Universul - Provincie, martie 1945 (Anul 62, nr. 47-70)
1945-03-02 / nr. 47
Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A* înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 49 Vineri 2 Martie 1943 4 Pagini €£L£ BIN URMA $TIAI DIN LUMEA INTRIAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23* 2S CENTRALĂ TELEFONICA A ZIARULUI: 340.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 ION LUGOSIAim EVOLUŢIA SITUAŢIEI ITALIEI Au trecut 18 luni de când Italia democrată semna, în împrejurări daramatice, armistiţiul cu Naţiunile Unite victorioase. Angajată într’im război cu totul impopular , de dictatura fascistă, naţiunea italiană a fost târîtă până la marginea prăpastiei şi numai printr’o 11 supremă sforţare a unor oameni , dar văzători ea a putut fi salvată şi liberată, în mare parte, de , jugul fascist şi de cel hitlerist. Din acest moment sentimentelereale ale poporului italian s’au putut afirma, iar acţiunea partizanilor, încurajată şi susţinută de conaţionalii liberaţi, a devenit din ce în ce mai eficace. Eforturile Italiei democrate au fost considerabile şi în toate di- recţiile, cu toate greutăţile ce îi stau în cale. Cu o economie ruiinată, fără mijloace de transport, cu armata risipită, cu oraşe distruse şi cu o populaţie lipsită de strictul necesar, Italia democrată a reuşit totuşi să urmeze o cale ascendentă şi, treptat, să devie alături de puterile aliate o cobeligerantă efectivă, aducând prin contribuţia ei reale servicii cauzei aliate. Condiţiile armistiţiului semnat de Italia au rămas totuşi necunoscute marelui public. Ele n’au fost date publicităţii şi aceasta desigur in urma unui acord între Naţiunile Aliate şi guvernul italian. Dar, intre timp, eforturile guvernului, cu Sprijinul naţiunii Italiene, au încadrat Italia democrată nu numai în ideologia teoretică a democraţiei ci în realita- t tea însăşi şi în aşa mod încât Co-I misiunea de control Interaliată v şi-a putut forma convingerea Sa , ce priveşte sinceritatea şi realitatea sentimentelor Italiei democrate. Această convingere a dus, în primul rând, la acordarea statutului de cobeligeranţă. Italia nu mai era ţara fost inamică şi învinsă: ea devenea cobeligerantăpentru o cauză comună alături de ■ Naţiunile Aliate. Era o constatare a unei situaţii de fapt cu consecinţe de ordin politic şi moral, dacă nu imediate dar, desigur, evolutive şi consecutive pentru situaţia internaţională a Italiei. Aceasta se adevereşte acum prin hotărîrea luată de comisiunea aliaţilor de a recunoaşte guvernului italian autoritatea nestingherită asupra relaţiilor sale externe şi asupra altor afaceri italiene ce erau până acum controlate de comisia aliată. In mod indirect se află astfel azi unele din clauzele armistiţiului şi dacă ele n’au fost până acum publicate, este evident că dela început exista intenţia ca ele să fie cu timpul înlăturate. Italia redevine azi ca stat suveran în relaţiile lui internaţionale. El îşi întăreşte şi completează de asemenea şi suveranitatea internă prin faptul că va putea numi orice funcţionar şi va putea da decrete fără a cere aprobarea comisiei aliaţilor. Mai mult, comisiile aliate din oraşele de provincie italiene vor fi retrase, iar comisia centrală de la Roma rămânând ca un organ central consultativ şi de colaborare cu guvernul italian. Bucuria resimţită de populaţia italiană în faţa acestor deosebit de importante rezultate ale propriilor ei eforturi, ale loialităţii şi sincerităţii cu care ea s-a încadrat şi a activat alături de puterile democratice şi cu care guvernul italian şi-a respectat angajamentele luate, este resimţită şi de opinia publică românească. Noi însă trebue să vedem în acest rezultat şi un exemplu care să ne încurajeze în speranţele noastre şi să ne îndemne să unim, în înţelegere şi linişte, toate sforţările noastre pentru a câştiga desăvârşita încredere a Naţiunilor Unite în ce priveşte stricta îndeplinire a greutăţilor armistiţiului şi pentru a spori potenţialul de luptă al bravilor noştri ostaşi cari fac minuni de vitejie alături de victorioasa armată roşie. Italia democrată a suferit mult. Ea a făcut faţă acestor suferinţe printr-o voinţă de nesdruncinat şi o disciplină de fier. Evoluţia a fost continuă şi chiar pe plan militar, cu toate greutăţile inerente situaţiei tragice în care se găsea armata italiană în momentul semnării armistiţiului. Acestor eforturi, naţiunile aliate, recunoscându-le valoarea şi sinceritatea, le-au răspuns cu fapte de prietenie şi de încredere, cobeligeranţa întâi şi apoi suveranitate absolută ca putere pe plan internaţional, autoritatea necontrolată în activitatea internă. Evoluţia desigur nu se va opri aeci, nici de o parte, nici de cealaltă. Concluzia noastră nu poate fi decât aceasta: să înregistrăm această evoluţie sub îndoitul ei aspect, ca o dovadă de realitate a naţiunilor unite faţă de acel care se încadrează în mod sincer alături de ele în lupta contra tiraniei şi ca o dovadă la ce rezultate fericite poate ajunge o ţară — chiar după ce a comis o greşală istorică covârşitoare şi pe care a ispăşit-o prin suferinţe atât de dramatice — prin muncă, prin unitate de acţiune, prin înţelegere, prin ordine şi prin respectarea angajamentelor luate. TRUPELE ROMÂNE ŞI SOVIETICE IN PLINĂ ÎNAINTARE IN CEHOSLOVACIA MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 26 FEBRUARIE 1945 In zona munţilor Tatra Mică de la vest şi sud-vest Brezno, trupele Armatei a 4-a română au cucerit — după lupte grele— noi înălţimi, puternic apărate de inamic. Pe valea râului Slatina, Divizia 21 Infanterie română —de sub comanda, generalului de brigadă Antonescu Petre— luptând cu o deosebită vitejie, în legătură cu tapele sovietice, a cucerit după lupte crâncene, localitatea Viglas cu cetatea şi castelul din defileul cu acelaşi nume, precum şi oraşul şi nodul de cale ferată Zvor Slatina. Pentru aceste strălucite fapte de arme, comandamentul sovietic a adus mulţumiri comandantului, corpului ofiţeresc şi trupei Diviziei 21 Infanterie. In masivul Iavorina, trupele armatei I-a română — după 2 zile de lupte crâncene — duse într’un teren foarte accidentat, cu zăpadă mare şi cu drumurile minate, au rupt poziţia de rezistenţă inamică, cucerind o serie de înălţimi importante şi numeroase localităţi, printre care: — cota 1024, a doua mare înălţime a masivului Iavorina, şi cota 777; — oraşul şi nodul de cale ferată Senograd, precum şi localităţile: Lonec, Driena, Pod Javorina, Certaz, Lackov, Kostoiami, Simon, Polom, Zemianski, Vrbovac şi Mladonîţa, înaintarea continuă. UN DAR AL AVIAŢIEI AMERICANE PENTRU CRUCEA ROŞIE in semn de recunoştinţă pentru serviciile pe care Crucea Roşie Română le-a adus prizonierilor americani din România şi in special ofiţerilor şi ostaşilor forţelor aeriene a Statelor Unite, generalul Ira C. Baker, comandantul general al forţelor aeriene din Mediterana, prin intermediul d-lui general Schuyler, a donat Crucii Roşii o cantitate însemnată de medicamente. Aceste toate au fost distribuite spitalelor de pe front. MUNCA IN U. R. S. S. ESTE O CHESTIUNE DE ONOARE, GLORIE, BĂRBĂŢIE §i EROISM de MARIA KAREVA Strălucitele succese ale armatelor roşii sovietice nu ar fi fost de conceput fără munca plină a întregii Ţări Sovietice. Cu toata marile greutăţi ce-i stăteau în cale, poporul, însufleţit de focul sacru al patriotismului, a furnizat pentru armată şi ţarătot ceea ce era necesar pentru apărare şi înaintarea ei victorioasă, tot ceea ce era de folos pentru înfrângerea duşmanului. De vinde au luat oamenii sovietici puterea ca nu numai să-şi apere ţara în lupte, pe viaţă şi pe moarte împotriva maşinii hitteriste de război ci şi să acorde ajutor şi altor popoare în lupta lor cu hoardele fasciste? Sistemul economic socialist şi proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie care constitue fundamentul economic al statului nostru, sunt isvorul acestor victorii. Revoluţia noastră din Octombrie 1917 a deschis, pentru prima oară în istoria omenirii, orizonturi nemărginite desvoltării forţelor de producţie şi folosirii tuturor posibilităţilor muncii sociale. Eliberată de lanţurile strâmte ale egoismului hrăpăreţ al exploatatorilor, munca producătorului direct a devenit în U. R. S. S. un isvor nesecat cre, bogăţie naţională, de bună stare progresivă a masselor oamenilor muncii. Socializarea mijloacelor şi uneltelor de producţie a condiţionat colaborarea tovărăşească şi ajutorul reciproc al oamenilor eliberaţi de exploatare. Caracterul muncii şi atitudinea faţă de muncă s-au schimbat radical. Munca în U R. S. S., munca liberă, munca pentru sine şi pentru societate în întregul ei, a înlăturat pe trântorii ce trăesc Ora exploatare, a transformat Întreaga societate intr’o societate a oamenilor muncii, cari se folosesc liber de rezultatul ironcal fot colective. Tocmai prin aceste trăsături ale muncii din U.R.S. se şi explică măreţele succese ale Uniunii Sovietice, care au transformat într’un timp scurt o ţară înapoiată din punct de vedere economic şi culturali, într’o mare putere industrială, înzestrată cu cea mai înaintată tehnică, într’o ţară ce a lichidat crizele economice şi şomajul şi are a asiguratsporirea necontenită a bunei stări a maselor şi înflorirea culturii. Munca în U. R S. S. este privită c fiecare cetăţean nu ca o chestiune particulară a lui, ci ca o chestiune ce priveşte toată societatea, ca o chestiune de onoare, de vrednicie şi de eroism. Această nouă atitudine faţă de muncă se reflectă în Constituţia Statului Sovietic. Marele conducător al poporului sovietic, Stalin, a spus: „Fiecare om al muncă din U. R. S. S. se simte cetăţean liber al ţării sale. El poate activa în viaţă publică. Şi dacă munceşte bine şi dă societăţii ceea ce poate, da, el este un erou al muncii şi e încununat cu glorie”. In U. R. S. S- muncitorid cu iniţiativă, conştiincioşi se bucură de stimă şi consideraţie. Fruntaşii din orice ramură a muncii sunt bine cunoscuţi în toată ţara. „Ceea ce determină situaţia fiecărui cetăţean în sânul societăţii nu este nici situaţia lui în ce priveşte averea, nici origina naţională, nici sexul, nici funcţia ce o ocupă , aptitudinile lui personale şi munca lui personală”. (Stalin). Noua atitudine a poporului din U. R. S. S. faţă de muncă şi-a găsit expresia în mişcări de masse foarte puternice ca întrecerea socialistă, mişcarea uxarahilor, mişcarea stahanovistă. Esenţa întrecerii socialiste constă în tendinţa maselor de a ajunge la o ridicare generală a economiei naţionale prin ajutor reciproc tovărăşesc şi prin ajutorarea celor rămaşi în urnă ca să poată ajunge la nivelul celor ce stau în frunte. întrecerea socialistă s-a născut chiar în primii ani de existenţă a statului sovietic la aşa numitele „Subbotnicuri” (Sâmbete) De atunci a evoluat şi a luat caracterul unei mişcări generale populare. întrecerea constă din obligaţiile pe care muncitorii şi colhoznicii le (Continuare in pag. 2-a) MINISTERUL EDUCAŢIEI INTERZICE PARTICIPAREA ELEVILOR LA ACŢIUNI POLITICE Ministerul educaţiei, fiind informat că de câtăva vreme a început să se facă o intensă propagandă printre elevi pentru a se înscrie în diferite organizaţii cu caracter politic — sustrăgându-i astfel deja studii — a comunicat tuturor şcoalelor de băieţi şi fete că, în conformitate cu dispoziţiile art. 247 din regulamentul de funcţionare a şcoalelor secundare, ministerul interzice elevilor să participe la acţiuni politice, sau să facă parte din vreo grupare politică. Ministerul a luat în studiu organizarea tineretului după nouil® directive democratice ale ţării — în cadrul şcoalei — şi în curând se vor comunica măsurile luate, spre a fi puse în aplicare. Până atunci, însă, vor fi aplicate dispoziţiunile în vigoare ale regulamentului. __ | După dureroasele incidente de Sâmbătă, viaţa noastră politică — şi aşa destul de frământată — cunoaşte momente de tensiune îngrijorătoare. Toată lumea nădăjdueşte că sufletele şi minţile tuturor conducătorilor partidelor democratice, cari au dat Suveranului concursul lor preţios la înfăptuirea actului dela 23 August 1944, vor găsi şi acum soluţia împăciuitoare, care să înlăture motivele de desbinare şi discordie. Războiul nu s’a sfârşit şi, potrivit obligaţiilor liber consimţite, armata noastră duce lupta alături de marea şi puternica armată sovietică, împotriva duşmanului comun, hitlerismul. Pentru aprovizionarea armatei cu cele necesare, pentru îndeplinirea condiţiilor armistiţiului, pentru asigurarea hranei populaţiei, pentru însăşi aşezarea vieţii noastre publice pe baze cu adevărat democratice, trebue să facem tot posibilul ca munca rodnică să continue în linişte şi fiecare să-şi îndeplinească îndatoririle către colectivitatea din care face parte, iar primii cari trebue să dea exemplul sunt conducătorii tuturor partidelor democratice, punând capăt frământărilor dăunătoare bunului mers al treburilor publice şi al vieţii economice. Patriotismul lor luminat, simţămintele lor de prevedere şi de judecată — virtuţi cari au făcut din hotărârea de la 23 August 1944 un act de o mare valoare istorică pentru neamul şi ţara lor — trebue să găsească şi de data aceasta calea deciziei armonioase şi a înţelegerii reciproce, socotind, ca şi atunci, că de noi înşine, de deciziile noastre, depind existenţa, propăşirea, viitorul şi continuitatea poporului român. Când Suveranului, care a făcut în împrejurări istorice dovadă de atâta maturitate politică, sprijinul lor devotat şi loial pentru rezolvarea cât mai grabnică şi înţeleaptă a crizei de azi, ei vor răspunde în întregime cerinţelor democraţiei româneşti şi ţării care a făcut şi face atâtea grele sacrificii pentru a se îndruma pe calea unui viitor mai bun. CALEA ÎNŢELEGERII ! UNA DIN CELE MAI MARI BĂTĂLII DE TANCURI ESTE IN PERSPECTIVĂ PE FRONTUL DE VEST Londra, 26 (Rador). — Jon Imehe, redactorul militar al agenţiei „Reuter” scrie: Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri ale războiului este în perspectivă. Germanii anunţă că 6 diviziiblindate americane aşteaptă semnalul pentru a înainta pe fronturile armatelor întâia şi a noua. Germanii nu mai au o forţă similară blindată la dispoziţia lor, de când au transferat armata a şasea blindată pe frontul din est. Aceasta a făcut cafrontul de vest să aibă numai cinci sau şase divizii de tancuri şi germanii par că nu vor să-şi ia riscul de a le arunca într’o bătălie deschisă în câmpia din faţa Coloniei, unde ar avea de înfruntat toată greutatea forţelor aeriene aliate tactice, ca şi forţele masate ale generalului Eisenhower de tancuri şi de distrugătoare de tancuri. Germanii trebue să se retragă deci în tabăra fortificată din oraşul Colonia, care adăposteşte acum mai puţin de zece la sută din populaţia iniţială. Probabil că Rundstedt va evita o bătălie deschisă şi va încerca să stânjenească înaintarea aliată prin reţeaua de regiuni fortificate şi ruine care există în faţa trecerilor peste Rin şi apără pătrunderea în inima uterului. Totuşi, purtătorii de cuvânt germani nu ştiu încă dacă actualul atac are în adevăr scopul să facă o pătrundere, sau joacă acum rolul pe care l-a jucat armata generalului Patton In Normandia. Un lucru este sigur și anume că întreaga măsură a ofensivei generalului Eisenhower a început să se arate. TRUPELE ALIATE SE APROPIE DE COLONIA Londra, 26 (Rador). — D. Doon Campbell, trimisul special al agenţiei „Reuter” pe lângă grupul 21 de armată, transmite: Toate capetele de pod de peste Roer au fost acum unite între ele și tancurile și tunurile americane trec peste râu în număr tot mai mare. Localitatea Steinstrass, la 8 km. răsărit de Juelieh, pe şoseaua principală ce duce spre Colonia, a fost cucerită. Trupele aliate se află acum la mai puţin de 24 km, de Colonia. La nord de Steinstrass, aliaţii au cucerit localităţile Lieb, Hollen, Lövenich, Katzen şi Etem, la nord de Dueren. * Paris, 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter” transmite: Cu două ceasuri înainte de întuneric infanteria canadiană în cooperare cu tancuri au început să atace pe frontul de nord al Rinului la sud-vest de Colt a 3-a americană a cucerit Duşmănică zece localităţi, a curăţat una de inamic şi a pătruns în alte trei. Trecerile peste râul Pruejj, la nord de Echternach, realizaţi în cursul nopţii, se intensifică. Pe de altă parte, armata a 9-a a atins cu unităţile sale de inşi fanterie localitatea Rödingen, III î 8 km. nord-est de Juelch, mai lovind în sistemul de apărare german la sud de oraş. Rezistenţa inamicului nefiind deosebit de puternică, pierderile canadienilor au fost ușoare și el au înaintat 3 km. In primele trei ore creând astfel o pungă 1st sud de Calcar. Londra, 26 (Rador). — Armata Canadienii atacă pe frontul de nord al Rinului AGRICULTURA IMPREZIUA ÎNSĂMÂNŢAU DE PRIMĂVARĂ In cadrul acţiunii pentru intensficarea însămânţărilor de primăvară, ministerul agrculturii a hotărit — la propunerea Comitetului însăminţărilor ■ sa, se acorde premii personalului technic şi ajutător, care se va distinge prin hărnicie, pricepere şi tragere de inimă în promovarea acestei acţiuni Pedagogiceşte vorbind, măsura este foarte bună pentru desţelenirea energiilor şi stimularea iniţiativelor între factorii cari formează aparatul de executare pe teren a lucrărilor agricole, dacă ţinem seama de lipsurile şi greutăţile excepţionale ce are de întâmpinat, în împrejurările actuale o asemenea întreprindere. Este o misiune delicată şi complexă, pentru îndeplinirea căreia se cer sforţări dincolo de limita comună, iar dacă rezultatele lor vor aduce un spor de câştig pentru ţară, apoi drept este să se recunoască şi să se răsplătească meritele celor prin care se vor fi obţinut asemenea rezultate. Dar atâta nu este de ajuns. Grija cea mare trebue pusă în primul rând pe mulţumirea şi liniştea agricultorului însuşi, pe stimularea naturală a râvnei lui de lucru, care nu poate să vină decât dela preţuri cu adevărat remuneratorii pentru produsele lui şi dela preţuri raţionale pentru articolele necesare gospodăriei lui, apoi dela credite lesni,coloase, cu dobânzi suportabile, cum şi dela asigurarea acelui minimum de condiţiuni prielnice de lucru, fără de care toate sforţările şi toată bunăvoinţa lor s’ar risipi în vânt. Fără asigurarea acestui minim de condiţiuni locale şi generale, nici chiar factorii chemaţi să conducă şi să execute programul însămânţărilor pe teren nu vor putea realiza mare lucru, oricât de extraordinare ar fi însuşirile lor dinamice şi oricât de îmbietoare premiile de stimulare anunţate. Agricultura are de învins ari lipsuri de ordin local şi dificultăţi de ordin general deosebit de serioase. Regiuni întregi sunt lipsite de vite şi unelte de muncă, de sămânţă selecţionată, de nutreţ pentru vitele de muncă, şi de combustibil pentru maşinile agricole. Ba, chiar în multe locuri se simte chiar lipsa braţelor de lucrustevăr şi că luarea măsurilor pentru împlinirea acestor goluri este anunţată aproape zilnic prin radio şi presă, dar se pare, că puţine din ele ajung să-şi vadă efectul pe teren, de îndată ce agricultorii, prin organizaţiunile lor, nu încetează să se plângă. Un comitet al Uniunii Sindicatelor agricole anunţa Sâmbăta trecută că dispoziţia privitoare la aprovizionarea agricultorilor cu combustibilul şi uleiurile necesare pentru tractoare nu s’a executat nici până azi, că depozitele judeţene încă n’au primit cantităţile cu cari s’au înscris agricultorii, plătind şi costul anticipat, deşi în luna Martie se deschide campania de lucru. In schimb, printr’o decizie recentă s’a dispus blocarea tuturor mărfurilor importate pentru care care mai sunt sume de achitat, fără să se ţie seama că în această situaţie intră şi uneltele şi maşinile agricole destinate lucrărilor agricole din primăvara aceasta. Şi tot atât de greu atârnă în dispoziţia de lucru a agricultorului nostru lipsa actuală de rentabilitate a plugăriei, din cauza comprimării preţurilor agricole şi inflaţiunii preţurilor industriale; lipsa şi scumpetea creditelor; greutăţile de transport şi toate măsurile de restricţiune, care apasă, aproape neîntrerupt agricultura şi pe agricultorii de ţara noastră, încă de la primul război mondial. Iar, peste toate acestea, trebue să admitem că neliniştea din ţară nu este de natură nici să întărească sentimentul de siguranţă în rândurile proprietarilor agrari, nici să stimuleze râvna lor de lucru şi de investiţiuni. De aci, necesitatea de a se creia — cu orice sforţări şi cu orice sacrificii — acel minimum de condiţiuni locale şi generale, necesar desfăşurării efortului agricol şi care va fi stimulentul cel mai sigur şi cel mai preţios atât pentru agricultor, cât şi pentru organele oficiale de execuţie pe teren. Organizarea păţii expusă de d. Steffimius Mexico, 26 (Rador). — D. Steftinius, secretar al departamentului de Stat nordamerican, vorbind Duminică la postul de radio din capitala Mexicului, a spus între altele: „Este deosebit de potrivit faptul că seriile de comunicări la radio cu privire la organizarea păcii să fie începute de la Conferinţa naţiunilor americane, din Mexic. Această conferinţă urmează în mod fericit după întrevederea din Crimeea, care a dat la iveală liniile mari ale ţelurilor şi scopurilor naţiunilor asociate in acest război şi care a iniţiat reuniunea naţiunilor de la San Francisco. La conferinţa de la San Francisco, toate naţiunile unite vor participa la fixarea mecanismului permanent al securităţii internaţionale Ele vor participa ca state independente şi suverane. Egalitatea de suveranitate a naţiunilor, mari şi mici, este principiul de bază ce stă la temelia propunerilor”. P. Stettinius a declarat mai departe că propunerile de la Dumbarton Oaks sunt incomplete şi trebuesc desăvârşite în mai multe privinţi importante. „Aceasta este una din marile realizări ale Conferinţei din Crimeea. Odată organizaţia mondială stabilită şi întreprinse măsurile de bunăstare socială şi economică, sensul cu adevărat democratic al organizaţiei mondiale pentru pace va deveni aparent. De pe acum noi am oferit Conferinţei rezoluţii menite să realizeze o cooperare mai eficace a republicelor nordamericane în noua structură mondială ce se propune”. Secretarul departamentului de Stat nordamerican a încheiat: „Aci, în oraşul Mexico, am căutat să sprijinim metodele democratice prezentând o rezoluţie care declară dreptul popoarelor de a avea liber acces la informaţii. In felul acesta şi numai în acest fel, se va afirma adevărul durman al tiraniei — în slujba libertăţii şi a securităţii’1, . — ----- ^ ORAŞUL LAUBAN DIN SAXONIA OCUPAT DE TRUPELE MAREŞALULUI KONIEV Londra, 26 (Rador). — Agenţia „Reuter" semnalează o ştire transmisă în noaptea de Luni spre Marţi de agenţia germană D. N. B., care anunţa că trupele mareşalului Koniev, urmărind o străpungere în Saxonia, au pătruns în oraşul Lauban, situat la 19 km. de Goerlitt. GENERALUL DE GAULLE FELICITA PE MAREŞALUL STALIN Moscova, 26 (Rador). — Mareşalul Stalin a primit următoarea telegramă de felicitări din partea generalului de Gaulle cu prilejul celei de a 27-a aniversări a armatei roşii: „In luptă şi victorie, armata roşie îşi sărbătoreşte azi aniversarea. Vă rog, domnule Mareşal, să transmiteţi armatelor glorioasă de sub comanda-voastră expresia recunoştinţei şi admiraţiei armatei şi poporului francez.*. Primul convoi aliat a trecut prin Manete Cairo, 26 (Rador). — CoresponderM, agenţiei Reuter transmite : Se poate desvălui acum că primul convoi aliat a trecut prin Dardanele acum câteva săptămâni. Convoiul transporta între altele şi echipament şi vehicule pentru delegaţii englezi care au luat pare la conferinţa din Yalta. ❖ Londra, 26 (Rador). — Corespondentul din Istambul al ziarului „Times“, discutând consecinţele declaraţiei de război a Turciei, scrie că singurul lucru ce poate fi privit ca sigur este intrarea în vigoare a clauzei coravenţiei de la Montreux, prin aarlf guvernul turc are deplină libertate să permită trecerea prinţ strâmtori a vaselor de război ale ţărilor beligerante. Şi Angara, 26 (Rador). — Notţa turcă de declarare a războiului a fost remisă la legaţia Elveţiei pentru a fi transmisă în Genasonia şi Japonia. Ofiţerii aliaţi, aflaţi în Turelay vor umbla acum în uniformă. CUM SE DESFASOARA EVENIMENTELE POLITICE Audienta d-lui general N. Rădescu la M. S. Regele. — Tensiunea dintre preşedintele consiliului şi F. N. D. In urma incidentelor sângeroase produse Sâmbătă după amiază cu prilejul manifestaţiei F. N. D., situaţia politică a ajuns la o nouă încordare. De data aceasta pare exclusă o înţelegere asupra acţiunii de guvernare a actualei formaţiuni MAIESTATE, Populaţia Capitalei — întrunită astăzi, 24 Februarie 1945, într’o uriaşă adunare în Piaţa Naţiunii, continuată printr’o demonstraţie paşnică pe străzile oraşului, în drum spre Piaţa Palatului Regal, unde urmau să vorbească domnii miniştri Lotar Rădăceanu şi Lucreţiu Pătrăşcanu,a fost atacată în mod mişelesc cu salve de mitralieră trase din clădirile ministerului de interne, prefecturii poliţiei şi din Palatul Regal. Elementele fasciste din Armată, concentrate acolo din ordinul asasinului Rădescu, au ucis şi au rănit grav mai mulţi cetăţeni. In aceiaşi vreme la Craiova, Caracal şi Braşov, alţi cetăţeni au căzut sub gloanţele elementelor fasciste din armată. Sub zidurile Palatului Regal a curs sângele poporului. Asasinii Rădescu, Negulescu, Maniu şi clica lor compromit astfel coroana şi vor să anihileze Împotriva demonstraţiei paşnice organizată de F. N. D. în Capitală, s’a tras din clădirea Ministerului de Interne, dela Prefectura de Poliţie şi dela ferestrele Palatului Regal cu arme şi mitraliere. Generalul Rădescu este autorul direct al asasinatelor în massă săvârşite în Capitala ţării. Răspunsul împotriva acestui act criminal nu poate fi decât unul singur: demiterea imediată a lui Rădescu şi imediata lui arestare. Cele petrecute la Bucureşti, s-au repetat identic , după acelaşi plan la Craiova, Caracal şi Braşov, unde, în cursul zilei de Sâmbătă, au căzut morţi şi răniţi dintre paşnicii manifestanţi ai F. N. D -ului. Călăul Rădescu, cu sprijinul direct al lui Iuliu Maniu şi al tuturor celor care sunt sprijinitorii pe faţă ai legionarismului şi ai fascismului la noi în ţară, au făcut să curgă în toată ţara sângele ministeriale. Presa fenedeului şi Consiliul F. N. D. prin comunicatul pe care l-a afişat, fie responsabil pe primul ministru de incidentele întâmplate cerând ca d. general Rădescu să-şi prezinte demisia, actul de la 23 August. După şase luni de când România trebuia să aibă un regim realmente democratic, aşa cum o doresc şi marile Naţiuni Aliate, se trece la acte dictatoriale de teroare împotriva poporului. Subsemnaţii miniştri ai Frontului Naţional Democrat, în numele poporului adânc revoltat, protestează cu indignare împotriva asasinării cetăţenilor paşnici şi cer demiterea imediată a guvernului condus de călăul Rădescu şi arestarea şi sancţionarea vinovaţilor răspunzători de masacrul din 24 Februarie 1945. PETRU GROZA GH. GHEORGHIU-DEJ LOTAR RÄDÄCEANU LUCREŢIU PĂTRĂŞCANU ŞTEFAN VOITEC G. VLÃDESCU-RACOASA Ing. NICOLAU TEOHARI GEORGESCU ROMULUS ZARONI unor cetăţeni care şi-au manifestat doar voinţa şi dorinţa lor de a apăra libertăţile şi drepturile cetăţeneşti. Guvernul prezidat de asasinul Rădescu trebue demis imediat, fără un ceas înformere. Organizatorii războiului civil trebue puşi în imposibilitate de a-şi continua munca lor criminală. Soarta României şi viitorul poporului român sunt în cea mai mare primejdie. Chemăm massele populare din întreaga ţară la lupta de distru-M. S. Regele, care se afla la Sinaia, a venit Luni dim. în Capitală. La orele 10 juni. Suveranul a primit în audienţă pe d. C. Vişoianu, ministrul afacerilor străine. La orele 11, M. S. Regele a cere, fără cruţare, a fascismului şi a tuturor uneltelor sau prote- guitorilor lui — începând cu Ră* descu, Iuliu Maniu, General Ne* gulescu, ministru de război, Gerneral Anton, Ilie Iilzăr şi toţi ceielalţi din clicile reacţionare —, le chemăm la luptă cu puteri înzecite pentru înfăptuirea unui guvern al F. N. D.-ului, singura garanţie că România va păşi cu hotărîre pe calea unei reale şi definitive democratizări. Moarte fasciştilor! CONSILIUL FRONTULUI NAŢIONAL DEMOCRAT ADRESA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT CATRIl COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST Comitetul central al partidului social-democrat a trimis Comitetului central al partidului comunist, următoarea adresă: Onor. Comitetului Central al Partidului Comunist Loco Faţă de atacurile rasiste îndreptate direct împotriva tavaritaşilor Ana Pauker şi Vasile Lucaţ de către Preşedintele consiliului de miniştri, Comitetul Central al partidului social democrat, exprimă întreaga sa revoltă contra a acestei încercări de reînviere a spiritului hitlerist, precum şi solidaritatea şi simpatia pentru cei doi încercaţi luptători ai clasei muncitoare. Comitetul central al partiduli social democrat , DESACORDUL DINTRE PREŞEDINTELE CONSILIULUI ŞI F. N. D. Desacordul ivit astfel între, preşedintele consiliului de niştri şi F. N. D. , desacord ce se accentuiază pe de câtă parte şi între partidele istorice şi F. N. D., este de natură să îngreuneze actuala colaborării a grupărilor politice din guvern. trimit pe d. general N. Rădescu, preşedintele consiliului, care a făcrut Suveranului un raport astte pra ultimelor evenimente pos A See. (Continuare in pag. 3-a) Telegrama membrilor F. N. D. Comunicatul Consiliului Frontului National Democrat Audienta d-lui general Rădescu la Suveran"