Universul - Provincie, martie 1945 (Anul 62, nr. 47-70)

1945-03-02 / nr. 47

Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A* înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 49 Vineri 2 Martie 1943 4 Pagini €£L£ BIN URMA $TIAI DIN LUMEA INTRI­AGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23* 2S CENTRALĂ TELEFONICA A ZIARULUI: 340.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 ION LUGOSIAim EVOLUŢIA SITUAŢIEI ITALIEI Au trecut 18 luni de când Italia democrată semna, în împrejurări daramatice, armistiţiul cu Naţiu­nile Unite victorioase. Angajată într’im război cu totul impopular , de dictatura fascistă, naţiunea ita­­­­liană a fost târîtă până la margi­­­­nea prăpastiei şi numai printr’o 11 supremă sforţare a unor oameni , d­ar văzători ea a putut fi salvată­­ şi liberată, în mare parte, de , jugul fascist şi de cel hitlerist.­­ Din acest moment sentimentele­­reale ale poporului italian s’au­­ putut afirma, iar acţiunea parti­­­­zanilor, încurajată şi susţinută de­­ conaţionalii liberaţi, a devenit din­­ ce în ce mai eficace.­­ Eforturile Italiei democrate au fost considerabile şi în toate di-­­ recţiile, cu toate greutăţile ce îi stau în cale. Cu o economie rui­­­i­nată, fără mijloace de transport, cu armata risipită, cu oraşe dis­truse şi cu o populaţie lipsită de strictul necesar, Italia democrată a reuşit totuşi să urmeze o cale ascendentă şi, treptat, să devie alături de puterile aliate o cobe­­ligerantă efectivă, aducând prin contribuţia ei reale servicii cauzei­­ aliate. Condiţiile armistiţiului semnat de Italia au rămas totuşi necu­noscute marelui public. Ele n’au fost date publicităţii şi aceasta desigur in urma unui acord în­tre Naţiunile Aliate şi guvernul italian. Dar, intre timp, eforturile guvernului, cu Sprijinul naţiunii Italiene, au încadrat Italia demo­crată nu numai în ideologia teo­retică a democraţiei ci în realita- t tea însăşi şi în aşa mod încât Co-­I misiunea de control Interaliată v şi-a putut forma convingerea Sa , ce priveşte sinceritatea şi realita­tea sentimentelor Italiei demo­crate. Această convingere a dus,­­ în primul rând, la acordarea sta­tutului de cobeligeranţă. Italia nu­­ mai era ţara fost inamică şi în­vinsă: ea devenea cobeligerantă­­pentru o cauză comună alături de ■ Naţiunile Aliate. Era o constatare a unei situaţii de fapt cu conse­cinţe de ordin politic şi moral, dacă nu imediate dar, desigur, evolutive şi consecutive pentru si­tu­aţia internaţională a Italiei. Aceasta se adevereşte acum prin hotărîrea luată de comis­iu­nea aliaţilor de a recunoaşte gu­vernului italian autoritatea ne­­stingherită asupra relaţiilor sale externe şi asupra altor afaceri italiene ce erau până acum con­trolate de comisia aliată. In mod indirect se află astfel azi unele din clauzele armistiţiu­lui şi dacă ele n’au fost până acum publicate, este evident că dela început exista intenţia ca ele să fie cu timpul înlăturate. Italia redevine azi ca stat su­veran în relaţiile lui internaţio­nale. El îşi întăreşte şi comple­tează de asemenea şi suveranitatea internă prin faptul că va putea numi orice funcţionar şi va pu­tea da decrete fără a cere apro­barea comisiei aliaţilor. Mai mult, comisiile aliate din oraşele de provincie italiene vor fi retrase, iar comisia centrală de la Roma rămânând ca un organ central consultativ şi de colaborare cu guvernul italian. Bucuria resimţită de populaţia italiană în faţa acestor deosebit de importante rezultate ale pro­priilor ei eforturi, ale loialităţii şi sincerităţii cu care ea s-a înca­drat şi a activat alături de pu­terile democratice şi cu care gu­vernul italian şi-a respectat an­gajamentele luate, este resimţită şi de opinia publică românească. Noi însă trebue să vedem în acest rezultat şi un exemplu care să ne încurajeze în speranţele noastre şi să ne îndemne să unim, în înţelegere şi linişte, toate sfor­­ţările noastre pentru a câştiga desăvârşita încredere a Naţiuni­lor Unite în ce priveşte stricta îndeplinire a greutăţilor armisti­ţiului şi pentru a spori potenţialul de luptă al bravilor noştri ostaşi cari fac minuni de vitejie alături de victorioasa armată roşie. Italia democrată a suferit mult. Ea a făcut faţă acestor suferinţe printr-o voinţă de nesdruncinat şi o disciplină de fier. Evoluţia a fost continuă şi chiar pe plan militar, cu toate greutăţile ine­rente situaţiei tragice în care se găsea armata italiană în momen­tul semnării armistiţiului. Aces­tor eforturi, naţiunile aliate, re­­cunoscându-le valoarea şi since­ritatea, le-au răspuns cu fapte de prietenie şi de încredere, cobeli­­geranţa întâi şi apoi suveranita­te absolută ca putere pe plan in­ternaţional, autoritatea necon­trolată în activitatea internă. E­­voluţia desigur nu se va opri aeci, nici de o parte, nici de cealaltă. Concluzia noastră nu poate fi decât aceasta: să înregistrăm a­­ceastă evoluţie sub îndoitul ei aspect, ca o dovadă de realitate a naţiunilor unite faţă de acel care se încadrează în mod sincer ală­turi de ele în lupta contra tira­niei şi ca o dovadă la ce rezul­tate fericite poate ajunge o ţară — chiar după ce a comis o gre­­şală istorică covârşitoare şi pe care a ispăşit-o prin suferinţe atât de dramatice — prin muncă, prin unitate de acţiune, prin în­­ţelegere, prin ordine şi prin res­pectarea angajamentelor luate. TRUPELE ROMÂNE ŞI SOVIETICE IN PLINĂ ÎNAINTARE IN CEHOSLOVACIA MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 26 FEBRUARIE 1945 In zona munţilor Tatra Mică de la vest şi sud-vest Brezno, trupele Armatei a 4-a română au cucerit — după lupte grele— noi înălţimi, puternic apărate de inamic. Pe valea râului Slatina, Divizia 21 Infanterie română —de sub comanda, generalului de briga­dă Antonescu Petre— lup­tând cu o deosebită vitejie, în legătură cu tapele sovietice, a cucerit după lupte crâncene, lo­calitatea Viglas cu cetatea şi castelul din defileul cu acelaşi nume, precum şi oraşul şi nodul de cale ferată Zvor Slatina. Pentru aceste strălucite fapte de arme, comandamentul so­vietic a adus mulţumiri comandantului, corpului ofiţeresc şi tru­pei Diviziei 21 Infanterie. In masivul Iavorina, trupele armatei I-a română — după 2 zile de lupte crâncene — duse într’un teren foarte accidentat, cu zăpadă mare şi cu drumurile minate, au rupt poziţia de rezis­tenţă inamică, cucerind o serie de înălţimi importante şi nume­roase localităţi, printre care: — cota 1024, a doua mare înălţime a masivului Iavorina, şi cota 777; — oraşul şi nodul de cale ferată Senograd, precum şi loca­lităţile: Lonec, Driena, Pod Javorina, Certaz, Lackov, Kostoiami, Simon, Polom, Zemianski, Vrbovac şi Mladonîţa, înaintarea continuă. UN DAR AL AVIAŢIEI AMERICANE PENTRU CRUCEA ROŞIE in semn de recunoştinţă pen­tru serviciile pe care Crucea Roşie Română le-a adus prizo­nierilor americani din România şi in special ofiţerilor şi ostaşi­lor forţelor aeriene a Statelor Unite, generalul Ira C. Baker, comandantul general al forţe­lor aeriene din Mediterana, prin intermediul d-lui general Schuyler, a donat Crucii Roşii o cantitate însemnată de medi­camente. Aceste toate au fost distri­buite spitalelor de pe front. MUNCA IN U. R. S. S. ESTE O CHESTIUNE DE ONOARE, GLORIE, BĂRBĂŢIE §i EROISM de MARIA KAREVA Strălucitele succese ale arma­telor roşii sovietice nu ar fi fost de conceput fără munca plină a întregii Ţări Sovietice. Cu toata marile greutăţi ce-i stăteau în cale, poporul, însufleţit de focul sacru al patriotismului, a furnizat pentru armată şi ţară­­tot ceea ce era necesar pentru apărare şi înaintarea ei victo­rioasă, tot ceea­ ce era de folos pentru înfrângerea duşmanului. De vinde au luat oamenii so­vietici puterea ca nu numai să-şi apere ţara în lupte, pe viaţă şi pe moarte împotriva maşinii hi­­tteriste de război ci şi să acorde ajutor şi altor popoare în lupta lor cu hoardele fasciste? Sistemul economic socialist şi proprietatea socialistă asupra mij­loacelor de producţie care con­­stitue fundamentul economic al statului nostru, sunt isvorul a­­cestor victorii. Revoluţia noastră din Octom­brie 1917 a deschis, pentru prima oară în istoria omenirii, orizon­turi nemărginite desvoltării for­ţelor de producţie şi folosirii tu­turor posibilităţilor muncii sociale. Eliberată de lanţurile strâmte ale egoismului hrăpăreţ al exploata­torilor, munca producătorului di­rect a devenit în U. R. S. S. un isvor nesecat cre, bogăţie naţio­nală, de bună stare progresivă a masselor oamenilor muncii. So­cializarea mijloacelor şi uneltelor de producţie a condiţionat cola­borarea tovărăşească şi ajutorul reciproc al oamenilor eliberaţi de exploatare. Caracterul muncii şi atitudinea faţă de muncă s-au schimbat radical. Munca în U R. S. S., munca liberă, munca pentru sine şi pentru societate în întregul ei, a înlăturat pe trântorii ce trăesc Ora exploatare, a transformat Întreaga societate intr’o societate a oamenilor muncii, cari se folo­sesc liber de rezultatul i­roncal fo­t colective. Tocmai prin aceste trăsături ale muncii din U.R.S. se şi explică măreţele succese ale Uniunii Sovietice, care au transformat într’un timp scurt o ţară înapoia­tă din punct de vedere economic şi culturali, într’o mare putere industrială, înzestrată cu cea mai înaintată tehnică, într’o ţară ce a lichidat crizele economice şi şomajul şi are a asigurat­­spo­rirea necontenită a bunei stări a maselor şi înflorirea culturii. Munca în U. R S. S. este pri­vită c­­ fiecare cetăţean nu ca o chestiune particulară a lui, ci ca o chestiune ce priveşte toată so­cietatea, ca o chestiune de onoa­re, de vrednicie şi de eroism. Această nouă atitudine faţă de muncă se reflectă în Constituţia Statului Sovietic. Marele condu­cător al poporului sovietic, Sta­lin, a spus: „Fiecare om al mun­că din U. R. S. S. se simte cetă­ţean liber al ţării sale. El poate activa în viaţă publică. Şi dacă munceşte bine şi dă societăţii ceea ce poate, da, el este un erou al muncii şi e încununat cu glorie”. In U. R. S. S- munci­torid cu iniţiativă, conştiincioşi se bucură de stimă şi consideraţie. Frunta­şii din orice ramură a muncii sunt bine cunoscuţi în toată ţara. „Ceea ce determină situaţia fiecărui cetăţean în sânul socie­tăţii nu este nici situaţia lui în ce priveşte averea, nici origina naţională, nici sexul, nici funcţia ce o ocupă , aptitudinile lui personale şi munca lui perso­nală”. (Stalin). Noua atitudine a poporului din U. R. S. S. faţă de muncă şi-a găsit expresia în mişcări de masse foarte puternice ca între­cerea socialistă, mişcarea uxarah­­­ilor, mişcarea stahanovistă. Esenţa întrecerii socialiste con­stă în tendinţa maselor de a ajunge la o ridicare generală a economiei naţionale prin ajutor reciproc tovărăşesc şi prin ajuto­rarea celor rămaşi în urnă ca să poată ajunge la nivelul celor ce stau în frunte. întrecerea socia­listă s-a născut chiar în primii ani de existenţă a statului sovie­tic la aşa numitele „Subbot­­nicuri” (Sâmbete) De atunci a evoluat şi a luat caracterul unei mişcări generale populare. în­trecerea constă din obligaţiile pe care muncitorii şi colhoznicii le (Continuare in pag. 2-a) MINISTERUL EDUCAŢIEI INTERZICE PARTICIPAREA ELEVILOR LA ACŢIUNI POLITICE Ministerul educaţiei, fiind in­format că de câtăva vreme a în­ceput să se facă o intensă propa­gandă printre elevi pentru a se înscrie în diferite organizaţii cu caracter politic — sustrăgându-i astfel deja studii — a comunicat tuturor şcoalelor de băieţi şi fete că, în conformitate cu dispoziţiile art. 247 din regulamentul de func­ţionare a şcoalelor secundare, mi­nisterul interzice elevilor să par­ticipe la acţiuni politice, sau să facă parte din vreo grupare poli­tică. Ministerul a luat în studiu or­ganizarea tineretului după nouil® directive democratice ale ţării — în cadrul şcoalei — şi în curând se vor comunica măsurile luate, spre a fi puse în aplicare. Până atunci, însă, vor fi apli­cate dispoziţiunile în vigoare ale regulamentului. __ | După dureroasele inci­dente de Sâmbătă, viaţa noastră politică — şi aşa destul de frământată — cu­noaşte momente de tensiune îngrijorătoare. Toată lumea nădăjdueşte că sufletele şi minţile tutu­ror conducătorilor partide­lor democratice, cari au dat Suveranului concursul lor preţios la înfăptuirea actu­lui dela 23 August 1944, vor găsi şi acum soluţia împă­ciuitoare, care să înlăture motivele de desbinare şi dis­cordie. Războiul nu s’a sfârşit şi, potrivit obligaţiilor liber consimţite, armata noastră duce lupta alături de marea şi puternica armată sovie­tică, împotriva duşmanului comun, hitlerismul. Pentru aprovizionarea ar­matei cu cele necesare, pen­tru îndeplinirea condiţiilor armistiţiului, pentru asigu­rarea hranei populaţiei, pentru însăşi aşezarea vieţii noastre publice pe baze cu adevărat democratice, tre­bue să facem tot posibilul ca munca rodnică să conti­nue în linişte şi fiecare să-şi îndeplinească îndato­ririle către colectivitatea din care face parte, iar pri­mii cari trebue să dea exem­plul sunt conducătorii tutu­ror partidelor democratice, punând capăt frământărilor dăunătoare bunului mers al treburilor publice şi al vie­ţii economice. Patriotismul lor luminat, simţămintele lor de preve­dere şi de judecată — vir­tuţi cari au făcut din hotă­rârea de la 23 August 1944 un act de o mare valoare istorică pentru neamul şi ţara lor — trebue să găsea­scă şi de data aceasta calea deciziei armonioase şi a în­ţelegerii reciproce, socotind, ca şi atunci, că de noi în­şine, de deciziile noastre, depind existenţa, propăşi­rea, viitorul şi continuitatea poporului român. Când Suveranului, care a făcut în împrejurări isto­rice dovadă de atâta matu­ritate politică, sprijinul lor devotat şi loial pentru re­zolvarea cât mai grabnică şi înţeleaptă a crizei de azi, ei vor răspunde în întregi­me cerinţelor democraţiei româneşti şi ţării care a fă­cut şi face atâtea grele sa­crificii pentru a se îndruma pe calea unui viitor mai bun. CALEA ÎNŢELEGERII ! UNA DIN CELE MAI MARI BĂTĂLII DE TANCURI ESTE IN PERSPECTIVĂ PE FRONTUL DE VEST Londra, 26 (Rador). — Jon Imehe, redactorul militar al agenţiei „Reuter” scrie: Una dintre cele mai mari bă­tălii de tancuri ale războiului este în perspectivă. Germanii a­­nunţă că 6 divizii­­blindate ame­ricane aşteaptă semnalul pentru a înainta pe fronturile armate­lor întâia şi a noua. Germanii nu mai au o forţă similară blindată la dispoziţia lor, de când au transferat ar­mata a şasea blindată pe fron­tul din est. Aceasta a făcut ca­­frontul de vest să aibă numai cinci sau şase divizii de tancuri şi germanii par că nu vor să-şi ia riscul de a le arunca într’o bătălie deschisă în câmpia din faţa Coloniei, unde ar avea de înfruntat toată greutatea forţe­­lor aeriene aliate tactice, ca şi forţele masate ale generalului Eisenhower de tancuri şi de dis­trugătoare de tancuri. Germanii trebue să se retragă deci în tabăra fortificată din o­­raşul Colonia, care adăposteşte acum mai puţin de zece la sută din populaţia iniţială. Probabil că Rundstedt va evi­ta o bătălie deschisă şi va în­cerca să stânjenească înaintarea aliată prin reţeaua de regiuni fortificate şi ruine care există în faţa trecerilor peste Rin şi apără pătrunderea în inima uterului. Totuşi, purtătorii de cuvânt germani nu ştiu încă dacă ac­tualul atac are în adevăr scopul să facă o pătrundere, sau joa­că acum rolul pe care l-a jucat armata generalului Patton In Normandia. Un lucru este sigur și anume că întreaga măsură a ofensivei generalului Eisenhower a înce­put să se arate. TRUPELE ALIATE SE APROPIE DE COLONIA Londra, 26 (Rador). — D. Doon Campbell, trimisul special al a­­genţiei „Reuter” pe lângă grupul 21 de armată, transmite: Toate capetele de pod de peste Roer au fost acum unite între ele și tancurile și tunurile ame­ricane trec peste râu în număr tot mai mare. Localitatea Steinstrass, la 8 km. răsărit de Juelieh, pe şo­seaua principală ce duce spre Colonia, a fost cucerită. Trupele aliate se află acum la mai puţin de 24 km, de Co­lonia. La nord de Steinstrass, aliaţii au cucerit localităţile Lieb, Hol­len, Lövenich, Katzen şi Etem, la nord de Dueren. * Paris, 26 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Reuter” trans­mite: Cu două ceasuri înainte de întuneric infanteria canadiană în cooperare cu tancuri au înce­put să atace pe frontul de nord al Rinului la sud-vest de Col­t a 3-a americană a cucerit Duş­mănică zece localităţi, a curăţat una de inamic şi a pătruns în alte trei. Trecerile peste râul Pruejj, la nord de Echternach, realizaţi­ în cursul nopţii, se intensifică. Pe de altă parte, armata a 9-a a atins cu unităţile sale de inşi fanterie localitatea Rödingen, III î 8 km. nord-est de Juel­ch,­­ mai lovind în sistemul de apă­­rare german la sud de oraş. Rezistenţa inamicului nefiind­ deosebit de puternică, pierderile canadienilor au fost ușoare și el au înaintat 3 km. In primele trei ore creând astfel o pungă 1st sud de Calcar. Londra, 26 (Rador). — Armata Canadienii atacă pe frontul de nord al Rinului AGRICULTURA IM­PREZIUA ÎNSĂMÂNŢAU DE PRIMĂVARĂ In cadrul acţiunii pentru in­­tensficarea însămânţărilor de primăvară, ministerul agrcultu­­rii a hotărit — la propunerea Comitetului însămi­nţărilor­­ ■ sa, se acorde premii personalului technic şi ajutător, care se va distinge prin hărnicie, pricepere şi tragere de inimă în promova­rea acestei acţiuni Pedagogiceşte vorbind, măsura este foarte bună pentru desţele­nirea energiilor şi stimularea iniţiativelor între factorii cari formează aparatul de executare pe teren a lucrărilor agricole, dacă ţinem seama de lipsurile şi greutăţile excepţionale ce are de întâmpinat, în împrejurările ac­tuale o asemenea întreprindere. Este o misiune delicată şi com­­­plexă, pentru îndeplinirea căreia se cer sforţări dincolo de limita comună, iar dacă rezultatele lor vor aduce un spor de câştig pen­tru ţară, apoi drept este să se recunoască şi să se răsplătească meritele celor prin care se vor fi obţinut asemenea rezultate. Dar atâta nu este de ajuns. Grija cea mare trebue pusă în primul rând pe mulţumirea şi li­niştea agricultorului însuşi, pe stimularea naturală a râvnei lui de lucru, care nu poate să vină decât dela preţuri cu adevărat remuneratorii pentru produsele lui şi dela preţuri raţionale pen­tru articolele necesare gospodă­riei lui, apoi dela credite lesni,­coloase, cu dobânzi suportabile, cum şi dela asigurarea acelui mi­nimum de condiţiuni prielnice de lucru, fără de care toate sforţă­rile şi toată bunăvoinţa lor s’ar risipi în vânt. Fără asigurarea acestui minim de condiţiuni locale şi generale, nici chiar factorii chemaţi să conducă şi să execute programul însămânţărilor pe teren nu vor putea realiza mare lucru, oricât de extraordinare ar fi însuşirile lor dinamice şi oricât de îmbie­toare premiile de stimulare a­­nunţate. Agricultura are de învins ari lipsuri de ordin local şi dificul­tăţi de ordin general deosebit de serioase. Regiuni întregi sunt lipsite de vite şi unelte de muncă, de să­­mânţă selecţionată, de nutreţ pentru vitele de muncă, şi de combustibil pentru maşinile a­­­­gri­cole. Ba, chiar în multe locuri se simte chiar lipsa braţelor de lucru­­s­­t­evăr şi că luarea măsuri­­lor pentru împlinirea acestor go­luri este anunţată aproape zilnic prin radio şi presă, dar se pare, că puţine din ele ajung să-şi va­dă efectul pe teren, de îndată ce agricultorii, prin organizaţiunile lor, nu încetează să se plângă. Un comitet al Uniunii Sindicate­­lor agricole anunţa Sâmbăta tre­cută că dispoziţia privitoare la aprovizionarea agricultorilor cu combustibilul şi uleiurile necesa­re pentru tractoare nu s’a exe­cutat nici până azi, că depozitele judeţene încă n’au primit canti­tăţile cu cari s’au înscris agri­cultorii, plătind şi costul antici­­pat, deşi în luna Martie se des­chide campania de lucru. In schimb, printr’o decizie re­centă s’a dispus blocarea tuturor mărfurilor importate pentru care care mai sunt sume de achitat, fără să se ţie seama că în a­­ceastă situaţie intră şi uneltele şi maşinile agricole destinate lu­crărilor agricole din primăvara aceasta. Şi tot atât de greu atârnă în dispoziţia de lucru a agriculto­rului nostru lipsa actuală de ren­­tabilitate a plugăriei, din cauza comprimării preţurilor agricole şi inflaţiunii preţurilor industriale; lipsa şi scumpetea creditelor; greutăţile de transport şi toate măsurile de restricţiune, care a­­pasă, aproape neîntrerupt agri­cultura şi pe agricultorii de ţara noastră, încă de la primul război mondial. Iar, peste toate acestea, trebue să admitem că neliniştea din ţară nu este de natură nici să întărească sentimentul de sigu­ranţă în rândurile proprietarilor agrari, nici să stimuleze râvna lor de lucru şi de investiţiuni. De aci, necesitatea de a se creia — cu orice sforţări şi cu orice sacrificii — acel minimum de condiţiuni locale şi generale, necesar desfăşurării efortului a­­gricol şi care va fi stimulentul cel mai sigur şi cel mai preţios atât pentru agricultor, cât şi pentru organele oficiale de exe­cuţie pe teren. Or­ganizar­ea păţii expusă de d. Steffimius Mexico, 26 (Rador). — D. Stef­­tinius, secretar al departamentului de Stat nordamerican, vorbind Duminică la postul de radio din capitala Mexicului, a spus între altele: „Este deosebit de potrivit faptul că seriile de comunicări la radio cu privire la organizarea păcii să fie începute de la Conferinţa na­ţiunilor americane, din Mexic. Această conferinţă urmează în mod fericit după întrevederea din Crimeea, care a dat la iveală li­niile mari ale ţelurilor şi scopuri­lor naţiunilor asociate in acest război şi care a iniţiat reuniunea naţiunilor de la San Francisco. La conferinţa de la San Francis­co, toate naţiunile unite vor par­ticipa la fixarea mecanismului permanent al securităţii interna­ţionale Ele vor participa ca state independente şi suverane. Egalitatea de suveranitate a na­ţiunilor, mari şi mici, este princi­piul de bază ce stă la temelia pro­punerilor”.­­ P. Stettinius a declarat mai de­parte că propunerile de la Dum­barton Oaks sunt incomplete şi trebuesc desăvârşite în mai multe privinţi importante. „Aceasta este una din marile realizări ale Conferinţei din Cri­meea. Odată organizaţia mondială stabilită şi întreprinse măsurile de bună­stare socială şi economică, sensul cu adevărat democratic al organizaţiei mondiale pentru pace va deveni aparent. De pe acum noi am oferit Con­ferinţei rezoluţii menite să reali­zeze o cooperare mai eficace a re­­publicelor nordamericane în noua structură mondială ce se propu­ne”. Secretarul departamentului de Stat nordamerican a încheiat: „Aci, în oraşul Mexico, am cău­tat să sprijinim metodele democra­tice prezentând o rezoluţie care declară dreptul popoarelor de a avea liber acces la informaţii. In felul acesta şi numai în acest fel, se va afirma adevărul­­ durman al tiraniei — în slujba libertăţii şi a securităţii’1, . — ----- ^ ORAŞUL LAUBAN DIN SAXONIA OCUPAT DE TRUPELE MAREŞALULUI KONIEV Londra, 26 (Rador). — Agenţia „Reuter" semnalea­ză o ştire transmisă în noap­tea de Luni spre Marţi de agenţia germană D. N. B., care anunţa că trupele ma­­reşalului Koniev, urmărind o­ străpungere în Saxonia, au pătruns în oraşul Lauban, situat la 19 km. de Goerlitt. GENERALUL DE GAULLE FELICITA PE MAREŞALUL STALIN Moscova, 26 (Rador). — Mare­şalul Stalin a primit următoarea telegramă de felicitări din par­­tea generalului de Gaulle cu pri­lejul celei de a 27-a aniversări a armatei roşii: „In luptă şi victorie, armata roşie îşi sărbătoreşte azi aniver­­sarea. Vă rog, domnule Mareşal, să transmiteţi armatelor glorioasă de sub comanda­­-voastră ex­presia recunoştinţei şi admiraţiei armatei şi poporului francez.*. Primul convoi aliat a trecut prin Manete Cairo, 26 (Rador). — Cores­­ponderM, agenţiei Reuter trans­mite : Se poate desvălui acum că pri­mul convoi aliat a trecut prin Dardanele acum câteva săptă­mâni. Convoiul transporta între alte­­le şi echipament şi vehicule pen­tru delegaţii englezi care au luat pare la conferinţa din Yalta. ❖ Londra, 26 (Rador). — Cores­pondentul din Istambul al zia­rului „Times“, discutând conse­cinţele declaraţiei de război a Turciei, scrie că singurul lucru­ ce poate fi privit ca sigur este intrarea în vigoare a clauzei cora­­venţiei de la Montreux, prin aarlf guvernul turc are deplină liber­­tate să permită trecerea prinţ strâmtori a vaselor de război ale ţărilor beligerante. Şi Angara, 26 (Rador). —­ Notţa turcă de declarare a războiului a fost remisă la legaţia Elveţiei pentru a fi transmisă în Genaso­nia şi Japonia. Ofiţerii aliaţi, aflaţi în Turelay vor umbla acum în uniformă. CUM SE DESFASOARA EVENIME­NTELE POLITICE Audienta d-lui general N. Rădescu la M. S. Regele. — Tensiunea dintre preş­edintele consiliului şi F. N. D. In urma incidentelor sânge­roase produse Sâmbătă după amiază cu prilejul manifestaţiei F. N. D., situaţia politică a ajuns la o nouă încordare. De data aceasta pare exclusă o înţelegere asupra acţiunii de guvernare a actualei formaţiuni MAIESTATE, Populaţia Capitalei — întrunită astăzi, 24 Februarie 1945, într’o uriaşă adunare în Piaţa Naţiunii, continuată printr’o demonstraţie paşnică pe străzile oraşului, în drum spre Piaţa Palatului Regal, unde urmau să vorbească domnii miniştri Lotar Rădăceanu şi Lu­­creţiu Pătrăşcanu,­a fost atacată în mod mişelesc cu salve de mi­tralieră trase din clădirile minis­terului de interne, prefecturii po­liţiei şi din Palatul Regal. Elementele fasciste din Armată, concentrate acolo din ordinul asa­sinului Rădescu, au ucis şi au ră­nit grav mai mulţi cetăţeni. In aceiaşi vreme la Craiova, Caracal şi Braşov, alţi cetăţeni au căzut sub gloanţele elementelor fasciste din armată. Sub zidurile Palatului Regal a curs sângele poporului. Asasinii Rădescu, Negulescu, Maniu şi clica lor compromit ast­fel coroana şi vor să anihileze Împotriva demonstraţiei paş­­­nice organizată de F. N. D. în Capitală, s’a tras din clădirea Mi­nisterului de Interne, dela Pre­fectura de Poliţie şi dela ferestre­le Palatului Regal cu arme şi mi­traliere. Generalul Rădescu este autorul direct al asasinatelor în massă săvârşite în Capitala ţării. Răspunsul împotriva acestui act criminal nu poate fi decât unul singur: demiterea imediată a lui Rădescu şi imediata lui a­­restare. Cele petrecute la Bucureşti, s-au repetat identic , după acelaşi plan la Craiova, Caracal şi Braşov, unde, în cursul zilei de Sâmbătă, au căzut morţi şi răniţi dintre paşnicii manifestanţi ai F. N. D -ului. Călăul Rădescu, cu sprijinul direct al lui Iuliu Maniu şi al tu­turor celor care sunt sprijinitorii pe faţă ai legionarismului şi ai fascismulu­i la noi în ţară, au fă­cut să curgă în toată ţara sângele ministeriale. Presa fenedeului şi Consiliul F. N. D. prin comunicatul pe care l-a afişat, fie­ responsabil pe primul ministru de inciden­tele întâmplate cerând ca d. general Rădescu să-şi prezinte demisia, actul de la 23 August. După şase luni de când România trebuia să aibă un regim realmente demo­cratic, aşa cum o doresc şi marile Naţiuni Aliate, se trece la acte dictatoriale de teroare împotriva poporului. Subsemnaţii miniştri ai Frontu­­lui Naţional Democrat, în numele poporului adânc revoltat, protes­tează cu indignare împotriva asa­sinării cetăţenilor paşnici şi cer demiterea imediată a guvernului condus de călăul Rădescu şi ares­tarea şi sancţionarea vinovaţilor răspunzători de masacrul din 24 Februarie 1945. PETRU GROZA GH. GHEORGHIU-DEJ LOTAR RÄDÄCEANU LUCREŢIU PĂTRĂŞCANU ŞTEFAN VOITEC G. VLÃDESCU-RACOASA Ing. NICOLAU TEOHARI GEORGESCU ROMULUS ZARONI unor cetăţeni care şi-au manifes­tat doar voinţa şi dorinţa lor de a apăra libertăţile şi drepturile ce­tăţeneşti. Guvernul prezidat de asasinul Rădescu trebue demis imediat, fără un ceas înformere. Organizatorii războiului civil trebue puşi în imposibilitate de a-şi continua munca lor crimina­lă. Soarta României şi viitorul poporului român sunt în cea mai mare primejdie. Chemăm massele populare din întreaga ţară la lupta de distru-M. S. Regele, care se afla la Sinaia, a venit Luni dim. în Ca­pitală. La orele 10 juni. Suveranul a primit în audienţă pe d. C. Vişoianu, ministrul afacerilor străine.­­ La orele 11, M. S. Regele a cere, fără cruţare, a fascismului şi a tuturor uneltelor sau prote-­ guitorilor lui — începând cu Ră* descu, Iuliu Maniu, General Ne* gulescu, ministru de război, Ger­neral Anton, Ilie Iilzăr şi toţi ceie­lalţi din clicile reacţionare —, le chemăm la luptă cu puteri înzecite pentru înfăptuirea unui guvern al F. N. D.-ului, singura garanţie că România va păşi cu hotărîre pe calea unei reale şi definitive democratizări. Moarte fasciştilor! CONSILIUL FRONTULUI­ NAŢIONAL DEMOCRAT ADRESA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT CATRIl COMITETUL CENTRAL AL­­ PARTIDULUI COMUNIST­­ Comitetul central al partidul­ui social-democrat a trimis Comite­­tului central al partidului com­u­­nist, următoarea adresă: Onor. Comitetului Central al Partidului Comunist Loco Faţă de atacurile rasiste în­­dreptate direct împotriva tavarita­şilor Ana Pauker şi Vasile Lucaţ de către Preşedintele consiliului de miniştri, Comitetul Central al partidului social democrat, expri­­mă întreaga sa revoltă contra a­ a­cestei încercări de reînviere a spiritului hitlerist, precum şi so­lidaritatea şi simpatia pentru cei doi încercaţi luptători ai clasei muncitoare. Comitetul central al partiduli social democrat , DESACORDUL DINTRE­­ PREŞEDINTELE CONSILIULUI ŞI F. N. D. Desacordul ivit astfel între, preşedintele consiliului de niştri şi F. N. D. , desacord ce se accentuiază pe de câtă parte şi între partidele istorice şi F. N. D., este de natură să îngreuneze actuala colaborării a grupărilor politice din gu­­vern. trimit pe d. general N. Rădescu, preşedintele consiliului, care a făc­rut Suveranului un raport astte pra ultimelor evenimente pos A See. (Continuare in pag. 3-a) Telegrama mem­brilor F. N. D. Comunicatul Con­siliului Frontului National Democrat Audienta d-lui general Rădescu la Suveran"

Next