Universul - Capitala, aprilie 1945 (Anul 62, nr. 75-99)
1945-04-01 / nr. 75
Anul al 62-lea 6 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 3® LEI conform aprobării Dk, 13-1* P. T. V. IVr, H1H/W CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10 SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 DIRECTOR : ION LUGOSIANU NOUA POLITICĂ EXTERNĂ A BULGARIEI Publicăm în altă parte a ziarului importantele declaraţii pe care noul ministru al Bulgariei la Bucureşti, d. Sava Ganovski, le-a făcut reprezentanţilor presei române. Bulgaria a fost angajată, de guvernanţii ei din trecut, într’o politică externă care s’a dovedit în mod repetat contrarie intereselor ei reale. Origina acestei politici greşite a Bulgariei poate fi fixată la acel război cu foştii ei aliaţi balcanici cu cari împreună a dus lupta pentru eliberarea naţională. Atunci, surpându-se solidaritatea între statele balcanice, solidaritate care prin evoluţia ei politică şi economică ar fi putut fi profund fecundă şi folositoare intregei acestei regiuni, s’a creiat intre Bulgaria şi vecinii ei o atmosferă de suspiciune întreţinută permanent de o politică de revendicări şi de revizionism de către conducătorii, din acea vreme, ai statului bulgar. Această profundă eroare politică a fost apoi agravată prin participarea Bulgariei în trecutul război mondial alături de Germania cu intenţii vădite de a beneficia, în caz de victorie, tot în dauna vecinilor ei. Cu toate aceste greşeli, s’ar fi putut, după trecutul război mondial, restabili raporturi de încredere şi de bună vecinătate, de colaborare şi de prietenie între Bulgaria şi toate celelalte ţări balcanice. Pentru aceasta nu trebuia decât o politică de înţelegere din partea conducătorilor de atunci ai statului vecin, de înţelegere a situaţiei internaţionale în general, a intereselor bulgare în particular. Celelalte state balcanice, legate între ele prin pactul balcanic, al cărui caracter strict defensiv şi de reală colaborare regională, era evident, au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a determina o schimbare de atitudine din partea Bulgariei şi a o îndemna să adere la acest pact balcanic. O largă colaborare regională ar fi fost consecinţa unei asemenea politici şi o puternică unitate politică şi economică s-ar fi putut realiza şi pune în slujba păcii în această parte a Europei. Conducătorii destinelor Bulgariei din acea vreme n’au înţeles însă sensul înalt al unei asemenea politici şi ea n’a putut fi realizată. O situaţie nouă este azi în Bulgaria, unde un guvern de colaborare democratică, guvernul Frontului Patriotic, a luat conducerea destinelor ei. D. Sava Ganovski, trimisul ei extraordinar în România, a subliniat acest lucru, spunând următoarele în ce priveşte noua politică externă bulgară: „Trebue să vă asigur — a spus d-sa — că această Bulgarie nouă şi democratică a Frontului Patriotic, a făcut o schimbare radicală şi în politica sa externă; în locul politicii şovine şi imperialiste a trecutului, ea a pornit pe drumul colaborării depline şi al alianţei cu popoarele democratice conduse de marii aliaţi". Noua Bulgarie se găseşte deci azi pe drumul larg al colaborării în acea atmosferă internaţională democratică generală, pentru care au luptat şi luptă Naţiunile Unite şi care va fi mâine temeinic aşezată prin noua organizare a lumii. Pe acest drum larg al democraţiei internaţionale, al renunţării la „politica şovină şi imperialistă“, al încrederii şi realităţii reciproce, se vor putea stabili raporturi temeinice de prietenie şi de colaborare între toate statele din această regiune europeană care din nefericire, în decursul istoriei, şi-a creiat reputaţia de focar de incendii internaţionale. D. Sava Ganovski a subliniat rolul covârşitor îndeplinit de Naţiunile Unite, Uniunea Sovietică, Anglia şi America — în lupta „pentru nimicirea definitivă a inamicului comun, fascismul", precum şi hotărîrea nouei Bulgarii de a-şi schimba cu totul politica ei externă. Această nouă politică externă a Bulgariei este încadrată în „politica de amiciţie vecinică şi indestructibilă cu Uniunea Sovietică, eliberatoarea Bulgariei" şi de „înţelegere deplină cu Iugoslavia şi de amiciţie cu toţi vecinii şi în primul rând cu România". Această politică va găsi la toţi vecinii Bulgariei ecoul dorit. Ea sintetizează o dorinţă unanimă a popoarelor balcanice şi în acelaşi timp, ea va fi condusă cu realitate, cu stăruinţă şi cu încredere reciprocă, expresie reală a intereselor comune tuturor ţărilor din această regiune europeană care va putea deveni un factor rodnic în colaborarea internaţională de mâine. CONFERINŢA PREFECŢILOR DE JUDEŢE DIN ARDEALUL DE NORD Declaraţiile d-lui prim ministru Dr. P. Groza. Discursurile d-lor miniştri Lucreţiu Pătrăşcanu, Teohari Georgescu şi P Constantinescu-Iaşi Am arătat eri că în cursul zilei ! Publicăm azi, după notele stede Joi a avut loc la ministerul I n0gTaj-le declaraţiile făcute în de interne conferinţa^ prefecţilor | w .’ ’ 1 „ . de judeţe din Ardealu de Nord, această importantă conferinţa . CUVÂNTAREA D-LUI TEOHARI GEORGESCU, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE Mă simt fericit să deschid prima conferinţă a prefecţilor din Ardealul de Nord, despărţit de 4 amicide România, în urna dictatului de la Viena, cosecinţa unei politici trădătoare faţă de poporul român. Reintegrarea Ardealului la România nu ar fi fost posibilă fără sprijinul şi ajutorul nemărginit dat nouă de către guvernul U. R. S. S. şi a conducătorului său, Mareşalul Stalin. După eliberarea României de sub jugul hitlerist, Ardealul nu a putut să intre sub autoritatea românească, datorită politicei şovine de aţâţare a popoarelor conlocuitoare din Ardealul de Nord, a politicei de răzbunare introdusă prin bande înarmate, sub denumirea de gărzi „Iuliu Maniu”. Numai venirea guvernului democratic în frunte cu d. Petru Groza, la cârma ţării, a putut să capete încrederea guvernului U. R. S. S., şi astfel la V. Martie 1945, guvernul român în frunte cu M. S. Regele a putut participa în Capitala Ardealului la actul istoric de trecerea sub autoritatea românească. Câtă deosebire între prima intrare a autorităţilor sub fostul guvern în Ardealul de Nord şi cea de a doua! In Noembrie, guvernând, guvern de rei făcut primul pas pentr de Nord, prin trimit nici o alegere, fără un trol, a aparatului de leaşi elemente din anii care prin atitudinea au împiedicat inconţii între popoarele pantoi Prima grijă a foşti a fost să trimită tof poliţia, complectându,,Iuliu Maniu’’, a căr o cunoaştem cu toţii. Guvernul prezidat v Groza, expresia unei centrări democratice, zi a intrării Ardeahtoritatea românească dzat atitudinea sa, îi dea tot ajutorul Ardearu a-şi rezolva multe bleme. Bucureşti. Aceşti prefecţi sprijiniţi pe gărzile tâlhăreşti „Maniu“, au readus în conştiinţa masselor şi popoarelor conlocuitoare, regimurile de teroare anti-democratice, fasciste şi rasiale din trecut, întreg poporul ardelean, toate naţionalităţile conlocuitoare, toţi patrioţii cinstiţi şi progresişti s-au ridicat în contra acţiunei criminale de învrăjbire, făurindu-şi o administraţie proprie, respingând cu vigoare şi hotărâre opţiunea provocatoare a reacţiunei al cărei exponent era Maniu. Guvernul de astăzi a înţeles să cheme în conferinţă Prefecţii şi să discute cu dânşii toate pro ale Ardealului, e azi a înţeles să igpric că toate autituite în perioada ea Ardealului şi rămân mai departe noi ca orice schimbă prin consultarea existente. e astăzi a înţeles să tărie că scopul său e condiţiile posibileiţelegeri şi armoniilităţile conlocuitoare toate libertăţile, irile, tuturor, fără fire de rasă, limbă ■ itebcS.le astăzi a înţeles săruit Ardealului de ridicarea sa econodruncinată pe de o ă războiului, pe de loliticei criminale a om. Guvernul din Neer * “ Z" \ sese în Ardeal prefer &VG IIl P3g. 03) TRUPELE RI ' MD ADÂNC IN TERITOR " ELIBERAT MARELE SI ARMATEI COP 4T ASUPE NILOR DIN ZIIWTIE 1945 Trupele române Gron în zona Nova Bania, au continuat germano-maghiare, pătrunzând adânc .] A fost cucerit precum şi peste 35 de localităţi, printre sunt: Nova Bania — important cf cele noastre au fost primite cu urale de ţe, Zlate Moravţe şi Topoliceanki, imporţii, precum şi Bd. Legota şi Eollove . In zona Nord’ , contraatacurile germano-maghiare, untată, au fost respinse sângeros. In luptele anterioare, pentru cucerirea localităţilor Sirac şi Ribati, s’a distins în mod deosebit cpt. Mărgăritescu Emil, comandantul unui divizionde roşiori, care — deşi rănit — a continuat să coincide unitatea sa, contribuind printr’o acţiune rapidă şi îndrăzneaţă, la cucerirea localităţilor amintite mai sus. D. ministru Teohari Georgescu vorbind prefecţilor din Ardealul de Nord TEURILE ŞI MIJLOACELE POLITICEI NOASTRE EXTERNE Declaraţiile d-lui ministru de externe Gheorghe Tătărescu făcute presei române şi streine S Cita 5 S V. ‘ • Ui ea Britanie, prietena şi lunii Sovietice şi alese armate luptă pentru definitivă a hitlerisîntronarea unei păci intr’o lume în care poor trăi în securitate şi tele Unite ale Americei, câtea rânduri şi-au marietenia pentru poporul iau parte activă la luptă de eliberare a polumii, asigurându-le o viaţă şi libertate, iţa — cu Franţa care ,a sa eroică ajutată de Unite şi-a eliberat tele cotropitorii hitleriştizându-şi noui căi de de propăşire. .. cu toate celelalte ponocratice vecine solidare cu noi în apărarea libertăţii şi în organizarea păcii. Dar România trebuea şi trebue în primul rând să-şi croiască un destin nou, adâncind şi amplificând raporturile de prietenie cu U. R. S. S. care prin epocalele fapte de arme săvârşite în decursul acestui războiu au adus contribuţia decisivă la sfărâmarea dominaţiunii hitleriste şi au dat un alt curs Istoriei, iar prin prodigioasele transformări şi progrese realizate În toate domeniile au devenit o forţă de îndrumare pentru toate democraţiile lumii. Un act de nebunie a silit popoporul nostru să ducă războiul acolo unde nu trebuiau duse decât prietenia şi dorinţa de bună înţelegere. In acest războiu criminal şi dinainte pierdut, am fost înfrânţi şi U. R. S. S. învingătoare, ar fi putut să se strivească. In locul braţului răzbunător, noi am văzut însă întinzându-se peste ţara noastră o mână prietenească. O pagină dureroasă din istoria noastră a fost întoarsă şi azi trebue să pregătim căile viitorului. Legăturile noastre cu U. R. S. S. trebuesc aşezate în cadrul unei colaborări permanente care, prin amploarea ei va însemna începutul unei ere noui in istoria raporturilor cu Marea Noastră vecină de la Răsărit. Situaţia noastră geo-politică pe de o parte şi rolul precumpănitor pe care U. R. S. S. este chemată să-l aibă în organizarea lumii pe de altă parte ne dictează o politică de permanenţă pe care am dori s’o începem prin încheerea unor acorduri economice menite să contribuie la re(Continuare în pag. 2-a) F. n . ■.U.: trăim şi români şi in special cu U. R. ul de miniştri s’a întruna de 30 Martie 1945, sub preşedinţia d-lui Gh.u, vice-preşedintele Condé miniştri. m Inistru al Afacerilor Inaphari Georgescu, a fămerea proectului de de-i pentru sancţionarea ceposedă arme în mod ilecum şi a proectului de rege pentru interzicerea ţiilor pro-hitleriste de istiniul a aprobat ambele România trebue să-şi refacă proecte de decrete legi. legăturile de prietenie cu Naţiu- 1 D ministru al comunicafilor şi *miUL DE MINIŞTRI DE ERI lucrărilor publice, Gheorghiu Dej, a făcut o expunere asupra proectului de decret lege privitor la organizarea căilor ferate. D. ministru al justiţiei, Lucreţiu Pătrăşcanu a făcut expunerea proectului de decret lege privitor la extinderea legislaţiei româneşti în Ardealul de Nord, precum şi a proectului de decret lege privitor la reglementarea cetăţeniei locuitorilor din Ardealul de Nord. Consiliul a aprobat ambele proecte de decrete legi. Consiliul a luat sfârșit la orele 19:30 APROVIZIONAREA Cil AIMENTE A POPOARELOR ELIBERATE Washington, 30 (Rador).— Preşedintele Roosevelt a primit joi, pe d-nii Lyttelton, ministrul britanic al producţiei, şi Lewllin, ministrul alimentării, cari erau însoţiţi de lordul Halifax, ambasadorul Marei Britanii. Părăsind Casa Albă, d. Lyttelton a declarat ziariştilor : „Procedăm la o examinare de ansamblu, cu cele mai înalte autorităţi, a situaţiei aprovizionărilor, situaţie ce s-a creiat în urma înaintărilor fulgerătoare ale armatelor aliate. Examinăm toate problemele privitoare la aprovizionarea cu alimente a popoarelor eliberate şi cu trimiterea de materii prime pentru a repune în funcţiune producţia locală. In felul acesta, vom contribui la slăbirea presiunei asupra resurselor celorlalte ţări, inclusiv Anglia. Pentru aceasta este însă nevoie o amănunţită ce depi problema imediatei cu alimente”. CONDIŢIILE CE TRI IMPUSE GERMAI . Discuţiile comitetului naţional fin al Confederaţiei generale a mu Paris, 30 (Rador). — Pentru prima oară dela eliberarea Franţei, comitetul naţional al Confederaţiei generale a muncii s’a întrunit săptămâna aceasta la Paris. Lucrările comitetului au fost deschise printr-un omagiu adus tuturor muncitorilor căzuţi pentru Patrie sau deportaţi în Germania. D. Louis Saillant, secretarul Confederaţiei, preşedinte al consiliului naţional de rezistenţă, ocupându-se de politica externă, a declarat că Confederaţia generală a muncii regretă că Franţa mi a fost invitată la Yalta atunci când în acelaşi timp Confederaţia participa la Conferinţa internaţională a sindicatelor de la Londra. Poate că dacă efortul de război al Franţei ar fi fost mai mare, a adăugat el, nimeni nu s’ar fi putut lipsi de prezenţa Franţei. Confederaţia va lupta pentru o pace care să împiedice pe viitor Germania să mai facă rău. In acest scop, condiţiile ce trebue să fie impuse Germaniei sunt următoarele: 1) pedepsirea tuturor criminalilor de război; 2) cistemnului nazist; 3. industriei de răz şi control aliat ; 4) mobilizarea înnării germane peni hui la reconst care au avut cel suferit de pe urm germane şi 5) pci lungată a German D. Saillant a p citori şi Franţa în gătură cu primejd reprezintă imposib trolării de către F.nei de lucru ce poate face concui franceze. El a cer raţia internaţionalelor, care îşi are la Paris, să se pot control. D. Saillant af tând că la bazatemne franceze se franco-sovietic. si . • ¡fjr:' • . Mr. 75 Duminica, 1 Aprilie 1945 6 Pagini UN IMENS MATERIAL DE RĂZBOI CAPTURAT $I NUMEROASE ORAŞE GERMANE CUCERITE DE ARMATA ROŞIE Moscova, 30 (Rador). — Comunicatul militar sovietic dat de Biroul de Informaţiuni asupra operaţiilor din ziua de 29 Martie are următorul cuprins: In ziua de 29 Martie, trupele de pe cel de al 3-lea front bielorus au desăvârşit nimicirea grupului de trupe germane încercuit îin Prusia Orientală, la sud-vest de Koenigsberg. In cursul luptelor dintre lî£ 29 Martie, germanii au pierdut peste 50.000 de prizonieri şi 80.000 de morţi. Trupele de pe acest front au capturat următoarea pradă de război: 128 avioane, 605 tancuri și tunuri auto-propulsate, peste 3.500 tunuri de câmp, 1.440 brandturi, 6.447 mitraliere, 586 autovehicule blindate de transport, 247 posturi de radio-emisiune, 35.060 autocamioane, 474 tractoare, 234 locomotive, 7.663 vagoane de cale ferată, 313 depozite de muniţii, de armament şi de alimente, ca şi alt material de război. Trupele de pe cel de al 2-lea front bielorus au continuat luptele pentru curăţirea părţii răsăritene a oraşului Gdansk (Danzig) de inamic şi au nimicit grupul de trupe germane presat pe coasta golfului Danzig, la nord de oraşul Gdynia. In luptele din cursul zilei de 28 Martie, trupele de pe acestt front au luat prizonieri în această zonă 18.500 ofiţeri şi soldaţi germani şi au capturat următoarea pradă de război : 50 avioane, 67 tancuri şi tunuri autopropulsate şi 369 tunuri de câmp. Trupele de pe cel de al 3-lea front ucrainean, în urma unei viguroase ofensive, au cucerit în ziua de 29 Martie oraşele şi importantele centre rutiere Szombathley şi Kapuvar şi, după ce au cucerit oraşul Kőszeg, au atins frontiera Austriei. Ele au cucerit deasemeni prin lupte alte peste 100 centre locuite, printre care marile centre Farad, Mihály, Beled, Csanig, Buk, Nagygencs, Vep, Pecely, Kevar, Gyergyanos, Baltavar, Zaleszento, Rezy şi gările Totkeresztur, Beled, Repese-Lak, Hegyfalu şi Buk. In cursul luptelor din zilele de 2a şi 29 Martie, trupele de pe acest front, după rapoarte preliminare, au luat prizonieri peste 18.000 de ofiţeri şi soldaţi inamici şi au capturat următoarea pradă de război: 115 avioane, 71 tancuri şi tunuri autopropulsate şi 102 tunuri de câmp. In celelalte sectoare ale frontului lupte de importanţă locală şi activitate de patrule. In ziua de 29 Martie, 98 tancuri şi tunuri autopropulsate germane au fost scoase din luptă sau distruse pe toate fronturile. In lupte aeriene sau de pe urma tirului artileriei anti-aeriene au fost doborîte 23 de avioane inamice. In noaptea de 28—29 Martie, avioanele noastre grele de bombardament au atacat Sopron, centru feroviar din Ungaria. Bombardamentul a pricinuuit incendii însoţite de explozii din zona centrului feroviar. * In zori întregul centru feroviar Sopron se afla pradă flăcărilor. Trenurile inamice și depozitele militare erau deasemeni cuprinse de flăcări. Londra, 30 (Rador). — Comunicatul militar german de Vineri recunoaște că Danzigul a fost cucerit. t ”. ... ■ Oraşul Danzig luat cu asalt Moscova, 30 (Rador). Prin al doilea ordin de zi adresat de Mareşalul Stalin Mareşalului Rokosovski, comandantul trupelor de pe cel de al doilea front bielorus, spune: „Trupele de pe cel de al doilea front bielorus au terminat nimicirea grupului german de la Danzig şi Vineri au luat cu asalt oraşul şi fortăreaţa Danzig, port important şi bază navală de primul orcan la Marea Baltică. Steagul naţional polonez a fost înălţat la Danzig. In cursul luptei pentru oraşul Danzig, trupele nearstre au făcut prizonieri peste 10.000 de germani. Ele au capturat deasemenea 140 de tancuri şi tunuri automotoare, 38 piese de artilerie, 45 submarine şi numeros alt armament şichipament de război”. REGIA MARIOARA A IUGOSLAVIEI COMPLET RESTABILITA Londra, 30 (Rador). — Regina Marioara a Iugoslaviei s'a restabbilit complet după operaţia căreia s’a supus intr'un spital din Londra. Regina a părăsit spitalul şi s’a înapoiat la reşedinţa sa dela ţară. o [