Universul - Capitala, iulie 1945 (Anul 62, nr. 146-171)
1945-07-01 / nr. 146
DIRECTIVELE POLITICEI NOASTRE ECONOMICE ! Din legile şi măsurile cu caracter economic puse în aplicare până acum, cât şi din declaraţiunile autorizate ale miniştrilor de resort, se pot identifica limpede directivele principale ale politicei economice adoptată de actualul guvern. Toate sforţările, tind spre instaurarea unui regim de stabilitate în viaţa economică a ţării, înlăturându-se treptat factorii pari crează anomaliile şi întreţin desechilibrul pe piaţa internă, întărirea poziţiei comerţului onest, prin alimentarea lui directă de la sursă, cu excluderea intermediarilor nelegitimi şi a speculantului pe picior, date,rită cărora am ajuns la excrescenţa comerţului clandestin şi a sistemului suprapreţurilor; scoaterea la iveală a mărfurilor dosite, urmată de reglementarea preţurilor, stabilirea unui raport echitabil între preţuri şi salarii şi corectarea puterii de cumpărare a salariilor actuale prin generalizarea aprovizonării salariaţilor publici şi particulari cu ajutorul economatelor — sunt obiectivele esenţiale urmărite prin punerea în aplicare a ciclului celor patru legi economice cunoscute. In ordinea bugetară, s’a pornit la activarea încasărilor publice, cu străduinţa de a se reduce la minimum evaziunea fiscală şi, paralel cu aceasta, se multiplică sforţările pentru consolidarea gospodăriei Statului şi comprimarea cheltuelilor dispensabile, punându-se accentul pe investi■ ţiunile productive şi pe cele chemate să ajute la activarea şi normalizarea activităţilor economice în genere. In ordinea monetară, guvernul e hotărit să apere poziţia leului, înlăturând din calculele sale orice soluţie de expedient sau de autoritate, înfrânând la maximum cu putinţă apelul la nouile emisiuni. Cum, însă, sforţările sale în această direcţiune sunt deja o bună vreme încoace sistematic contracarate de manevrele unei clici de speculatori fără scrupule, cari au făcut din negocierea aurului o armă de torpilare a cursului leului, determinând astfel, în cercurile mai puţin prevenite, o psichoză artificială cu efecte depresionare in mersul transacţiunilor, guvernul s’a văzut nevoit să treacă direct la măsuri de represiune, care în curând îşi vor afirma rezultatele. Descinderea recentă făcută la unul din marile hoteluri centrale ale Capitalei au dat în vileag cât de puternică şi de întinsă era reţeaua agenţilor şi cât de periculog era jocul lor perfect organizat. In faţa îndrăsnelii operaţiunilor lor nu se mai putea sta cu braţele încrucişate, fără a se periclita înseşi bazele aşezării noastre monetare şi economice. Când cursul aurului şi, respectiv, al leului faţă de aur, ajunsese să depindă de negocieri forţate, încheiate în grup restrâns, când preţul medaliei de aur depăşise cu mult cursul napoleonului, anihilând orice corespondenţă între greutatea aur conţinută şi preţul real corespunzător în lei, când, datorită acestui joc, toată lumea se repezea să cumpere aur şi mai nimeni nu voia să vândă, tocmai în speranţa unor cursuri şi mai ridicate, nu e de mirare că s’a putut produce pe piaţă psichoză aurului, cu toate efectele ei nesănătoase. Iată de ce, nici o măsură nu va fi socotită prea severă împotriva acestor răufăcători şi pentru înlăturarea cangrenei cu care încercau să infecteze organismul economic al ţării. Dincolo însă de aceste măsuri profilactice indispensabile, menite să asaneze moneta şi târgul transacţiilor, sforţările guvernului se concentrează mai departe pe şantierul muncii pozitive pentru asigurarea şi ridicarea producţiei în industrie, ca şi în agricultură, pentru organizarea şi desvoltarea schimbului în interior şi cu străinătatea. Vrednică de semnalat, în acest sens, este stăruinţa guvernului de a chema la acest efort naţional toţi factorii economici ai ţării, toate categoriile sociale şi profesionale. Colaborarea tuturor forţelor naţionale la opera de reclădire şi de normalizare a vieţii noastre economice formează astfel punctul cardinal al politicei economice a guvernului actual. Este forma cea mai vie şi mai plină de conţinut a principiului de solidaritate socială şi naţională şi numai pe realizarea lui se poate rezema opera uriaşă a refacerii și ridicării noastre economice în viitor. TRIBUNALUL POPORULUI Şedința de Vineri 29 Iunie Tribunalul Poporului şi-a continuat ori lucrările sub preşedinţia d-lui Voitinavici. Şedinţa se deschide la ora 7.40. Acuzatori publici d-na Sidorovici şi d. Mocanu. Este introdus martorul ii colonel Drăgulescu Traian. MARTORUL, spune că a primit ordin de la general Topor să evacueze pe evreii din Edineţ şi Secureşti. I-a dat ordin verbal şi odată un ordin scris, dar nesemnat. Ordinul era că evreii trebue să fie porniţi în detaşamente mici. Acei care nu suportă drumul, urmau să fie executaţi, să lise aplice formula :„Alejceanu”.. PREŞEDINTELE: Formula „Alexeanu“ însemna împuşcarea evreilor, care nu puteau suporta drumul? Cine v’a dat explicaţia formulei? MARTORUL:: Domnul general Topor. MARTORA MOLER IVA (croitoreasă) a fost deportată în Transnistria, avea 18—19 ani. Până la venirea maiorului Botoroagă îşi câştiga existenţa. După aceia n’a mai putuit să şi-o câştige fiindcă nu avea voie să meargă în sat. îşi câştiga existenţa aducând din pădure surcele. Pe urmă soldaţii o băteau. înainte de plecare, un soldat i-a omorît în bătae o soră. Se hrăneau cu coajă de, cartofi şi tărâţe. Maiorul Botoroagă le-a întrebat de ce ies din ghettou. Au răspuns că nu au ce mânca. Maiorul a dat ordin să fie bătută, să i se dea 25, a vrut să-l bată şi pe tatăl său, să-i dea 10 lovituri. A cerut să i le dea ei fiindcă tatăl său e om bătrân. I-a dat 5 lovituri peste spate în locul tatălui său. O soră i-a fost împuşcată iar mama sa a murit de durere. MARTORUL Schertzer Frideric a fost internat la Moighilev într’un cinematograf. Atât soţia sa cât şi aceea a unui membru al familiei avea copii de alăptat dar din cauza suferinţelor nu aveau fapte. Tatăl său cu vreo câţiva soldaţi din gaK®, a plecat în oraş cu două sticle, să procure lapte, dar a fost întâlnit de lopot. Iliuţă, care i-a spart sticlele şi l-a bătut cu cravaşa peste faţă. Pe urmă s’au aranjat convoaiele. Colonelul Coliban a ordonat să mergem la Jurina. S’a dat ordin scris. A venit locotenentul Iliuţă.. Noi i-am arătat ordinul colonelului Coliban, că mai putem rămâne două zile în plus, până la găsirea mijloacelor de transport. Dânsul n’a vrut să ţină seama. Ne-a alungat. A spus să plecăm. Tata şi mama erau In azil. Am spus soţiei mele să ne luăm bagajele şi să plecăm. A mers soţia mea cu copilul în braţe. Am rămas să iau două geamantane. Pe când făceam aceasta, — eram la etajul al treilea al clădirii — aud împuşcături şi vaiete. Când am venit jos, am văzut un convoi plecat la vreo 200 metri distanţă; în faţa cinematografului erau mii de oameni. N’am văzut nici o urmă de soţia şi copilul meu. La 50 metri stătea un pluton de jandarmi cu Iliuţă în frunte şi pe caldarâm erau 5—6 oameni culcaţi. Morţi, împuşcaţi, răniţi. Când am venit jos, ochii mei erau în căutarea soţiei. Intr’un colţ erau 5—6 oameni culcaţi; într’o parte era plutonul de jandarmi cu arma, am auzit pocnituri. Căpitanul Iliuţă, cu cravaşa, era în frunte. A ţipat şi m’a bătut unde nimerea, m’a călcat în picioare. Am ’fost trântit jos. Mai departe martorul citează cazuri când evrei veniţi să-şi vadă rudele internate au fost împuşcaţi din ordinul local, Iliuţă. Despre pretorul Dindelegan spune că storcea sub ameninţare aur de la internaţi. Tot astfel maiorul Botoroagă a ordonat multe execuţii. Martora Ghizela Cahane arată despre Mihail Danilov că este acela care a stăruit ca ei, şase copii şi un tată bătrân, să fie ridicaţi şi deportaţi la Picioara. In lagăr mureau oamenii de foame, de sete şi de mizerie. Martorul Eugen Dimitriev dă relaţii defavorabile directorului de închisoare Mazilu. Deţinuţii erau sfâşiaţi de câini, erau legaţi cu bare de picioare şi desbrăcaţi în timpul gerurilor. Martorul Vasiliev Vladimír vorbeşte despre bătăile sălbatice primite de la Mazilu,de schingiuirile de cari nu erau scutiţi nici chiar condamnaţii la moarte. Martorul Eugen Beer dă relaţii asupra cazului aceluiaş Mazilu care prin ajutoarele sale brutaliza pe deţinuţi. Martorul Harabagiu evocă scenele de groază dela Moghilev când maiorul Orăşianu ajutat de Danielov, zis şi „Mareşalul Moghilăului“ s-a dedat la cele mai sălbatice acte de represiune. Martorul Apel Iacob afirmă că Orăşianu lua bani dela evreii bogaţi, iar pe cei săraci îi punea la tot felul de cazne. A văzut când a smuls părul unei femei. Soţia martorului a fost bătută. Martorul însuşi a fost bătut până i-au sărit dinţii din gură. Detalii tot atât de defavorabile acuzaţilor dau martorii Marcu Solomon, Harabagiu Strul, Auerbach Arnold, Segal Moscu Leizer, Teich, Filderman, cpt. Vasile Grama şi cpt., Vasilievschi. Membrii Tribunalului Poporului ascultând depoziţia martorilor. MNDMA CĂLĂILOR DELA BUCHENWALD Londra, 29 (Rador). — Oberfuehrerul Herman Pister, „bestia din Buchenwald“, a fost un sfârşit prins. El a fost găsit într’un lagăr de prizonieri din Bavaria, camuflat ca ofiţer german, împreună cu 18 din principalele sale unelte din lagărul de la Buchenwald, cu toţii I având acte false ce fuseseră făă cute de prizonieri evrei din Bu- chenwald, cu câteva zile înainte de eliberarea lagărului. Pistei a fost comandantul lagărului de la Buchenwald In ultimele 18 luni. El a ordonat şi supravegheat numeroase din ororile comise acolo, printre cari injectare de otrăvuri în vinele deţinuţilor socotiţi „inutili“. Otrava avea un efect imediat şi cadavrele erau arse în crematorii. Pister a urmat comandantului şi mai faimos al lagărului, Koch, a cărui soţie avea lămpi cu abajururile făcute din piele de om luată de la deţinuţii ce fuseseră omorîţi. LUPTA ÎMPOTRIVA SPECULEI Scumpetea nu cedează nici în domeniile unde produsele şi mărfurile s’ar găsi din abondenţă pe piaţă dacă n’ar fi acţiunea clandestină a acaparatorilor, a intermediarilor speculanţi şi a stâlpilor Bursei negre. Pentru stârpirea acestor năravuri pornite din lăcomia de câştig fără muncă, spre a veni în ajutorul populaţiei consumatoare, cu sprijinul comercianţilor şi industriaşilor cinstiţi şi conştienţi, se va duce o acţiune pozitivă de control prin comitetele cetăţeneşti , constituite din elemente oneste recrutate din toate partidele democratice şi păturile sociale — comitete cari vor conlucra cu brigada specială din Prefectura Poliţiei. La şedinţa de constituire a corpului comitetelor cetăţeneşti d-lui Mihail Levente, secretarul general al Prefecturii Poliţiei Capitalei, Protopopescu, secretarul general al ministerului aprovize mării. Radu Paul secretarul general al Comisariatului preţurilor ş. a- şi arătat rolul şi importanţa acestor organe de control menite să pună stavilă speculei şi sabotajului. Acţiunea nu va fi uşoară, pentru că specialiştii sabotajului şi ai Bursei negre a mărfurilor recurg la sumedenii de mijloace pentrureuşita operaţiilor lor ilicite, dar lupta contra scumpetei va fi dusă cu hotărîre şi perseverenţă, aşa cum a arătat şi d. Vasile Luca, membru în Comitetul central al partidului comunist şi secretar general al F.N.D.-ului care la congresul ,,Frontului plugărilor“ a precizat între altele: „Speculanţii şi sabotorii economiei naţionale sunt mai mari duşmani ai poporului decât orice criminal de război. De aceea noi nu înţelegm să tolerăm mai departe specula şi sabotajul economic. Atât primul ministru, cât şi toţi oratorii, am anunţat lupta hotărîtă pentru stârpirea speculei, pentru nimicirea sabotajului economic. Iar eu declar in numele F■ N. D.-ului că întreaga forţă democratică a poporului român şi toate naţionalităţile conlocuitoare care urmează F. N. D.-ul vor fi în fruntea acestei lupte pentru doborîrea speculei şi a sabotajului economic, pentru munca uriaşă de refacere economică a ţării“. Dezacordul dintre puterea de cumpărare a masselor muncitoare şi producătoare şi preţurile excesive ale pieţii se datoreşte în mod evident operaţiunilor oculte ale acaparatorilor şi speculanţilor şi de aceia întreaga populaţie aşteaptă ca lupta dusă de oficialitate cu concursul comitetelor cetăţeneşti, să-şi dea roadele făcând posibilă aprovizionarea cu cele necesare existenţii şi pentru familiile cari n’au alte câştiguri decât produsul muncii lor trudnice. Dealtfel însuşi comunicatul Consiliului de miniştri de ieri anunţă că s’a hotărît „LUAREA CELOR MAI EFICACE ŞI RAPIDE MASURI PENTRU COMBATEREA SPECULEI“, ceea ce dă întregei acţiuni de luptă împotriva scumpetei, o însemnătate deosebită operei de proteguire a consumatorilor. Ciumă in insula Malta VALETTA, 29. (Rador). — Joi s’a anunțat aci că pe insula Malta sunt patru cazuri de ciumă. Au fost luate măsuri pentru ca epidemia să nu se întindă. •-zi !. ZIUA APELOR de Cpt. Comandor SĂULESCU EUGENIU Printr’un frumos obiceiu, care a intrat în tradiţie, poporul român prăznueşte, la acest sfârşit al lunii iunie, ZIUA APELOR. E o sărbătoare necesară. Este nevoie să se readucă aminte poporului nostru cât datoreşte el apelor sale şi mai ales câtă bună-stare i-ar putea veni dacă, în viitor, el ar da acestui element atenţia cuvenită. Popoarele au datorit în special elementului lichid desvoltarea lor în cursul istoriei. Creta, Egiptul şi Grecia antică şi-au dezvoltat civilizaţia datorită schimburilor pe Marea Mediterană. Imperiul roman şi-a desăvârşit cuceririle şi a exploatat provinciile navigând tot pe acest Mare Internum. Pe rând Genovezii, Veneţienii ,toate marile cetăţi ale evului mediu şi-au datorit înflorirea şi belşugul elementului nauitic. Civillizaţia şi progresul s-au dezvoltat dealungul coastelor maritime şi în preajma marilor fluvii. Mai târziu, în epoca oceanică, Spania, Portugalia, Olanda, Franţa şi Marea Britanie îşi dispută întâietatea în enormele competiţiuni navale, care au aduis omenirii marile descoperiri geografice, schimbul produsellor celor mai variate, şi ţărilor lor imense posesiuni şi enorme beneficii. Sunt popoare care au înţeles apele şi rostul lor în dezvoltarea omenirii. Au făcut sacrificii mari, dar nici unul nu a rămas nerecompensat. Darnică, marea a răsplătit pe cei ce au luptat pentru ea. Apa ca element de transport, ca element de exploatare comercială, ca teatru de operaţiuni, sub toate formele, este o imensă sursă de beneficii pentru cei care o exploatează. Statele posesoare de căi maritime şi fluviale sunt şi cele mai puternice de pe glob: Statele Truite şi Marea Britanie îşi datoresc înflorirea aproape exclusiv acestui factor de civilizaţie şi de progres. Sub ochii noştri asistăm astăzi la cea mai gigantică luptă ce se duce de un popor numeros pentru corectarea poziţiei sale geografice din punct de vedere al exploatării apelor: Uniunea Sovietică. Această ţară a cărei întindere depăşeşte pe aceea a continentelor, 8000 km. lungime pe 2000 km. lăţime, deşi are 48.000 km. de frontieră maritime, este foarte puţin avantajată în desvoltarea sa, din cauza poziţiei geografice desavantajoase ieşirile maritime ale Uniunii sunt toate barate de obstacolele naturii. Oceanul Pacific este prea depărtat de centrele de exploatare, Oceanul îngheţat de Nord nu permite navigaţia Marea Baltică este blocată de gheţuri mai multe luni pe an şi atât ieşirile acesteia cât şi cele ale Mării Negre, sunt comandate de strâmtori stăpânite de alte state. In concluzie URSS nu are ieşire la mare. Odată cu trezirea poporului rus de către lozincile de viaţă nouă capitolul acesta a fost şi el abordat, cu concepţii tot atât de grandioase ca şi înfăptuirile din domeniul agricol sau industrial. Ne amintim cu toţii de expediţiile profesorului Otto Tulievici Smidt, directorul enciclopediei sovietice, cu vasul „Tscheliuskin” în 1932. Acesta avea ca misiune să stabilească drumul cel mai bun din Leningrad, prim Oceanul îngheţat de Nord, până la Wladivostok, să studieze bazele posibile pentru vasele spărgătoare de ghiaţă şi să înfiinţeze staţiuni meteorologice pe acel parcurs. Nu fără dreptate se spunea că inginerii sovietici sunt pe cale de a schimba aspectul economic al lumii, ca şi Magellan, care, în veacul al 16-lea, atingea pentru prima oară Asia, ocolind America pe la Sud. Dar guvernul sovietic nu rămâne la prima sa încercare. O nouă tentativă a fost făcută de la Est spre Vest Noul spărgător de ghiaţă „LITKE“, având la bord mai multe personalităţi ştiinţifice, a părăsit Wladivostokul la 20 iunie 1934 şi, după 83 zile de navigaţie, a atins Murmansk. Punerea în serviciu a puternicei staţiuni de telegrafie fără fir de la îmbucătura fluviului Ienisei, Igarka, a permis lui „LITKE“ să se ţină în legătură permanentă cu Moscova. De atunci, în fiecare an, guvernul sovietic organizează convoaie de nave comerciale, care însoţite de spărgătoare de ghiaţă, execută acest parcurs pe la Nordul Asiei, făcând legătura între Europa şi Extremul Orient, prin căile gheţurilor şi tundrelor virgine. Echipate cu dotaţiunea ştiinţifică cea mai completă, atât vasele cât şi staţiunile de oprire dau posibilitatea realizării acestei legături în timpul lunilor favorabile de vară. Este un exemplu al considerabilei voinţe a poporului sovietic, este un exemplu al luptei titanice a omului pentru cucerirea apelor. Dar lecţia pe care o dă U. R. S. S. nu se oprește aici. Sistemul marilor fluvii sovietice orientat în general dela Nord la Sud nu este cel mai favorataisl economiei ruse. Intr’adevăr toate eforturile se pun pentru industrializarea Siberiei, ridicarea ei la acelaș nivel cu Rusia Europeană şi mai ales legarea indisolubilă a acestor jumătăţi. E deci necesar ca orientarea generală a căilor de comunicaţie să fie Estt-West, condiiţiune pe care nu o îndeplinesc decât foarte puţine din căile fluviale sovietice şi numai pe porţiuni restrânse din cursul lor. __ Conducerea sovietică a reuşit să găsească şi aici soluţiuni generale, a căror realizare uriaşă se poate compara cu cele mai mari înfăptuiri ale lumii. S-au executat canale care au reuşit să lege cursurile capricioase ale marilor fluvii cu marile: Albă, Baltică şi Marea Neagră, comstituindu-se astfel un sistem unitar de transport fluvial,pentru întreaga regiune europeană a Uniunii. Astfel „sistemul Marinsk”, face legătura între Marea Baltică și Volga, putând primi vase până la 10-12.000 tone. „Bieromor-canal“ leagă Marea Albă cu Marea Baltică. Astfel Marea Albă este legată cu Marea Baltică și ambele cu Marea Caspică prin Volga. In sfârșit perfectarea acestui proect a adus și legarea Mării Negre în acest sistem unitar de căi flu(Continuare in pag. 2-a) (Continuare in pag. 2-a) CONGRESUL GENERAL AL FRONTULUI PLUGARILOR ZIUA IV-a D. dr. Petru Groza proclamat preşedinte al Frontului Plugarilor. — Compunerea comitetului central. — Cuvântarea d-lui dr. Petru Groza In şedinţa de Miercuri, a patra zi a congresului, au vorbit d-nii Voinea de la Tulcea, care a desbâtut problema colonizărilor şi dnenăriilor; ing. Surlaşi care a adus cuvântul de realiere a inginerilor agronomi la dezideratele plugarilor; Neagu în numele moţilor care a spus că dacă se mai găsesc undeva locuri de ale absenteiştilor să fie date moţilor; C. Bălăceanu preşedintele organizaţiei Făgăraş; Dobreicianu în numele tineretului; Claia, preşedintele organizaţiei de Sibiu care a început discuţia asupra statutului, a urmat o vie desbatere asupra participării intelectualilor la conducerea organizaţiilor plugăreşti la care iau parte d-nii: Mihail Raica, Miron Belea, Ion Anghel (Putna), Ilie Patraulea, Priveghi, C. Agin, D. Podea. D. dr. Petru Groza luând parte la discuţii a arătat că în statut se spune clar că din cei 180, cel mult 1/3 vor fi intelectuali. In urma acestor desbateri statutul este votat aşa cum a fost prezentat, prin aplauze prelungite ALEGEREA CONSILIULUI CENTRAL Lucrările primului congres al Frontului Plugarilor s-au încheiat Miercuri la amiază. D. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri a fost proclamat în unanimitate preşedinte al „Frontului Plugarilor“. Apoi congresiştii au ales în consiliul central al acestei organizaţii pe următorii: ARDEAL-BANAT Hunedoara: dr. Petru Groza Romulus Zăroni, Ion Moga Fileriu, Ioviţă Dumbravă, Ioănuţ Şotângă, Ion Şuteu, Samoil Dăbescu, Raicu Aron, Petru Gruil Moţcu, Gh. Micle. Satu Mare: Aurel Nistor, Ioi Micle, Tatomir Ion, Dr. Manu Târnava Mare: Ing. Bergi Vrejmă, Şt. Mureşanu şi Gh. Rotaru. Trei Scaune: Al. Bucşa, Vasil Nicolae. Mureş: Victor Groza, Oltear Alexandru. Ciuc: Suciu Samoil şi Ion Bălăţamă. Sălaj: Chivireş Teodor şi Gh Suboţel. Turda: Moldovanu, Ion Cerbuţ. Năsăud: dn. Octavian Buduşan Gh. Grecu. Sibiu: dr. Clejea, Dinu Dionisie, Iosif Cavrea. Cluj: prof. Justin Poruiţiu, Pavel Cojean. Braşov: Ion Podea, Gh. Boghez. Alba: N. Mărgineanu, Bucu Emil. Făgăraş: Bălăcearu. Someş: dr. Val Bude Mureş şi Mihai. Maramureş: dr. Iuliu Chita, Eremia Vasile. Arad: Miron Belea şi Procopi Simion. Timiş: Dinilă Sfetea, Gruft Bugariu. Severin: Bujor Popovici, Ion Popescu. MUNTENIA-OLTENIADOBROGEA Mehedinţi: Tudor Onu, Feti Balaur, Nicolae Bocşa. Gorj: Grigore Geamănu Dolj: Mitroiu, C. Nuţă, Cons' Agiu. Romanaţi: Şt. Prună, Filoi Sârbu, Mih. Ghelmegeanu. Râmnicu-Vâlcea: Alexandresc Octav Livezeanu. Argeş: Garofoiu şi Buzescu. Muscel: Patraulea Ilie şi Mineu. Dâmboviţa: Iacob, Lazăr Ştefănescu şi Scărlătescu. Prahova: Rusu Tudrev, Tudo Alexandru. Buzău: Costel Enescu, Ion Pompiliu. Râmnicu-Sărat: Vâlcu: Ion Lungu. Olt: Soare Traian şi Ion Georgescu. Teleorman: Voicu Sitaru, Petr Alexandru şi Florea Oală. Vlaşca: Al. Calotă, Vasile Raportaru. Ilfov: Mandache Gheorghe Stelian Cristescu şi Dorin Stoian. Bucureşti-suburbane: prof. Stanciu Stoian, Petre Slave. Ialomiţa: Costel Niculescu Mitu Băciuţ şi Stere Nichifor. Brăila: Sebastian Dobrescu , Vasile Tăcu. Tulcea: Mitică Voina, Ion Pa. MOLDOVA Bacău: Nicolae Alexandru, Ion Dobrin. Baia: Radu Gh., Dumitru Al popii. Covurlui: Anastasie Costin, Matei Nicolae. Botoşani: Iuţeai, Dumitri Sucu. Câmpulung: Simion Ciorar Andem Şanţa. Dorohoi: Faliboga, Nicu Pintilie. Fălciu: prof. Mihail Raica, Gh Popa. Iaşi: prof. dr. Răşcanu, Miha Grivei şi Gh. Lenam. Neamţ: Petre Drăguşan, Ioan Muntan. . L . Putna: Nie. Duman şi ing. AL Promiţchi. Roman: Botoiu şi Dumitru Dobrigeanu. Rădăuţi: Otogan şi Al. Rădăchiţă. Tutova: Andronachi şi Prutearu. Vaslui: Părintele Nie. Sârbu şi Vasile Andrei. Suceava: Honobeţ şi Bornesei Vasile. INTELECTUALI, FEMEI TINERI Au mai fost cooptaţi şi următorii, reprezentând intelectualitatea femeile organizate în „Frontul Plugarilor“ şi tineretul* Ardeal: Mihai Robu, Şt. Oprea, Gh. Szabó, Silmion Pop, Gh. Saurea. Oltenia: Niculescu-Moscu, părintele Ion Sfârâială şi Ion Simionescu. Muntenia: dr. Ionescu-Doran, I. D. Florescu, Gh. Popescu- Costeşti, Ion Georgescu şi col. Sever Slătinescu. Moldova: Teodor Ducan, Petre Todirescu, Gh. Tomiosodiu. După ce adunarea îl proclamă, în aclamaţii entusiaste ca preşedinte al Frontului Plugarilor, d. dr. Petru Groza, primul ministru spune: Este o mare cinste aceea de a ocupa acest loc, o mare cinste în deosebi pentru un intelectual. Nu cred că mulţi ar putea să stea în această clipă aici, fără emoţie sufletească. Dar, pe lângă aceasta, este şi o mare sarcină. Dacă ai sentimentul răspunderii, îţi dai seama de sarcinile care te aşteaptă, in locul unde te-a comandat plugărimea unei ţări în vremuri atât de grele ca acelea de acum, în vremuri când tocmai ţărănimea este aşa de năpăstuită de urmările tragice ale unui război. In vremuri ca acestea, sarcina aceasta este mare, sarcina aceasta este grea. Vasăzică, sarcini mari şi grele, ne dăm seama că sunt. In clipa insă când cineva se angajează la acest loc, să aibă şi hotărîrea de a suporta aceste sarcini, să aibă şi hotărîrea de a continua lupta Înainte, prin toate piedicile care aşteaptă. Lupta aceasta, sigur, o vom putea duce numai şi numai cu voi, plugari, numai şi numai susţinuţi de plugărimea organizată în Frontul Plugarilor în această ţară alături de proletariat şi intelectualii progresişti. Tăria conducerii partidului este în funcţiune de tăria organizaţiei voastre. Dacă veţi fi la datorie, dacă veţi face totul ca în cadrele statutelor şi în temeiul acestor statute votate astăzi, dacă veţi face ca plugărimea să se închege într’o formidabilă, mare putere politică, atunci noi vom putea face faţă tuturor sarcinelor . Congresul nostru a avut succes deplin; manifestaţia de Duminică a arătat opiniei publice şi reprezentanţilor din străinătate, care erau de faţă, că plugărimea din ţara noastră este trezită la conştiinţa de a fi temelia acestei ţări. Capitala, în sfârşit, a văzut pe reprezentanţii adevăraţi ai poporului de ţărani. Noi avem satisfacţia şi bucuria de a fi ajuns aci. Cu toate că avem această satisfacţie ,nu trebue săne culcăm pe laurii izbânzilor noastre, ci să aşteptăm de acum înainte minunea care va veni. Fiecare e dator să lupte. Faceţi politică de dimineaţă până seara, chiar atunci când mergeţi pe brazdă, la coarnele plugului, faceţi ca să muncească şi creerul. Uitaţi-vă în jur, cumpăniţi fiecare lucru, cumpăniţi fiecare vorbă care o spune fiecare şi judecaţi-te şi nu încetaţi nicio clipă controlul vostru asupra a tot ceea ce se face şi asupra a tot ceea ce se spune. Verificaţi ceea ce se petrece in comună, controlaţi dacă legile se aplică şi acolo unde prindeţi pe unul care speculează, care calcă legile, indiferent de cine este, speculant, funcţionar ,etc., prindeţi-l de guler, predaţi-l autorităţilor pentru a fi pus la punct. Noi am dat şi dăm o bătălie grea. Prima bătălie pe care am dat-o a fost doborirea generalilor nebuni, care credeau că se mai putea instala în ţara noastră un regim de dictatură chiar după data de 23 August 1944. Aceştia au fost doborîţi prin lupte grele. Am câştigat lupta. După aceasta, noi am păşit la înfăptuirea reformei agrare fără vărsări de sânge, fără vreun conac ars ,fără vreun boer agăţat de arborele de lângă castel. Nu a fost o operă uşoară pentru a ajunge la ceea ce am realizat până acum. In afară de acestea ne-am întregit ţara. Ardealul de Nord, care pentru unii era pierdut pentru totdeauna, l-am readus. Banatul, — nu se discută — el rămâne aşa cum a fost, al nostru. A restabili pacea, pentru o ţară nu poate fi întemeiată decât pe dragoste şi pace intre oameni şi naţionalităţile care conlocuesc. După o mie de ani am stabilit pacea cu poporul maghiar. Poporul maghiar din Ardeal, după cum aţi văzut, la Braşov, la Cluj, etc. la manifestările plugărimei române, plugari maghiari ,intelectuali, muncitori ,etc. au sărbătorit alături de noi rezultatele muncii noastre şi ale luptei noastre, fără să se plângă că au rămas alipiţi în cadrele României de astăzi.Fiţi uniţi, dragi plugari, pentruca noi să ne prezentăm în faţa acelor cari vor stabili rânduiala pe glob, aşa cum trebue, ca o ţară care se întemeiază pe dragostea şi devotamentul tuturor popoarelor Ialomiţa, Dumitru Petcu, Vasilescu Neicu. Botoşani: Ana Caia. Sibiu: Justina Tarcea. Tineret: Gh. Dobârceanu şi Marin Tătaru. ALEGEREA COMITETULUI EXECUTIV CENTRAL Dui dimineaţă, comitetul central al Frontului Plugarilor întrunit în prima şedinţă, a procedat la alegerea comitetului executiv după cum urmează: Preşedinte: dr. Petru Groza; vicepreşedinţi d-nii: prof. univ. Mihail Raica, C. Agiu, Ion Moga- Fileriu şi Gh. Radu Baia; secretari generali: Miron Belea, Nichifor Stere şi Pţ°f- Stanciu Stoian; cassier: Grigore Geamănu; membrii: Romulus Zăroni, Ioviţă Dumbravă, Gh. Micle, Ion Şuteu, Ion Popescu-Feneş, Gh. Mandache, prof. dr. Răşcanu, Oală Florea, Mihail Ghelme-geanu, Dorina Stoian, Mitu Băduţ şi Dănilă Sfetea, care conlocuesc in aceleaşi graniţe. Noi ne prezentăm cu o Românie întregită in hotarele ei, unde poporul maghiar se simte bine ca la el acasă. Am făcut transacţiuni economice cu U. R. S. S., care s-au dovedit foarte mărinimoase cu noi şi de data aceasta. Vom simţi în curând beneficiile acestor acorduri, nu mai pomenesc de uşurarea pe care o vom simţi datorită bumbacului care ni l-a dat. Vom păşi pe calea realizărilor Insă trebue să ştiţi că acest vern se reazimă pe voinţa lor populară. Am ajuns la ultimul sector dăm bătălia şi anume la sedi economic. Ne svârcolim din greu, fraţi plugari, ca să oprim specula, să doborâm preţurile pentru a nu se urca nebuneşte la deal şi să facem posibilă viaţa muncitorilor de la oraşe şi uzine. Orice salariu, oricât de ridicat ar fi el, nu poate ajunge astăzi să satisfacă trebuinţele de viaţă ale muncitorimei. Proletariatul, muncitorii de la oraşe din uzine, luptă cu greu cu mizeria. Duc o neagră mizerie şi cu salariile lor oricât de ridicate ar fi nu pot să-şi asigure pâinea de toate zilele, care de cele mai multe ori nu le ajunge, cărora le dăm de mai multe ori pe săptămână mămăligă, pentru că se sfârşeşte pâinea. Trebue să ştiţi, că cu toate aceste greutăţi proletariatul de la oraşe este conştient şi bine organizat, rămâne la locul lui, transpiră muncind, deşi de multe ori este flămând. Cu toate greutăţile, acest proletariat de la oraşe, va eşi biruitor. Fraţi plugari, voi, pe ici pe colea, găsiţi o bucată de pâine, o bucată de mămăligă. Trebue însă să fiţi conştienţi de primejdia mare care vă paşte că vom pierde ultima bucată de pâine, ultima bucată de mămăligă, dacă noi împreună cu voi, şi voi împreună cu noi, guvernul, vom pierde această bătălie în sectorul din urmă în care simtem, anume, în sectorul economic. Nici în acest sector nu trebue să ne lăsăm bătuţi de către această bandă de speculanţi, de mari financiari, care, trebue să ştiţi că nu se lasă uşor bătuţi. Mişună străzile de tot felul de speculanţi, care fac afaceri la bursa neagră, iar în interiorul unor instituţii mari financiare sabotcurii rânjesc şi aşteaptă ca să ne doboare. Noi facem legi, noi chibzuim şi luăm măsuri. Dar aceste legi şi aceste măsuri trebuesc aplicate pe teren. Plugari, fiţi cu ochii deschişi, controlaţi ca aceste legi şi măsuri să nu fie călcate. Descoperiţi pe toţi acei cari fac contrabandă cu tot felul de articole. Am spus : nu ţin o cuvântare, ci arăt numai anumite rugăminţi pe care le fac din acest loc către dv. Vă dau numai unele sfaturi practice, pentru că cuvântările s’au epuizat. Trebue să ne ajutaţi, dragi plugari, ca alături de proletariatul dela oraşe, alături de sindicate să ducem această luptă şi în sectorul economic, până la biruinţă. Dacă n’am face-o, am risca să pierdem tot ce am câştigat prin toate luptele anterioare. S’a mai pus aici o chestiune, pe care vreau s’o ating înainte de a ne despărţi, aceea a repartizării sarcinilor armistiţiului, cu bună dreptate, şi asupra acelora mai înstăriţi, cari s’au sustras până acum, ţ* care au lăsat toate aceste sarcini pe umerii plugarilor. Deci ne preocupă greutăţile voastre. Ne dăm seama că a te organiza politiceşte, în cadrul Frontului Plugarilor, astăzi când sariciniie războiului apasă încă aşa de greu asupra noastră, — fiindcă războiul a fost lichidat, dar urmările lui abia acum se simt, — constatăm ce mult material de propagandă au la îndemână duşmanii poporului, partidele istorice ale bancherilor şi moşierilor, cari nu uită. Apoi, cred că la acestea toate trebuie să le răspundem într’un singur glas: Da, abia mai suportăm greutăţile, câte odată ni se opreşte chiar răsuflarea ; este grozav. Dar pentru toate aceste grozăvii, voi ticăloşii sunteţi vinovaţi că n’aţi luptat şi n’aţi doborît dictatura. Voi, ticăloşilor, cari atunci când, câţiva luptători dintre noi, în frunte cu partidul comunist şi Cuvântarea d-lui dr. Petru Groza