Universul - Provincie, iulie 1945 (Anul 62, nr. 144-170)

1945-07-01 / nr. 144

­A îmi al 62-lea 4 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 960629 EXEMPLARUL 30 LEI Taxa poștală plătită in numerar conform aprobării Dir. 0­1. P. T. T. Nr. S4 464/959 CELE URMA STIRI DIN LUMEA INTRE­AGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23.35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 ÎNCREDERE in leu Situaţia monetei naţionale formează de câtva timp obiec­tul de preocupare al unei bune părţi din opinia noastră publi­că. Comentarii fără control — atunci când nu sunt direct in­teresate şi de rea credinţă — stărue să înfăţişeze perspecti­vele leului nostru în luminile cele mai întunecate, insinuând că inflaţia se accentuează ver­tiginos, cu tendinţa de a co­borî la zero cursul de schimb al monetei noastre şi puterea ei de cumpărare. Ba unii au mers şi mai de­parte, atribuind ministerului de finanţe şi Băncii Naţionale intenţia de a veni cu măsuri de forţă, de ultima oră: ştam­­pilarea bancnotelor sau retra­gerea lor din circulaţie, spre a salva în chinul acesta ceea ce mai poate fi salvat... Este stratagema clasică a detractorilor şi speculatorilor monetei naţionale, pentru ca la adăpostul ei să conducă mane­vra operaţiunilor lor criminale. La toate aceste tentative a răspuns clar şi hotărî: mini­strul nostru de finanţe, d. Mir­­cea Durma, declarând că nu e vorba de nicio măsură excep­ţională, că nici la ministerul de finanţe, nici la Banca Naţio­nală, nu se studiază niciun fel de măsură monetară şi încă şi mai puţin una care să aibă la bază ştampilarea sau retrage­rea din circulaţie. Nu ne facem mari iluzii că declaraţiile d-lui ministru de finanţe vor reuşi să cuminţeas­că pe pescuitorii în apă tulbu­re, înfrângând pentru totdeauna pofta lor de câştiguri expediti­ve din manopere valutare. Ră­mâne în sarcina organelor de control şi a instanţelor repre­sive să potolească zelul mane­­vrier şi setea de arginţi a ce­lor cari torpilează poziţia şi si­guranţa leului nostru. Publicul românesc de bună credinţă poate să-şi dea sea­ma însă uşor de realitatea si­tuaţiei noastre monetare, con­statând că punctul critic nu stă în moneta însăşi, ci în creşterea vertiginoasă — şi nu totdeauna justificată — a pre­ţurilor, creştere datorită, la rându-i cu totul altor cauze de­cât emisiunile de bancnote (împuţinarea stocurilor de mărfuri şi a cuantumului pro­ducţiei faţă de cerinţele spo­rite ale consumului, dezorgani­zarea transporturilor şi a legă­turilor cu centrele fireşti de aprovizionare, sistarea impor­tului şi — suprapus acestora — jocul nestăvilit al speculei şi al intermediarilor). Acelaş public poate uşor să verifice, după bilanţul săptă­mânal B. N. R. şi statistica ofi­cială a preţurilor, că emisiu­nile de bilete ale Băncii Naţio­nale au sporit într-o măsură incomparabil mai redusă decât indicele preţurilor şi că rapor­tul dintre stocul de aur B. N. R., evaluat la cursul real al aurului şi totalul angajamente­lor la vedere asigură leului nostru, chiar în condiţiunile vi­trege de azi, una din cele mai bune acoperiri metalice din Europa. De aci şi datoria noastră, a tuturor, de a păstra neştirbită încrederea în leu şi de a ne abţine de la orice acţiune care i-ar putea şubrezi poziţia. Să reţinem în deosebi ultima frază cu care şi-a încheiat d. ministru al finanţelor decla­raţiile: „Ne preocupă — a spus d-sa — o cât mai bună gospodărie şi nu se caută, pe cât posibil, decât frânarea cheltuelilor Statului“. Iată temeiurile unei sănă­toase politici financiare şi mo­netare şi aci e locul să atra­gem atenţia tuturor, că ceea ce e valabil pentru gospodăria pu­blică este deopotrivă de vala­bil şi pentru gospodăria parti­culară, pe care de fapt se rea­­zămă cea dintâi. Totul trebue să înceapă, aşa­dar, de la înfrânarea cheltuie­lilor publice şi particulare şi de la o bună gospodărie indivi­­­­duală şi colectivă. ŞI RECURSURILE CELUI DE AL TREILEA LOT DE CRIZII DE RĂZBOI AU FOST RESPINSE Condamnaţii din lotul al trei­lea al criminalilor de război au făcut şi ei recurs împotriva sentinţei Tribunalului Poporu­lui, înalta Curte de Casaţie, s. II, sub preşedinţia d-lui consilier I. Predovici, după desbateri în care apărătorii condamnaţilor au desvoltat motivele de ca­sare, iar d. procuror general Radu Dimiu le-a combătut ca lipsite de temei,­­ a respins toate recursurile. In ce priveşte motivele de neconstituţionalitate formulate de numiţii condamnaţi recu­renţi, ele au fost trimise spre a fi judecate de Secţiunile U­­nite ale Casaţiei, mâine, Joi. RECRUTAREA CLASEI 1947 Cercul Teritorial Bucureşti a­­duce la cunoştinţă tinerilor năs­cuţi în anul 1925 pe raza Muni­cipiului Bucureşti şi comunele foste suburbane, să se prezinte de îndată la circumscripţiile de Poliţie sau primăriile fostelor co­mune suburbane pe raza cărora s’au născut, pentru a li se com­­plecta în tabelele de recensământ ale clasei 1947, semnalmentele şi starea civilă şi pentru a lua notă de datele când trebue să se pre­zinte la recrutare şi de actele ce trebuesc să aibă asupra lor. Cei ce nu se vor prezenta, riscă să fie consideraţi absenţi la re­crutare şi să sufere sancţiunile legale. I SOSIREA­­ BUCUREŞTI A D-LUI CITICOV, LOCŢIITORUL COMRASULUI POPORULUI PENTRU COMERŢUL EXTERIOR, AL UNIUNII SOVIETICE­ ­ Miercuri, 27 iunie, a sosit în Bucureşti locţiitorul Co­misarului Poporului pentru Comerţul Exterior al Uniunii Sovietice, d. Alexei Dinţi­­trievici Cru­.i­ov. D. Crutkov este însoţit de o delegaţia de experţi. Sosirea d-sale în Româ­nia e în legătură cu reali­zarea acordului de colabo­rare economică între Româ­nia şi Uniunea Sovietică. EXISTĂ O CRIZĂ MONETARĂ LA NOI? Declaraţiile d-lui ministru al finanţelor, Mircea Durma In cadrul unei conferinţe de presă ţinută ori la ministerul finanţelor, titularul departa­mentului, d. ministru Mircea Durma, a făcut ziariştilor urmă­toarele declaraţii importante : „Piaţa monetară a manife­stat în ultimele zile o neli­nişte provocată în special de creşterea importantă a preţu­lui aurului. Speculatorii au lansat zvo­nurile obişnuite în asemenea ocazii, dintre cari nu a lipsit nici acela al ştampilării bile­telor de bancă. Totuşi, ei ştiu prea bine că această creştere a preţului au­rului nu are nici o legătură cu situaţia monetei noastre. Putem afirma că luând ca bază situaţia monetară, circu­laţia fiduciară şi raportul cu celelalte monezi, nivelul pre­ţurilor nu ar fi trebuit să a­­jungă la cel actual, iar preţul unei monede de aur nu ar tre­bui să depăşească o treime din acela care s’a practicat în ul­timele zile. Explicaţia este elementară. Nivelul preţurilor este deter­minat numai într’o măsură li­mitată de cantitatea biletelor de bancă în circulaţie, restul fiind absorbit de disproporţia dintre volumul cererii şi posi­bilitatea ofertei. Cu aurul, care în ultimă analiză este tot o marfă, procesul este similar, însă agravat de faptul că au­rul fiind o marfă internaţio­nală, cursul său poate fi in­fluenţat în anumite împreju­rări şi de factori externi. In această situaţie mini­sterul de finanţe îşi face din nou datoria ca să de­clare, în mod hotărît, că po­litica sa a rămas neschim­bată şi că nici o măsură restrictivă, de nici o natură, nu va fi luată în ceea ce pri­veşte circulaţia liberă a mo­netei şi apărarea ei de ori­ce încercare de a slăbi în­crederea factorilor de pro­ducţie şi a tuturor detento­­rilor în genere. Ne va fi însă cu neputinţă să desminţim, la interval de câteva zile, tot ceea ce poate concepe fantezia şi uneori reaua credinţă a speculatorilor şi am dori ca toată lumea să fie convinsă că această politi­­­că nu este valabilă numai pen­tru prezentul imediat, ci şi pentru viitor, deoarece ea con­diţionează, în orice ipoteză, însăşi stabilitatea vieţii noastre economice şi financiare. In legătură cu PUNEREA IN CIRCULAŢIE A UNOR BI­LETE DE BANCĂ, de o va­loare, care să corespundă nive­lului actual al preţurilor, mini­sterul de finanţe socoteşte că ea este nu numai oportună, dar şi necesară. Faptul că s’ar pune în cir­culaţie bilete de bancă de 10.000 lei ar constitui o mare uşurare la lichidarea tranzac­ţiilor comerciale, în afară de e­­conomia de timp care s’ar face cu numărarea biletelor. După părerea noastră, a­­ceastă operaţie trebuia să fie făcută cu luni, sau chiar cu ani în urmă, dacă se ţine seamă că în 1916 cel mai mare bilet de bancă în circulaţie era de 1.000 lei, iar în timpul ultimului răz­boi, când preţurile crescuseră de peste 50 ori faţă de preţu­rile din 1916, cel mai mare bi­let de bancă în circulaţie era­ abia de 5.000 lei. Faptul că punerea în circu­laţie a unor bilete de bancă de valori mai mari, a putut să fie speculată ca un argument do­veditor al unui fenomen de in­flaţie, arată măsura în care poate să fie exploatată naivi­tatea oamenilor. Este ca şi când luând deciziunea de a măsura cu metrul o stofă în loc de a o măsura cu dublul de­cimetru, o stofă ar avea darul să se lungească sau să se scur­teze. Din nefericire, deşi toată lumea este de acord, dificul­tăţi de imprimare nu permit să se treacă imediat la această uşurare a pieţii şi nici să se precizeze exact data când se va putea emite un astfel de bilet“. Washington 27 (Rador). — Preşedintele Truman a anunţat ! Miercuri seara la Independence, în statul Missuri, că d. Edward Stettinius a demisionat din pos- I tul de secretar al departamentu­lui de stat. I D-sa urmează a fi reprezentan­tul Statelor Unite în Consiliul de Securitate şi preşedinte al dele­gaţiei Statelor Unite în Aduna­rea generală instituită de confe­rinţa de la San Francisco. Ziariştii parizieni ameninţă cu greva Paris, 27 (Rador). — După cum anunţă corespondentul Agenţiei REUTER, ziariştii parizieni ame­ninţă cu declararea grevei de­oarece nu s’a ajuns la o înţele­gere cu proprietarii de ziare în legătură cu problema sporirii sa­lariilor. Ziariştii au luat contact cu ce­lelalte ramuri din industria zia­relor — tipografi și vânzători — spre a se realiza o acțiune co­mună. Demisia d-lui Stettinius I DECORAREA MAREŞALULUI STALIN ŞI PROCLAMAREA SA CA „EROU AL UNIU­NiI SOVIETICE“ Moscova, 27 (Rador). — Agen­ţia „Tass” comunică: Prezidiumul Sovietului suprem al Uniunii sovietice a dat ur­mătorul decret: Mareşalul Uniunii sovietice Iosif Stalin este decorat cu or­dinul „Victoria” pentru meritele sale excepţionale în organizarea tuturor forţelor armate ale U­­niunii sovietice şi pentru iscu­sita conducere a acestor forţe în marele război naţional, care s’a terminat prin victoria com­plectă asupra Germaniei hitle­­riste. (ss) Preşedintele Prezidiumului Sovietului suprem al U.R.S.S. Kalinin (ss) Secretar al Prezidiumului Sovietului suprem al U.R.S.S. Gorkin Moscova, Kremlin, 26 Iunie 1945 ★ Moscova, 27 (Rador). — A­­genţia „Tass” comunică: Prezidiumul Sovietului su­prem al Uniunii sovietice a dat următorul decret: Se co­nferă titlul de „Erou al Uniunii Sovietice”, cu de­cernarea ordinului „Lenin” şi medaliei „Steaua de Aur”, mareşalului Uniunii sovietice Iosif Stalin, care a condus ar­mata roşie în grelele zile ale apărării Patriei noastre şi a capitalei sale Moscova şi care a condus cu curaj şi energie excepţională lupta împotriva Germaniei hitleriste. (ss) Preşed. Prezidiumului Sovietului suprem al TJ.R.S S. Kalinin (ss) Secretar al Prezidiumului Sovietului suprem al U.R.S.S. Gorkin Moscova, Kremlin, 26 Iunie 1945 ★ Moscova, 27 (Rador). — Agen­ţia „Tass” comunică: Prezidiumul Sovietului su­prem al Uniunii sovietice a dat un decret prin care creiază titlul militar suprem de generalisim al Uniunii sovietice, care este a­­cordat de prezidiumul Sovietului suprem al Uniunii sovietice per­sonal pentru merite deosebit de eminente faţă de Patrie în con­ducerea tuturor forţelor armate ale statului în timp de război. ❖ Moscova, 27 (Rador). — A­genţia „Tass” comunică: Prezidiumul Sovietului suprem al Uniunii sovietice a decorat pe Gheorghe Dimitrov cu ordi­nul „Lenin” pentru eminentele sale merite în lupta împotriva fascismului. ■ Au fost omorâţi patru milioane de evrei Londra, 27 (Rador). — Intr’o broşură intitulată „Nici un loc­­ unde să-şi pună capul“, publici- i­stul britanic Victor Gollanoz­­ spune că au fost omorîţi 4 mi­lioane de evrei din totalul de 16­­ milioane. D. Gollanoz preconizează stă­ruitor o emigraţie evreească de mare amploare în Palestina. CUTREMUR ÎNREGISTRAT LA LONDRA Londra 27 (Rador). — Cuno­scutul seismolog S. S. Shaw din Westbronwich, Stafford Shire, a înregistrat Miercuri la ora 13 și 13 minute un cutremur de o con­siderabilă intensitate. Origina se află la aproximativ 9.600 km. distanţă, probabil in partea apu­seană a Mării Caraibelor sau în Anzii centrali, înregistrarea cutremurului a durat aproape două ore. *In escadra Normandiei au depus Miercuri o coroană la mormântul eroilor doi* erar­tir­ul catolic Balta REGELE LEOPOLD IN FAŢA HOTĂRÂRII DEFINITIVE Londra, 27 (Rador). — Corespondentul a­­genţiei „Reuter“ din Sankt Wolfgang anun­ţă că din sursă autori­zată s-a declarat Marţi seara că Regele Leo­pold al Belgiei nu a rugat niciodată pe ci­neva să formeze un nou guvern în ţară. Deşi Suveranul a ho­­tărît acum câtăva vre­me să nu abdice. El se informează actual­mente în mod com­plet asupra situației din Belgia înainte de a lua o hotărîre finală. ★ Bruxelles, 27 (Rador). — O de­legaţie de jurişti belgieni a ple­cat de la Bruxelles cu avionul la Salzburg, pentru a avea o altă întrevedere cu Regele Leopold. In curând va pleca şi o dele­gaţie de colonişti. Se crede că discuţiile vor mai continua câtăva vreme, până când Regele Leopold se va hotărî să se înapoieze sau nu în ţară. STATELE UNITE SI RUSIA SOVIETICA VOR SĂ TRĂIASCĂ­­ PACE New-York, 27 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Reuter“ transmite : D. Harold L. Ickes, ministrul de interne al Statelor Unite, luând cuvântul la un dineu în onoarea lui Thomas Mann „a denunţat“— după însăşi expresia sa, pe acei cetăţeni ai Statelor Unite care vor să arunce ţara în război cu U­­niunea Sovietelor. „Fiecare dintre noi, a spus d. Ickes, are cunoştinţă de şoaptele destinate să ne facă bănuitori şi nervoşi şi, în consecinţă, gata să facem repede un pas care în rea­litate ar fi un pas mare şi irepa­rabil ce ne-ar prăbuşi în pră­pastia dezastrului. Câte­odată, când aud aceste şoapte, mă întreb dacă Goebbels a murit într’adevăr, aşa cum a meritat, sau dacă el a ev'girat doar în Statele Unite — atât de ■'“vito hicrurl o« M apun acum în ţara noastră în legătură cu Uniunea Sovietelor au un carac­ter goebbelsian. Lucrul de care Uniunea Sovie­tică are nevoie mai mult decât orice este pacea — o pace care îi va da timpul necesar spre a-şi desvolta resursele sale enorme, spre a-şi reface industria sa pus­tiită şi spre a-şi restaura ogoa­rele ruinate. Denunţând pe acei oameni din ţara noastră care ar dori să ne arunce în război contra Rusiei, sunt foarte conştient că întreba­rea dacă Statele Unite şi Rusia vor intra vreodată într-un con­flict militar nu este o întrebare care să poată fi rezolvată numai de Statele Unite. Răspunsul la a­­ceastă întrebare depinde, şi de Rusia. Pot însă să spun că nu există nici­un motiv pentru care ruşii ar dori să intre în război cu Statele Unite“. H*. 144.»- Dunanka 1 Iulie 1945 4 PAGINI apare sub conduce­­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE CONGRESUL „FRONTULUI PLUGARILOR“ D. Zăroni, ministrul agricult­urii, rostindu-și cuvântarea. _ — TRIBUNALUL POPORULUI ACTUL DE ACUZARE AL celui de al patrulea tct de criminan DE RAZDOI Acuzatorii publici d-na Alexan­dra Sidorovici și d. C. A. Mocanu au întocmit următorul act de acuzare : Noi, acuzatorul public al cabi­netului V instrucție de pe lângă Tribunalul Poporului, Având în vedere dispozițiunile art. 5 din Decretul Lege nr. 312/ 945, Având în vedere jurnalul Con­siliului de miniştri nr. 724 din 28 Aprilie 1945 și Mandatele noastre de arestare nr. 1409 din 13 Iunie 1945 și nr. 1498 din 19 Iunie 945, s’a trecut la cercetarea următo­rilor criminali de război : 1. Topor Ioan de 62 ani, domi­ciliat în București str. Olimpului nr. 21, general de jandarmi, fost mare pretor al Armatei, în pre­zent arestat. 2. Orăşanu Romeo, de 50 ani, născut în București, domiciliat în str. Dogarilor nr. 222, maior în rezervă, în prezent arestat. 3. Boţoroagă Gheorghe de 47 ani, născut în corn. Călnic jud. Alba, maior în rezervă, în pre­zent arestat. 4. Loghin Constantin, colonel în rezervă, de 52 ani, născut în Roman, domiciliat în Drăgăşani, în prezent arestat. 5. Bărbulescu Ştefan, de 23 ani, născut în corn. Punghina jud. Mehedinţi, domiciliat în comuna Pethansen jud. Severin, în pre­zent arestat. 6. Danielov Mihail, de 35 ani, născut în com. Avârna, jud. Do­­rohoiu, domiciliat în Dorohoiu, de profesiune avocat, în prezent arestat. 7. Dan Nicolae, de 27 ani, năs­cut în com­. Braşov, jud. Sibiu, domiciliat în comuna Braşov, jud. Sibiu, în prezent arestat. 8. Iliuţă Mihail, de 34 ani, năs­cut în comuna Cociuba Mare, ju­deţul Bihor de profesiune căpi­tan activ jandarmi, în prezent arestat. 9. Marcu Goldenberg, de 33 ani, născut în Iaşi, în prezent arestat. 10. Dindelegan Iosif, fost pre­tor în jud. Moghilău Transnistria, în prezent dispărut. 11. Mazilu Ioan, de 53 ani, do­miciliat în Bucureşti, str. Popa Rusu nr. 9, căpitan în rezervă, fost comandant al închisorii mi­­­­itare Chişinău, în prezent ere­­i stat.­­ Văzând şi dispoziţiunile art. 8 din­ Decretul Lege 312/945 Expunem următoarele : In executarea conceptului ideo­logic ce guverna ţara românea­scă de la 6 Septembrie 1940 şi până la 23 August 1944, corifeii ideologiei criminale fasciste îm­ping ţara la distrugere, pe deo­parte prin trimiterea pe front, la moarte, a tineretului ce-şi cerea dreptul la viaţă, iar pe de altă parte prin măsuri de extermi­nare în contra populaţiei paşnice ce rămăsese în ţară. Niciodată în istoria noastră nu a fost mai crunt sugrumată li­bertatea, niciodată nu a curs mai mult sânge nevinovat ca sub sa­trapia dementă a guvernului asa­sin de atunci. Slugile credincioase ale lui An­­tonescu, din viaţa civilă şi mili­tară, s-au integrat perfect în ideologia crimei, care şi-a găsit expresia în faptele lor. Fascismul, în lupta lui de co­tropire şi aservire, trebuia în pri­mul rând să sfarme eroica rezi­stenţă a celor ce nu se lăsau ro­biţi. Luptătorii antifascişti, sau chiar cei­ mult mai numeroşi, acuzaţi doar­ că nu împărtăşesc mentalitatea guvernanţilor crimi­nali, erau urmăriţi cu o ură săl­batecă. Distrugerea fizică a celor ce cădeau în ghiarele dictaturii antonesciene, se urmărea pe o cale cât mai sigură, dar care pentru a scăpa de cenzura opi­niei publice, era camuflată sub diferite înfăţişări, care se pretin­deau „legale“. Patrioţii erau trecu­ţi printr-o întreagă filieră de torturi şi per­secuţii, începând cu celebrele „anchete“ făcute de jandarmi, de poliţie, siguranţă sau S. S. I. şi terminând cu regimul de exter­minare din Snahisori şi lagăre. Dar încercările de a zădărnici lupta patriotică a celor mai con­ştienţi fii ai ţării nu ajungea­u trebuia ca poporul Întreg să uite o clipă că pentru a cuceri „spa­ţiul vital“ pentru Hitler, îşi gă­seau moartea mii şi sute de mii de tineri fii ai poporului. Dicta­tura antonesciană avea nevoe de o diversiune uriaşă, pe care a gă­sit-o în, deportarea şi extermi­narea evreilor cetăţeni români sau sovietici. Evreii au fost scoşi de sub scu­tul legii, ei au dat ordine de su­primare în massă, mii de oameni au fost măcelăriţi în acele sini­stre şi nesfârşite convoaie, care brăzdau săptămâni întregi teri­toriul numit „Transnistria“. Dar cei mai mulţi trebuiau să moară de o moarte mai lentă şi mai chi­nuitoare. Laşitatea fascistă a in­ventat înlocuirea ordinului direct de exterminare, căutând să ajun­gă la acelaş rezultat printr’o în­fometare lentă, în lagăre com­plect izolate de restul lumii. In astfel de condiţiuni se stingea massa anonimă a evreilor cărora li se luase până chiar şi hârtiile de identitate. Deportările evreilor din Buco­vina şi Basarabia sunt dominate de figura sinistră a generalului Topor. Acuzatul general Topor Ioan, cea mai credincioasă slugă a re­gimului antonescian de dictatură fascistă, omul care a promovat toate elementele dubioase din in­stituţia jandarmeriei, a îndeplinit funcţia de Mare Pretor al Arma­tei, de la 22 Iunie 1941 până la 31 Octombrie 1941. Ca Mare Pretor, pe lângă atribuţiunile cu caracter de poliţie militară ce le avea, a luat parte activă la organizarea şi executarea deportărilor evrei­lor din Basarabia şi Bucovina, înlesnind prin­ ordinele şi dispo­ziţiunile date în această privinţă săvârşirea acestor operaţiuni de tristă memorie. Din cercetările făcute în cauză, se constată că evacuarea popu­laţiei evreeşti din Basarabia a fost organizată şi efectuată după instrucţiunile date de generalul Topor în complicitate cu Guver­natorul Basarabiei, general Voi­­culescu. Instrucțiunile referitoare la evacuările din Basarabia s’au făcut pe baza notei generalului Topor din 6 Septembrie 1941. In cursul expunerii ce o facem vom. tVS.T*0'n' «1 T-1 1 v­-v-r- *»#­ /tF-nw, ii - s! * * * ***• wi -minar al acestei note (vezi nota instrucţiunile şi depoziţiile colo­nelului Meculescu aflat© la do­sar). Acuzatul a avut un rol impor­tant şi în deportările din sudul Bucovinei, aşa cum rezultă chiar din declaraţia sa dată în ziua de 29 Martie a. c. Cităm:, „Evacua­rea evreilor din Bucovina de sud s’a făcut în baza unui ordin te­lefonic dat de mine Legiunilor de Jandarmi“. Deci acuzatul pretin­de în această declaraţie că ordi­nul de evacuare al evreilor din Bucovina de sud s’a dat în urma dispoziţiunilor Marelui Cartier, totuşi în aceeaşi declaraţie arată în altă parte că n’a văzut nici un ordin scris al Marelui Cartier în acest sens. Recunoaşterea genera­­­lului Topor este coroborată şi complectată de depoziţia marto­rului It. colonel Ionescu Constan­tin, care arată că în timp ce era prefectul judeţului Rădăuţi a fost convocat din ordinul acuzatului la o conferinţă împreună cu cei­lalţi prefecţi ai judeţelor din Bu­covina. Cu această ocazie acuza­tul le-a adus la cunoştinţă faptul că s-a hotărît evacuarea evreilor din Bucovina, dând instrucţiuni suplimentare comandantului legi­unilor de jandarmi La cererea lor de a le dă ordin scris, acu­zatul a refuzat, spunând că în a­­ceastă privință nu se dau ordine scrise. ORÂNDUIRILE VIEŢII ECONOMICE Combaterea speculei, acţiu­nea contra acaparatorilor de mărfuri, lupta împotriva scump­­ petei nejustificate — paralel cu campania perseverentă pentru intensificarea producţiei în toate domeniile — formează ţe­lurile tuturor factorilor de sea­mă ai vieţii economice cari îşi dau seama că armonia între salarii şi preţurile pieţii este singura cale a propăşirii reale. Am publicat la vreme hotărî­­rea sindicatului funcţionarilor din magazine de a nu mai vin­de mărfuri cu suprapreţ, de a refuza să vândă mărfurile cari nu au indicaţia preţului de vânzare şi de a nu substitui ca­lităţile mărfurilor, de a elibe­ra la orice cumpărătură bon sau factură, de a împiedeca do­sirea mărfurilor şi de a de­masca pe toţi saboleurii, spe­culanţii şi afaceriştii bursei ne­gre. In conferinţa rostită Marţi seara la Radio d. Ioan Mihail, licenţiat în ştiinţele economice de la Universitatea din Nancy, membru în comitetul central al Uniunii sindicatelor din Indus­trie şi comerţ, a arătat că cele peste 50 de organizaţii indus­triale şi comerciale grupate în U. S. I. C. urmăresc o linie asemănătoare ducând ,­o luptă de distrugere a comerţului ne­gru sau cenuşiu, a comerţului improvizat practicat de toţ­i chemaţii şi nechemaţii, a co­merţului hrăpăreţ şi parazitar care dezonorează într’o măsu­ră atât de largă adevăraţii co­mercianţi cinstiţi“. Pe lin V’ cică U. S­­. C.-ul luptă să ridice prestigiul co­­mercianţilor şi industriaşilor căutând să risipească atmosfe­ra de suspiciune ce domneşte în jurul lor, fixându-li-se rolul în angrenajul economic al ţă­rii, spre a nu mai fi confundaţi cu acaparatorii. „In lupta ce se dă pentru ox­­tenirea vieţii, pentru stabiliza­rea preţurilor şi a salariilor, această organizaţie — spune conferenţiarul — are partea sa contributivă prin acţiunea ce o desfăşoară şi care are de scop asigurarea unei armonii cât mai pronunţate ale intereselor consumatorilor cu cele ale ne­gustorilor". D. Mihail a dat apoi amă­nunte în ce priveşte sistemul de aprovizionare pe branşe, obligaţia luată de comercianţi de a vinde direct consumatori­lor cu preţurile fixate şi con­trolate de U.S.­ C., problemele de transport, cele pentru procu­rarea de materii prime, etc., iar după ce face un bila­nţ al realizărilor ajunge la concluzia că este în interesul tuturora să lupte contra tendinţei unora de a specula nevoile vremelnice şi lipsurile întâmplătoare de pe piaţă, fie prin acaparare, fie prin excesive supra-preţuri. Pentru prestigiul comerţului şi industriei, pentru contribu­ţia pe care fie­care cetăţean e dator să o dea în acţiunea pen-r­­ru normalizarea vieţii econo­mice, pentru a participa cu to­ţii la opera de refacere şi recon­struire, breasla negustorească e datoare să ţină seama că in­teresele colective ale­ populaţiei între ei, interesele ţării deci, trec înaintea oricăror altor preocupări individuale.

Next