Universul - Capitala, aprilie 1945 (Anul 62, nr. 75-99)

1945-04-01 / nr. 75

i T UNIVERSUM Elena Arghiriade cu copiii Con­­stantin, Dumitra, Sultănica, anuţi­­tă că parastasul de 1 an şi jumă­tate al iubitului lor soţ şi tată Arghir Dina Arghiriade se va sluji Duminică 1 Aprilie ora 11 la Biserica Sfinţii Apostoli, Ci­mitirul Belu şi Pâinea zilnică. Cu nemărginită durere Elena so­fie şi familiile înrudite anunţă pa­rastasul de 9 luni al iubitului şi bunului lor Vasile Abilazi care va avea loc Duminică, 1 Apri­lie 1945 orele 11 dimineaţa la Bi­serica ,,Regina Maria”.________ 54 Doamna Olga Stelniceanu anun­ţă rudele şi prietenii parastasul de 4 ani al soţului său Dumitru Stelniceanu fost Inspector S. B. (fi de 4 ani al mătuşei sale Maria Velcu care se va oficia în ziua de 31 Martie 1945 biserica Olari ora 11. Dr. Nicolae Popovi ci soţ şi pă­rinte. Ioana şi Ion Dobrinescu pă­rinţi,­ Amriy, Lucreţia şi Elena su­rori, C. Glogojeanu, Dr. A. Popo­vici, Farm. Z. Popovici, Ing. Grig. Popovici, cumnaţi, cu aceiaşi du­rere anunţă că a trecut un an de la moartea năprasnică a Ioanei D. Popovici şi Luminiţa Popovici Slujba de pomenire se va oficia Duminică 1 Aprilie la Biserica Sf. Nicolae-Buzeşti. ___________51 Căpitan Pompiliu Ionescu, soţ.­­Adela şi Jean Gagel părinţi. E­­milia şi Căpitan Ilie Doicescu, so­ră şi cumnat, Ionel, frate, anunţă cu multă durere parastasul de 40 zile pentru scumpa lor Martha Ionescu ca va fi Duminică 1 Aprilie 1945 orele 12 la cimitirul Evanghelic.72 Miza şi Dr. Corneliu Iubaş, Mausi, Nelu şi Bebi, cu nesfârşită durere şi cu ochii înlăcrămaţi a­­ducem la cunoştinţă împlinirea u­­nui an de când Dumnezeu a che­mat la sine pe fiica şi sora noas­tră, dulce şi scumpă Mihaela Iubaş (ELA) elevă de liceu Parastasul se va ţinea in ziua de 16 Aprilie 1945 la Haţeg. 68 Adânc îndureraţi Niculina cu co­pii Irina şi Nuţi, Marija, Niculae Avram, Joiţa Gogu, Enică, Maria Sorica, Dumitru, cu familiile, a­­nuunţă parastasul de un an care va avea loc Duminică ora 11. Aprilie 1 în biserica Sf. Ecaterina (Belu) str. Florava 11 Gheorghe Goarna 31 D-na Jenica Ivănescu cu profun­dă durere anunţă că s’au împlinit 2 ani dela pierderea dragului ei soţ loan Ivăt­escu CĂPITAN-INGINER Diplomat al Şcoalei Naţionale Su­perioare de Aeronautică din Paris slujba religioasă va fi Duminică 1 Aprilie a. c., orele l­Va, la Cimiti­rul Ghencea Militar şi­­Pâinea zii - ^­e ccă 34 Cu nemărginită durere părinţii­­lui, nefericiţi, anunţă parastasul de 3 ani, al iubitului lor singur copil INGINER AGRONOM Angheluş Anghelescu Sub. Locot. Rezervă ce se va oficia Duminică 1 Aprilie ora 11.30 în sf. biserică Batişte, ci­mitirul Reînvierea şi Pâinea zilni­că Romană. 39 Irina Bardescu, jalnică mamă, cu­­durere anunţă parastasul de 6 săp­tămâni al regretatului Ulpian A. Bardescu fost magistrat şi avocat .Şi de 3 ani al scumpului ei soţ Anton N. Bardescu fost magistrat, prefect şi avocat care se va oficia Sâmbătă 31 Mar­tie 1945 era W’A în Biserica Buna Vestire Şoseaua Giurgiului şi la îndureraţi Marioara Soţie. Giuv­­epi şi Ludea copii, anunţă paras­tasul de un an al scumpului lor Romalo Rabasi Slujba religioasă se va oficia Sâmbătă 31 Martie ora 12. La cimitirul Izvorul Nou, îndureraţi Marioara soţie şi Gio­­v­ani fiu aminnţă parastasul de un an al scumpului lor Luigi Rabasi Slujba religioasă se va oficia Sâmbătă Şi Martie la cimitirul Iz­vorul nou. 59 Nefericiţi pentru tot restul vieţii părinţi, fraţi, surori, cumnate şi ne­poţi. Cu profundă durere anunţă prietenii şi cei ce l-au cunoscut pa­rastasul de un an al scumpului nostru Dumitrică Dumitru funcţionar P. T. T. slujba se oficiază in Biserica din com. Fun­deni Frunt.f­neşti Ilfov 1 Aprilie 1945. " 80 Zdrobiţi de durere, nefericiţi co­pii, anunţă parr­­stasul de 3 luni al un­­ei noastre mame­­ Fănescu iubiitului nostru Tănescu serb­a Spirea Aprilie, orele 52 oţie, cu ne­­sfârşită du­­­ă un an de şi în veci :hiu­­rilie. 32 ani Emanuel, Margareta, Mihail, Nely, Mioara fii, nurori, nepoată cu durere anunţă rudele, cunoscu­ţii, că împlinindu-se 20 ani dela moartea bunului lor părinte GRIGORE GRIGORIU şi 3 ani de la moartea iubitei lor mame MARIA GRIGORIU va avea loc un parastas Duminică 1 Aprilie Biserica din B-dul Carol. 43 OSH Consilier Ştefan Vasilescu, cu aceeaş durere anunţă parastasul de un an pentru scumpele lui IOANA VASILESCU soţie născută DIJMĂRESCU CORNELIA VASILESCU fică studentă anul III Farmacie ELENA VASILESCU fică studentă anul II Litere care se va oficia la biserica Sf-ta Maria şi Cimitirul Sf. Vinerea Du­minică 1 Aprilie orele 11. In aceeaş zi şi loc avocat I. Dij­­mărescu anunţă parastasul soţiei sale SOFIA I. DIJMARESCU născută Grigoriu­ Udrescu 40 Cu aceiaşi durere, d-na şi d-nul Imireanu anunţă parastasul de un an de zile, data pierd­ere a dragilor RALUCA IMIREANU FLORICA IMIREANU COLONEL D. PETREANU Parastasul va avea loc Duminică 1 Aprilie la Biserica Sft. Elefterie vechi, cimitirul Reînvierea şi Pâi­nea zilnică. 41 ■uiniM«i"i*MiM,niimainii| 11 1 Cu aceeaşi durere şi desnădejde anunţ că se împlineşte 1 an de când iubita mea AURELIA împreună cu adoraţii noştri copilaşi ANCA RUXANDRA (ŞĂNDREL-MOAŢA) m’au părăsit. Pentru pomenirea dragelor­ mele cu sufletele lor prea bune şi prea curate se va oficia, o slujbă reli­gioasă Duminică 1 Aprilie, 1945 cura­­tă în Biserica Sf-tei Patriarhii şi apoi l­a mormântul lor. Alexandru Ică-Ionescu, 737 Cu aceiaşi nemărginită durere nefericita mamă Stana Dionisie, anunţă pentru 1 Aprilie deshu­marea scumpilor copii PELAVIA fică ELENA nepoată DUMITRU NICULESCU ginere de la Cimitirul Buna Vestire și re­­inhumarea la cimitirul Sf. Vineri. Totodată va avea loc parastasul de un an la Biserica Buna Vestire Şoseaua Giulești. . 55 Implinindu-se un an de când ne-a părăsit pentru totdeauna cei ce ne-au fost dragi ELENA CONSTATINESCU soţie şi mamă FANEL CONSTANTINESCU fiu şi frate elev cl. VIII Lic.Bar­bu Delavrancea EUGEN MOCANU nepoţel Parastasul pentru pomenirea su­fletelor lor bune se va oficia astăzi 31 Martie la Biserica Sf. Gheorghe cimitirul Calvin. 60 Cu aceiaşi profundă durere Theodor şi Corftan­a anunţă pa­rastasul de un an al scumpei lor soţie şi mamă Aurel­ Niculescu (AURORA) ce se va oficia în ziua de Duminică 1 Aprilie in Biserica Sf. Maria din spatele cimitiu­lui Sf. Vineri. 26 Cu aceiaş groaznică durere Eu­gen, soţ cu părinţii amintesc că la 31 Martie a. c. are loc în Vlăngă­­reşti-Olt slujba de pomenire a un om de chin de când scumpa neui­tată Şerbănica Vrânceanu FARMACISTĂ nu mai este. Un en de groznic chir.... 30 Cu adâncă şi veşnică durere în suflet Vita Mandrea anunţă rudele şi cunoştinţele că se împlineşte un an de la pierderea scumpei şi ado­ratei ei surioare Pica Rădulescu Mandrea Serviciul religios se va oficia Du­minică 1 Aprilie 1945 la ora 12 la Biserica Domniţa Bălaşa, la Cimi­tirul Sf-ta Vineri şi Aşezămintele Brâncoveneşti. 1­22 Cu aceiaşi durere Vichenţie, soţ, anunţă parastasul de un an de la moartea Elena Baioş Bănăţeanul care va avea loc 1 Aprilie 1945 la casa de veci din Cimitirul Reîn­vierea, ora 12. 23 Elena soţie cu fiul ei George a­­nunţă parastasul de un an al scumpului şi blândului lor tătic, în veci neuitat Nicolae Gh. Grigoriu la Biserica Sft. Nicolae din Dămă­­roaia. Parastasul se va oficia în ziua de 31 Martie crt. 20 Cu aceiaşi durere dr. Adda Rang- Meinescu şi dr. Milica Tarnovsch­y- Haşdeu, anunţă parastasul de 1 an de la moartea fulgerătoare în plină tinereţe a scumpei lor prietene Dr. Profira Procuror Gaman medic spitalul Sf. Spiridon Iaşi de 26 ani şi a mamei ei Eufrosina Ionescu Parastasul va avea loc Dumini­că 1 Aprilie 19­15 la Biserica Sf. Elefterie Cotroceni ora 10­ A a. m. 21 Olga Zaleschi mulţumeşte direc­ţiei Operei Române, artiştilor, corului, prietenilor cari prin cu­vinte, flori şi scrisori au luat parte la pierderea soţului ei Sigismund Zaleschi Totdeodată anunţă parastasul de 9 zile ce va avea loc Duminică 1 Aprilie ora 12 a. m. la mormântul din cimitirul Bellu. 18 Maria mamă, Ana şi dr. Matei Negrea, soră şi cumnat, anunţă cu aceiaşi nemărginită durere, paras­­isul de un an al scumpului lor Constantin C. Ciupală­re va avea Ioc M- -t" " ' 45, or­a 12. ’"G­­heorgh Cu nemărginită durere , Elena şi Constantin Dragomirescu, părinţi ; Cornelia şi Costică, fraţi, anunţă parastasul de un an al iubitei lor Anişoara C. Dragomirescu şi al lui NICUŞOR FIŞTEAG logodnic, pe cari nici moartea nu i-a despărţit Pomenirea va fi la 4 Aprilie în Biserica Vărăşti Ilfov. Dormiţi în pace scumpii noştri, mămica nu vă uită, vă plânge me­reu. 19­­mmbmiiiiii«iiiiii­i­ipHiuauat» Petre E. Mihăescu, soţ, tată şi bunic, ing. Alexandru Tănăsescu, ginere, soţ şi tată, Anca Tănăsescu, nepoată, fică şi soră, cu inimile sdrobite de durere, anunţă rudele, prietenii şi cunoscuţii că se împli­neşte anul de când i-au părăsit scumpele lor: MARIA PETRE MIHĂESCU Lucia Ing. Alex. Tănăsescu SANDA TĂNĂSESCU IOANA TĂNĂSESCU şi că Duminecă 1 Aprilie ora 11 se va oficia in Biserica Buna Vestire (lângă cimitirul Belu) parastasul pentru pomenirea şi odihna sufle­telor lor.­­ Implinindu-se un an de la moar­tea iubiţilor lor, MARIETA M. CALINESCU CAROLINA DOBRINESCU MARŢIAN OPRESCU familiile anunţă rudelor, prieteni­lor şi cunoscuţilor slujba religioasă de pomenire ce va avea loc Dumi­nică 1 Aprilie orele 11 la Biserica S. Gheorg­he Nou din Calea Grivi­­ţei (Cartierul Steaua) şi la cimiti­rul Sf. Vineri. 8 Fica mamă, G.Că frate, Lili soră, anunţă cu aceeaşi durere parasta­sul de un an de la moartea a neui­tatei lor fiice şi soră • MARGARETA NI­­TOR (ROBBI) şi a tatălui ei Moise Ionescu îndureraţi Carol şi Filofteia pă­rinţi, Mari­u şi Neluş soră şi cum­nat anunţă parastasul de 1 an al scumpului lor JEAN TANASE Sergent T. R. care va avea loc Duminică 1 Apri­lie 1945, orele 11 in Biserica Sf. Ecaterina Ploeşti. 45 Cu aceiaşi mare durere, Maiorul Vasile Castriş, împreună cu soţia şi copiii, anunţă parastasul de un an de la moartea scumpei lor mamă şi bunicuţă Irina Luculescu - Casino, care se va oficia Miercuri 4 Aprilie ora 10 în sf. Biserică Isvorul Tă­măduirii din str. Monetăriei şi a­­poi la mormânt, în cimitirul Ghen­­cea Militar­. 34 IHMSR Neconsolaţi anunţăm rudele şi curioscuţii că a trecut un an de adâncă durere de când am pierdut pe bunul şi mult iubitul nostru soţ şi părinte Gastaalescia Fost director la Soc. Rom. de Radiodifuziune şi rugăm a lua parte la slujba po­­menirei Duminică 1 Apriliie ora 12 la cimitirul Belu fig. 27. 2 Un an de când destinul nemilos a frânt un brad frumos! Irina şi Lt. Col. Poenara, Radu şi bunicii, cu sufletele cernite, pus­tiite de dor, anunţă parastasul dragului lor Sori­n D.Poenaru fost elev Inst. Medico Militar Duminică, 1 Aprilie, ora 11, bise­rica Sf. Dumitru Colentina şi ci­mitirul Reînvierea, 47 Cu aceiaşi mare durere Virgil şi Valentina Stănculescu cu copiii Doctor Lucian şi Josette Stăncu­­lescu cu copiii, surori şi nepoţi fac cunoscut că se împlineşte un an de la pierderea bunei şi scumpei lor mama, mamă mare, soră şi mătuşe Alexandrina Stănculescu Pomenirea ei se va face Dumi­nică 1 Aprilie 1945 orele 10 în bi­serica Sf. Niculae-Buzeşti. 57 Cu aceeaşi nemărginită durere , D-l Nicolae Varra şi fiul fac cu­noscut rudelor şi prietenilor că, parastasul pentru împlinirea unui an de la pierderea scumpei şi ine­galabilei lor soţie şi mamă Marioara N. Varra se va oficia Duminică 1 Aprilie, orele 11 a. m., în biserica de lângă Cimitirul Ghencea-Militar şi în a­ Viorica şi Cornelia Dobrescu, Georgeta şi Lt. Cosariu, fice şi gi­nere, Marioara Tănăsescu soră şi cumnată cu nesfârşită durere a­­nunţă parastasul de 1 an al iubi­ţilor lor FELICIA şi Vasile Dobrescu Slujba va avea loc Duminică 1 Aprilie ora 11 Bisericuţa Vlad Ju­deţul, tramvaiul 13 Staţia Radorin apoi Cimitirul Belu. 98 Cu aceiaşi mare durere copiii a­­nunţă rudelor şi prietenilor pome­nirea de un an pentru odihna su­fletului neuitatei lor mame Antoaneta A. Roşculeţ şi de cinci ani pentru scumpul lor tată Alexe A. Roşculeţ Slujba se va oficia la biserica I­­coanei Duminică, 1 Aprilie a. c. ora 11 a. m. şi apoi la cimitirul Belu. 101 îndurerată pe­ntru tot restul vieţii Raina soţie, Julian şi Eugen copii aduc la cunoştiinţă parasta­sul de un an al scumpului lor IULIAN CONDU Pensionar B. N. R. Slujba religioasă va aveea loc Dumnică 1 Aprilie în Bis. Sf. Con­stantin (Câşmigiu). 109 Ana Franc cu aceiaş durere a­­minteşte rudelor, prietenilor şi cu­noscuţilor că s’au împlinit 2 ani de la pierderea celui ce a fost blând, bun şi scump soţ Ion Florin Franc Serviciul religios va avea loc Sâmbătă 31 Martie ora 11 dim. la Biserica Lucaci. 108 Rozalia Ungureanu are du­rerea să anunţe încetarea dinn viaţă a soţului ei loan M. Ungureanu Pensionar C. F. R. .­­ Corpul neînsufleţit este depus la Crematoriul „Cenuşa” din Calea Şerban Vodă 183 unde va fi inci­­­rat Sâmbătă 31 Martie ora 4­0. 84 MONA ABRAMOVICI AUREL NOVAC (Ploeşti) Logodiţi Martie 1945 Bucureşti CLOCITORI Artificiale ABSOLUT NOI Calea Călăraşilor 265. 200.000 Lei OFER RECOMPENSĂ persoanei care poate da indi­cation! cine este autorul spar­­gerei sau unde se află lucrurile furate în seara zilei de 11 Mar­tie 1945 din Şoseaua Ciurel Nr. 32 la d-l Ştefan Crăciun, furându-mi-se îmbrăcăminte, lengerie, lucruri casnice şi bani 99 ♦ ♦ ♦ »+ ♦♦♦♦♦4+++«f>-»++++++. Comitetul Secţiei ll-a AGIR (funcţionari particulari) cheamă pe toţi colegii ingineri din întreprinderile particulare să ia parte la adunarea generală ce va avea loc Duminică 1 Aprilie ora 10 în sala Agir Str. Romană No. 8. La ordinea zilei : 1. Sarcinile inginerilor din între­prinderile particulare în procesul sporirii producţiei şi refacerii ţării. 2. Salarizarea minimală a ingi­nerilor din întreprinderile parti­culare. Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 10 Aprilie a. c., orele 10/4 a. m. se va ţine la sediul Direcţiunii Generale M. O., Serviciul Apro­vizionărilor din B-dul Elisa­­beta No. 29, Bucureşti, licitaţie publică pentru rebobinarea şi repararea a 11 electromotoare pentru maşini. Licitaţia se va ţine în con­formitate cu art. 88-110 inclusiv din L. C. P., Regulamentul O. C. L., normele publicate în M. O. Nr. 127 din 4 Iunie 1931 şi cadtul de sarcini care se­ poate consulta în fiecare zi de lucru între orele 9-13 la adresă indicată. Toate persoanele care vor lua parte la licitaţie vor depune o garanţie de 5% din v­a­loarea lucrării oferite. f .gr. /­I­II MINISTERUL INDUSTRIEI COMERŢULUI Direcţia II-a de lichidare a Bunu­rilor de pe lângă Direcţia Generală de lichidare C. N. R. I Palatul Camerei Deputaţilor Nr. 699 Comunicat pentru foştii arendaşi de terenuri din Bucovina de Nord Se aduce la cunoştinţa tuturor persoanelor cari au primit în arei­­­dă terenuri agricole de la fostul Guvernământ al Provinciei Buco­vina că sunt obligaţi a-şi comunic­ , telegrafic adresele lor actuale la această Direcţie în Bucureşti Pala­tul Camerei Deputaţilor pentru a le face urgente comunicări în pro­­priul lor interes în legătură cu a­­plicarea art. 12 din Convenţia de Armistiţiu. Acei ce nu se vor conforma pre­zentului comunicat vor fi urmăriţi prin alte mijloace, aplicându-li-se sancţiuni. Pretor, Ion Grosu. 6561 AAAAAAAAAA la a­­­MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară Publicaţiune D-ra Suzana Ivona Marcu domiciliată in Bucureşti, strada Serei nr. 5, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizată să schimbe pe baza art. 10, numele său patronimic de Marcu în acela de Ştefănescu, spre a se numi Suzana Ivona Ştefănescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opo­­ziţiune în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. „ Cooperativa Funcţionarilor şi Pensionarilor Publici ţine adu­nare generală ordinară în ziua de 15 Aprilie 1945, ora 8 di­mineaţa, în localul său din Bulevardul I. C. Brătianu nr. 2. Dacă la ora 8 dimineaţa nu se va întruni un număr de ju­mătate plus unul din numărul membrilor societari, adunarea se va ţine în aceiaşi zi la orele 10 dimineaţa, cu orice număr de membri prezenţi. 82 PUBLICAŢIE Se publică spre cunoştinţă ge­nerală că pe ziua de 25 Aprilie 1945 orele 9, se va ţine la Admi­nistraţia Comercială M.A.T. Calea Victoriei No. 114, Bucureşti, licita­ţie publică pentru procurarea a: 340 buc. halata mărimea I-a (talie 58). 550 buc. halate mărimea Il-a (talie 56). 1 buc. salopetă mărimea I-a (ta­lie 60). 14 buc. salopete mărimea Il-a (talie 56). Se pot face oferte şi pentru cantităţi mai mici. Furnitura se va oferi în confor­­mita­te cu condiţiunile caietului de sarcini, care poate fi văzut în fiecare zi între orele 12-13,30 la Servica Economatului din acea­stă Adiţie Comercială.­­ Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu normele generale din L. C. P. Odată cu prezentarea ofertelor se va depune şi garanţia de 5*/, din valoarea furniture 1. 8555 81 -gr.­­,df-91 CALENDAR SAMBATA 31 MARTIE 1945 Ortodox : Sf. Ipatie. Catolic : Balbina, Maria Egipt. Fromntut : Trangolt. Reine : Pesah. Hh. prima­r 1. I­sirit al Marelui 6.0. Ap. Ioarelui 18,41. CALENDAR ISTORIC loa Irătianu oferă principelui Carol de Hohemo­amn, la Duesteldorf, Coroana României (1866). PARELE LUNII 31. Bleh­it 21 h. 23 m. Apus 7 h. 30 m. Luni plini. RADIO SAMBATA, 31 MARTIE 1945 SADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO CARPAŢI 7.30 . Deschiderea emisiunii; Ora exactă ; Radio jurnal ; Rezumatul programului ; Con­certul dimineţii (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 8.30: Posta refugiaţilor ; Muzică variată uşoara (discuri). 9: Ore administratis! ; Informaţiuni sin­dicale. 9.15 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI POSTUL DACIA ROMANIA 10 : Ora exactă ; Emisiune pentru presa din provincie. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO CARPAŢI 10.30: Poşta militari radio ; Muzică va­riată uşoară (discuri). 11.30 : Telegrame P. T. T.; Muzici Geriela (discuri). 12.15 : Muzică din opere (discuri). 13 : Ora exactă ; Orchestra Ionel Cristea. 13.50 : Publicitate ; Muzică varietă uşoară (discuri).. 14 : Ora exactă : Radio jurnal. 14.20 : Orchestra Nicu Stănescu. 15 : Resumatul programului de după amiază; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO CARPAŢI 18 : Deschiderea craieturi ; Ora exactă ; Mu­­zică vocală (discuri). 18.25 : Universitatea Radio — Asenări tu­­aimă mondială — ,,Nicolae Ionja“ de G. Că­­lineiuc. 18.45 : Ora exactă : Radio jurnal. 19 : Orchestra de Salon Radio dirij. de Ion Rab­ularu Darclee, voce : (Puica Alexandrescu). 19.55­: Buletinul Oficiului Sportului Popular. 20 : Ora najiunilor prietene : Franţa. 1) Por­tret : Generalni Delattre de Tassigny de Şer­­ban Cioculescu ; 2) Conferinţă : Parisul de demult de Victor Eftimiu ; 3) Informaţii ; 4) Muzică instrumentală de Debussy şi Ravel (discuri). 20.50 : Muzică vocală (discuri). 21 : Ora exactă ; A.R.L.U.S. 21.30 : Musici simfonică rusă (discuri) : Rusia — poem simfonic de Balakireff ; Con­cert in la minor de Glazounov 22 : Ora exactă ; Radio jurnal ; Rezumatul programului de a doua zi. 22.20 : Muzică de dans (discuri). 23.20 : Muzică de cabaret (discuri). 23.50 : Radio jurnal ; închiderea emisiunii. De la orele 18.30—19.35 postul la undă scurtă Dacia Română pe lungime de undă 32.4 m. emite pentru străinătate. EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ANKARA (31.7) — Ora 21. MOSCOVA (41 m.). - Ora 21.30. LONDRA (41,49 p.). — Ora 21.45. DE LA COMISIA DE EPURARE A PRESEI Toate Sindicatele locale de ziarişti profesionişti din întreaga ţară sunt invitate să trimită de urgenţă comisiei de epurare a presei (Bucureşti, str. Gogu Can­­tacuzino No. 2, Palatul Sindica­tului Ziariştilor) numele tuturor ziariştilor cari până la data de 23 August 1944 : a) S’au pus în slujba hitleris­­mului sau a fascismului, servind astfel interese străine de acelea ale naţiunii române ; b) Au fost stipendiaţi de că­tre puterile axei pentru propa­gandă în favoarea politicii lor; c) Au pregătit opinia publică pentru intrarea în axă şi au îndemnat la războiul nedrept împotriva Naţiunilor Unite ; d) Au militat pentru idei con­trare principiilor democratice, ori influenţaţi de concepţii anti­democratice, au îndemnat la acte de teroare, rebeliuni, schingiuiri şi omoruri s­au au participat la ele. Deasemeni vor arăta amă­nunţit pentru fiecare învinuit faptele cari i se impută, alătu­rând şi dovezi motivate. * Toate persoanele din Bucureşti şi din restul ţării cari pot da informaţii şi dovezi despre zia­riştii a căror activitate trecută poate fi integrată în dispoziţiile legale arătate mai sus, sunt ru­gate să înștiințeze comisia de epurare a presei la adresa indi­cată. ­MIRCEA PELLA La locuinţa si din str. Depă­­răţeanu 11, a murit subit. Vineri dimineaţa, la ora 6, artistul Mar­cea Pella. Decedatul făcuse o carieră strălucită la Teatrul Naţional din Iaşi. După pensionare, s-a mutat la Bucureşti, continuând să joace pe diferite scene. Mircea Pella a fost un bun actor de comedie, maestru din vechea gardă a celor care luptau cu mizeria făcând artă,­­ şi un om de suflet, iubit de camarazi. Moare în vârstă de 66 ani, lă­sând regrete printre toţi­­ cari l-au cunoscut. DECLARAŢIILE NOULUI MINISTRU AL BULGARIEI LA BUCUREŞTI D. profesor Sava Ganovsky, ct nou,­ ministru­­ plenipotenţiar al al Bulgariei la Bucureşti, a făcut taeri reprezentanţilor presei româ­ne invitaţi la legaţia Bulgariei interesante declaraţii pe cari le rezumăm în cele ce urmează. Salutând pe ziariştii prezenţi d-sa scoate în evidenţă nobila misiune a presei în slujba popo­rului şi a democraţiei, după care face un rezumat al realizărilor din Bulgaria sub conducerea gu­vernului Frontului Patriotic. Arată că în Bulgaria s'au ţinut numeroase congrese, efectuându­­se o operă istorică şi constructi­vă, congrese în cari discuţiile au decurs într’o desăvârşită unitate de vederi între forţele democra­tice cari compun Frontul Patri­otic după care d-sa precizează: „Trebue să vă asigur că acea­stă Bulgarie nouă şi democratică a Frontului Patriotic a făcut o­ schimbare radicală şi în politica sa ex­ternă: în locul politicii şo­vine şi imperialiste a trecutului, ea a pornit pe drumul colabo­rării depline şi al alianţei cu po­poarele democratice, conduse de marii aliaţi Uniunea Sovietică, Anglia şi America pentru nimi­cirea definitivă a inamicului co­mun — fascismul, acesata fiind scopul nostru principal, iar mai departe a reluat politica de ami­ciţie vecini­că şi indestructibilă cu Uniunea Sovietică, eliberatoa­­rea noastră, de înţelegerea depli­nă cu Iugoslavia fraternă şi de amiciţie cu toţi vecini noştri, în primul rând cu România frater­nă. Şi aceasta nu este numai o declaraţie, nu este numai o do­rinţă sinceră, dar politica aceasta este convingerea adâncă a între­gului popor bulgar, care se aplică ferm şi consecvent de şase luni ca politica externă a Bulgariei noi a Frontului Patriotic. Ea a fost aprobată şi manifestată în modul cel mai categoric chiar la congrese. Şi trebue să recunoa­ştem, noi avem succese hotărî­­toare în politica inaugurată’’. Pomenind de congresul slav ţinut la Sofia d-sa spune că a fost o manifestaţie grandioasă a slavismului care renaşte, care, după lecţia amarelor experienţe, nu numai ale trecutului îndepăr­tat, şi ale celui apropiat, şi-a luat destinul în mâinile sale şi vrea să şteargă din sânul popoa­relor slave toate animozităţile, neînţelegerile, contrazicerile etc. Partea principală și efectuarea acestei mărețe opere creatoare îi revine fratelui cel mai mare al slavilor — marea Uniune Sovie­tică *— eliberatoare. Aici trebue să subliniez că apropierea Bulga­riei de celelalte popoare slave nu este deloc îndreptată împotriva vreunui popor iubitor de liberta­te şi democrat şi mai ales împo­triva vecinilor noştri neslavi, ci este doar o iniţiativă sănătoasă şi sinceră pentru pacea în Bal­cani şi in lume, pentru apropie­rea şi înţelegerea cu toţi vecinii noştri şi în primul rând cu vecina noastră România. Şi această grea misiune — apropierea dintre Bul­­garia şi România o am de în­deplinit eu şi vă asigur că voi face tot posibilul să restabilim frumoasa noastră prietenie, tradi­ţională, să o adâncim, lărgim şi consolidăm, să realizăm o adevă­rată apropiere politică, economi­că şi culturală între cele două popoare fraterne. Relativ la intrigile răuvoito­rilor cari au avut interesul să în­treţină o atmosferă de dezbinare între cele două popoare d-sa de­clară , întrucât în ţările noastre tot mai există, rămase din trecut, unele prejudecăţi în privinţa re­laţiilor dintre, ţările noastre, în unele pături sociale, trebue să facem tot posibilul ca ele să fie lămurite, îndrumate pe calea cea dreaptă şi înglobate în efortul comun de apropiere între cele două popoare fraterne. Noi mer­gem la noi hotărîri, făr ezitări la promovarea acestei politici şi eu cred, că mâna noastră frăţească, întinsă sincer şi ferm pentru a­­propiere şi înţelegere cu poporul Dvs., cu patria Dvs., va fi luată­­semn de guvernul vostru naţio­­nal-democrat, de societatea voa­stră şi în cel mai scurt timp vom făuri o prietenie puternică şi ne­clintită între popoarele voastre Eu mă adresez în primul rând Dvs., iar prin Dvs., şi întregii so­cietăţi româneşti, şi vă rog în această primă întâlnire a noastră să ne dăm promisiunea sinceră şi fermă, că şi Dvs., veţi face tot posibilul în cel mai scurt timp pentru promovarea acestui scop glorios, nobil şi creator, impus de interesele vitale ale popoarelor noastre vecine. Cu bucurie■ trebue să menţio­nez, că pentru apropierea noastră s’a făcut un pas decisiv prin semnarea­­ acordului comercial între ţările noastre, acum mai bine de două luni, şi care deja se a­plică. E sigur că el va fi lărgit şi aprofundată. Insă nu pot să nu subliniez, că deocamdată el este­­ doar un frumos început creator. ‘ Să desfăşurăm activitatea noastră de apropiere pe toate liniile, nu toate domeniile. D-sa enumără posibilităţile practice pentru intensificarea re­laţiilor multilaterale între, cele două ţări vecine şi îşi exprimă speranţa că poporul român care a găsit totdeauna forţa şi înţe­lepciunea să rezolve greutăţile de tot felul cari s’au ivit în ca­lea existenţii lui, le va rezolva şi de data aceasta şi se va ajunge la o Românie liberă, democrată, independentă și prosperă -----------------------­ înregistrarea polonezilor pentru reîntoarcerea in Polonia Toţi cetăţenii polonezi cari vor să se reîntoarcă în Polonia sunt obligaţi să se înscrie, până la data de 15 Aprilie a. c. la Comi­sia de înregistrare înfiinţată cu aprobarea delegatului guvernului provizoriu al republicei polone. . Comisia de înregistrare func­ţionează în fiecare zi între orele 9—13 şi 16—19, în localul Uniu­­nei Patriotice polone la Bucu­reşti, str. Ion Ghica 5, etaj V, telefon 3.58.36. Cei cari doresc să se găsească pe lista ce va fi luată la Varşo­via personal de delegatul guver­nului provizoriu trebue să se în­scrie până lun 1­2 A­prilie a. c. Ceilalţi pot să efectueze înscri­­rea cel mai târziu până la 15 Aprilie a. c., ultimul termen. DATORIA TUTUROR Executare­a lucrărilor agricole de primăvară şi a însămânţări­­lor este un imperativ de care trebuie să ţină seama nu numai plugari, dar toţi cei cari au pu­tinţa să îndrumeze, să sprijine, să ajute munca celor de pe o­­goare. Iniţiativa cultivării cu legu­me şi zarzavaturi a locurilor vi­rane din oraşe, şi din apropie­rea lor, a fost adoptată de foarte mulţi locuitori cari îşi dau sea­ma cât de mare este folosul pen­tru aprovizionarea populaţiei şi pentru întreaga economie a ţării, dacă ne facem datoria de a nu lăsa,­­ntlucrat nici un petec de pământ cultivabil. Un exemplu concret al stră­duinţelor cari ■ trebuiesc depuse pentru punerea în valoare a pă­mântului nostru, ni-l dă Uniu­nea Sovietică punăndu-ne la dis­poziţie întregul parc cu maşini agricole, tractoare şi unelte ce urmau a fi restituite Uniunii So­vietice, cum şi gestul Coman­­damentulu Sovietic, care ne-a pus la dispoziţie 21 de tone car­tofi aparţinând armatei roşii, cantitate pe care a confiscat-o de la invadatorii hitlerişti. „NICI UN PETEC DE PĂ­MÂNT NELUCRAT“ este mai mult decât o lozinca, este un co­mandament naţional de înfăptui­rea căruia depind şi aproviziona­rea ţării şi a armatei şi îndepli­nirea clauzelor armistiţiului şi redresarea noastră economică. T Ţelurile şi mijloacele politicei noastre externe |Uniule din pag. I-a­­ facerea şi desvoltarea vieţei eco­nomice a ţării noastre. Asemenea acorduri vor adânci relaţiunile de amiciţie şi colabo­rare între poporul sovietic şi po­porul român, deschizându-s re perspectiva unor raporturi de strânsă amiciţie şi ajutor reci­proc, baza însăşi a politicei ex­terne a României şi condiţia e­­senţială a securităţii noastre In­ternaţionale. Iată ţelurile politicei noastre externe. Pentru a putea realiza această politică trebue în primul rând să continuăm cu energie sporită războiul împotriva vrăşmaşilor noştri şi ai Naţiunilor Unite. Vom continua deci să ne ba­tem alături de glorioasele arma­te roşii prin jertfele cărora, îm­binate cu jertfele soldaţilor noş­tri, am putut în zilele trecute să ne întoarcem în Transilvania de Nord, smulsă prin violenţă din hotarul etern al poporului nos­tru. Armatele noastre continuă să lupte acoperindu-se de glorie ne­­peritoare. Stindardele ei au flu­turat pe zidurile Banska-Bistri­­tzei. Ele vor flutura mai departe în slujba marilor idealuri ale României. Suntem mândri şi fericiţi că oştile române participă la dez­robirea pământului poporului ce­hoslovac şi a celorlalte popoare vremelnic cotropite de Germania hitleristă. Vom continua apoi să execu­tăm cu scrupulozitate condiţiunile armistiţiului încheiat în 12 Sep­tembrie, îndeplinind toate obli­gaţiunile pe care le-am luat în numele ţării. îndatoririle fata de po­porul NOSTRU In afară de aceste îndatoriri contractate faţă de Naţiunile Unite ne vom îndeplini îndatori­rile faţă de poporul nostru. Prin înfăptuirea reformelor ce stau la baza programului guver­nului de coticemrare democrati­că prezidat de d-nul Petru Gr­o­­za, începând cu reforma agrară care e în plină aplicare, vom realiza democratizarea Statului reclamată de năzuinţele vremu­rilor noastre, cu eliminarea tu­­turor reminiscenţelor fasciste lă­sate moştenire de regimul care ne-a dus la dezastrul ţării, sa­tisfăcând astfel revendicările masselor, însetate de o orândui­re mai bună şi mai dreaptă. Prin această politică reforma­toare vom consolida temeliile Statului nostru asigurându-i în­deplinirea rolului ce-i revine în acest colţ de lume: factor de propăşire, libertate şi de pace. Nu vom râvni la bunurile al­tora ci vom cere numai respec­tarea propriilor noastre bunuri, întărite încă odată prin sângele soldaţilor noştri, care se bat azi în pustele Ungariei şi în munţii Slovaciei pentru cauza României şi triumful libertăţii, înăuntrul graniţelor noastre am instaurat un regim de egali­tate pentru toate naţionalităţile conlocuitoare, înţelegând să nu asuprim pe nimeni şi să acordăm aceleaşi tratament şi aceiaşi o­­crotire tuturor cetăţenilor fără deosebire de naţionalitate sau de credinţă, aberaţiile şovine şi ura de rasă vor fi alungate din viaţa poporului nostru. Voim să servim astfel idealu­rile democraţiei, prin libertate, dreptate şi egalitate acordată tu­turor şi pentru totdeauna. Iată mijloacele puse în slujba realizării politicei noastre ex­terne. Şi credem că prin această po­litică ne vom fi afirmat odată mai mult dreptul nostru la viaţă, dreptul de a rămâne un Stat li­ber şi democratic într-o Europă liberă şi democratică. ­ MIHAIL OROMULU Nu sunt multe zile de când cunoscuţii îl puteau întâlni încă ,pe străzile bucureştene, cu ace­laşi aer de tinereţe şi de sprin­teneală oltenească, de care era atât de mândru, poate tocmai pentru că dădea în vileag o să­nătate sufletească desăvârşită şi insondabilă prisosuri de bunătate şi afecţiune. Este firesc, deci, ca vestea morţii lui Mişu Oromulu să fi produs surpriză şi nedumerire în cercul prietenilor, tristeţe şi re­grete în cercul larg al tuturor cunoscuţilor. Doctor în drept la Paris, venit în ţară, Mihail Oromulu a intrat în viaţa pu­blică. Ca prefect de Dolj,­­înainte de primul război mondial, a dovedit un spirit gospodăresc atât de desăvârşit, încât cu prilejul unei vizite la Craiova a Regelui Carol I, Dol­jul a fost citat ca model de bună gospodărie pe întreaga ţară. Democrat prin temperamentul şi educaţia sa, Mişu Oromulu a fost unul din prietenii şi colabo­ratorii lui Take Ionescu, încă din anii 1907—1908. Pentru scurt timp a fost ministru al comer­ţului şi industriei în guvernul prezidat de Take Ionescu, în 1922, iar după aceea guvernator al Băncii Naţionale, unde a des­făşurat o pricepută şi rodnică activitate, tocmai în perioada ce­lor mai grele sforţări de conso­lidare economică, financiară şi monetară a ţării abia ieşită din război. A fost în fruntea a numeroase iniţiative şi societăţi de bine­facere, precum a fost un sincer şi efectiv sprijinitor al mişcărilor şi instituţiilor culturale şi artis­tice. Iar înainte cu câţiva ani de izbucnirea actualului război, Mi­hail Oromulu a iniţiat întemeie­rea asociaţiei „Amicii Sta­telor­ Unite“, al cărui preşedinte a ră­mas până la încetarea sa din viaţă. Cu Mihail Oromulu dispare un bun şi vrednic român, o inimă caldă şi înţelegătoare, un credin­cios prieten al marilor aliaţi, adept al politicii noastre externe tradiţionale. EXTINDEREA LEGISLAŢIEI ROMÂNE IN ARDEALUL DE NORD (Urc:?e űten pag. I-a) împotriva hotărîrii judecăto­riei se poate face recurs în ter­men de 10 zile libere dela pro­nunţare. întreaga procedură prevăzută de această lege se urmează din oficiu. Cererile și orice acte procedu­rale sunt scutite de timbru şi orice taxe. ART. 4. — Dispoziţunile con­trarii din legi şi regulamente, se abrogă. Extinderea legislaţiei Al doilea decret este „Decretul lege privitor la legislaţia aplicată în Transilvania de Nord, precum şi la depturile dobândite în acest teritoriu în timpul ocupaţiunii maghiare”. Expunând principiile legii, d. ministru Lucreţiu Pătrăşcanu scrie în expunerea de motive : Odată cu înlăturarea situaţiei nedrepte, create României prin dictat­ul de la Viena, orice urmă a unei asemenea situaţii trebue să dispară fără întârziere. Supravieţuirea­­unei legislaţiuni alta dcăt cea română pe terito­riul Transilvan­iei eliberate, tre­bue să înceteze. De aceea am al­cătuit alăturatul proect de decret lege, prin care am extins legis­laţia României şi în Nordul Tran­­silva­niei Am ţinut seama de conflictele de legi şi de toate situaţiunile de fapt create locuitorilor din Nor­dul Transilvaniei prin legiuirile cu caracter discriminatoriu, pre­văzând remedierea lor, cum şi măsuri provizorii necesare până, la punerea în funcţiune a tutu­ror instituţiilor şi organelor sta­tului român. CE CUPRINDE LEGEA Legea fiind amplă şi cuprin­zând o serie întreagă de amă-1 MpRÎLIE Bazarul Apărării Patriotice Saloanele Cercului Militar nunte de ordin technic, dăm mai jos un rezumat al cuprinsului ei. Odată cu extinderea legisla­­ţieir­­omâniei pe tot teritoriul Transilvaniei eliberate, se desfi­inţează toate ordonanţe’­: şi, I poziţiunile maghiare au“’ ' caracter de favorizare, b“ categorii sociale, relir* sau sex. ( . Se anulează anum pronunţate de install­­maghiare, iar altele s revizuirii. Cele cari st privesc condamnările fapte cari nu constitue­ţiuni potrivit legilor ron atunci când acţiunea pui se poate deschide decât în iul unei plângeri prealabile, si dacă faptul constitue .. l infract­­iune politică. Sunt recunoscutei­­n principiu toate hotărîrile , date în materia dreptului privat, exceptându-se cele contrarii o retinei publice din Romârni­a. Se prevăd disoziţiuni proce­durale tranzitorii. « Cap. 2 al legii reglementează efectele ordonanţelor maghiare din care se constituesc anumite privilegii. In cap. 3 se prevăd dispoziţii speciale privitoare la restituirea unurilor, la reglementarea ra­porturilor din contractele de lo­­caţiune şi la situaţia drepturilor reale constituite asupra imobi­lelor. In capitolele 4 şi 5, pe lângă dispoziţiuni de procedură, se­­re­glementează situaţiuni tranzito­rii şi de aplicare a legii.

Next