Universul - Capitala, martie 1945 (Anul 62, nr. 48-65)
1945-03-01 / nr. 48
Anul si 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S.A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Î0 LEI Taxa poștală plătită în atumerar conform aprobării Dir. G I. P. T- T. Nr. 24 464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA ll ADMINISTRATIA BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 310.10. SECRETARIATUL DE REDACTIEl2.30.15 PRIETENIA ANGLO-FRANCEZĂ Vizita făcută la Londra de d. Bidault, ministrul de externe al Franţei, venită imediat după ce guvernul francez a afirmat in mod oficial că a primit răspunsuri satisfăcătoare cu privire la hotărîrile Conferinţei din Crimeea şi că interesele Franţei au fost pe deplin respectate, aduce în raporturile Franţei cu Naţiunile Unite şi în situaţia ei politică internaţională ultimele precizări menite a da marii puteri latine din Occident întreaga satisfacţie pe care o merită. Nu se cunosc încă amănuntele asupra conversaţiilor avute de d. Bidault cu d. Eden şi cu alţi membri ai guvernului britanic. Dar atmosfera cordială în care se desfăşoară această vizită, conversaţia îndelungată dintre cei doi miniştri de externe şi audienţa prelungită a d-lui Bidault la Regele Angliei, arată importanţa politică pe carre opinia publică şi conducătorii politici britanici au acordat-o vizitei ministrului francez. D. Bidault a avut prilejul să discute pe larg toate problemele care au format obiectul conversaţiilor din Criimeea şi care privesc, pe de o parte, noua organizare a lumii iar, pe de altă parte, interese directe franceze. Rolul Franţei de mare putere cu cuvânt hotărîtor n’a putut fi pus niciodată la îndoială şi în cursul războiului , chiar atunci când Franţa adânc rănită a avut de suportat ocupaţia germană, la Londra, la Moscova şi la Washington s’a afirmat in mod repetat încriderea în resurecţia Franţei democrate şi importanţa rolului pe care ea va avea să-l mai joace în cursul războiului şi şi după terminarea lui. Această zi de reafirmare a deplinei suveranităţi franceze şi de restabilire a misiunei ei de mare putere în sânul familiei popoarelor a sosit şi, spre bucuria legitimă a tuturor naţiunilor cari şi-au făurit libertatea din principiile cucerite prin jertfele poporului francez, Franţa va sta alături de marile Naţiuni Unite, ale căror sacrificii au recucerit, la rândul lor, dreptul tuturor la viaţă liberă, şi-şi va spune cuvântul ei luminat şi experimentat. Demersurile diplomatice făcute de guvernul francez prin reprezentanţii lui diplomatici la Londra, Washington şi Moscova, în legătură cu rolul pe care cele trei puteri l-au rezervat Franţei, au dus la rezultate „foarte satisfăcătoare”, după expresia unei telegrame din Floils, inspirată de cercurile autorizate ale ministerului de externe francez. Oriceact care va duce la capitularea Germaniei va fi semnat şi de Franţa, alături de cele trei puteri. Zona germană care va fi ocupată de Franţa va fi delimitată pe baza propunerilor prezentate de reprezentanţii Franţei. In comisiunea marilor puteri de la Londra, Franţa va avea reprezentantul ei, iar la conferinţa de la San Francisco ea va participa pe picior de absolută egalitate cu Marile Puteri. întrevederile de la Londra au dat d-lui Bidault prilejul de a constata strânsa legătură care uneşte Anglia şi Franţa, identitatea scopurilor urmărite în vederea unei mai bune mai drepte şi trainice aşezări a lumii. Anglia n’a părăsit niciodată Franţa,n momentele cele mai tragice pentru această din urmă ţară, în Anglia s’au ridicat glasuri de încurajare, de încredere şi de sprijin. N’a fost prilej ca d. Churchill să nu afirme în faţa lumii întregie necesitatea refacerii Franţei şi dreptul ei de a-şi îndeplini misiunea civilizatoare demare putere. Prietenia anglofranceză rămâne, mai departe, unul din stâlpii securității zilei de mâine. -ILJ-t.. AMERICANII LA 15 Km. DE COLONIA Londra, 27 (Rador). — Tancurile americane se aflau în primele ceasuri ale dimineţii de Marţi numai la 18 km. depărtare de Colonia şi la 4,5 km. de răul Brit, care împarte în două câmpia Coloniei, curgând de la apus spre răsărit. * ❖ Londra, 27 (Rador). — O ştire de pe frontul de apus anunţă că trupele armatei la americane au curăţit localitatea Blatzheim, pe şoseaua Colonia-Dueren. Ele se află acum la numai 15 km. depărtare de Colonia. ÎNTREGUL SECTOR AL REN A N I EI IN PLIN A ACTIVITATE Londra, 27 (Rador). — Ultimele ştiri primite de agenţia „Reuter" de pe frontul din apus arată că în cursul nopţii de Luni spre Marţi întregul sector al Renaniei era în plină activitate. Forţele canadiene atacând în valuri puternice au sdrobit apărările germane de la sud şi sudvest de Calcar şi în 12 ore au înaintat cu aproape 6 km., luând mii de prizonieri. Armata 9-a americană a înaintat cu 3,5 km.şi a cucerit cu acest prilej vreo 6 localităţi, inclusiv localitatea Erkelenz, aflată la 35 km. de sud-vest de Duesseldorf. Armata a 3-a americană a realizat înaintări maxime de 3 km. pe un front aproximativ de 50 km. Trupele acestei armate au cucerit localitatea Rittersdorf pe râul Nijns, la nord de Bitburg, și au capturat mii de prizonieri și mare cantitate de material de război. Divizia a 4-a blindată a acestei armate înaintează înspre râul Kyll, din apropiere de Bitburg. Un ooutra-atac german dat la Sarrebourg a fost respins. TRUPELE SOVIETICE AU INVNTAT CU MAI MIT DE 70 KILOMETRI IN POMERANIA Moscova, 27 ( Rador). — Intr’un ordin de zi adresat Marţi seara mareşalului Rokosovski, mareşalul Stalin spune: „Trupele de pe al doilea front al Rusiei Albe, contiinuându-şi ofensiva, au înfrânt rezistenţa germană la vest de Chojnice şi, în patru zile de lupte ofensive, au înaintat cu mai mult de 70 km. In Pomerania, ele au ocupat Schlochhau, Baldenberg, Kammerstein şi alte localităţi'' ♦2» Londra, 27 (Rador). — Difuzând ordinul de zi adresat de mareşalul Stalin mareşalului Rokosovski, agenţia „Reuter" precizează că localitatea Baldenberg este situată la 56 km. spre nord-vest de Chojnice şi cam la aceeaş distanţă de punctul cel mai apropiat al Mării Baltice. După ştiri din sursă germană, scopul urmărit de mareşalul Rokosovski prin această acţiune ofensivă este cel, tăia coridorul de pe coastă prin care s’ar mai putea retrage forțele din garnizoana Danzigului, comandate de generalul Guderian. Ziua de ori a fost o adevărată zi de primăvară. Un soare blând aşa cum nu prea ne aşteptam să ni-l pună la îndemână Făurarul anului, care — după cum se ştie — ferecă şi desferecă, a umplut străzile cu lumină şi voe bună, colaborând o leacă şi cu U.C.R.ul care de la o vreme ştie numai să ne scumpească tarifele şi nicidecum să ne mai facă să credem că trăim tot în Bucureşti. Atât a fost deajuns. Lumea — cu mic, cu mare, — a părăsit casele cu sobe unde tronează azi ■— hai să-i zicem „economia de lemne“ că „lipsa“ prea e pe buzele tuturor — şi s’a avântat pe străzi. De pildă, pe la ora 1 şi jumătate calea Victoriei era plină de lume ca în vremurile bune, toţi cu zâmbetul şi cu bucuria pe faţă. Râdeau până şi rigolele străzilor. Mă întorceam şi eu vesel ca tot omul, spre casă. In faţa cercului militar lume care staţiona. Asta n’ar fi fost nimic! Mai văzusem eu şi altă dată aşa ceva! Dar lumea asta toată se uita pe cer, unii arătând cu mâna: — Uite, dom'le! Colo... Prelungeşte linia degetului meu... Aşa... Drept în sus... TU! Şi ce frumos se vede !.. Unii vedeau, alţii nu vedeau, dar toţi îşi rupseseră gâturile, multora căzăndu-le şi pălăriile din cap! Firesc că mi-am rupt şi eu gâtul... Se putea să nu văd şi eu? Mă gândeam, normal, la avioane! La ce altceva m’aş fi gândit? Dar oricât mi-am plimbat ochii pe cer, n’am văzut decât albastru. Atunci am întrebat pe o femeie. — Mătuşică, d-ta ai văzut ? «— Văzut maică! Văzut! Semn dela Dumnezeu! — Semn? Ce fel de semn? — O stea maică! O stea frumoasă... Și m’a luat mătuşica de gât. — Uite, pe după destul meu drept in sus... Așa! Ai văzut-o? — Da, mâtuşico! O văd... Intr’adevăr o stea pe sare m’am mirat că n'o văzusem dela început, întâi fiindcă am o privire destul de ageră și al doilea că se vedea destul de ușor. — Am mai văzut-o eu steaua asta... Da’ e mult d’atunci! Tare mult! Era înaintea răzbelului ăla mare! Eram în Argeș, pe vremea secerișului, acasă la taica... Ăsta e semn, maică... — Ce fel de semn? De rău? — Păi atunci a fost de rău... Că peste o lună a sunat goarna... Acuş Dumnezeu mai ştie! Poate c’o fi de bine! Că prea am îndurat multe. — Asta e steaua păcii, mătuşico! — Să te-auză Dumnezeu drăguţă! Că ne-ajunge! Pace să dea Dumnezeu... Pace şi câmp bun!... Până să observ eu, în jurul nostru se adunase lume. Am arătat-o şi eu la den inşi. Când am plecat spre casă, numărul celor care căutau steaua se înmulţise simţitor... — E Venus, dragă! Venus! face o duduie cu număr pe mână şi proaspătă ca un ghiocel! N’ai învăţat la cosmografie ? i. halt ! POPASURI O STEA IN PLINA ZI... In piaţa Cercului Militar DELA MAREŞALATUL PALATULUI REGAL COMUNICAT Nr. 9 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ultimele zile s’a dat publicităţii ştirea că în timpul incidentelor ce au avut loc Sâmbătă 24 Februarie a. c. în Piaţa Palatului Regal, s’ar fi tras asupra manifestanţilor din clădirea Palatului. . Din ceretările făcute reese neîndoelnic că din clădirea Palatului nu s’a tras nici un foc. SO» LA BUCUREŞTI A D-LUI A. I. VASISKI PRIMUL LOCUITOR AL COMISARULUI POPORULUI PENTRU AFACERILE EXTERNE ALE U.R.S.S-ULUI La 27 Februarie a. c., Cmisarului Poporului pentru sosit la Bucureşti d. A. I. Vî a f a c e r 11 e externe ale sinski, primul locţiitor al Co-1 U.R.S.S.-ului. MIEROASE LOCALITĂŢI DIN CEHOSLOVACIA ELIBERATE DE TRUPELE ROMĂNE MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUifICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 27 FEBRUARIE 1945 In masivul Javorina, trupele Armatei I-a română, continuând operaţiunile ofensive au ocupat numeroase localităţi printre care: Poloniy, UtLa faptele de arme ale ostaşilor români de pe frontul din Cehoslovacia, se adaugă cu fiecare luptă, altele mori, demne să fie cunoscute de familiile acestor bravi, de armată şi întregul nostru popor. Cu cât forţele noastre pătrund mai adânc în zonele muntoase ale Slovaciei, cu atât actele lor de curaj, jertfă, pricepere, capătă o valoare şi mai deosebită, deoarece la rezistenţa înverşunată a inamicului se adaugă obstacolele şi greutăţile extraordinare prezentate de terenul alpin în care se operează. Cităm căteva din aceste fapte de arme, săvârşite în ultimele zile. In luptele dela 14 Februarie care au avut loc în masivul Javorina s’au distins în mod cu totul deosebit în lupta înverşunată până la baionetă şi grenadă, dusă pentru cucerirea unei înălţimi . — Căpitanul Ioniţă Nicolae, comandantul unui batalion de vânători de munte. — Sblt. Sebe Adrian, comandant de companie şi Sergent Manta Vasile, Sergent Răduţ Vasile, caporal Spânu Nicolae, soldat Leanţa Gheorghe şi soldat laky, Neresniţa, Lasteka, Matjeko-In munţii Tatra Mică, activitate de luptă locală. Popescu Vasile, toţi din acelaşi batalion de vânători de munte. In noaptea de 19/20 Februarie, It. colonelul Popovici, comandantul regimentului 24 Infanterie, conduce personal, din linia I-a, atacul regimentului său, asupra satului Viglisca şi cotei 419, reuşind să străpungă puternica apărare a inamicului, intr’un teren foarte greu, să ucidă numeroşi inamici şi să captureze prizonieri şi material de război. In această operaţiune, a fost ajutat de locotenentul Banea Napoleon, care s’a bătut ca un viteaz. In ziua de 20 Februarie, pentru cucerirea cotei 1302, s’au distins în mod cu totul deosebit prin vitejia şi spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă: 1 — Preotul căpitan Burescu Ion, care s’a avântat la atac îmbărbătând ostaşii, locotenent Caraguţă Constantin, Locotenent Tulai Iuliu, Sergent Major Budac Ion, Sergent Major T. R. Ioniţă Ion, Sergent Butnariu, Caporal Rusu Alexandru, Soldat Ciocan Ion, Soldat Oprea Gheorghe, Soldat Puşcă Marin, Soldat Oprea Simion, Soldat Panait Nicolae, toţi dintr’un regiment de infanterie. FAPTE DE ARIE REZULTATELE VIZITEI D-LUI BIDAULT LA LONDRA Londra, 27 (Rador). — S’a dat publicităţii următoarea declaraţie oficială: „In cursul ultimelor trei zile, d. Georges Bidault, ministrul de externe al Franţei, a vizitat Anglia ca oaspete al guvernului britanic. D. Bidault, însoţit de d. Chauvel, secretarul general al ministerului de externe, a avut conversaţii cu primul ministru şi cu ministru de externe britanic asupra tuturor chestiunilor de interes comun pentru Franţa şi Marea Britanie. Miniştrii britanici au informat in special pe colegul lor francez asupra chestiunilor discutate la conferinţa din Crimeea. Au fost discutate la Foreign Office şi problemele de aprovizionare, împreună cu d. Herve Alphand, directorul afacerilor economice din ministerul de externe francez. Conversaţiile, care au decurs în atmosfera tradiţională de francheţă şi" prietenie care caracterizează relaţiile dintre cele două ţări, au constituit un prilej pentru reafirmarea hotărîrii Franţei şi Marei Britanii de a lucra împreună, atît in timp de război, cât şi un timp de pace". * Londra, 27 (Rador), — D. Eden, ministrul de afaceri străine, a oferit un dineu Luni seara in restaurantul unui mare hotel din Londra in onoarea d-lui Georgers Bidault, ministrul francez al afacerilor străine. La el au luat parte d-nii Churchill, Attlee, sir John Anderson, lordul Woolton, lordul Cranborne, Ritchard Law, ambasadorul Franţei, Duff Cooper, ca şi mai multe alte personalităţi britanice, franceze şi din Dominioane. ❖ Paris, 27 (Raporl. — D. Georges Bidault, ministrul afacerilor străine, s’a înapoiat Marţi seara la Paris, venind dela Londra, unde a avut conversaţii politice cu membrii guvernului britanic. S’A SCUMPIT DIN NOU HÂRTIA DE TIPAR Cererea Oficiului pentru distribuirea hârtiei, de a i se acorda o nouă majorare de preţuri la hârtie, a fost discutată acum vreo trei săptămâni de delegaţia economică a guvernului. Problema fiind complexă, delegaţia a cerut comisariatului general al preţurilor să o studieze cu mare atenţiune, sub toate aspectele şi să prezinte propuneri pentru o nouă şedinţă a delegaţiei. Lucrările comisariatului n’au fost prezentate delegaţiei întrucât nu erau gata. Iar când au fost gata, delegaţia a amânat discuţia din lipsă de timp. Fabrica „Buşteni" insă, în baza art. 46 din decizia nr. 598, care reglementează cirulaţia produselor şi recalcularea preţurilor, a cerut comisariatului general al preţurilor o majorare provizorie, pe baza calculelor făcute de fabrică şi pe Răspunderea fabricii. D. general G. N.colau, ministrul subsecretar de stat al comisariatului preţurilor, a aprobat prin rezoluţia pusă pe cererea fabricii, următoarele preţuri provizorii: Pentru hârtia rotativă, 120 Iei kg (deci o majorare de 105%), iar pentru celelalte feluri de hârtie un procent de 240%, cu începere de la data rezoluţiei, adică 21 Februarie a. c. ŞI CELULOZA... Comisariatul general al preţurilor a dat o decizie prin care se stabilesc următoarele mici preţuri pentru celuloză, loco-depozit fabrică Zămaşti, şi cu începere dela 24 Februarie a. c.: Celuloză neînălbită 167 lei kg.; Celuloză neînălbită pentru saci 163 lei kg ; Celuloză neînălbită Ib., 145 lei kg.; Celuloză neînălbită H, 134 l©i * Celuloză neînălbită HI, 116 lei kg. K. S. pentru mătasă artificială, 199 lei kg. Cartoane, preț mediu 149 lei kg. Krs 33 JOT Martie 1946 Pagini DIRECTOR ION LUGOSI HOTĂRÂRILE CONFERINŢEI DIN CRIMEEA IN DESBATERILE CAMEREI COMUNELOR UN MARE DISCURS AL D-LUI CHURCHILL Londra, 27 (Rador). — Deschizând desbaterile de trei zile asupra rezultatelor conferinţei din Crimeea, într’o Cameră a Comunelor înţesată, d. Churchill, primul ministru, a fost salutat Marţi cu aplauze puternice. D-sa a început prin a prezenta următoarea moţiune: „Camera aprobă declaraţia făcută de cele trei mari puteri la conferinţa din Crimeea şi în deosebi salută hotărîrea lor de a menţine unitatea de acţiune nu numai pentru a obţine înfrângerea finală a inamicului comun, dar şi după aceea, în timp de pace, ca şi în război". D. Churchill a declarat apoi următoarele : „Conferinţa celor trei puteri din Crimeea a făcut faţă realităţilor şi dificultăţilor într’un mod atât de excepţional încât rezultatele constitue un act de stat asupra căruia Parlamentul trebue să-şi exprime în mod expres părerea. O exprimare hotărîtă a aprobării Camerei va întări poziţia guvernului printre aliaţii săi. O legătură intimă şi nuanţată între guvernul executiv şi Camera Comunelor ar fi de asemenea exprimată prin aceasta, arătându-se astfel vioiciunea instituţiilor noastre democratice şi subordonarea miniştrilor in faţa autorităţii parlamentare. (Râsete). PREGĂTIREA CONFERINŢEI Primul ministru a continuat: „Dificultăţile de a se organiza o conferinţă a celor trei şefi de guvern ai principalilor aliaţi sunt cât se poate de evidente. Faptul ,că, cu toate metodele moderne de comunicaţii, au trecut 14 luni între Teheran şi Ialta, arată cât de mari au fost aceste dificultăţi. Este bine cunoscut că guvernul britanic a dorit foarte mult o întrunire în trei în toamnă. Ne-ar „După amiază, a avut loc o întrunire a şefilor statului major combinat, cu care prilej preşedintele şi cu mine am aprobat propunerile, ce fuseseră prelucrate cu atâta grijă în ziua anterioară, pentru a aduce sforţările noastre comune de război la maximum de intensitate şi pentru determinarea şi fixarea în timp a operaţiunilor militare. Intre timp, ministrul britanic al transporturilor de război şi autorităţile corespunzătoare nord-americane atacaseră separat pe un vas problemele de navigaţie ce determină sforţările noastre în momentul de faţă şi cari influenţează asupra utilizării mâinii de lucru, precum şi rezervele de benzină, hrană, muniţii şi trupe. In toate aceste chestiuni s’a ajuns la o înţelegere completă, chestiuni foarte grele şi complicate, ca de pildă fixarea orariilor bucurat, când, în cele din urmă, s’a fixat Ialta. In drum către acolo, delegaţiile britanică şi nord-americană s’au întâlnit la Malta pentru a discuta domeniul vast al chestiunilor lor militare şi politice în comun. Şefii de state majore ai celor două ţări au fost timp de trei zile împreună în conferinţe cu privire la marile operaţii ce se desfăşoară actualmente pe frontul apusean şi cu privire la planurile împotriva Japoniei, cari cereau să fie discutate împreună. Ministrul britanic al afacerilor străine, însoţit de funcţinari superiori şi de ajutoare — dintre cari unii au pierit pe drum — s’a întâlnit deasemeni acolo cu d. Stettinius. In cursul celei de a doua zi, un crucişetor pe care se afla preşedintele Roosevelt, a pătruns majestos în portul ce poartă urmele bătăliilor”. internaţionale Intr’o vreme când toate transporturile pot să fie modificate după numeroase împrejurări neaşteptate. Nu au fost luate în discuţie probleme politice grele şi imediate. Acestea, fireşte, urmau să facă obiectul conferinţei tripartite şi ele au fost lăsate cu grije deschise pentru reuniunea completă. Motivul pentru care disponibilul de vase este acum atât de redus, este că epoca culminantă a războiului în Europa a fost prelungită cu multe luni peste ceea ce se spera în toamna trecută și, între timp, epoca culminantă a luptei împotriva Japoniei a fost apropiată prin victoriile nord-americane din Pacific. (Aplauze). In loc ca o epocă culminantă să se termine sau să treacă „în coadă de porumbel” într’o altă epocă, ne găsim în faţa unei încălecări sau a unei epoci cu două culmi în două războaie pe care ls ducem împreună la douăextremităţi ale globului. Cu toate că de câţiva ani pierderile noastre comune de pe urma submarinelor au încetat de a mai constitui un factor important în principala noastră preocupare şi cu toate că producţia construcţiilor navale ale Statelor Unite se revarsă uriaş şi cu toate că aliaţii dispun astăzi de mult mai multe vase decât au avut vreodată la vreun moment anterior în cursul războiului, suntem de fapt mai presaţi de influenţa vaselor mai mult ca oricând în cursul războiului. Această îndoită culminare a sforţării de război influenţează fireşte asupra tuturor pregătirilor noastre pentru revenirea la pace, inclusiv construirea de case şi aprovizionarea atât de necesari a civililor. Toate aceste realităţi cer cele mai severe şi atente economii din partea forurilor militare, dat fiind că indulgenţa sau calcularea greşită sau vreo extravaganţă oarecare constitue o gravă atingere ce se aduce cauzei comune. Ele stânjenesc deasemeni în mod jalnic capacitatea noastră de a satisface nevoile presante ale teritoriilor eliberate. Nu sunt dispus să reduc sub siguranţa imediată rezervele de alimente şi de benzină ale acestei insule decât numai în cazurile în care ele pot fi înlocuite în mod cert şi rapid. In afară de această rezervă, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a ajuta ţările eliberate. Eric uşor să se vadă caracterul riguros al discuţiilor pe care lordul Leathers, le este deosebit de competent în aceste chestiuni, Ie-a condus în numele nostru şi putem fi satisfăcuţi azi cu distribuţia dreaptă şi amicală a sarcinilor şi greutăţilor asupra căreia s’a căzut de acord între Anglia şi Statele Unite cu privire la întregul domeniu al masării interaliate a vaselor”. SOSIREA IN CRIMEEA După ce a arătat că preşedintele Roosevelt şi cu el au aprobat în comun toate rezultatele ţiilor diplomatice, ml lit-- ... . Taie,drin-'ithi*- 'jSHt , toţi au plecat apoi cu avioane de la Malta, au ajuns cu bine pe aerodromurile din Crimeea şi şi-au continuat drumul cu automobile, până când au fost găzduiţi pe litoralul sudic al Crimeei „care, apărată de munţii din spatele ei, formează o frumoasă Riviera la Marea Neagră şi unde au mai rămas încă nedistruse de naziştii câteva din vilele şi palatele regimului imperial şi aristocratic ce a pierit”. După ce a arătat că ruşii se îngrijiseră pentru găzduirea lor şi pentru a Ie asigura un confort în adevăratul stil al ospitalităţii ruseşti, d. Churchill a continuat: „Aici, pe acest litoral, am lucrat timp de 9 zile şi ne-am încleştat în luptă cu multe probleme, ce care prilej amiciţia a crescut, întrunirea şefilor Statului Major Combinat D. W. CHURCHILL DREPTURILE FRANŢEI Am citit critici făcute în această ţară pentru că Franţa nu a fost invitată să ia pane la conferinţa din Ialta. Primul principiu al politicii britanice în Europa occidentală este o Franţă puternică şi o puternică armată franceză. (Aplauze). Câteşitreile mari puteri adunate In Crimeea au socotit insă că atâta vreme cât au răspunderea de a purta ţitr’o măsură covârşitoare greul şi sarcina conducerii războiului şi a politicii strâns legate de operaţiuni, ele nu pot să permită să se pună nici o restricţie asupra dreptului lor de a se întruni după cum socotesc necesar pentru că să poată în mod eficace să-şi împlinească datoria faţă de cauza comună. Această părere nu exclude fireşte, întruniri de cel mai înalt nivel, la care vor fi invitate şi alte puteri. Franţa poate avea numeroase motive de mulţumire cu hotărîrile din Crimeea. In baza acestor hotăriri, Franţa urmează să fie invitată să preia o zonă de ocupaţie în Germania pe care o vom delimita imediat cu ea, ;. să ocupe un loc în comisia de control aliată din Germania, care va reglementa toate treburile acestei ţări după ce se va fi obţinut capitularea necondiţionată. Franţa urmează să fie invitată ca alături de Statele Unite, Regatul Unit, Uniunea Sovietelor şi China să facă oficiul de gazdă transmiţând invitaţiile la conferinţa din San Francisco, ce a fost fixată pentru data de 25 Aprilie a acestui an. Ea este invitată să vină alături de Statele Unite, de Regatul Unit şi de Uniunea Sovietelor pentru a pune în practică procedura fixată în declaraţia Europei eliberate. Ea este de asemenea membră a Comisiei consultative europene căreia i s-au atribuit misiuni dintre cele mai importante, inclusiv prezentarea de sugestii către guverne cu privire la cele mai importante chestiuni legate de tratamentul ce se va aplica Germaniei şi cam, odată cu capitularea necondiţionată a Germaniei vor fi primite şi acceptate. Totul a fost prevăzut în acest domeniu. Dacă mâine ne-am găsi în faţa prăbuşirii puterii germane, nu este nimic care să nu fi fost prevăzut şi aranjat în prealabil de către această Comice consultativă europeană, compusă din d. Winant, ambasadorul Gusco şi sir William Strong, de la Foreign Office, care urmează să ne facă suge-iii şi în diferite chestiuni legate de acestea, dar mult îndepărtate de actuala preluare de către autorităţile noastre militare. Toate aranjamentele arată limpede importanţa rolund pe care Franţa este chemată să 11 joace in soluţionarea problemelor europene şi cât de mult s’a înţeles că ea treime să fie asociată strânsă cu celelalte mari puteri în această sarcină. Pentru a putea da explicaţii in plus cu privire la discuţiile de la conferinţă, am invitat pe d. Bidault, ministrul francez al afacerilor străine să viziteze Londra cu primul prilej. El a avut bunăvoinţa să vină şi în ultimele zile am avut plăcerea unor conversaţii lămuritoare cu el în cursul cărora a avut posibilitatea să obţină informaţii depline asupra intregei situaţii şi să exprime în modul cel mai eficace vederile şi dorinţele Franţei în legătură cu ea”. ORGANIZAŢIA MONDIALA PREVĂZUTĂ LA DUMBARTON OAKS Referindu-se la organizaţia mondială plănuită la Dumbarton Oaks, primul ministru a spus: „In Crimeea, cele trei mari puteri au căzut de acord asupra soluţionării problemei dificile a procedurei de vot, asupra căreia nu se găsise un răspun la Dumbarton Oaks. Acordul asupra acestei chestiuni vitale ne-a permis să facem un nou pas inainte către instituirea nouei organizaţii mondiale şi sunt in curs aranjamente pentru a se trimete invitaţii la conferinţa naţiunilor unite, ce se va întruni peste câteva luni la San Francisco. Aşi vrea să pot da Camerei amănunte complete asupra soluţionării Conferinţa de la San Francisco va aduce împreună, in urma invitaţiei Statelor Unite, a Marii Britanii, a commonwealth-ului britanic, a Uniunii Sovietelor, a guvernului provizoriu al Republicei Franceze şi a Republicei Chineze, pe toţi acei reprezentanţi ai naţiunilor unite, cari au declarat război Germaniei sau Japoniei până la 1 Martie 1945 şi cari au semnat declaraţia conferinţei naţiunilor unite. Multe ţări declară război (aplauze), sau au făcut acest lucru de la conferinţa din Ialta şi acţiunea lor trebue să fie tratată cu respect şi satisfacţie de acei cari au suferit greul şi văpaia zilei. Viitorul nostru va fi consolidat şi îmbogăţit prin participarea acestor puteri, împreună, ca membrii fondatori, să facem paşii iniţiali pentru formarea unei organizaţii mondiale din care se speră că vor face parte până în cele din urmă toate statele. De la această organizaţie puternic înarmată aşteptăm ca să împiedice războaiele de agresiune sau pregătirea în vederea unor asemenea războaie şi să permită că certurile îătre state, atât mari cât şi mici, să fie reglementate prin mijloace paşnice şi legale, prin convingere, prin presiunea opiniei publice, prin metode legale, şi, eventual, printr’o altă categorie de metode ce constituie principiie acestei nouă organizaţii. Fosta Societate a Naţiunilor, foloacestei probleme a procedurei de vot asupra căreia reprezentanţii celor trei mari puteri, inainte în desacord, au consimţit acum din tot sufletul. Am socotit însă că este potrivit ca să ne consultăm atât cu Franţa cât şi cu China şi să căutăm să obţinem consimţământul lor înainte ca formula să fie dată publicităţii. Deocamdată, nu pot să mă ocup decât în linii generale cu această chestiune. Iată dificultatea căreia a trebuit să i se facă faţă. Marilor puteri le va reveni principala sarcină de a menţine pacea şi securitatea. Noua organizaţie mondială trebue să ţină seamă de această răspundere specială a marilor puteri şi trebue să fie astfel întocmită incât să nu compromită unitatea sau capacitatea lor de acţiune efectivă dacă se recurge la ea cu un scurt preaviz. In acelaşi timp, organizaţia mondială nu poate să se bazeze pe dictatura marilor puteri. Este de datoria lor să servească omenirea şi nu să o stăpânească. (Aplauze). Socotim că procedura asupra căreia s-a căzut de acord la Ialta ţine seama de aceste două puncte esenţiale şi prevede un sistem ce este drept şi acceptabil, ţinând seama de evidentele dificultăţi pe cari le va întâlni oricine dă o atenţie deosebită chestiunii. sită într’o atât de mare măsură, şi găsită a nu corespunde în misiunile pe cari le-a asumat, va fi înlocuită printr’o organizaţie mult mai puternică în care Statele Unite vor avea un rol de o importanţă vitală (aplauze). Ea va cuprinde mult din structura şi caracteristicile predecesoarelor ei. Toate înfăptuirile din trecut, toată experienţa câştigată prin activitatea Societăţii Naţiunilor nu vor fi date de o parte, dar noua organizaţie se va deosebi de ea în punctul esenţial că nu se va înlături de la a-şi impune voinţa împotriva răufăcătorului sau rău uneltitorului, la momentul potrivit şi prin forţa armelor (aplauze). Această organizaţie ce este capabilă de progres şi desvoltare continue este în orice caz potrivită pentru faza în care lumea va intra după ce actualii noştri inamici vor fi fost doborîţi prin luptă şi noi putem avea cele mai bune speranţe — şi mai mult decât speranţa o convingere hotărâtă — că ea va apăra omenirea de o a treia repetare a agoniei ei. Cu toţi ne-am dat seama în Intervalul dintre cele două războaie mondiale de slăbiciunea unor organizaţii internaţionale a căror activitate este serios complicată da nenupeirea ce s’a Întâmplat cu prilejul construirii Turnului din (Continuare in pag. 2-a) Conferinţa dela San Francisco