Universul - Capitala, aprilie 1945 (Anul 62, nr. 75-99)
1945-04-01 / nr. 75
i T UNIVERSUM Elena Arghiriade cu copiii Constantin, Dumitra, Sultănica, anuţită că parastasul de 1 an şi jumătate al iubitului lor soţ şi tată Arghir Dina Arghiriade se va sluji Duminică 1 Aprilie ora 11 la Biserica Sfinţii Apostoli, Cimitirul Belu şi Pâinea zilnică. Cu nemărginită durere Elena sofie şi familiile înrudite anunţă parastasul de 9 luni al iubitului şi bunului lor Vasile Abilazi care va avea loc Duminică, 1 Aprilie 1945 orele 11 dimineaţa la Biserica ,,Regina Maria”.________ 54 Doamna Olga Stelniceanu anunţă rudele şi prietenii parastasul de 4 ani al soţului său Dumitru Stelniceanu fost Inspector S. B. (fi de 4 ani al mătuşei sale Maria Velcu care se va oficia în ziua de 31 Martie 1945 biserica Olari ora 11. Dr. Nicolae Popovi ci soţ şi părinte. Ioana şi Ion Dobrinescu părinţi, Amriy, Lucreţia şi Elena surori, C. Glogojeanu, Dr. A. Popovici, Farm. Z. Popovici, Ing. Grig. Popovici, cumnaţi, cu aceiaşi durere anunţă că a trecut un an de la moartea năprasnică a Ioanei D. Popovici şi Luminiţa Popovici Slujba de pomenire se va oficia Duminică 1 Aprilie la Biserica Sf. Nicolae-Buzeşti. ___________51 Căpitan Pompiliu Ionescu, soţ.Adela şi Jean Gagel părinţi. Emilia şi Căpitan Ilie Doicescu, soră şi cumnat, Ionel, frate, anunţă cu multă durere parastasul de 40 zile pentru scumpa lor Martha Ionescu ca va fi Duminică 1 Aprilie 1945 orele 12 la cimitirul Evanghelic.72 Miza şi Dr. Corneliu Iubaş, Mausi, Nelu şi Bebi, cu nesfârşită durere şi cu ochii înlăcrămaţi aducem la cunoştinţă împlinirea unui an de când Dumnezeu a chemat la sine pe fiica şi sora noastră, dulce şi scumpă Mihaela Iubaş (ELA) elevă de liceu Parastasul se va ţinea in ziua de 16 Aprilie 1945 la Haţeg. 68 Adânc îndureraţi Niculina cu copii Irina şi Nuţi, Marija, Niculae Avram, Joiţa Gogu, Enică, Maria Sorica, Dumitru, cu familiile, anuunţă parastasul de un an care va avea loc Duminică ora 11. Aprilie 1 în biserica Sf. Ecaterina (Belu) str. Florava 11 Gheorghe Goarna 31 D-na Jenica Ivănescu cu profundă durere anunţă că s’au împlinit 2 ani dela pierderea dragului ei soţ loan Ivătescu CĂPITAN-INGINER Diplomat al Şcoalei Naţionale Superioare de Aeronautică din Paris slujba religioasă va fi Duminică 1 Aprilie a. c., orele lVa, la Cimitirul Ghencea Militar şiPâinea zii - ^e ccă 34 Cu nemărginită durere părinţiilui, nefericiţi, anunţă parastasul de 3 ani, al iubitului lor singur copil INGINER AGRONOM Angheluş Anghelescu Sub. Locot. Rezervă ce se va oficia Duminică 1 Aprilie ora 11.30 în sf. biserică Batişte, cimitirul Reînvierea şi Pâinea zilnică Romană. 39 Irina Bardescu, jalnică mamă, cudurere anunţă parastasul de 6 săptămâni al regretatului Ulpian A. Bardescu fost magistrat şi avocat .Şi de 3 ani al scumpului ei soţ Anton N. Bardescu fost magistrat, prefect şi avocat care se va oficia Sâmbătă 31 Martie 1945 era W’A în Biserica Buna Vestire Şoseaua Giurgiului şi la îndureraţi Marioara Soţie. Giuvepi şi Ludea copii, anunţă parastasul de un an al scumpului lor Romalo Rabasi Slujba religioasă se va oficia Sâmbătă 31 Martie ora 12. La cimitirul Izvorul Nou, îndureraţi Marioara soţie şi Giovani fiu aminnţă parastasul de un an al scumpului lor Luigi Rabasi Slujba religioasă se va oficia Sâmbătă Şi Martie la cimitirul Izvorul nou. 59 Nefericiţi pentru tot restul vieţii părinţi, fraţi, surori, cumnate şi nepoţi. Cu profundă durere anunţă prietenii şi cei ce l-au cunoscut parastasul de un an al scumpului nostru Dumitrică Dumitru funcţionar P. T. T. slujba se oficiază in Biserica din com. Fundeni Frunt.fneşti Ilfov 1 Aprilie 1945. " 80 Zdrobiţi de durere, nefericiţi copii, anunţă parrstasul de 3 luni al unei noastre mame Fănescu iubiitului nostru Tănescu serba Spirea Aprilie, orele 52 oţie, cu nesfârşită duă un an de şi în veci :hiurilie. 32 ani Emanuel, Margareta, Mihail, Nely, Mioara fii, nurori, nepoată cu durere anunţă rudele, cunoscuţii, că împlinindu-se 20 ani dela moartea bunului lor părinte GRIGORE GRIGORIU şi 3 ani de la moartea iubitei lor mame MARIA GRIGORIU va avea loc un parastas Duminică 1 Aprilie Biserica din B-dul Carol. 43 OSH Consilier Ştefan Vasilescu, cu aceeaş durere anunţă parastasul de un an pentru scumpele lui IOANA VASILESCU soţie născută DIJMĂRESCU CORNELIA VASILESCU fică studentă anul III Farmacie ELENA VASILESCU fică studentă anul II Litere care se va oficia la biserica Sf-ta Maria şi Cimitirul Sf. Vinerea Duminică 1 Aprilie orele 11. In aceeaş zi şi loc avocat I. Dijmărescu anunţă parastasul soţiei sale SOFIA I. DIJMARESCU născută Grigoriu Udrescu 40 Cu aceiaşi durere, d-na şi d-nul Imireanu anunţă parastasul de un an de zile, data pierdere a dragilor RALUCA IMIREANU FLORICA IMIREANU COLONEL D. PETREANU Parastasul va avea loc Duminică 1 Aprilie la Biserica Sft. Elefterie vechi, cimitirul Reînvierea şi Pâinea zilnică. 41 ■uiniM«i"i*MiM,niimainii| 11 1 Cu aceeaşi durere şi desnădejde anunţ că se împlineşte 1 an de când iubita mea AURELIA împreună cu adoraţii noştri copilaşi ANCA RUXANDRA (ŞĂNDREL-MOAŢA) m’au părăsit. Pentru pomenirea dragelor mele cu sufletele lor prea bune şi prea curate se va oficia, o slujbă religioasă Duminică 1 Aprilie, 1945 curată în Biserica Sf-tei Patriarhii şi apoi la mormântul lor. Alexandru Ică-Ionescu, 737 Cu aceiaşi nemărginită durere nefericita mamă Stana Dionisie, anunţă pentru 1 Aprilie deshumarea scumpilor copii PELAVIA fică ELENA nepoată DUMITRU NICULESCU ginere de la Cimitirul Buna Vestire și reinhumarea la cimitirul Sf. Vineri. Totodată va avea loc parastasul de un an la Biserica Buna Vestire Şoseaua Giulești. . 55 Implinindu-se un an de când ne-a părăsit pentru totdeauna cei ce ne-au fost dragi ELENA CONSTATINESCU soţie şi mamă FANEL CONSTANTINESCU fiu şi frate elev cl. VIII Lic.Barbu Delavrancea EUGEN MOCANU nepoţel Parastasul pentru pomenirea sufletelor lor bune se va oficia astăzi 31 Martie la Biserica Sf. Gheorghe cimitirul Calvin. 60 Cu aceiaşi profundă durere Theodor şi Corftana anunţă parastasul de un an al scumpei lor soţie şi mamă Aurel Niculescu (AURORA) ce se va oficia în ziua de Duminică 1 Aprilie in Biserica Sf. Maria din spatele cimitiului Sf. Vineri. 26 Cu aceiaş groaznică durere Eugen, soţ cu părinţii amintesc că la 31 Martie a. c. are loc în Vlăngăreşti-Olt slujba de pomenire a un om de chin de când scumpa neuitată Şerbănica Vrânceanu FARMACISTĂ nu mai este. Un en de groznic chir.... 30 Cu adâncă şi veşnică durere în suflet Vita Mandrea anunţă rudele şi cunoştinţele că se împlineşte un an de la pierderea scumpei şi adoratei ei surioare Pica Rădulescu Mandrea Serviciul religios se va oficia Duminică 1 Aprilie 1945 la ora 12 la Biserica Domniţa Bălaşa, la Cimitirul Sf-ta Vineri şi Aşezămintele Brâncoveneşti. 122 Cu aceiaşi durere Vichenţie, soţ, anunţă parastasul de un an de la moartea Elena Baioş Bănăţeanul care va avea loc 1 Aprilie 1945 la casa de veci din Cimitirul Reînvierea, ora 12. 23 Elena soţie cu fiul ei George anunţă parastasul de un an al scumpului şi blândului lor tătic, în veci neuitat Nicolae Gh. Grigoriu la Biserica Sft. Nicolae din Dămăroaia. Parastasul se va oficia în ziua de 31 Martie crt. 20 Cu aceiaşi durere dr. Adda Rang- Meinescu şi dr. Milica Tarnovschy- Haşdeu, anunţă parastasul de 1 an de la moartea fulgerătoare în plină tinereţe a scumpei lor prietene Dr. Profira Procuror Gaman medic spitalul Sf. Spiridon Iaşi de 26 ani şi a mamei ei Eufrosina Ionescu Parastasul va avea loc Duminică 1 Aprilie 1915 la Biserica Sf. Elefterie Cotroceni ora 10 A a. m. 21 Olga Zaleschi mulţumeşte direcţiei Operei Române, artiştilor, corului, prietenilor cari prin cuvinte, flori şi scrisori au luat parte la pierderea soţului ei Sigismund Zaleschi Totdeodată anunţă parastasul de 9 zile ce va avea loc Duminică 1 Aprilie ora 12 a. m. la mormântul din cimitirul Bellu. 18 Maria mamă, Ana şi dr. Matei Negrea, soră şi cumnat, anunţă cu aceiaşi nemărginită durere, parasisul de un an al scumpului lor Constantin C. Ciupalăre va avea Ioc M- -t" " ' 45, ora 12. ’"Gheorgh Cu nemărginită durere , Elena şi Constantin Dragomirescu, părinţi ; Cornelia şi Costică, fraţi, anunţă parastasul de un an al iubitei lor Anişoara C. Dragomirescu şi al lui NICUŞOR FIŞTEAG logodnic, pe cari nici moartea nu i-a despărţit Pomenirea va fi la 4 Aprilie în Biserica Vărăşti Ilfov. Dormiţi în pace scumpii noştri, mămica nu vă uită, vă plânge mereu. 19mmbmiiiiii«iiiiiiiipHiuauat» Petre E. Mihăescu, soţ, tată şi bunic, ing. Alexandru Tănăsescu, ginere, soţ şi tată, Anca Tănăsescu, nepoată, fică şi soră, cu inimile sdrobite de durere, anunţă rudele, prietenii şi cunoscuţii că se împlineşte anul de când i-au părăsit scumpele lor: MARIA PETRE MIHĂESCU Lucia Ing. Alex. Tănăsescu SANDA TĂNĂSESCU IOANA TĂNĂSESCU şi că Duminecă 1 Aprilie ora 11 se va oficia in Biserica Buna Vestire (lângă cimitirul Belu) parastasul pentru pomenirea şi odihna sufletelor lor. Implinindu-se un an de la moartea iubiţilor lor, MARIETA M. CALINESCU CAROLINA DOBRINESCU MARŢIAN OPRESCU familiile anunţă rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor slujba religioasă de pomenire ce va avea loc Duminică 1 Aprilie orele 11 la Biserica S. Gheorghe Nou din Calea Griviţei (Cartierul Steaua) şi la cimitirul Sf. Vineri. 8 Fica mamă, G.Că frate, Lili soră, anunţă cu aceeaşi durere parastasul de un an de la moartea a neuitatei lor fiice şi soră • MARGARETA NITOR (ROBBI) şi a tatălui ei Moise Ionescu îndureraţi Carol şi Filofteia părinţi, Mariu şi Neluş soră şi cumnat anunţă parastasul de 1 an al scumpului lor JEAN TANASE Sergent T. R. care va avea loc Duminică 1 Aprilie 1945, orele 11 in Biserica Sf. Ecaterina Ploeşti. 45 Cu aceiaşi mare durere, Maiorul Vasile Castriş, împreună cu soţia şi copiii, anunţă parastasul de un an de la moartea scumpei lor mamă şi bunicuţă Irina Luculescu - Casino, care se va oficia Miercuri 4 Aprilie ora 10 în sf. Biserică Isvorul Tămăduirii din str. Monetăriei şi apoi la mormânt, în cimitirul Ghencea Militar. 34 IHMSR Neconsolaţi anunţăm rudele şi curioscuţii că a trecut un an de adâncă durere de când am pierdut pe bunul şi mult iubitul nostru soţ şi părinte Gastaalescia Fost director la Soc. Rom. de Radiodifuziune şi rugăm a lua parte la slujba pomenirei Duminică 1 Apriliie ora 12 la cimitirul Belu fig. 27. 2 Un an de când destinul nemilos a frânt un brad frumos! Irina şi Lt. Col. Poenara, Radu şi bunicii, cu sufletele cernite, pustiite de dor, anunţă parastasul dragului lor Sorin D.Poenaru fost elev Inst. Medico Militar Duminică, 1 Aprilie, ora 11, biserica Sf. Dumitru Colentina şi cimitirul Reînvierea, 47 Cu aceiaşi mare durere Virgil şi Valentina Stănculescu cu copiii Doctor Lucian şi Josette Stănculescu cu copiii, surori şi nepoţi fac cunoscut că se împlineşte un an de la pierderea bunei şi scumpei lor mama, mamă mare, soră şi mătuşe Alexandrina Stănculescu Pomenirea ei se va face Duminică 1 Aprilie 1945 orele 10 în biserica Sf. Niculae-Buzeşti. 57 Cu aceeaşi nemărginită durere , D-l Nicolae Varra şi fiul fac cunoscut rudelor şi prietenilor că, parastasul pentru împlinirea unui an de la pierderea scumpei şi inegalabilei lor soţie şi mamă Marioara N. Varra se va oficia Duminică 1 Aprilie, orele 11 a. m., în biserica de lângă Cimitirul Ghencea-Militar şi în a Viorica şi Cornelia Dobrescu, Georgeta şi Lt. Cosariu, fice şi ginere, Marioara Tănăsescu soră şi cumnată cu nesfârşită durere anunţă parastasul de 1 an al iubiţilor lor FELICIA şi Vasile Dobrescu Slujba va avea loc Duminică 1 Aprilie ora 11 Bisericuţa Vlad Judeţul, tramvaiul 13 Staţia Radorin apoi Cimitirul Belu. 98 Cu aceiaşi mare durere copiii anunţă rudelor şi prietenilor pomenirea de un an pentru odihna sufletului neuitatei lor mame Antoaneta A. Roşculeţ şi de cinci ani pentru scumpul lor tată Alexe A. Roşculeţ Slujba se va oficia la biserica Icoanei Duminică, 1 Aprilie a. c. ora 11 a. m. şi apoi la cimitirul Belu. 101 îndurerată pentru tot restul vieţii Raina soţie, Julian şi Eugen copii aduc la cunoştiinţă parastasul de un an al scumpului lor IULIAN CONDU Pensionar B. N. R. Slujba religioasă va aveea loc Dumnică 1 Aprilie în Bis. Sf. Constantin (Câşmigiu). 109 Ana Franc cu aceiaş durere aminteşte rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor că s’au împlinit 2 ani de la pierderea celui ce a fost blând, bun şi scump soţ Ion Florin Franc Serviciul religios va avea loc Sâmbătă 31 Martie ora 11 dim. la Biserica Lucaci. 108 Rozalia Ungureanu are durerea să anunţe încetarea dinn viaţă a soţului ei loan M. Ungureanu Pensionar C. F. R. . Corpul neînsufleţit este depus la Crematoriul „Cenuşa” din Calea Şerban Vodă 183 unde va fi incirat Sâmbătă 31 Martie ora 40. 84 MONA ABRAMOVICI AUREL NOVAC (Ploeşti) Logodiţi Martie 1945 Bucureşti CLOCITORI Artificiale ABSOLUT NOI Calea Călăraşilor 265. 200.000 Lei OFER RECOMPENSĂ persoanei care poate da indication! cine este autorul spargerei sau unde se află lucrurile furate în seara zilei de 11 Martie 1945 din Şoseaua Ciurel Nr. 32 la d-l Ştefan Crăciun, furându-mi-se îmbrăcăminte, lengerie, lucruri casnice şi bani 99 ♦ ♦ ♦ »+ ♦♦♦♦♦4+++«f>-»++++++. Comitetul Secţiei ll-a AGIR (funcţionari particulari) cheamă pe toţi colegii ingineri din întreprinderile particulare să ia parte la adunarea generală ce va avea loc Duminică 1 Aprilie ora 10 în sala Agir Str. Romană No. 8. La ordinea zilei : 1. Sarcinile inginerilor din întreprinderile particulare în procesul sporirii producţiei şi refacerii ţării. 2. Salarizarea minimală a inginerilor din întreprinderile particulare. Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 10 Aprilie a. c., orele 10/4 a. m. se va ţine la sediul Direcţiunii Generale M. O., Serviciul Aprovizionărilor din B-dul Elisabeta No. 29, Bucureşti, licitaţie publică pentru rebobinarea şi repararea a 11 electromotoare pentru maşini. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88-110 inclusiv din L. C. P., Regulamentul O. C. L., normele publicate în M. O. Nr. 127 din 4 Iunie 1931 şi cadtul de sarcini care se poate consulta în fiecare zi de lucru între orele 9-13 la adresă indicată. Toate persoanele care vor lua parte la licitaţie vor depune o garanţie de 5% din valoarea lucrării oferite. f .gr. /III MINISTERUL INDUSTRIEI COMERŢULUI Direcţia II-a de lichidare a Bunurilor de pe lângă Direcţia Generală de lichidare C. N. R. I Palatul Camerei Deputaţilor Nr. 699 Comunicat pentru foştii arendaşi de terenuri din Bucovina de Nord Se aduce la cunoştinţa tuturor persoanelor cari au primit în areidă terenuri agricole de la fostul Guvernământ al Provinciei Bucovina că sunt obligaţi a-şi comunic , telegrafic adresele lor actuale la această Direcţie în Bucureşti Palatul Camerei Deputaţilor pentru a le face urgente comunicări în propriul lor interes în legătură cu aplicarea art. 12 din Convenţia de Armistiţiu. Acei ce nu se vor conforma prezentului comunicat vor fi urmăriţi prin alte mijloace, aplicându-li-se sancţiuni. Pretor, Ion Grosu. 6561 AAAAAAAAAA la aMINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară Publicaţiune D-ra Suzana Ivona Marcu domiciliată in Bucureşti, strada Serei nr. 5, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizată să schimbe pe baza art. 10, numele său patronimic de Marcu în acela de Ştefănescu, spre a se numi Suzana Ivona Ştefănescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. „ Cooperativa Funcţionarilor şi Pensionarilor Publici ţine adunare generală ordinară în ziua de 15 Aprilie 1945, ora 8 dimineaţa, în localul său din Bulevardul I. C. Brătianu nr. 2. Dacă la ora 8 dimineaţa nu se va întruni un număr de jumătate plus unul din numărul membrilor societari, adunarea se va ţine în aceiaşi zi la orele 10 dimineaţa, cu orice număr de membri prezenţi. 82 PUBLICAŢIE Se publică spre cunoştinţă generală că pe ziua de 25 Aprilie 1945 orele 9, se va ţine la Administraţia Comercială M.A.T. Calea Victoriei No. 114, Bucureşti, licitaţie publică pentru procurarea a: 340 buc. halata mărimea I-a (talie 58). 550 buc. halate mărimea Il-a (talie 56). 1 buc. salopetă mărimea I-a (talie 60). 14 buc. salopete mărimea Il-a (talie 56). Se pot face oferte şi pentru cantităţi mai mici. Furnitura se va oferi în conformitate cu condiţiunile caietului de sarcini, care poate fi văzut în fiecare zi între orele 12-13,30 la Servica Economatului din această Adiţie Comercială. Licitaţia se va ţine în conformitate cu normele generale din L. C. P. Odată cu prezentarea ofertelor se va depune şi garanţia de 5*/, din valoarea furniture 1. 8555 81 -gr.,df-91 CALENDAR SAMBATA 31 MARTIE 1945 Ortodox : Sf. Ipatie. Catolic : Balbina, Maria Egipt. Fromntut : Trangolt. Reine : Pesah. Hh. primar 1. Isirit al Marelui 6.0. Ap. Ioarelui 18,41. CALENDAR ISTORIC loa Irătianu oferă principelui Carol de Hohemoamn, la Duesteldorf, Coroana României (1866). PARELE LUNII 31. Blehit 21 h. 23 m. Apus 7 h. 30 m. Luni plini. RADIO SAMBATA, 31 MARTIE 1945 SADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO CARPAŢI 7.30 . Deschiderea emisiunii; Ora exactă ; Radio jurnal ; Rezumatul programului ; Concertul dimineţii (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 8.30: Posta refugiaţilor ; Muzică variată uşoara (discuri). 9: Ore administratis! ; Informaţiuni sindicale. 9.15 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI POSTUL DACIA ROMANIA 10 : Ora exactă ; Emisiune pentru presa din provincie. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO CARPAŢI 10.30: Poşta militari radio ; Muzică variată uşoară (discuri). 11.30 : Telegrame P. T. T.; Muzici Geriela (discuri). 12.15 : Muzică din opere (discuri). 13 : Ora exactă ; Orchestra Ionel Cristea. 13.50 : Publicitate ; Muzică varietă uşoară (discuri).. 14 : Ora exactă : Radio jurnal. 14.20 : Orchestra Nicu Stănescu. 15 : Resumatul programului de după amiază; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO CARPAŢI 18 : Deschiderea craieturi ; Ora exactă ; Muzică vocală (discuri). 18.25 : Universitatea Radio — Asenări tuaimă mondială — ,,Nicolae Ionja“ de G. Călineiuc. 18.45 : Ora exactă : Radio jurnal. 19 : Orchestra de Salon Radio dirij. de Ion Rabularu Darclee, voce : (Puica Alexandrescu). 19.55: Buletinul Oficiului Sportului Popular. 20 : Ora najiunilor prietene : Franţa. 1) Portret : Generalni Delattre de Tassigny de Şerban Cioculescu ; 2) Conferinţă : Parisul de demult de Victor Eftimiu ; 3) Informaţii ; 4) Muzică instrumentală de Debussy şi Ravel (discuri). 20.50 : Muzică vocală (discuri). 21 : Ora exactă ; A.R.L.U.S. 21.30 : Musici simfonică rusă (discuri) : Rusia — poem simfonic de Balakireff ; Concert in la minor de Glazounov 22 : Ora exactă ; Radio jurnal ; Rezumatul programului de a doua zi. 22.20 : Muzică de dans (discuri). 23.20 : Muzică de cabaret (discuri). 23.50 : Radio jurnal ; închiderea emisiunii. De la orele 18.30—19.35 postul la undă scurtă Dacia Română pe lungime de undă 32.4 m. emite pentru străinătate. EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ANKARA (31.7) — Ora 21. MOSCOVA (41 m.). - Ora 21.30. LONDRA (41,49 p.). — Ora 21.45. DE LA COMISIA DE EPURARE A PRESEI Toate Sindicatele locale de ziarişti profesionişti din întreaga ţară sunt invitate să trimită de urgenţă comisiei de epurare a presei (Bucureşti, str. Gogu Cantacuzino No. 2, Palatul Sindicatului Ziariştilor) numele tuturor ziariştilor cari până la data de 23 August 1944 : a) S’au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, servind astfel interese străine de acelea ale naţiunii române ; b) Au fost stipendiaţi de către puterile axei pentru propagandă în favoarea politicii lor; c) Au pregătit opinia publică pentru intrarea în axă şi au îndemnat la războiul nedrept împotriva Naţiunilor Unite ; d) Au militat pentru idei contrare principiilor democratice, ori influenţaţi de concepţii antidemocratice, au îndemnat la acte de teroare, rebeliuni, schingiuiri şi omoruri sau au participat la ele. Deasemeni vor arăta amănunţit pentru fiecare învinuit faptele cari i se impută, alăturând şi dovezi motivate. * Toate persoanele din Bucureşti şi din restul ţării cari pot da informaţii şi dovezi despre ziariştii a căror activitate trecută poate fi integrată în dispoziţiile legale arătate mai sus, sunt rugate să înștiințeze comisia de epurare a presei la adresa indicată. MIRCEA PELLA La locuinţa si din str. Depărăţeanu 11, a murit subit. Vineri dimineaţa, la ora 6, artistul Marcea Pella. Decedatul făcuse o carieră strălucită la Teatrul Naţional din Iaşi. După pensionare, s-a mutat la Bucureşti, continuând să joace pe diferite scene. Mircea Pella a fost un bun actor de comedie, maestru din vechea gardă a celor care luptau cu mizeria făcând artă, şi un om de suflet, iubit de camarazi. Moare în vârstă de 66 ani, lăsând regrete printre toţi cari l-au cunoscut. DECLARAŢIILE NOULUI MINISTRU AL BULGARIEI LA BUCUREŞTI D. profesor Sava Ganovsky, ct nou, ministru plenipotenţiar al al Bulgariei la Bucureşti, a făcut taeri reprezentanţilor presei române invitaţi la legaţia Bulgariei interesante declaraţii pe cari le rezumăm în cele ce urmează. Salutând pe ziariştii prezenţi d-sa scoate în evidenţă nobila misiune a presei în slujba poporului şi a democraţiei, după care face un rezumat al realizărilor din Bulgaria sub conducerea guvernului Frontului Patriotic. Arată că în Bulgaria s'au ţinut numeroase congrese, efectuânduse o operă istorică şi constructivă, congrese în cari discuţiile au decurs într’o desăvârşită unitate de vederi între forţele democratice cari compun Frontul Patriotic după care d-sa precizează: „Trebue să vă asigur că această Bulgarie nouă şi democratică a Frontului Patriotic a făcut o schimbare radicală şi în politica sa externă: în locul politicii şovine şi imperialiste a trecutului, ea a pornit pe drumul colaborării depline şi al alianţei cu popoarele democratice, conduse de marii aliaţi Uniunea Sovietică, Anglia şi America pentru nimicirea definitivă a inamicului comun — fascismul, acesata fiind scopul nostru principal, iar mai departe a reluat politica de amiciţie vecinică şi indestructibilă cu Uniunea Sovietică, eliberatoarea noastră, de înţelegerea deplină cu Iugoslavia fraternă şi de amiciţie cu toţi vecini noştri, în primul rând cu România fraternă. Şi aceasta nu este numai o declaraţie, nu este numai o dorinţă sinceră, dar politica aceasta este convingerea adâncă a întregului popor bulgar, care se aplică ferm şi consecvent de şase luni ca politica externă a Bulgariei noi a Frontului Patriotic. Ea a fost aprobată şi manifestată în modul cel mai categoric chiar la congrese. Şi trebue să recunoaştem, noi avem succese hotărîtoare în politica inaugurată’’. Pomenind de congresul slav ţinut la Sofia d-sa spune că a fost o manifestaţie grandioasă a slavismului care renaşte, care, după lecţia amarelor experienţe, nu numai ale trecutului îndepărtat, şi ale celui apropiat, şi-a luat destinul în mâinile sale şi vrea să şteargă din sânul popoarelor slave toate animozităţile, neînţelegerile, contrazicerile etc. Partea principală și efectuarea acestei mărețe opere creatoare îi revine fratelui cel mai mare al slavilor — marea Uniune Sovietică *— eliberatoare. Aici trebue să subliniez că apropierea Bulgariei de celelalte popoare slave nu este deloc îndreptată împotriva vreunui popor iubitor de libertate şi democrat şi mai ales împotriva vecinilor noştri neslavi, ci este doar o iniţiativă sănătoasă şi sinceră pentru pacea în Balcani şi in lume, pentru apropierea şi înţelegerea cu toţi vecinii noştri şi în primul rând cu vecina noastră România. Şi această grea misiune — apropierea dintre Bulgaria şi România o am de îndeplinit eu şi vă asigur că voi face tot posibilul să restabilim frumoasa noastră prietenie, tradiţională, să o adâncim, lărgim şi consolidăm, să realizăm o adevărată apropiere politică, economică şi culturală între cele două popoare fraterne. Relativ la intrigile răuvoitorilor cari au avut interesul să întreţină o atmosferă de dezbinare între cele două popoare d-sa declară , întrucât în ţările noastre tot mai există, rămase din trecut, unele prejudecăţi în privinţa relaţiilor dintre, ţările noastre, în unele pături sociale, trebue să facem tot posibilul ca ele să fie lămurite, îndrumate pe calea cea dreaptă şi înglobate în efortul comun de apropiere între cele două popoare fraterne. Noi mergem la noi hotărîri, făr ezitări la promovarea acestei politici şi eu cred, că mâna noastră frăţească, întinsă sincer şi ferm pentru apropiere şi înţelegere cu poporul Dvs., cu patria Dvs., va fi luatăsemn de guvernul vostru naţional-democrat, de societatea voastră şi în cel mai scurt timp vom făuri o prietenie puternică şi neclintită între popoarele voastre Eu mă adresez în primul rând Dvs., iar prin Dvs., şi întregii societăţi româneşti, şi vă rog în această primă întâlnire a noastră să ne dăm promisiunea sinceră şi fermă, că şi Dvs., veţi face tot posibilul în cel mai scurt timp pentru promovarea acestui scop glorios, nobil şi creator, impus de interesele vitale ale popoarelor noastre vecine. Cu bucurie■ trebue să menţionez, că pentru apropierea noastră s’a făcut un pas decisiv prin semnarea acordului comercial între ţările noastre, acum mai bine de două luni, şi care deja se aplică. E sigur că el va fi lărgit şi aprofundată. Insă nu pot să nu subliniez, că deocamdată el este doar un frumos început creator. ‘ Să desfăşurăm activitatea noastră de apropiere pe toate liniile, nu toate domeniile. D-sa enumără posibilităţile practice pentru intensificarea relaţiilor multilaterale între, cele două ţări vecine şi îşi exprimă speranţa că poporul român care a găsit totdeauna forţa şi înţelepciunea să rezolve greutăţile de tot felul cari s’au ivit în calea existenţii lui, le va rezolva şi de data aceasta şi se va ajunge la o Românie liberă, democrată, independentă și prosperă ----------------------- înregistrarea polonezilor pentru reîntoarcerea in Polonia Toţi cetăţenii polonezi cari vor să se reîntoarcă în Polonia sunt obligaţi să se înscrie, până la data de 15 Aprilie a. c. la Comisia de înregistrare înfiinţată cu aprobarea delegatului guvernului provizoriu al republicei polone. . Comisia de înregistrare funcţionează în fiecare zi între orele 9—13 şi 16—19, în localul Uniunei Patriotice polone la Bucureşti, str. Ion Ghica 5, etaj V, telefon 3.58.36. Cei cari doresc să se găsească pe lista ce va fi luată la Varşovia personal de delegatul guvernului provizoriu trebue să se înscrie până lun 12 Aprilie a. c. Ceilalţi pot să efectueze înscrirea cel mai târziu până la 15 Aprilie a. c., ultimul termen. DATORIA TUTUROR Executarea lucrărilor agricole de primăvară şi a însămânţărilor este un imperativ de care trebuie să ţină seama nu numai plugari, dar toţi cei cari au putinţa să îndrumeze, să sprijine, să ajute munca celor de pe ogoare. Iniţiativa cultivării cu legume şi zarzavaturi a locurilor virane din oraşe, şi din apropierea lor, a fost adoptată de foarte mulţi locuitori cari îşi dau seama cât de mare este folosul pentru aprovizionarea populaţiei şi pentru întreaga economie a ţării, dacă ne facem datoria de a nu lăsa,ntlucrat nici un petec de pământ cultivabil. Un exemplu concret al străduinţelor cari ■ trebuiesc depuse pentru punerea în valoare a pământului nostru, ni-l dă Uniunea Sovietică punăndu-ne la dispoziţie întregul parc cu maşini agricole, tractoare şi unelte ce urmau a fi restituite Uniunii Sovietice, cum şi gestul Comandamentulu Sovietic, care ne-a pus la dispoziţie 21 de tone cartofi aparţinând armatei roşii, cantitate pe care a confiscat-o de la invadatorii hitlerişti. „NICI UN PETEC DE PĂMÂNT NELUCRAT“ este mai mult decât o lozinca, este un comandament naţional de înfăptuirea căruia depind şi aprovizionarea ţării şi a armatei şi îndeplinirea clauzelor armistiţiului şi redresarea noastră economică. T Ţelurile şi mijloacele politicei noastre externe |Uniule din pag. I-a facerea şi desvoltarea vieţei economice a ţării noastre. Asemenea acorduri vor adânci relaţiunile de amiciţie şi colaborare între poporul sovietic şi poporul român, deschizându-s re perspectiva unor raporturi de strânsă amiciţie şi ajutor reciproc, baza însăşi a politicei externe a României şi condiţia esenţială a securităţii noastre Internaţionale. Iată ţelurile politicei noastre externe. Pentru a putea realiza această politică trebue în primul rând să continuăm cu energie sporită războiul împotriva vrăşmaşilor noştri şi ai Naţiunilor Unite. Vom continua deci să ne batem alături de glorioasele armate roşii prin jertfele cărora, îmbinate cu jertfele soldaţilor noştri, am putut în zilele trecute să ne întoarcem în Transilvania de Nord, smulsă prin violenţă din hotarul etern al poporului nostru. Armatele noastre continuă să lupte acoperindu-se de glorie neperitoare. Stindardele ei au fluturat pe zidurile Banska-Bistritzei. Ele vor flutura mai departe în slujba marilor idealuri ale României. Suntem mândri şi fericiţi că oştile române participă la dezrobirea pământului poporului cehoslovac şi a celorlalte popoare vremelnic cotropite de Germania hitleristă. Vom continua apoi să executăm cu scrupulozitate condiţiunile armistiţiului încheiat în 12 Septembrie, îndeplinind toate obligaţiunile pe care le-am luat în numele ţării. îndatoririle fata de poporul NOSTRU In afară de aceste îndatoriri contractate faţă de Naţiunile Unite ne vom îndeplini îndatoririle faţă de poporul nostru. Prin înfăptuirea reformelor ce stau la baza programului guvernului de coticemrare democratică prezidat de d-nul Petru Groza, începând cu reforma agrară care e în plină aplicare, vom realiza democratizarea Statului reclamată de năzuinţele vremurilor noastre, cu eliminarea tuturor reminiscenţelor fasciste lăsate moştenire de regimul care ne-a dus la dezastrul ţării, satisfăcând astfel revendicările masselor, însetate de o orânduire mai bună şi mai dreaptă. Prin această politică reformatoare vom consolida temeliile Statului nostru asigurându-i îndeplinirea rolului ce-i revine în acest colţ de lume: factor de propăşire, libertate şi de pace. Nu vom râvni la bunurile altora ci vom cere numai respectarea propriilor noastre bunuri, întărite încă odată prin sângele soldaţilor noştri, care se bat azi în pustele Ungariei şi în munţii Slovaciei pentru cauza României şi triumful libertăţii, înăuntrul graniţelor noastre am instaurat un regim de egalitate pentru toate naţionalităţile conlocuitoare, înţelegând să nu asuprim pe nimeni şi să acordăm aceleaşi tratament şi aceiaşi ocrotire tuturor cetăţenilor fără deosebire de naţionalitate sau de credinţă, aberaţiile şovine şi ura de rasă vor fi alungate din viaţa poporului nostru. Voim să servim astfel idealurile democraţiei, prin libertate, dreptate şi egalitate acordată tuturor şi pentru totdeauna. Iată mijloacele puse în slujba realizării politicei noastre externe. Şi credem că prin această politică ne vom fi afirmat odată mai mult dreptul nostru la viaţă, dreptul de a rămâne un Stat liber şi democratic într-o Europă liberă şi democratică. MIHAIL OROMULU Nu sunt multe zile de când cunoscuţii îl puteau întâlni încă ,pe străzile bucureştene, cu acelaşi aer de tinereţe şi de sprinteneală oltenească, de care era atât de mândru, poate tocmai pentru că dădea în vileag o sănătate sufletească desăvârşită şi insondabilă prisosuri de bunătate şi afecţiune. Este firesc, deci, ca vestea morţii lui Mişu Oromulu să fi produs surpriză şi nedumerire în cercul prietenilor, tristeţe şi regrete în cercul larg al tuturor cunoscuţilor. Doctor în drept la Paris, venit în ţară, Mihail Oromulu a intrat în viaţa publică. Ca prefect de Dolj,înainte de primul război mondial, a dovedit un spirit gospodăresc atât de desăvârşit, încât cu prilejul unei vizite la Craiova a Regelui Carol I, Doljul a fost citat ca model de bună gospodărie pe întreaga ţară. Democrat prin temperamentul şi educaţia sa, Mişu Oromulu a fost unul din prietenii şi colaboratorii lui Take Ionescu, încă din anii 1907—1908. Pentru scurt timp a fost ministru al comerţului şi industriei în guvernul prezidat de Take Ionescu, în 1922, iar după aceea guvernator al Băncii Naţionale, unde a desfăşurat o pricepută şi rodnică activitate, tocmai în perioada celor mai grele sforţări de consolidare economică, financiară şi monetară a ţării abia ieşită din război. A fost în fruntea a numeroase iniţiative şi societăţi de binefacere, precum a fost un sincer şi efectiv sprijinitor al mişcărilor şi instituţiilor culturale şi artistice. Iar înainte cu câţiva ani de izbucnirea actualului război, Mihail Oromulu a iniţiat întemeierea asociaţiei „Amicii Statelor Unite“, al cărui preşedinte a rămas până la încetarea sa din viaţă. Cu Mihail Oromulu dispare un bun şi vrednic român, o inimă caldă şi înţelegătoare, un credincios prieten al marilor aliaţi, adept al politicii noastre externe tradiţionale. EXTINDEREA LEGISLAŢIEI ROMÂNE IN ARDEALUL DE NORD (Urc:?e űten pag. I-a) împotriva hotărîrii judecătoriei se poate face recurs în termen de 10 zile libere dela pronunţare. întreaga procedură prevăzută de această lege se urmează din oficiu. Cererile și orice acte procedurale sunt scutite de timbru şi orice taxe. ART. 4. — Dispoziţunile contrarii din legi şi regulamente, se abrogă. Extinderea legislaţiei Al doilea decret este „Decretul lege privitor la legislaţia aplicată în Transilvania de Nord, precum şi la depturile dobândite în acest teritoriu în timpul ocupaţiunii maghiare”. Expunând principiile legii, d. ministru Lucreţiu Pătrăşcanu scrie în expunerea de motive : Odată cu înlăturarea situaţiei nedrepte, create României prin dictatul de la Viena, orice urmă a unei asemenea situaţii trebue să dispară fără întârziere. Supravieţuireaunei legislaţiuni alta dcăt cea română pe teritoriul Transilvaniei eliberate, trebue să înceteze. De aceea am alcătuit alăturatul proect de decret lege, prin care am extins legislaţia României şi în Nordul Transilvaniei Am ţinut seama de conflictele de legi şi de toate situaţiunile de fapt create locuitorilor din Nordul Transilvaniei prin legiuirile cu caracter discriminatoriu, prevăzând remedierea lor, cum şi măsuri provizorii necesare până, la punerea în funcţiune a tuturor instituţiilor şi organelor statului român. CE CUPRINDE LEGEA Legea fiind amplă şi cuprinzând o serie întreagă de amă-1 MpRÎLIE Bazarul Apărării Patriotice Saloanele Cercului Militar nunte de ordin technic, dăm mai jos un rezumat al cuprinsului ei. Odată cu extinderea legislaţieiromâniei pe tot teritoriul Transilvaniei eliberate, se desfiinţează toate ordonanţe’: şi, I poziţiunile maghiare au“’ ' caracter de favorizare, b“ categorii sociale, relir* sau sex. ( . Se anulează anum pronunţate de installmaghiare, iar altele s revizuirii. Cele cari st privesc condamnările fapte cari nu constitueţiuni potrivit legilor ron atunci când acţiunea pui se poate deschide decât în iul unei plângeri prealabile, si dacă faptul constitue .. l infractiune politică. Sunt recunoscutein principiu toate hotărîrile , date în materia dreptului privat, exceptându-se cele contrarii o retinei publice din Romârnia. Se prevăd disoziţiuni procedurale tranzitorii. « Cap. 2 al legii reglementează efectele ordonanţelor maghiare din care se constituesc anumite privilegii. In cap. 3 se prevăd dispoziţii speciale privitoare la restituirea unurilor, la reglementarea raporturilor din contractele de locaţiune şi la situaţia drepturilor reale constituite asupra imobilelor. In capitolele 4 şi 5, pe lângă dispoziţiuni de procedură, sereglementează situaţiuni tranzitorii şi de aplicare a legii.