 TRANSPORTURI cu Autocamioane și Turisme în toată țara fac© „MINEIVA “ ANTifer PAN 19 Reg. Com. 59/941 Telefon 3.27.83 CURSE REGULATE TIMIȘOARA — ARAD — MOLDOVA 403 Fabrica de acid carbonic „UNION“ din Covasna aduce la cunoştinţă stimaţilor consumatori că a reînceput exploatarea şi vânzarea acidului carbonic Cumpărăm urgent 6174 materiale electrice auto şi orice fel de piese turisme ,,Mercedes“ Wanderer“ „Stoewer“ „Skoda“ A se adresa atelierele „Tracta“, Agricultori 25 30 •ttmtttHl » » »->-»» ♦ » ♦ »Of»-,,»,,,» fO-f-Şr MARE ATENŢIE PERICOL DE MARE PENALITATE ZEISS-IKON SERIA 4138741 TESSAR 2010269 Amatori, Comercianţi, Fotografie feriţi-vă de a cumpăra sau primi în gaj acest aparat unic exemplar în ţară. Aducătorului sau informatorului bună recompensă B-dul Carol 86, Apart. 40, Tel. 3.30.76 INSTALAŢIUNI DE GAZE NATURALE INSTALAPUNI ELECTRICE DE ORICE FEL EXECUTĂ ! INTRETEC BIROU TECHNIC nr-Str. G-ral Praporgescu 14 Telefon 2.52.99 Pompe centrifugale montări şi proiecte de Instalaţiuni de pompe centrifugale. — Reparaţiuni de pompe INTRETEC BIROU TECHNIC Str. G-ral Praporgescu 14, Telefon 2.52.99, Bucureşti MAŞINI DE SCRIS Maşini de calculat, de adunat, de mână şi electrice repară urgent şi convenabil; cumpără şi vinde maşini noi şi de ocazie vechiul atelier M. ABERMAN, Compania Mașinilor de Scria, Str. Breeoianu 24. Tel. 4.58.36. 1462 *