Universul - Provincie, mai 1945 (Anul 62, nr. 99-119)

1945-05-03 / nr. 99

IN­DICATUL ALIMENTAR CUCEREȘTI !.., Pentru a spulbera zvonurile cari Circulă și insinuările unor ziare* — care s’au lăsat induse în eroare, — face cunoscut turnătoarele : Majoritatea membrilor noştri, cari au fost aleşi în Comitetul de Con­ducere în ziua de S Aprilie 1845, fac­­ parte din partidele democratice ale f­rontului Naţional Democrat care conduce astăzi ţara şi nu au nimic comun cu fostul Comitet al Sindica­tului. Este în tradiţia sa­ ca Sindicului Alimentar să dea întregul său concurs pentru propagarea şi atin­gerea scopului tuturor ideilor, care au la bază binele Patriei şi numai aceasta. De aceia, acest nou Comitet, a inţeles din primul moment al alege­■ sal® să adere la programul a­­cumţat de F.N.D. şi să colaboreze cu organizaţia U. S . C.-ului, pentru la?*1* *arU ?* al comerţului alinten­(•pi-:-s,prin art- 57 ,din statute, toţi mem­brii sunt opriţi a face politică de partid In sânul Sindicatului. Actualul comitet înţelege să de­zavueze pe oricare dintre membrii săi dacă au făcut In trecut politică in sânul Sindicatului nostru Credem că aceasta este suficient,­­pentru ca oamenii de bună credin­ţă sâ înţeleagă, care va fi linia noa­stră de conduită în viitor. COMITETUL DE CONDUCERE Preşedinte I. Petcu "■ MINIST. AFACERILOR INTERNE _ Direcţiunea Contabilităţii No. 2220 K. din MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI ASISTENŢEI SOCIALE Casa Sănătăţii PUBUCAŢIE No. 506 din 26 Aprilie 1945 Ministerul Sănătăţii ţine licitaţie publici in ziua de 18 Mai 1945 ,orele 12 a. m., in localul său din Bucureşti calea Plevnei nr. 19 (Adminstraţia Casei Sănătăţii etaj I), cu oferte închise şi sigilate, în conformitate cu dis­­poziţiunile Legii Contabilităţi Publice, pentru darea in arendă a dreptului de exploatare a instalaţiilor de băi, proprietatea Statului (fost Primide-Mirescu), din staţiunea balneară Amara judeţul Ialomiţa, precum şi a extragerii nămolului din lac, necesar acestiu stabiiliment, a plăjii pentru băile reci şi a canotajului pe lac. Arendarea se face pe termen de 2 (doi) ani, socotiţi de la data încheierii contractului de arendare. Licitaţia Începe de la suma de 800.000 lei anual. Garanţia provizorie este de 5 la sută asupra valoarei ofertei, care se va depune Comisiunei în plic separat de ofertă. Cadtul de sarcini se poate consulta în zilele de lucru între orele 12—13 jum., la Direcţia Bunurilor din Casa Sănătăţii, calea Plevnei nr. 19. La licitaţia se vor primi persoanele cari în­deplinesc condiţiunile din cadtul de sarcini. p. Ministru, Indescifrabil Director, Indescifrabil 6716 CASSA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI DIRECŢIA TEHNI­CA Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa interesaţilor că în ziua de 18 Mai 1945, ora 11 a. m., se va ţine în localul Direcţiunii Generale C. A. M. Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor din calea Victoriei nr 152, o licitaţie publică şi cu oferte închise, pentru darea in între­prindere a lucrărilor de consolidarea magaziei nr. 1, înlocuirea duşumelelor la Depozitul de Fermentare C. A. M. Găeşti, etc. Valoarea lucrărilor de pe deviz este de 18.000.000 lei. Garanţia de licitaţie se fixează la 900.000 lei, in numerar sau efecte garantate de Stat, consemnate la Cassa de Depuneri. Dosarul cu toate piesele şi condiţiunile spe­ciie ale lucrării se poate consulta in orice zi de lucru intre orele 9—13 la Serviciul Con­strucţiilor şi Instalaţiilor C. A. M. 6720 •I-*-'*-/ MINISTERUL INDUSTRIEI Şl COMERŢULUI DIRECŢIUNEA PERSONALULUI SECRETARIA­TULUI Şl ADMINISTRAŢIEI E. S./C.I., 25 Aprilie 1945 PisMiesitâtiue Se aduce la cunoştinţa generală că la acest Departament calea Victoriei nr. 133, etajul VI, camera 2, se va ţine licitaţie cu tratare prin bună învoială, în ziua de 2 Mai 1945, ora 10, pentru procurarea următoarelor mate­riale de întreţinere : 1) 3000 (trei mii) pachete sârmă de frecat parchete ; 2) 500 (cinci sute) kgr. ceară de parchete ; 3) 150 (una sută cinci zeci) intr. molton pentru parchete ; 4) 150 (una sută cinci zeci) mtr. finet pen­tru șters praful ; 5) 150 (una sută cinci zeci) mtr. americă pentru șters geamuri ; 6) 300 (trei sute) mtr. pânză de iută ; 7) 150 (una sută cinci seci) perii de pâr pentru măturat ; 8) 150 (una sută cinci zeci) buc. mături (ft pai ; 9) 50 (cinci seci) buc. măturele de pai pen­tru scuturat ; 10) 200 (două sute) buc. perii pai pentru frecat ; 11) 20 (două zaci) buc. perii de păianjeni cu cozi ; 12) 20 (două zeci) buc. perii pentru greutăţi. Şeful serviciului administrativ, Indescifrabil 6707" Pu­lslicațiane •, adUSe la conte­nța generală că­­I Dl Ziua de 9 Mai 1945, ora 11, se va . Un* în localul Ministerului Aflacer;­­*°r Aicterne din str- Academe! nr, etaj­ul IV, camera nr. 162, o lici­­tație publică, pentru procurarea a '** m­asini de scris și 5 mașini de cal­culat necesare serv­ciilor centrale ale­­ acestui Departament, se va ţine în conformitate cu­ dispoziţi­unile Legii Contabilităţii p­uijii­ce, regulamentului Oficiului ş­i al planurilor de investiţii, în­­zestrare şi furnituri publice şi nor­­­melor publicate în Monitorul Oficial nr. 127/931. Odată cu oferta d-nii concurenţi vor depune garanţia legală de 5% sub recipsa Casei de Depuneri şi Co n­sem­n­a­ţ­iun­i. Chetu­l de sarecini pentru furnitura­­respectivă se poate consulta zilnic intre orele­­13 la Direcţiunea Contabilităţii­ Ministerul­ui Afacerilor Interne din­ str. Academiei nr. 34. Nr. 6726 DIRECŢIUNEA GENERALA P.T.T. PTMSeaţiu­ne se aduce la cunoştinţă celor intere­­seată­ că în ziua de 11 M­ai 1945 orele 10 se va ţine la Direcţiunea Generală PTT d­in Bucureşti, Calea victoriei, Sala de licitaţii, licitaţie publică pentru procurarea a două maşini e­­■­lectrice pentru stampilarea corespon­­dier­ţei. Lic­­aţia se va tine In conformi­­tate cu art. 98—110 inclusiv din L.C.P şi normele generale de ţinerea li­citaţiilor publicate In Monitorul Ofi­cial nr. 127 din 4 Iunie 1931. Concurenţii vor depune în plic separat odată cu oferta sigilată cu ceară roşie şi o garanţie de 1% din valoarea furniturei ofertei, în nume­rar efecte garantate de stat Însoţite de borderoul de proprietate respectiv sau sub reci­pisa Casei de Depuneri. Livrarea se va face prompt liberă de orice speţe la Direcţiunea Ge­­­­nerală PTT. Furnitura va fi pe riscul furnizo­rul­ui. Plata după recepţie. Caetul de saoimi menţionat mai sus .. se poate vedea la Sala de licitaţi* P.T.T. în orice zi da lucru Intra orele 12—13. Nr. 61296­­&râ&d I mW­ 21 Aprilie 1945 Nr. 6724 Publicaţiune? Se aduce la cunoştinţă celor Interesaţi d­­e în'" ziua de 9 Mai a. c. ora 12, se va ţine , la Arhitectura Ministerului de Finanţe, Palatul vechiu, aripa din calea Gri­viţei nr. 2, pentru Capitală şi în localul Adiministraţiei Finan­ciare Mehedinţi pentru Turnu Severin, licitaţie publică pentru executarea reparaţiunilor şi a­­menajărilor necesare localului Administraţiei .. Financiare Mehedinţi, din Turnu Semin. Licitaţia se va ţine cu oferte închise şi si­gilate în conformitate cu legea Contabilităţii­­Publice ,art. 88*-110 (modificată prin decretul Lege No. 2125 publicată în Monitorul Oficial­­No. 138 partea I-a din 24 Iulie 1941) inclusiv . Regulamentul Oficiului Central de Licitaţii şi c­iomnele generale pentru ţinerea licitaţiilor, publicate în Monitorul Oficial No. 128 din 7 iunie 1931. Vor putea lua parte la licitaţie numai fir­mele cari vor prezenta acte, doveditoare că au mai executat lucrări similare, fiind bine utilate şi aprovizionate la data licitaţiei cu materiale necesare. Firmele cari vor lua parte la licitaţii, vor depune odată cu oferta, în plic separat şi st­­.­,girat, o garanţie de 6 la sută la valoarea lucrărilor oferite. Cadtul de sarcini, desenele şi condiţiunile "" technice şi speciale de excuţie pot fi cercetate • în­ricare zi de lucru în orele 10—13 juni. la Arhitectura Ministerului de Finanţe din calea Grniţei nr. 2 şi la Secretariatul Administra­ţiei Financiare Mehedinţi din Turnu Severin, Director, Arhitect Inspector General, Indescifrabil l­a 6718 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALA A PENITENCIARELOR ŞI INSTITUTELOR DE SIGURANŢA Adiministraţia Expl. Muncii Penale PUBLICAŢIE ■ admi­straţia Exploatării Muncii Fenale, 41» Direcţiunea Penitenciarelor, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că in ziua de 3 Mai 1945, orele 10 dimineaţa, se primesc pietre pentru concesionarea atelierului de reparaţiuni — tuto, dela penitenciarul Văcăreşti. Doritorii si preia această cocesiune, pot vedea caetul de sarcini in orice si de lucru, jle la orele 12—13 jum. la Administrația Ex- I ploatării Muncii Penale, din B-dul Eliubeti .Hr. 33, etaj V. Directorul Penitenciarului, col. L Popa­­1945, Aprilie 26. 6714 * ' »■ CASSA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI DIRECȚIUNEA TEHNICA -l'l Serviciul Construcţiilor şi instalaţiilor­­ PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa interesaţilor că in­­ ziua de 14 Mai 1945 ora 11 a. m., zi va­­ţine in localul Direcţiunii Generale C. A. M. Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor din­­talia Victoriei nr. 152, o licitaţie publică și cu oferte închise, pentru darea in intra­­■­ prindere a lucrărilor de terminarea Depozitu­­lui de Fermentare C. A. M. Titu-Dâmboviţa. Valoarea lucrărilor de pe deviz este de 55.000.000 lei. Garanţia de licitaţie se fixează la 2.750.000 lei, in numerar sau efecte garantata de Stat, consemnate la Cassa de Depuneri. Dosarul cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucrării se poate consulta in orice zi de lucru intre orele 9—13 la Ser­viciul Construcţiilor si instalaţiilor CAM. 4­­6703 CASSA AUTONOMA A MONOPOLURILOR­­ REGATULUI ROMÂNIEI # DIRECŢIUNEA TEHNICA 7 Serviciul Construcţiilor şl Instalaţiilor PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa interesaţilor că In ziua de 12 Mai 1945, ora 11 a. m., se va­­ţine In localul Direcţiunii Generale C. A. M. Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor din Calea Victoriei nr. 152 o licitaţie publică şi cu oferte închise, pentru darea în întreprin­dere a lucrărilor de reparaţia jghiaburilor şi burlanelor şi vopsitoria invelitoarelor din ta­blă la locuinţele din Cartierul C. A. tr. Bel­vedere—Bucureşti. Valoarea lucrărilor după deviz este de 10 500.000 lei. Garanţia de licitaţie se fixează la 252.000 lei, în numerar sau efecte garantate de Stat, consemnate la Cassa de Depuneri. Dosarul cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucrării se poate consulta în orice zi de lucru intre orele 9—13 la Ser­viciul Construcţiilor şi Instalaţiilor C. A. M. Dir. Generală C. F. R. No. 765/46 Căile Ferate Române reamintesc şi pe această cele tuturor exploatatorilor de păduri obliga­ţia ce au conform legii nr 459 pentru Activa­rea şi Raţionalizarea Producţiei Forestiere, publicată in „Monitorul Oficial" nr. 140 din 1942, care prevede că TRAVERSELE ORDINARE DE FAG SE VOR FASONA OBLIGATORIU LA TOATE EXPLOATĂRILE DE PĂDURI DIN CARE REZULTA TRUNCHI SĂNĂTOȘI CU UN DIAME­TRU MINIMUM DE 20 cm. LA CAPATUL SUB­ȚIRE, lege care a fost menținută prin art. 40 ai 75 din legea nr. 154 pentru Mobilizarea Agricolă, publicaţi in Monitorul Oficial nr. 62 din 1943. Având în vedere cantităţile mari de traver­se ce sunt necesare pentru refacerea Căilor Ferate, se va urmări îndeaproape, cu con­cursul tuturor autorităţilor, îndeplinirea stric­tă a acestor obligaţiuni din partea exploata­torilor de păduri, care la neurmare se expun sancţiunilor prin sute de lege. Cu această ocazie C. F. R. aduce la cu­noştinţă exploatatorilor de păduri că pentru livrările din anul in curs, adică pentru tra­versele confecţionate din arbori doborâţi in campania forestieră 1944—45 (tăeri după 15 Septembrie 1944) PRETURILE TRAVERSELOR SI CELELALTE CONDIŢII DE PREDARE au fost fi­­xate prin decizia nr. 710 a Comisariatului Ce­­naral al pretorilor publicaţi la M. Of. nr. 89 din 17 Aprilie 1945. ACESTE PRETURI NO­I FIIND POARTE A­­VANTAJOASE PENTRU PRODUCĂTORI, dsaamt­­ati da preturile din anul tracut sunt mai mari cu cca. 100 la suli, confecţionarea si livrarea traverselor elort C. P. R. prezinți • mai buni rentabilitate decil la alta sortimente ca s­e putea obtina din lemnul braţ. 12076 +»♦ ♦.♦♦♦♦♦♦♦»♦»+■+»»» »4­» CASSA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI DIRECŢIA TEHNI­CA Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Sa aduce la cunoştinţa Internaţilor ci­ta cina de 15 Mai 1945 ,ora 11 a. m., se va tine in localul Administraţiei C. A. M. Turnu- Severin din str. Decebal nr. 5, o licitaţie pu­­blici şi cu oferte închisa, pentru darea lu latreprindra a lucirilor de reparaţii la clădirea localului C. A. M. din Turnu-Severin. Valoarea lucrărilor ii pe davla fata la 1 650.000 lei. Garanţia de licitaţie sa fixează la 82.500 lai, in numerar sau efecte garantate la Stat, consemnata la Cassa da Depuneri. Dosarul cu toate piesele și condițiunile spe­ciie ala lucrării se poate consulta in orice zi de lucru intra orala 9-13 la Serviciul Con­strucțiilor ai Instalațiilor C. A. M. Turnu- Serbia. 6717 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECȚIUNEA PENITENCIARELOR ŞI INSTITUTELOR DE PREVENŢIE Adiministraţia Exploatării Muncii Penala nr. 6182 din 20 Aprilie 1945 PUBLICAŢIE 8« aduce la cunoştinţa celor interesaţi el la ziua de 28 Aprilie 1945 orele 11 dimi­neaţa, se va ţine la Administraţia Exploatării Muncii Penale, in B-dul Elisabeta nr. 35, etaj V, licitaţie publică pentru procurarea a : 8000 duzini mosoare aţă neagră de bumbac nr. 3O şi 40 şi 1000 duzini mosoare aţă albă de bumbac nr. 30 şi 411,­ necesare pentru atelisul de croitorie al pericftfliciarului Văcăreşti. Condiţiunile generale şi cadtul de sarcini pot fi văzute la Administraţia Exploatării Muncii Penale adresa de mai sus d în fiec­e zi de lucru între orele 12-13.30. Domnii concurenţi sunt obligaţi a depune odată cu oferta şi recipisele de consemnarea garanţiei de 5% în numerar sau efecte de stat asupra preţului total oferit. Directorul Penitenciarelor, I. Eliad. Subdirector, Indescifrabil 6685 TRIBUNALUL PRAhÎvVîECţÎa* Îv* * * PUBLIC­AŢIUNES No. 12719 din 23 Martie 1944 Pe această cale şi în conformitate cu art. 626 din pr. pen. sunt invitaţi toţi, cei cari fie particulari, fie funcţionari ar poseda vre-o copie de pe cartea de judecată penală No. 531 pronunţată de judecătoria de pace ur­bană II Ploeşti in şedinţa dela 2 Aprilie 1942, prin care Păunescu Stelian, tâmplar din Ploeşti a fost condamnat pentru furt la 2 ani Închisoare corecţionala, iar Tra­­ian Simion, domiciliat tot în Ploeşti, la un an de zile închisoare corecţională, plus fie­care câte un an de zile interdicţie c­orecţională pentru delictul de furt calificat comis în dauna reclamantului Cristea Axent a fost în Ploeşti, să o depună da Îndată . Grefa acestei acţiuni. Preşedinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil Pentru Cuituri de primăvară Răsaduri de legume selecționate PEPINIERELE Prof. E. GRINTESCU COLENTINA, Str. Regina Maria km. 1, Telefon 1.17.68 Comenzile se fac la sediu sau in B-dul Brfincoveanu 1 0. vis-â-v* Bărăți*, Cl­­tr. Lisabona II (colț Do­robant& INFORMAŢII • M­r­isterul de Răsboiu comu­nica: Elevii liceelor militare vor pleca în vacanţă pe timpul de la 23 Aprilie la 13 Mai 194­Î, numai în cazul când au posibilităţi de deplasare şi localitatea unde pe­trec vacanţa nu este contaminată de epidemii. Elevii din cursul inferior vor pleca numai cu însoţitor din par­tea familiei. Toţi elevii vor aduce, la înapo­ierea în şcoală, certificatul de să­nătate. • In Bucureşti şi-a început acti­vitatea filiala agenţ­ei poloneze de presă „Polpress“ care transmite ştirile din Românie, direct la Var­şovia şi Moscova. • Ministerul artelor a întocmit un proect de lege cu privire la constituirea comitetelor de direc­ţie a operelor române din tara­in compunerea acestor comitete vor intra delegaţi ai soliştilor, di­­rijijorilor, directorilor de scenă, coriştilor, membrilor orchestrei, baletului şi personalului tehnic inferior. • Profesorii de religie din Ca­pitală şi provincie sunt convocaţi pentru mâine, Luni, ora 15, în lo­calul liceului „Gh. Lazăr” spre a discuta chestiuni urgente profesi­onale.­­ Din motive de ordin tehnic, expoziţia de desen a şcoalelor se­cundare din ţară, care urma să se deschidă la 29 Aprilie se va des­chide la 20 Mai, la facultatea de arhitectură din Bucureşti. „ Consiliul inspectorilor gene­rali de învăţământ sub preşedinţia d-lui inspector general Ilie Tul­­bureanu, a fost convocat la minis­terul educaţiei pentru zilele: 25, 26 şi 27 Aprilie. S’au făcut rectificări de grade, recalificări de note, avansări la gradul I, gradul superior şi gra­daţii învăţătorilor meritoşi. In prezenţa d-lui secretar gene­ral Gh. Niculescu-Malu,­d. director general Petre Mironescu-Mera a prezentat un retrat general, punând în discuţiunea consiliului marea reformă democratică a învăţămân­tului popular. Fiecare inspector general va primi broşura cu instrucţiunile necesare, pentru aplicarea refor­m­ă. prof. Gh. Vlădescui-Răcoa­­sa. Ministrul Naţionalităţilor, mul­ţumeşte pe această cale tuturor acelora care l-au felicitat cu pri­lejul zilei onomastice. ECONOMICE Ministerul agriculturii anunţă pe cultivatorii de sfeclă de zahăr, cari au încheiat contracte de cultură cu fabricile de zahăr în acest an, că s’a aprobat o primă de 2,80 lei pe kgr. de sfeclă predată fabricilor în 1944, peste preţul de 7,20 lei ce li s’a plătit până acum, pentru recu­perarea chieltuelilor făcute în plus In timpul recoltării. Această primă urmează să se plă­tească de febrici odată cu sfecla predată din recolta anului 1945. Ea se va acorda numai acelor cultivatori, cari vor însămânţa sfecle de zahăr şi în campania anu­lui 1945 şi numai pentru cantitatea rezultată din această campanie şi predată fabricilor de zahăr.­­ Se aduce la cunoştinţă, cres­cătorilor de oi că, potrivit dispo­­ziţiunilor legale, ministerul agri­culturii şi domeniilor a stabilit data de 10 Mai 1945, de la care este permisă începerea tunderii oilor. In consecinţă celor ce nu vor respecta termenul fixat li se vor incheia acte de contravenţie de către organele în drept şi vor su­feri rigorile legii. • Comisariatul general al pre­ţurilor a dat o decizie prin care se stabilesc nouile preţuri la peşte Decizia va apare în Monitorul Oficial de Luni. Crucea Roşie roagă pe infir­mierele sale voluntare şi pe au­xiliarei sanitare să se prezinte la sediu, str. Biserica Amzei Nr. 2, in scopul de a se inscri pentru îngrijirile de dat bolnavilor mili­tari şi civili atinşi de tifos exan­­tematic. Ele, vor îndeplini astfel un act de înalt patriotism îndulcind su­ferinţele şi scăpând de la moarte pe victimele epidemiei, mei. UNIVERSITARE 9 Din cauza numărului prea mare de candidaţi înscrişi (1800) pentru anul întâi al facultăţii de medicină din Timişoara, ministerul educaţiei a hotărît să se ţină exa­men de admitere pentru intrarea in facultate. Data examenului ca şi data începerii cursurilor va fi anunţată la timp. Ministerul a cerut d-lui rector Bălănescu din Timişoara şi primarului oraşului să pregătească localurile necesare funcţionării facultăţii. • D-na Profira Nicolau a fost numită profesoară de oftalmologie la facultatea de medicină din Iaşi. • Ministerul agriculturii a dis­tribuit prin Camerele agricole 160.000 kgr. de arpagic din impor­tul din Bulgara. S’au mai trimis săptămâna tre­cută Camerelor agricole 9.500 kgr. seminţe de ceapă j pentru arpagic, in scopul măririi cantităţilor de arpagic p­oduse In ţară. • Inspectoratul Şcolar al Mu­nicipiului Bucureşti, reaminteşte tuturor şcoalelor din raza sa ad­ministrativă că in zilele de 2, 3, 4 Mai a.c., sunt invitate să parti­cipe cu lucrări manuale de ale elevilor şi elevelor la organizarea „Bazarul Şcolar” care se va ins­tala în localul Inspectoratului din str. Mihai Vodă nr. 42 colţ cu str Uranus. Se aşteaptă să fie o întrecere între şcoale, între educatori, între elevi şi eleve. Se vor acorda premii şcoalelor şi claselor celor mai bine prezen­tate. STUDENŢEŞTI • Comitetul Asociaţiei studen­ţilor in medicină din Timişoara, convoacă pe toţi studenţii înscrişi la această facultate pentru Marţi, 1 Maiu, ora 8 dim., la sediul Aso­ciației din str. Sft. loan Nou, 21. ---------0*0-------­ PROBLEMA PUNERII IN FUNCŢIUNE A UNEI MORI, LA GALAŢI Galaţi, 24 Aprilie După cum am scris la timp, urma evenimentelor de la 23 Au­­gust 1944, municipiul Galaţi, care dispune de cele mai moderne şi sistematice mari, a rămas lipsit de astfel de întreprinderi, din care cauză problema pâinii stă mereu la ordinea zilei. Spre a se înlătura această im­portantă lipsă, primăria munici­piului a hotărât să treacă la re­zolvarea problemei şi în acest scop a ţinut mai multe şedinţe, la care au luat parte fruntaşii o­­raşului nostru, in frunte cu d-nii Ilie Gheorghiu, primar, avocat Gh. Stoenescu şi Gh. Muşetescu, aju­tori de primar. După examinarea intragei probleme, s a hotărât con­stituirea unei Asociaţii pentru în­fiinţarea unei mori sistematice şi ln acest scop s’a dat delegaţie d-lui inginer Goleami, dela Uzinele me­talurgice Titan, de a lua contact cu diverşi proprietari de mori din ţară, spre a trata cumpărarea u­­nei mori şi aducerea ei la Galaţi. Pentru redactarea actelor de con­stituire a asociaţiei şi declararea ei ca persoană morală, a fost de­legat de avocat Smilovici. Din a­­ceastă asociaţie fac parte mulţi fruntaşi ai oraşului. După cât sun­tem informaţi, d. Max Ausnit a pus la dispoziţia asociaţiei su­ma de lei 100.900.000. De menţionat că actualmente a­­provizionarea municipiului cu fă­ină pentru fabricarea pâinei, se face de la morile din Brăila şi alte oraşe­ din regiunea Galaţilor, din­­ care cauză aprovizionarea întâm­l­pină multe greutăți. * Cumpăr sau închiriez apartament liber 15 Mai cartier Podul Morărești, Cuza Vodă, Radu Vodă, Dobroteasa. Telef. 5.64.19 sau 4.08.53 4004 CAUT APARTAMENT, holi 2,3 ca­mere, dependințe, liber 11 Mai și filodermă, plătesc chirie bună. Telefon 5.92.18. 7 ROMANIA JUDECĂTORIA URBANA GALATI E­XTRAS de pe petiţiunea înregistrată la Nr. 2702 din 1945 Israel Leibovici, din Galaţi, str. Sf. Vineri, 61, fost 63, cere con­statarea forţei prezumate a fiicei sale Dorotheea Israel Leibovici, căsătorită Karpel, născută în Ga­laţi, în anul 1901. Grefier, k Eleria ini UNIVERSUD Urmărirea unui evadat In cadrul curăţire! Bufei de Stei, s’a făcut o serie de percheziţii, cu care ocazie s‘a găsit la inspectorul Motaş Gheorghe, nenumărate rateri, lengerie, haine, ete., furate dela Ică Aurinescu, ca unul pe in calitate oficială, fI- cuse inventarierea avere! acestuia. Numitul Motas Gheorghe, in sorii­ti­el do 27 Aprilie 1945, cvalind, est* »m­ărit. Ara se«ui»lment«le următoare : et»t« 85 «m­, inie de statură, brunet, cu chelie acoperită, păr negru vopsit, mustaţă neagră (mică, ci­nul), elegant, avind haine şi lengerie pe el cu eticheta „Excelenta Sa M. Antonescu". Toţi cetăţenii anât rugaţi, In cai de aflare, a-l preda Corpului Detectivilor din Siguranţa Generală, împreună cu gazdele care vor îi se­ver sancţionate. --------04©-----1— Cronica filatelică Mărcile Principatelor Unite Bucureştenii şi cu ei Munte­nia întreagă au văzut prima lor marcă poştală în anul 1862, când, la începutul lunei Iunie, oficiile poştale de atunci şi câţiva revân­­zători ca librarul loanid, puneau in vânzare noua marcă a Prin­cipatelor Unite î­n valori de 3, 6 şi 30 parale. Cu apariţiunea ace­stor mărci, Moldova, care dela 1858 încoace avea mărcile sale proprii şi anume celebrele „Ca© de Bou”, oprea circulaţia lor şi introducea şi ea noile mărci, tri­mise de direcţia Poştelor la Bucu­reşti. Ca simbol al unirei poşte­lor ambelor Principate, unire care în ciuda celei politice de la 1859, a avut loc abia la 1 August 1862, mărcile purtau capul de bour al­ Moldovei, alături d­e vulturul­­ muntenesc. Culorile mărcilor for­mau tricolorul noului drapel al ţărilor surori: albastru pentru marca de 30 parale, galben pen­tru cea de 3 parale, roşu pentru 6 parale. Mărcile au fost tipă­rite în mai multe reprize şi în două feluri diferite. In 1862 şi 1863 ministerul de fînainte puse In funcţiune vechea maşină a atelieruilui timbrului dela Iaşi, adusă la Bucureşti şi tipări, după procedeul vechi şi lent, cu un singur clişeu pentru fiecare va­loare, în 32 mişcări, tot atâtea mărci pe o coală de hâtrtia. Tra­ficul scrisorilor mărindu-se con­siderabil, la începutul anului 1864, se compuse o placă din 40 clişee ale fiecărei valori, cu care se tipăriră, de data aceasta cu o singură mişcare, 40 mărci pe a­­celaş format de coală. Mărcile ti­părite după acest procedeu se dovedesc vizibil de cele tipă­rite în 1862 şi 1863. Toate va­lorile ambelor emisiuni au fost date în circulaţie şi cele mai ra­re, după ample cercetări, ei au dovedit mărcile de 6 parale din 1864, tipărite cu placa de 40 cli­şee, autentic întrebuinţate. Ace­ste din urmă mărci stau ca ra­ritate şi valoare alături de pri­mele mărci „Cap de Bou“ şi sunt recunoscute şi trecute în ultime­le cataloage străine de mărci. Wertheimer -1-----140-------­FOOTBALL Lares-Sp. Studenţesc (3-2 2-0). Unirea Tricolor-Macabi (5-1 3-0) In cea ele a V-a etapa a Cupei Ardealul, Lares şi Unirea Tricotul au realizat rate o victorie învingând pe Sp. Studenţesc cu 8-2 (2-0) şi respectiv fer Muralii cu 5-1 (3-0). Punctele n primul joc au fost înscrise de Mărdirlacu (2), Sanmilescu şi Dumitrescu III (2), iar în cel de-al doilea de Johny Dumi­­trescu, Sony N­iculescu (3) şi Petculescu pentru învingători, singurul punct al învinşilor fiind obţinut de Mnisescu din 11 m Echipele învingătoare au jucat mai bine şi M­awiiM tieMriUfc pentru viitorul naţiunilor iubi­toare de pace după terminarea acestui război. Este cu atât mai necesar să se facă aceasta, cu cât înainte de acest război gla­sul prevestitor al Republicii So­vietice nu a fost ascultat cu a­­tenţia cuvenită. Nu este acum momentul să explicăm pe larg de ce s’a întâmplat aşa. Nu se poate face dovada că nu ar fi existat dorinţa de a preveni răz­boiul. S’a dovedit totuşi pe de­plin că guvernele care odinioară pretindeau un rol de conducere in Europa şi-au manifestat ne­putinţa, dacă nu chiar aversiu­nea de a preveni războiul, cu ale cărui consecinţe nu va fi toc­mai uşor de luptat. Conferinţa este chemată să pună temeliile securităţii viitoa­re a naţiunilor. Aceasta este ma­rea problemă care pănă in pre­zent nu a putut fi rezolvată cu succes. Ştie oricine că Liga Na­ţiunilor nu s’a ocupat cum ar fi trebuit de această problemă. Ea a trădat speranţele celor cari au crezut in ea. Este evident că ni­meni nu doreşte să reînfiinţeze o Ligă a Naţiunilor lipsită de drepturi şi lipsită de puterea de a interveni împotriva oricărui agresor care se pregăteşte de război contra naţiunilor iubitoa­re de pace, ba uneori legănând în visuri adormitoare diligenţa naţiunilor ameninţate de agre­siune. Prestigiul Ligii Naţiunilor a fost slăbit mai ales oridecâte­­ori s’au făcut încercări de a o transforma intr’un instrument al diverselor forţe reacţionare şi puteri privilegiate. Dacă trista lecţie a Ligii Naţiunilor trebue să fie menţionată astăzi, o fa­cem numai pentru ca greşelile trecute să poată fi evitate, pen­tru ca ele să nu mai fie săvâr­şite sub semnul unui nou val de promisiuni. Este totuşi cu neputinţă să ne bizuim la infinit pe răbdarea na­ţiunilor, dacă guvernele îşi dove­­desc incapacitatea de a stabili o organizaţie internaţională care să apere viaţa paşnică a poporului, familiile şi generaţiile tinere îm­potriva grozăviilor şi ameninţă­rilor unor noui războaie de im­perialism hrăpăreţ. Guvernul sovietic este caminor­­ul sincer şi statornic al stabilirii unei puternice organizaţii inter­­naţionale de securitate. Guvernul sovietic va face in adevăr tot ce stă in putinţa lui şi va depune toate sforţările pentru cauza co­mună a creării unei astfel de or­ganizaţii a păcii şi securităţii na­ţiunilor după război. Vom coope­ra deplin la soluţionarea acestor mari probleme cu toate celelalte guverne sincer devotate acestei cauze nobile. Avem încredere că acest scop istoric va fi atins prin sforţările reunite ale naţiunilor iubitoare de pace, în ciuda tuturor piedici­lor ce s’ar ridica în calea reali­zării lui. Opera îndeplinită anul trecut la Dumbarton Oaks, atât de bi­ne cunoscută nouă tuturor, este o bază importantă pentru securi­­tatea internaţională de tip nou. Foare de curând, la propunerea fostului mare preşedinte Franklin Roosevelt, conferinţa din Crimeea a adus completări importante a­­cestui plan. Ca rezultat, această conferinţă a pus bazele unei ope­re încununate de succes. Natural, noua organizaţie de securitate internaţională va fi clădită pe temelia pusă de Naţii­­­nile Unite in acest război. Este bine cunoscut faptul că în Europa in lupta energică îm­potriva inamicului comun sa făurit o mare coaliţie a puteri­lor democrate. Alcătuirea coali­ţiei anglo-sovieto-americane a asigurat nimicirea fascismului german şi a complicilor săi. Alte naţiuni din Europa conduse de această coaliţie au dat lupte pentru eliberarea lor. Coaliţia marilor puteri, d­e voinţa lor neclintită de a apăra drepturile lor naţionale şi de a promova eliberarea oricărui co­­raţional ce a căzut victimă unei agresiuni sângeroase, aduce la îndeplinire sarcina înfrângerii inamicului tuturor Naţiunilor Unite. Această coaliţie a putut să­vârşi aceasta deoarece a fost conştientă de responsabilitatea ei istorică şi deoarece a avut resur­se imense de oameni şi de mate­rial care au fost folosite în mod invariabil în interesul luptei împotriva inamicului. Dar, trebuie totdeauna să ne reamintim că prestigiul câşti­gat se pierde uşor. Nu trebue să uităm anumite lucruri elemen­tare ca lecţiile Societăţii Naţiu­nilor sau învăţămintele acestui război, în cere naţiunile demo­crate s’au unit împotriva puterii imperialiste care s’a considerat stăpână a Europei şi care a in­tenţionat să-i impună cel mai mult voinţa asupra întregei lumi. Această coaliţie a fost că­lită tn focul luptei şi a, adus u­n mare serviciu cauzat Naţiunilor Unite. Trebui să se recunoască că pre­zenţa in această coaliţie a trei ţări a Uniunei Sovietelor, un­de relaţiile dintre naţiunile mari şi mici se bazează pe ega­litate şi pe adevărata democra­ţie, are o importanţă extrem de mare. Pe de altă parte, este imposi­bil să se supraestimeze partea activă pe care au juca­t-o în a­­ceastă coaliţie Statele Unite, care la început au stat deoparte de problema organizaţiei interna­ţionale şi care actualmente hă­răzeşte acestei cauze iniţiativa lor şi enormul lor prestigiu In­ternaţional. Această coaliţie ar fi fost im­posibilă fără Anglia, care deţine un loc important în asociaţia internaţională a ţărilor demo­crate. China în Asia şi Franţa în Eu­ropa sunt naţiuni mari care con­solidează această coaliţie ca un puternic factor mondial şi în pe­rioada de după război. Dacă ţările democrate frunta­şe îşi dovedesc dibăcia în a ac­ţiona în armonie şi în perioada de după război, aceasta va în­semna că interesele păcii şi se­curităţii naţiunilor au fost pre­văzute până la urmă cu o bază fermă şi au fost proteguite. Dar aceasta nu este tot. Pro­blema în discuţie este dacă şi celelalte naţiuni iubitoare de pace voesc să se adune la jurul acestor puteri fruntaşe pentru a creea o organizaţie de securita­te internaţională efectivă şi a­­cest lucru trebue reglementat in cursul acestei conferinţe în in­teresul păcii şi securităţii vii­toare a naţiunilor. Trebue să fie creată o orga­nizaţie internaţională având a­­numite împuterniciri pentru salvgardarea intereselor păcii generale. Această organzaţie trebuie să dispună de mijloace­le necesare pentru proteguirea militară a securităţii naţiunilor. Numai in cazul când se crează condiţii garantând că nici o vio­lare a păcii sau ameninţare cu o asemenea violare nu va rămâ­ne nepedepsită şi adoptarea mă­surilor punitive necesare nu se va produce prea târziu, organi­zaţia de securitate se va putea descărca de răspunderea ei pen­tru cauza păcii. Problema în discuţie este cre­area unei organizaţii efective pentru proteguirea păcii şi se­curităţii generale a naţiunilor, pentru care sau străduit de multă vreme toţi partizanii sin­ceri ai desvoltării paşnice a na­ţiunilor, dar care totdeauna a avut numeroşi inamici neîmpă­caţi în tabăra imperialiştilor celor mai agresivi. După nenumărate sacrificii făcute în acest război şi după suferinţele şi greutăţile a căror experienţă au făcut-o în aceşti ultimi ani, naţiunile cer stărui­tor înfiinţarea unei asemeni or­ganizaţii deosebit de puternică. Cei ce se opune creării unei a­­semaenea organizaţii internaţio­nale nu au depus armele. Ei con­tinuă activităţile lor subversive chiar şi în prezent, deşi în ge­neral ei fac acest lucru într’o formă ascunsă, mascată. In a­­cest scop, ei folosesc adesea os­tentativ lozincile­­ argumentele cele mai democrate, cuprinzând şi proteguirea mărturisită a in­tereselor naţiunilor mici sau a principiilor de echitate şi egali­tate a naţiunilor. Dar până la urmă nu este important ce mo­tive sau pretexte sunt folosite pentru a împiedica înfiinţarea unei organizaţii efective de se­curitate internaţională Dacă chiar şi astăzi nu se va crea o asemenea organizaţie e­­fectivă, pentru proteguirea păcii după război, aceasta va consti­tui un nou indiciu al inabilităţii de a se face faţă acestei mari probleme cu ajutorul forţelor ce ne stau la dispoziţie. Dar a­­ceasta nu dovedeşte că­ necesi­tatea unei atari organizaţii în­că nu s’a ivit şi­ că o asemenea organizaţie nu va fi până la ur­mă înfiinţată. Nu trebue să minimalizăm di­ficultăţile în legătură cu înfiin­ţarea organizaţiei de securitate internaţională. Cu ochii închişi, noi nu vom putea descoperi dru­mul. Trebue să dăm un avertis­ment în ce priveşte aceste di­ficultăţi pentru ca ele să fie în­vinse şi, evitând iluziile, să des­coperim până la urmă calea si­gură pe care să mergem în ve­derea realizării acestui nobil o­­biectiv, întrucât priveşte Uniunea So­vietelor, doresc să asigur con­ferinţa acum că în ţara noastră toate popoarele s'au manifestat­ în spiritul fidelităţii şi devota­mentului faţă de cauza înfiin­ţării unei solide organizaţii de securitate internaţională. Doresc deasemeni să asigur conferinţa că poporul sovietic va fi gata să asculte opiniile, dorinţele ş­i sugestiile tuturor prietenilor sinceri ai acestei mari cauze din sânul naţiunilor de pe glob. Ştiţi că în Uniunea Soviete­lor există milioane de oameni cari ştiu cum să apere până la urmă cu armele ce le stau la dispoziţie, patria lor. In acelaşi timp, ei sunt mai ales din toată inima alături de cauza stabilirii unei păci generale, durabile şi voesc să sprijine cu toate forţe­le lor eforturile celorlalte naţi­uni în vederea creării unei or­ganizaţii sigure de pace şi se­curitate internaţională. Trebue să ştiţi in mod lămu­rit că vă puteţi bizui pe Uniu­nea Sovietelor în ce priveşte salvgardarea păcii şi securităţii naţiunilor. _ Această mare cauză este spri­jinită în mod neclintit de popo­rul nostru iubitor de pace, de guvernul sovietic, de armata ro­şie şi de marele nostru Mareşal Stalin. Cea mai importantă misiune a delegaţiei guvernului sovietic este ca ea să exprime aceste sentimente şi gânduri ale popo­rului sovietic. închei cuvântarea mea expri­mând urările mele cordiale pen­tru succesul nostru al tuturor în legătură cu lucrările conferin­­ţei". „ -©♦©--------­ Discursul d-lui Molotov (Ur­nare din pag* I) IH* INCLUDEREA EXPOZIŢIEI ANGIOLINA SANTOCONO Expoziţia de aqua­rele a d-nei Angiolina Santocono, se închide astăseară. Duminică. Persoanele care au reţinut tablouri sunt ru­gate să le ridice până luni seara MUSSOLINI (Urmare din pag. I-a) pună în umbră aceste trăsuri fundamentale ale sufletului lui Mussolini. Dar mai presus de orice, el era un om rău. Resenti­mentul era motorul politicii lui. Ura din adâncul sufletului pe Francezi, care-l considerau un Caesar de carnaval, disprețuia pe Englezi, care refuzau să-l ia în serios; era furios pe democra­ţia americană, care-l trata ca pe o cantitate neglijabilă; ura fără limite pe Churchill, pe Eden, pe Titulescu şi a organizat în con­tra lor polemici scrise cu cea mai neagră cerneală a furiei nepu­tincioase. Pe noi românii ne ura fără re­zerve. Manevrele de conciliere ale diplomaţiei noastre paralele cu politica de împăcare franco-en­­gleză — n’au făcut decât să întâr­zie momentul loviturii lui. Când această clipă a sosit în Septem­brie 1940, Mussolini a tăiat cu sete jumătate din trupul Ardea­lului românesc. Această ură şi acest dispreţ se întorc astăzi pentru eternitate im­­potriva lui, căci aceşti criminali ai istoriei vor trebui să poarta stigmatele istoriei, într’o lume mai dreaptă, mai conştientă şi mai bună. Osânda grea a judecă­torilor se va abate desigur fără indurare asupra lui. Dar — moarte sau detenţiune — ea vai lovi într’un spectru, nu în omul care timp de un sfert de s©c01 ai eliberat din sufletul lui toate pu­terile răului. Pedeapsa oricât da aspră nu va compensa niciodată ruinele îngrămădite şi suferinţe­le îndurate din cauza lui. Ome­nirea adânc rănită în sentimen­tele ei, în libertăţile şi mândria ei, în viaţa şi munca fiilor ei, în tezaurele ei de morală, de ştiinţă şi de artă, are dreptul la mai mult decăt la osândirea unui cri­minal ; are dreptul la ga­raniţia­ trainică şi sigură că în viitor ase­menea oameni nu se vor mai putea ridica și că asemenea crime­ nu se vor mai putea repeta. MANIFESTUL­­ CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN ROMÂNIA CĂTRE TOATĂ MUNCITORIMEA MANUALĂ $I INTELECTUALĂ DIN ŢARĂ Cu prilejul zilei de 1 Mai, Con­federaţia generală a muncii a lan­sat următorul manifest: Tovarăşi, tovarăşe, 1 Mai este sărbătooarea Interna­ţională a muncii. In această zi de primăvară, când întreaga natură se însufleţeşte, poporul muncitor îşi afirmă voinţa sa de viaţă, liber­tate, democraţie şi pace.­­ Mai este ziua avântului clasei muncitoare către noul realizări ; este ziua hotărârii nestrămutate de a strivi fascismul, care stă în calea progresului uman. De la 1885 încoace, Istoria zilei de 1 Mai se confundă cu istoria lup­telor, jertfelor şi izbânzilor clasei muncitoare; este simbolul luptei hotărâte de apărare a intereselor proletariatului. Lupta pentru recunoaşterea zilei de 1 Mai ca sărbătoare a muncii a costat clasa muncitoare nenumă­rate jertfe şi sacrificii. Să fim demni de premergătorii noştri, cari s’au jertfit pentru drep­turile şi libertatea noastră de as­tăzi ! Să luptăm cu toată puterea noa­stră pentru întărirea şi cimenta­rea unităţii sindicale înfăptuite la 1 Septembrie 1944. Tovarăşi, tovarăşe, 1 Mai 1945 ne găseşte liberi. Dic­tatura hitleristo-antonesciană din ţara noastră a fost dărâmată. Pu­tem să ne afirmăm năzuinţele noa­stre, fără frică de a fi schingiuiţi şi aruncaţi în bezna ocnelor. Dar noi nu ne vom bucura mult timp de această libertate, dacă nu vom fi vigilenţi faţă de duşmanii care uneltesc în umbră contra Frontu­lui Unic Muncitoresc şi ai Unităţii Sindicale, dacă nu vom continua fără şovăire curăţirea vieţii publi­ce şi particulare de rămăşiţele dic­taturii fasciste, antonesciene şi le­gionare, confederaţia generala A MUNCII DIN ROMANIA chea­mă pe toţi salariaţii să se alăture muncii şi luptei întreprinse de gu­vernul de concentrare democratică, pentru normalizarea vieţii econo­mico politice şi sociale. X Mai 1945 nu trebue să găseas­că pe nici un salariat departe de organizaţia sa sindicală. Semnifi­caţia adâncă şi sublimă a acestei sărbători a muncii trebue să con­vingă pe cei şovăielnici că locul lor este alături de forţele vii crea­toare ale poporului nostru. 1 Mai 1945 ne găseşte într’o sta­re economică grea, datorită războ­iului criminal al antoneştilor şi hoardelor hitleriste care au jeftuit ţara. Regiuni din Moldova şi Ar­deal au fost pustiite de bandeie nemţeşti în retragere. Toate acestea ne impun sacrifi­cii şi eforturi mari. Trebue să îit­rim la maximum producţia. Trebue să facem totul pentru a susţine ar­mata noastră vitează care luptă contra hitlerismului, alături de glorioasa Armată Roşie. Numai ast­fel grăbim sfârşitul războiului; nu­mai astfel grăbim venirea păcii­ ■ numai astfel vom putea reveni tot o o viaţă prosperă, reclădind ce au­ distrus fasciştii şi legionarii. In această măreaţă muncă de re­facere, din­ toate punctele de vede­re, a ţării, muncitorimea manuală şi intelectuală, alături de celelalte categori sociale, joacă rolul cel mai important. Munca stă la baza progresului. Să transformăm ţara ruinată de jefuitorii fascişti într-o Românie prosperă şi liberă, sincronizând toate energiile şi însuşirile între­gului popor într’un efort unanim şi măreţ de reconstrucţie ! Tovarăşi, tovarăşe, *­­ 1 Mai 1945 ne găseşte înfrăţiţi ca­­ ţărănimea şi intelectualii ţării. Re­ ’­forma agrară înfăptuită de gu­vernul Petru Groza a avut întregul sprijin al muncitorilor şi intelectu­alilor de la oraşe. Dar acest act is­toric, care ridică România pe o treaptă superioară de civilizaţie, nu va fi complect, dacă nu vom ajuta ţărănimea, de astă dată stăpâna pământului pe care-l munceşte, să-l însămânţeze şi să-l lucreze, pentru ca roadele sale să îndestuleze nevo­ile ţării.­­ Tovarăşi, tovarăşe, 1 1 Mai este ziua înfrăţirii munci­­t­­ori­lor de pretutindeni. 1 Mai 1945 ne găseşte uniţi în Frontul Unic Muncitoresc, cheză­şia izbânzilor noastre de până azi, şi chezăşia izbânzilor noastre vii­toare, ne găseşte alături de marii noştrii aliaţi, în frunte cu U.R.S.S. Să facem un pas înainte spre în­frăţirea sinceră şi reală cu popoa­rele iubitoare de libertate de pretu­tindeni, pentru a ne apropia astfel de idealul de totdeauna al clasei muncitoare­­ făurirea unei lumi drepte și libere a tuturor celor ca muncesc l­oi ii UN FALS INGINER! OMOARĂ UN MAGISTRAT,­ Craiova, 27 Aprilie. Magistratul Petre Casert, ju­decător la trib. Dolj, a fost îm­pușcat în plină stradă de un fals inginer care nu este decât un în­drăzneţ tâlhar. Iată cum s’au petrecut faptele: Sâmbătă seara locuitorul Gh. Toncescu, din Calafat, se afla în restaurantul Păstae unde, după consumaţie, făcuse plata. In acel moment s’a apropiat de masa lui un tânăr în uniformă de aviator, care s'a recomandat piuit. T. R. inginer Emil Teodo­­rescu şi care l-a întrebat unde locueşte. Pretextând că fiind străin de oraş şi neavând came­ră, l-a rugat să-l însoţească până la hotelul său spre a-şi lua o ca­meră pentru noapte. In dorinţa de a face un servi­ciu d. Gh. Toncescu s’a dus cu inginerul Teodore­scu, la hotelul „Continental”, din str. Madona Dudu 10, unde numitului i s’a pus la dispoziţie camera nr. 9. D. Gh. Toncescu ocupa camera nr. 14 până la care l-a însoţit „inginerul”. Acesta a spus că se duce până în oraş să-şi aducă bagajul la hotel. Peste puţin timp însă falsul „inginer” s’a dus la camera nr. 14 şi bătând In uşe a trezit pe d. Gh. Toncescu rugând­u-l să-i dea o ţigare. Emil Teod­orescu a scos din bu­zunar un pistol automat „Wal­ter” şi punându-l în faţa d-lui Gh. Toncescu, i-a strigat: „Banii, sau viaţa!” D. Toncescu a început să tre­mure şi a încercat să înduplece pe tâlhar care stăruia în a i se da banii pe care-i văzuse că-i are d. Toncescu atunci când făcuse plata la restaurant încercând să strige ajutor, ar Toncescu a fost culcat jos cu o lovitură dată în cap cu patul pistolului. Strigând după ajutor, victima a mai primit o lovitura în cap după care tâlharul a ieșit din cameră spre a nu fi surprins. Ușa de la intrarea hotelului fiind încuiată, el a spart geamul şi a trecut prin el, fugând spre calea Unirii.­­ In acel timp magistratul Petra Casert, de la trib­ local se îna­poia din oraş spre casă. încercând să reţie pe tâlhar, magistratul­­ Petre Casert a fost împuşcat mortal. Tâlharul dispărând apoi. D. comisar Zamfir a făcut pri­mele cercetări.­­ D-nii procuror Smărămdescu,­­ insp. Dănescu şi chestor Ilie Bă­­­­dică, au venit de asemeni la locul­­ crimei, luând măsuri pentru­­ prinderea criminalului. D. Gh. Toncescu care a scăpat cu viaţă, se află In afară de ori­ce pericol. Duminică dim., gardienii pu­­­­blici Ion Stuparu şi Const. Mo­­­­goş au prins pe criminal care ve­­­­nea la un croitor să-şi ridice două geamantane.­­ Cercetat la chestură, s’a dove­dit că inginerul criminal nu este­­decât mecanicul Burcă Gheor­­ghe, fost la o flotilă de aviaţie.­­ Criminalul a recunoscut fap- t tele, mărturisind că neavând î bani să-şi scoată nişte stofă şi o I manta aflate la croitor, a voit sil j jefuiască pe d. Gh. Toncescu. Cadavrul nefericitului magis­­t­­rat Petre Casert a fost dus la: ! morgă. Duminică dim. s’a făcut­­ reconstituirea crimei. Aprovizionarea Ca­pitalei de sărbători D. ing. Petre Bejan, ministrul industriei şi comerţului, a con­vocat, Sâmbătă dim., la minister, pe reprezentanţii Sindicatului măcelarilor engrosişti şi Sindi­catului măcelarilor detailişti, ai comercianţilor de brânză, ai U. S. I. C.-ului, şi ai Blocului eco­nomic. Au mai luat parte d-nii gene­ral de divizie Grigore Nicolau, ministru subsecretar de stat al aprovizionării, general V. Dom­­browski, primarul general al Ca­pitalei şi Victor Nicolau, secretar general al ministerului industriei şi comerţului. S-a discutat problema aprovi­zionării Capitalei cu came de miei şi cu celelalte alimente de strictă necesitate. In urma discuţiilor, s’a hotărît că se ia măsuri ca să se permită intrarea in Capitală a alimente-­­ lor, care se vor vinde sub control,­­ la preţuri oficiale. Urmează să se ia măsuri ca distribuția cărnii de miel să se facă deopotrivă, în toate sectoa­rele. --------©♦©-----*­ Evoluţia proprietarii agrare în U.R.S.S. şi România D. av. Liviu Floda va vorbi, în cadrul secţiei Cooperaţie şi Agri­cultură a ,,ARLUS"-ului, Luni 30 Aprilie a.c., la ora 17, în calea Victoriei nr. 115, despre „Evolu­ţia proprietăţii agrare în U.R.S.S. şi România. După conferinţa va urma un i t I --------- V O-------­in atentia citîîivatoriior de sfeclă Ministerul agriculturii aduce la cunoştinţa cultivatorilor da sfeclă de zahăr care au predat­­ sfecla din recolta anului 1944 şi­­ au încheiat contracte de cultură I cu fabricile de zahăr pentru anul , • 1945, că, în urma intervenţiei a­­cestui departament, st a obţinut aprobarea ca aceşti cultivatori să primească o diferenţă de preţ de lei 2,80 pe kg cu care se re­­t ctUiperează cheltuielile făcute te­n plus la recoltarea sfeclei ! Modalitatea de plată a acestu­­ia film "documentar asupra agricul- , diferenţe de preț urmează a furni in U-B.S.& . . I stabili ulterior.

Next