Universul - Capitala, aprilie 1945 (Anul 62, nr. 75-99)

1945-04-01 / nr. 75

Anul al 62-lea 6 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 3® LEI conform aprobării Dk, 13-1* P. T. V. IVr, H1H/W CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10­ SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 DIRECTOR : ION LUGOSIANU NOUA POLITICĂ EXTERNĂ A BULGARIEI Publicăm în­ altă parte a ziaru­lui importantele declaraţii pe care noul ministru al Bulgariei la Bucureşti, d. Sava Ganovski, le-a făcut reprezentanţilor presei române. Bulgaria a fost angajată, de guvernanţii ei din trecut, într’o politică externă care s’a dovedit în mod repetat contrarie intere­selor ei reale. Origina acestei po­litici greşite a Bulgariei poate fi fixată la acel război cu foştii ei aliaţi bal­canici cu cari împreună a dus lupta pentru eliberarea na­ţională. Atunci, surpându-se soli­daritatea între statele balcanice, solidaritate care prin evoluţia ei politică şi economică ar fi putut fi profund fecundă şi folositoare intregei acestei regiuni, s’a creiat intre Bulgaria şi vecinii ei o at­mosferă de suspiciune întreţinută permanent de o politică de re­vendicări şi de revizionism de către conducătorii, din acea vre­me, ai statului bulgar. Această profundă eroare politi­că a fost apoi agravată prin par­ticiparea Bulgariei în trecutul război mondial alături de Ger­mania cu intenţii vădite de a be­neficia, în caz de victorie, tot în dauna vecinilor ei. Cu toate aceste greşeli, s’ar fi putut, după trecutul război mon­dial, restabili raporturi de încre­dere şi de bună vecinătate, de colaborare şi de prietenie între Bulgaria şi toate celelalte ţări balcanice. Pentru aceasta nu tre­buia de­cât o politică de înţele­gere din partea conducătorilor de atunci ai statului vecin, de în­ţelegere a situaţiei internaţio­nale în general, a intereselor bul­gare în particular. Celelalte state balcanice, legate între ele prin pactul balcanic, al cărui caracter strict defensiv şi de reală cola­borare regională, era evident, au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a determina o schimbare de atitudine din partea Bulga­riei şi a o îndemna să adere la acest pact balcanic. O largă co­laborare regională ar fi fost con­secinţa unei asemenea politici şi o puternică unitate politică şi e­­conomică s-ar­ fi putut realiza şi pune în slujba păcii în această parte a Europei. Conducătorii de­stinelor Bulgariei din acea vre­me n’au înţeles însă sensul înalt al unei asemenea politici şi ea n’a putut fi realizată. O situaţie nouă este azi în Bulgaria, unde un guvern de co­laborare democratică, guvernul Frontului Patriotic, a luat condu­cerea destinelor ei. D. Sava Ga­novski, trimisul ei extraordinar în România, a subliniat acest lucru, spunând următoarele în ce priveşte noua politică externă bulgară: „Trebue să vă asigur — a spus d-sa — că această Bulgarie nouă şi democratică a Frontului Pa­triotic, a făcut o schimbare ra­dicală şi în politica sa externă; în locul politicii şovine şi impe­rialiste a trecutului, ea a pornit pe drumul colaborării depline şi al alianţei cu popoarele democra­tice conduse de marii aliaţi". Noua Bulgarie se găseşte deci azi pe drumul larg al colaborării în acea atmosferă internaţională democratică generală, pentru care au luptat şi luptă Naţiunile Unite şi care va fi mâine temeinic a­­şezată prin noua organizare a lumii. Pe acest drum larg al de­mocraţiei internaţionale, al re­nunţării la „politica şovină şi imperialistă“, al încrederii şi realităţii reciproce, se vor putea stabili raporturi temeinice de prietenie şi de colaborare între toate statele din această regiune europeană care din nefericire, în decursul istoriei, şi-a creiat re­putaţia de focar de incendii inter­naţionale. D. Sava Ganovski a subliniat rolul covârşitor îndeplinit de Na­ţiunile Unite, Uniunea Sovietică, Anglia şi America — în lupta „pentru nimicirea definitivă a inamicului comun, fascismul", precum şi hotărîrea nouei Bul­garii de a-şi schimba cu totul politica ei externă. Această nouă politică externă a Bulgariei este încadrată în „po­litica de amiciţie vecinică şi in­destructibilă cu Uniunea Sovie­tică, eliberatoarea Bulgariei" şi de „înţelegere deplină cu Iu­goslavia şi de amiciţie cu toţi ve­cinii şi în primul rând cu Ro­mânia". Această politică va găsi la toţi vecinii Bulgariei ecoul dorit. Ea sintetizează o dorinţă unanimă a popoarelor balcanice şi în acelaşi timp, ea va fi condusă cu reali­tate, cu stăruinţă şi cu încre­dere reciprocă, expresie reală a intereselor comune tuturor ţări­lor din această regiune europea­nă care va putea deveni un fac­tor rodnic în colaborarea interna­ţională de mâine. CONFERINŢA PREFECŢILOR DE JUDEŢE DIN ARDEALUL DE NORD Declaraţiile d-lui prim ministru Dr. P. Groza.­­ Discursurile d-lor miniştri Lucreţiu Pătrăşcanu, Teohari Georgescu şi P­ Constantinescu-Iaşi Am arătat eri că în cursul zilei ! Publicăm azi, după notele ste­­de Joi a avut loc la ministerul I n0gTaj-l­e declaraţiile făcute în de interne conferinţa^ prefecţilor | w­­ .’ ’ 1 „ . de judeţe din Ardealu de Nord, această importantă conferinţa . CUVÂNTAREA D-LUI TEOHARI GEORGESCU, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE Mă simt fericit să deschid pri­ma conferinţă a prefecţilor din Ardealul de Nord, despărţit de 4 amicide­ România,­ în urna­ dicta­tului de la Viena, cosecinţa unei politici trădătoare faţă de popo­rul român. Reintegrarea Ardealului la Ro­mânia nu ar fi fost posibilă fără sprijinul şi ajutorul nemărginit dat nouă de către guvernul U. R. S. S. şi a conducătorului său, Mareşalul Stalin. După eliberarea României de sub jugul hitlerist, Ardealul nu a putut să intre sub autoritatea românească, datorită politicei şo­vine de aţâţare a popoarelor con­locuitoare din Ardealul de Nord, a politicei de răzbunare introdu­să prin bande înarmate, sub de­numirea de gărzi „Iuliu Maniu”. Numai venirea guvernului de­mocratic în frunte cu d. Petru Groza, la cârma ţării, a putut să capete încrederea guvernului U. R. S. S., şi astfel la V. Martie 1945, guvernul român în frunte cu M. S. Regele a putut partici­pa în Capitala Ardealului la ac­tul istoric de trecerea sub auto­ritatea românească. Câtă deose­bire între prima intrare a auto­rităţilor sub fostul guvern în Ardealul de Nord şi cea de a doua! In Noembrie, guver­nând­, guvern de rei făcut primul pas pentr de Nord, prin trimit nici o alegere, fără un trol, a aparatului de leaşi elemente din anii care prin atitudinea au împiedicat inconţii între popoarele pantoi Prima grijă a foşti a fost să trimită tof poliţia, complectându­­,,Iuliu Maniu’’, a căr o cunoaştem cu toţii. Guvernul prezidat v Groza, expresia unei centrări democratice, zi a intrării Ardeah­toritatea românească d­zat atitudinea sa, îi dea tot ajutorul Arde­aru a-şi rezolva multe bleme. Bucureşti. Aceşti prefecţi spriji­niţi pe gărzile tâlhăreşti „Maniu“, au readus în conştiinţa masselor şi popoarelor conlocuitoare, re­gimurile de teroare anti-demo­­cratice, fasciste şi rasiale din trecut,­ întreg poporul ardelean, toate naţionalităţile conlocuitoare, toţi patrioţii cinstiţi şi progresişti s-au ridicat în contra acţiunei crimi­nale de învrăjbire, făurindu-şi o administraţie proprie, respingând cu vigoare şi hotărâre opţiunea provocatoare a reacţiunei al cărei exponent era Maniu. Guvernul de astăzi a înţeles să cheme în conferinţă Prefecţii şi să discute cu dânşii toate pro­­­ ale Ardealului, e azi a înţeles să igpric că toate au­­tituite în perioada ea Ardealului şi rămân mai departe noi ca orice schim­­bă prin consultarea existente. e astăzi a înţeles să tărie că scopul său e condiţiile posibile­iţelegeri şi armonii­lităţile conlocuitoare toate libertăţile, irile, tuturor, fără fire de rasă, limbă­­ ■ itebcS.­le astăzi a înţeles să­­ruit Ardealului de ridicarea sa econo­­druncinată pe de o ă războiului, pe de loliticei criminale a om. Guvernul din Neer * “ Z" \ sese în Ardeal prefer &VG IIl P3g. 0­3) TRUPELE RI ' MD ADÂNC IN TERITOR " ELIBERAT MARELE SI­­ ARMATEI CO­P 4T ASUPE NILOR DIN ZIIW­­TIE 1945 Trupele române Gron în zona Nova Bania, au continuat germano-maghiare, pătrunzând adânc .] A fost cucerit­­ precum şi peste 35 de localităţi, printr­­e sunt: Nova Ba­nia — important cf cele noastre au fost primite cu urale de ţe, Zlate Moravţe şi Topoliceanki, impor­ţii, precum şi Bd­. Legota şi Eollove . In zona Nord­’ , contraatacurile ger­mano-maghiare, unt­ată, au fost respinse sângeros. In luptele anterioare, pentru cucerirea localităţilor Sirac şi Ribati, s’a distins în mod deosebit cpt. Mărgăritescu Emil, co­mandantul unui divizion­­de roşiori, care — deşi rănit — a con­tinuat să coincide unitatea sa, contribuind printr’o acţiune ra­pidă şi îndrăzneaţă, la cucerirea localităţilor amintite mai sus. D. ministru Teohari Georgescu vorbind prefecţilor din Ardealul de Nord TEURILE ŞI MIJLOACELE POLITICEI NOASTRE EXTERNE Declaraţiile d-lui ministru de externe Gheorghe Tătărescu făcute presei române şi streine S Cit­a 5 S V. ‘ • Ui ea Britanie, prietena şi lunii Sovietice şi ale­se armate luptă pentru definitivă a hitleris­­întronarea unei păci intr’o lume în care po­or trăi în securitate şi tele Unite ale Americei, câtea rânduri şi-au ma­­rietenia pentru poporul i­au parte activă la lup­­tă de eliberare a po­­lumii, asigurându-le o viaţă şi libertate, iţa — cu Franţa care ,a sa eroică ajutată de Unite şi-a eliberat te­­le cotropitorii hitlerişti­­zându-şi noui căi de de propăşire. .. cu toate celelalte po­­nocratice vecine solida­re cu noi în apărarea libertăţii şi în organizarea păcii. Dar România trebue­a şi tre­bue în primul rând să-şi croiască un destin nou, adâncind şi am­plificând raporturile de prietenie cu U. R. S. S. care prin epoca­lele fapte de arme săvârşite în decursul acestui războiu au adus contribuţia decisivă la sfărâma­rea dominaţiunii hitleriste şi au dat un alt curs Istoriei, iar prin prodigioasele transformări şi progrese realizate În toate do­meniile au devenit o forţă de în­drumare pentru toate democra­ţiile lumii. Un act de nebunie a silit po­­poporul nostru să ducă războiul acolo unde nu trebuiau duse de­cât prietenia şi dorinţa de bună înţelegere. In acest războiu cri­minal şi dinainte pierdut, am fost înfrânţi şi U. R. S. S. învin­gătoare, ar fi putut să se stri­vească. In locul braţului răzbunător, noi am văzut însă întinzându-se peste ţara noastră o mână prie­tenească. O pagină dureroasă din istoria noastră a fost întoarsă şi azi trebue să pregătim căile vii­torului. Legăturile noastre cu U. R. S. S. trebuesc aşezate în cadrul unei colaborări permanente care, prin amploarea ei va însemna începutul­ unei ere noui in isto­ria raporturilor cu Marea Noa­stră vecină de la Răsărit. Situaţia noastră geo-politică pe de o parte şi rolul precumpă­nitor pe care U. R. S. S. este chemată să-l aibă în organizarea lumii pe de altă parte ne dictea­ză o politică de permanenţă pe care am dori s’o începem prin încheerea unor acorduri econo­mice menite să contribuie la re­(Continuare în pag. 2-a) F. n­ . ■.U.: trăim şi români şi in special cu U. R. ul de miniştri s’a întru­­na de 30 Martie 1945, sub preşedinţia d-lui Gh.­u, vice-preşedintele Con­dé miniştri. m Inistru al Afacerilor In­­aphari Georgescu, a fă­­m­erea proectului de de-­i pentru sancţionarea ce­­posedă arme în mod ile­­cum şi a proectului de rege pentru interzicerea ţiilor pro-hitleriste de ist­­iniul a aprobat ambele România trebue să-şi refacă­­ proecte de decrete legi. legăturile de prietenie cu Naţiu- 1 D ministru al comunicafilor şi *­miUL DE MINIŞTRI DE ERI lucrărilor publice, Gheorghiu Dej, a făcut o expunere asupra proectului de decret lege privitor la organizarea căilor ferate. D. ministru al justiţiei, Lucre­ţiu Pătrăşcanu a făcut expunerea proectului de decret lege privitor la e­xtinderea legislaţiei româ­neşti în Ardealul de Nord, pre­cum şi a proectului de decret lege privitor la reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Ardea­lul de Nord. Consiliul a aprobat ambele proecte de decrete legi. Consiliul a luat sfârșit la orele 19:30 APROVIZIONAREA Cil AIMENTE A POPOARELOR ELIBERATE Washington, 30 (Rador).— Preşe­dintele Roosevelt a primit joi, pe d-nii Lyttelton, ministrul britanic al producţiei, şi Lewllin, ministrul alimentării, cari erau însoţiţi de lordul Halifax, ambasadorul Ma­rei Britanii. Părăsind Casa Albă, d. Lyttel­ton a declarat ziariştilor : „Procedăm la o examinare de ansamblu, cu cele mai înalte auto­rităţi, a situaţiei aprovizionărilor, situaţie ce s-a creiat în urma înaintărilor fulgerătoare ale arma­telor aliate. Examinăm toate problemele pri­vitoare la aprovizionarea cu ali­mente a popoarelor eliberate şi cu trimiterea de materii prime pentru a repune în funcţiune pro­ducţia locală. In felul acesta, vom contribui la slăbirea presiunei asupra resurselor celorlalte ţări, inclusiv Anglia. Pentru aceasta este însă nevoie o amănunţită ce depi problema imediatei cu alimente”. CONDIŢIILE CE TRI IMPUSE GERM­AI . Discuţiile comitetului naţional fin al Confederaţiei generale a mu Paris, 30 (Rador). — Pentru prima oară dela eliberarea Fran­ţei, comitetul naţional al Confe­deraţiei generale a muncii s’a în­trunit săptămâna aceasta la Pa­ris. Lucrările comitetului au fost deschise printr-un omagiu adus tuturor muncitorilor căzuţi pentru Patrie sau deportaţi în Germania. D. Louis Saillant, secretarul Confederaţiei, preşedinte al con­siliului naţional de rezistenţă, ocupându-se de politica externă, a declarat că Confederaţia gene­rală a muncii regretă că Franţa mi a fost invitată la Yalta atunci când în acelaşi timp Confederaţia participa la Conferinţa interna­ţională a sindicatelor de la Lon­dra. Poate că dacă efortul de răz­boi al Franţei ar fi fost mai mare, a adăugat el, nimeni nu s’ar fi putut lipsi de prezenţa Franţei. Confederaţia va lupta pentru o pace care să împiedice pe viitor Germania să mai facă rău. In acest scop, condiţiile ce trebue să fie impuse Germa­niei sunt următoarele: 1) pe­depsirea tuturor criminalilor de război; 2) cis­temnului nazist; 3. industriei de răz şi control aliat ; 4) mobilizarea înn­ării germane peni hui la reconst­ care au avut cel suferit de pe urm germane şi 5) pci lungată a German D. Saillant a p citori şi Franţa în gătură cu primejd reprezintă imposib trolării de către F.­nei de lucru ce poate face concui franceze. El a cer raţia internaţional­­elor, care îşi are la Paris, să se pot control. D. Saillant a­f tând că la baza­­­temne franceze se franco-sovietic. si . • ¡fjr:' • . Mr. 75 Duminica, 1 Aprilie 1945 6 Pagini UN IMENS MATERIAL DE RĂZBOI CAPTURAT $I NUMEROASE ORAŞE GERMANE CUCERITE DE ARMATA ROŞIE Moscova, 30 (Rador). — Co­municatul militar sovietic dat de Biroul de Informaţiuni asupra operaţiilor din ziua de 29 Mar­tie are următorul cuprins: In ziua de 29 Martie, trupele de pe cel de al 3-lea front bie­lorus au desăvârşit nimicirea grupului de trupe germane în­cercuit îin Prusia Orientală, la sud-vest de Koenigsberg. In cursul luptelor dintre lî£ 29 Martie, germanii au pierdut peste 50.000 de prizonieri şi 80.000 de morţi. Trupele de pe acest front au capturat următoarea pradă de război: 128 avioane, 605 tancuri și tunuri auto-propulsate, peste 3.500 tunuri de câmp, 1.440 brand­­turi, 6.447 mitraliere, 586 auto­vehicule blindate de transport, 247 posturi de radio-emisiune, 35.060 autocamioane, 474 tractoare, 234 locomotive, 7.663 vagoane de cale ferată, 313 depozite de mu­niţii, de armament şi de alimente, ca şi alt material de război. Trupele de pe cel de al 2-lea front bielorus au continuat lup­tele pentru curăţirea părţii ră­săritene a oraşului Gdansk (Dan­zig) de inamic şi au nimicit grupul de trupe germane presat pe coasta golfului Danzig, la nord de oraşul Gdynia. In luptele din cursul zilei de 28 Martie, trupele de pe acestt front au luat prizonieri în acea­stă zonă 18.500 ofiţeri şi soldaţi germani şi au capturat urmă­toarea pradă de război : 50 a­­vioane, 67 tancuri şi tunuri auto­propulsate şi 369 tunuri de câmp. Trupele de pe cel de al 3-lea front ucrainean, în urma unei viguroase ofensive, au cucerit în ziua de 29 Martie oraşele şi im­portantele centre rutiere Szom­­bathley şi Kapuvar şi, după ce au cucerit oraşul Kőszeg, au a­­tins frontiera Austriei. Ele au cucerit deasemeni prin lupte alte peste 100 centre lo­cuite, printre care marile centre Farad, Mihály, Beled, Csanig, Buk, Nagygencs, Vep, Pecely, Kevar, Gyergyanos, Baltavar, Zaleszento, Rezy şi gările Totke­­resztur, Beled, Repese-Lak, He­gyfalu şi Buk. In cursul luptelor din zilele de­ 2a şi 29 Martie, trupele de pe a­­cest front, după rapoarte preli­minare, au luat prizonieri peste 18.000 de ofiţeri şi soldaţi ina­mici şi au capturat următoarea pradă de război: 115 avioane, 71 tancuri şi tunuri autopropulsate şi 102 tunuri de câmp. In celelalte sectoare ale fron­tului lupte de importanţă locală şi activitate de patrule. In ziua de 29 Martie, 98 tancuri şi tunuri autopropulsate germa­ne au fost scoase din luptă sau distruse pe toate fronturile. In lupte aeriene sau de pe ur­ma tirului artileriei anti-aeriene au fost doborîte 23 de avioane inamice. In noaptea de 28—29 Martie, avioanele noastre grele de bom­bardament au atacat Sopron, cen­tru feroviar din Ungaria. Bombardamentul a pricinuuit incendii însoţite de explozii din zona centrului feroviar. * In zori întregul centru feroviar Sopron se afla pradă flăcărilor. Trenurile inamice și depozitele militare erau deasemeni cuprin­se de flăcări. Londra, 30 (Rador). — Comu­nicatul militar german de Vineri recunoaște că Danzigul a fost cucerit. t ”. .­.. ■ Oraşul Danzig luat cu asalt Moscova, 30 (Rador). P­rin al doilea ordin de zi a­­dresat de Mareşalul Stalin Mareşalului Rokosovski, co­mandantul trupelor de pe cel de al doilea front bie­lorus, spune: „Trupele de pe cel de al doilea front bielorus au ter­minat nimicirea grupului german de la Danzig şi Vi­neri au luat cu asalt oraşul şi fortăreaţa Danzig, port important şi bază navală de primul orcan la Marea Bal­tică. Steagul naţional polonez a fost înălţat la Danzig. In cursul luptei pentru o­­raşul Danzig, trupele near­stre au făcut prizonieri peste 10.000 de germani. Ele au capturat deaseme­­nea 140 de tancuri şi tunuri automotoare, 3­8 piese de artilerie, 45 submarine şi numeros alt armament şi­chipament de război”. REGIA MARIOARA A IUGOSLAVIEI COMPLET RESTABILITA Londra, 30 (Rador). — Regina Marioara a Iugoslaviei s'a restab­­bilit complet după operaţia că­reia s’a supus intr'un spital din Londra. Regina a părăsit spitalul şi s’a înapoiat la reşedinţa sa dela ţară. o [

Next