Universul - Provincie, iulie 1945 (Anul 62, nr. 144-170)
1945-07-01 / nr. 144
7I REVOLUŢIA DELA 48 IN CONCEPŢIA MATERIALISTĂ A ISTORIEI Am arătat, într’un articol precedent, unele aspecte ale revoluţiei dela 1848. întregim astăzi expunerea noastră privind chestiunea în lumina concepţiei materialiste a Istoriei, care presupune un substrat econemic la temelia oricărei ideologii sociale. In luminosu-i studiu „Un veac de frământări sociale', întemeiat pe documentele vremii şi pe cercetări personale de ordin într’adevăr superior, d. Lucreţiu Pătrăşcanu, privind problema în lumina materialismullui istoric, ne demonstrează că mişcarea revoluţionară de acum 97 de ani cu toate că n’a lăsat brazde prea adânci în ce priveşte desfăşurarea evenimentelor de mai târziu, a fost totuşi o mişcare de masse, în care „desculţii“ de la oraşe şi ţăranii au jucat un rol predominant. Două contrarevoluţii au încercat să anihileze rezonanţa acelei acţiuni în lumea actualităţii sale, fără ca totuşi să izbândească, astfel că — cu toată aparenţa unei scurte viabilităţi — acţiunea revoluţionară de la 48, cu proclamaţia de la Islaz, cu acel guvern de scurtă durată şi cu expediţia de pedepsire a Sublimei Porţi, însemnează hotărît o mişcare de masse ce presupune existenţa reală a luptei de clasă la temelia ei. Pregătită de mişcarea insurecţională a lui Tudor Vladimirescu, de zavera pandurilor soi, cu faţadă naţionalistă dar cu fundament economico-social, acţiunea tinerimii din acel timp, în care se încadrează elemente dinamice ca Nicolai Bălcescu, Wallenstein şi Vaillant, în afară de cei pe cari i-am semnalat în recentul articol, ne înfăţişează o adevărată psihoză socială, determinată însă precis de motive economice reale: desfiinţarea ■iobăgiei la sate, un mai bun tratament al meşteşugarilor de la oraşe, ş. a. Nici nu se putea ca, cunoscute fiind condiţiunile subiective şi obiective ale structurii sociale de atunci, ţara noastră să fi rămas în afară de jocul evenimentelor vremii, sfidând în chip absurd legile firii ce ne vorbesc categoric despre interdependenţa claselor sociale, a căror şurabirie se încadrează fără greş în mecanismul social şi politico-economic al unei epoci, indiferent de spaţiu şi timp. Burghezia capitalistă, întemeiată nu de evrei, cum greşit s’a afirmat până acum, ci de itemţi, de greci şi de alte elemente străine, şi-a urmat expansiunea firească în economia aşezării de stat românesc şi era deci natural ca România să nu rămână o insulă medievală în oceanul burghezo-capitalist al restului european. Cu multă dreptate afirmi d. Lucreţiu Pătrăşcanu, în luminosul studiu mai sus a avintit, că: „falimentul revoluţiei da la 1848 apasă destinele României până în ziua de astăzi, iar lupta pentru înfăptuirea dezideratelor ei — nu aşa cum timoraţii şi oportuniştii ei conducători, ci massele le-au formulat şi pentru care au luptat — a fost lăsat în sarcina generaţiei viitoare“. De aceea a şi trebuit fatai să trecem prin zguduirile de mai târziu, dreptatea Istoriei trebuind să se facă şi pentru noi, graţie frământărilor de mai târziu, sfârşind cu acţiunea de îndreptăţire socială de acum. Revoluţia dela 1848 n’s dst, fireşte, rezultatele aşteptate de nădejdile puse în ea, dar urmaşii „desculţilor“ şi ţăranilor de acum aproape un veac s’au sârguit ei pentru definitivarea operei, luptând cu jertfe mari, din leat în leat, ca să ajungem la un ţel pe a cărui temelie România liberă fi democrată să propăşească într’adevăr în graniţele ei fireşti, cu respectarea drepturilor tuturor, indiferent de obârşie etnică, de clasă şi de credinţă. LEONTIN ILIESCU O GREVĂ ORIGINALĂ LA LONDRA Londra, 27 (Rador). — Muncitorii din portul Londra pentru a protesta împotriva încetării salariilor ridicate pe care le primeau lucrătorii din docuri din ziua debarcării, eu organizau greva „nu te grăbi“. Acești lucrători au folosit o jumătate de oră pentru a ridica un balot care obișnuit poate fi deplasat în 10 minute. Lucrul în ritm,de melc" pentru descărcări și încărcări s-a înregistrat pe mai multe cheiuri. Astfel, în loc ca zilnic să se descarce câte 400 tone de zahăr de o echipă, în ritmul „nu te grăbi“ nu s-a descărcat decât 40 tone pe zi. O descărcare de grâne durează de trei săptămâni și mai are încă trei săptămâni de ani înainte, când normal ar fi trebuit să fie un depozit în cel mult opt zile. Cine va fi succesorul d-lui Stettinius Washington, 28 (Rador). — D. Edward Stettinius, unul din marii arhitecţi ai Chartei Naţiunilor Unite pentru o pace durabilă, şi-a dat demisia din postul de secretar al departamentului de stat pentru a deveni reprezentat al Statelor Unite în Consiliul de Securitate şi preşedinte al delegaţiei Statelor Unite în Adunarea generală a nouei organizaţii internaţionale. In general, se crede aci că d- James F. Byrnes, actualul director al oficiu-Ul mobilizării de război, va succeda d-lui Stettinius în fruntea departamentului de stat. Prin desemnarea d-lui Stettinius în Consiliul de Securitate şi în adunarea generală a organizaţiei Naţiunilor Unite în posturi considerate de d. Truman, ca cele mai înalte dregătorii guvernamentale, preşedintele Statelor Unite a făcut prima sa numire mai mare în noua Societate a Naţiunilor, care este întru totul de acord cu insistenţa asupra unei acţiuni rapide, care a fost nota caracteristică a cuvântării rostite de d. Truman la şedinţa de închidere a conferinţei de la San Francisco. Această remaniere a cabinetului Statelor Unite, aşteptată de multă vreme la Washington, a fost anunţată în mod public de preşedintele Truman în localitatea Independence (Missouri) în cursul zilei de Miercuri, cănd a declarat în mod oficial că a acceptat demisia d-lui Stettinius, pe care acesta i-a prezentat-o în ziua următoare morţii preşedintelui Roosevelt, dar pe care el atunci a refuzat-o, rugând pe d. Stettinius să continue a-şi aduce la îndeplinire misiunea sa importantă de preşedinte al delegaţiei Statelor Unite la conferinţa de la San Francisco. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE • Partitul Congresului Indian face eforturi ai ajungi la o Intelagere cu Liga Musulmană cu privire la lista membrilor ce au fost propuși pentru viitorul consilit executiv. ((Rador). • Georges Claude, savantul francez care a tăgăduit că ar fi inventatorul „bombelor zburătoare’’, a fost condamnat Luni la Închinare pe viaţă de către un tribunal francez. (Rador). • Corespondentul Agenţiei AFI din Beiruth comunici: Ziarul BEYRUTH anunţă că d. Pierre Bart nu mai poate fi socat drept delegat al generalului Beynet pe lingă guvernul libanez. Guvernul libanez ar fi comunicat această hotărări delegaţiei generale franceze din Levant, aceasta din urmă putând să comunice direct cu guvernul libanez, aşa cum fac reprezentanţii diplomaţiei ai altor puteri aliate. Delegaţia franceză nu a primit până acum o notificare oficială in această privinţă. (Radcr). • Forţele britanice şi canadiene urmează să ocupe partea de nordvest a Berlinului, iar forţele nordamericane urmează să ocupe partea de sud-vest a capitalei Germaniei. (Radcr). • Pe insula Malta au fost luate măsuri speciale de precaution» împotriva ciumei, dat fiind că s’au Înregistrat cazuri suspecte. In cursul săptămânii trecute, s’au anunțat din Ajaccio, depe Insula Corsica, că s’au produs cinci cazuri de ciumă, dintre care patru mortale Ciuma a fost adusă din Africa de nord de șoareci. (Rador). • Generalul de Gaulle şeful guvernului provizoriu al repubilicii franceze continuă consultările cu privire la alegeri şi la revizuirea Constituţiei franceze. Şeful guvernului provizoriu francez a avut întrevederi cu diferiţi oameni politici francezi, printre care d-nul Leon Blum, Edouard Herriot ( Maurice Thor«*. (Rador). • Pentr’un decret-lege apărut în Monitorul Oficial de Miercuri miniştrii, subsecretarii de stat şi secretarii generali în funcţiune pot avea orice fel de arme portative, indiferent de calibru, fără să aibe nevoie de un permis de purtat arme. • In timpul lipsei din ţară a d-lui general C. Vasiliu Răşcanu, cu interimatul ministerului de rizbtori a fost însărcinat d. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri. EXTERNE • Se aş!.. .-„ptă ca Edda Ciano, fiica lui Musolini şi văduva contelui Ciano, fostul ministru de afaceri străine al Italiei fasciste, a cărei prezenţă in Elveţia a provocat demonstraţii în întreaga ţară, să fie expulzată în curând din această ţară. Se află deasemeni că se duc negocieri pentru remiterea în mâinile autorităţilor Statelor Unite a lui Dino Alfieri, ultimul ambasador al Italiei fasciste la Berlin, care acum se află în Elveţia. (Rador). • Se anunţă oficial că zona de ocupaţie franceză în Germania a fost stabilită de comisia consultativă aliată. (Rador). • Colonelul Stirling, pe vremuriul de stat major al celebrului La- Snee în Arabia, pleacă in Siria pr in un an, pentru a desfăşura clStinţele sale fără rival asu- Pra,evantului şi a triburilor din spre menţinerea păcii. „ V°„elul Stirling s’a retras din ?TMa în 1912, iar după aceea a „s Lawrence. In prezent trer»Heră circa 65 de ani. fost una1“’ alăturile «cesta a atât dinntre cele mai strălucite. «a* .1 mipct de vedere politic ’ * \ (Rador). UNIVERSUL Un nou discurs electoral al d-lui Churchill Londra. 28 (Rador). — In cursul zilei de Miercuri d. Churchill a rostit o cuvântare electorală la Blackburn, declarând între altele : ..Ultimul guvern de coaliţie s’a arătat capabil să poarte război şi a dovedit că democraţiile — şi chiar şi cele mai iubitoare de pace democraţii — pot să lupte într’un război”. Referindu-se la fruntaşii socialişti, d. Churchill a spus: „Ei vin şi spun că noi suntem un grup de capitalişti, de oameni care fixează preţurile, de raonopolişti şi aşa mai departe. Pe de altă parte, liberalii ca sir Archibald Sinclair sau d. Beveridge încearcă să împartă voturile. Dar eu nu cred că aceşti doi liberali se deosebesc fundamental de partidul liberal conservator. Am luptat pentru libertate tot aşa de mult ca şi liberalii. Nu trebue să credeţi că votând pentru liberalii lui sir Archibald sau pentru socialişti mă veţi păstra pe mine la guvern. Dimpotrivă, mă veţi alunga dela cârmă. Nu vreau să mă plâng deocamdată. Mi s’a arătat foarte multă amabilitate, am văzut un sentiment de mare ataşament manifestat faţă de mine prin aceste oraşe din Yorkshire şi Lancashire". D. Churchill a spus: programul social al partidului conservator este cu mult mai vast decât oricare alt program al vreunui guvern conservator sau liberal. Chiar programele lui Lloyd George sunt cu 50 la sută sub actualul program conservator. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI TRUMAN LA ÎNCHIDEREA CONFERINŢEI ROOSEVELT San Francisco, 27 (Rador). — l■ cuvântarea de inchidere a lucrărilor conferinţei Roosevelt, preşedintele Truman a declarat deasemeni adresându-se participanţilor la conferinţă: „Acum 9 săptămâni v-aţi reunit la San Francisco aducând aci nădejdiile mari şi Încrederea tuturor popoarelor iubitoare de pace de pe întregul glob. încrederea lor în dv. a fost justificată, nădejdile lor în succesul dv. au fost realizate”. Preşedintele Truman a afirmat că va supune imediat Charta Senatului Statelor Unite, adăugând: „S’a spus de mulţi oratori că ea constitue numai un prim pas spre o pace durabilă. Aceasta este adevărat. Lucrul important care ca toate gândurile şi toate acţiunile noastre să se intenteze pe convingerea că ea este de fapt numai un prim pas. Să avem bine întipărit în minte că plecăm azi la drum făcând un irceput bun şi, cu ochii aţintiţi totdeauna asupra obiectivului final, să mergem înainte. Condiţiile schimbătoare ale lumii vor cere reajustări, dar acestea vor fi reajustări de pace şi nu de război. Faptul că avem astăzi această Chartă este o mare minune. Suntem îndemnaţi să mulţumim din adâncul sufletelor noastre Celui Atotputermic, care a făcut să ajungem atât de departe în efortul nostru de a păstra peele prin intermediul unei organizaţii internaţionale de securitate colectivă. Au fost mulţi care s-au îndoit că ■e va putea vreodată ajunge la un acord între cele SO de ţări participante, rare diferă atât de mul una de alta sub raportul rasei, religiei, limbii și culturii. Dar aceste deosebiri au fost toate uitate Intr’o unitate de hotărire de neclintit spre a descoperi drumul prin care se pune capăt războaielor. Pe deasupra tuturor argumentelor, litigiilor şi punctelor de vedere diferite, am găsit calea spre a ne pune de acord. Această Chartă nu este opera unei singure naţiuni sau unui grup de naţiuni mari sau mici. Ea este rezultatul spiritului de a fi îngăduitor faţă de alţii şi de a te bucura la rândul tău de îngăduinţă în raport cu punctele de vedere şi interesele altora. Ea este o dovadă că naţiunile, ca şi oamenii, pot să-şi exprime deosebirile de vederi, pot să le ia în discuţie şi pot în sfârşit păşi un teren comun pe baza căruia să se ajungă la o soluţie. Aceasta este esenţa democraţiei, aceasta este esenţa păstrării păcii pe viitor. Prin acordul dv. s-a indicat drumul ce duce spre acordul viitor în anii ce vor veni. Această conferinţă îşi datoreşte succesul în mare parte faptului că dv. aţi avut ferm întipărit în minte obiectivul principal: a stabili o Chartă a păcii, in ciuda multor lucruri care v’au distras uneori dela acest obiectiv şi care vi s’a prezentat sub forma unor probleme şi lifificii zilnice ca, de exemplu, chestiunea noilor graniţe, controlul Germaniei, reglementările de pace, reparaţiile, criminalii de război, forma de guvernământ a unor anume ţări europene, aţi continuat totuşi să aduceţi la îndeplinire misiunea de a redacta acest document. Aceste probleme şi zeci de altele ce se vor mai ivi sunt toate grele, controversate şi primejdioase. Dar, fiind uniţi în gânduri, noi am făcut faţă şi am rezolvat probleme şi mai grele în cursul războiului. Şi, cu acelaş spirit, dacă vom respecta principiile noastre şi nu vom uita niciodată obiectivele noastre, şi problemele cărora trebue să le facem faţă acum sau cele care se vor pune de aci încolo vor fi soluţionate. Dacă o naţiune vrea să se bucure de securitate pentru sine însăşi, ea trebue să fie gata şi să voiască să împartă securitatea cu toate celelalte naţiuni. Acesta este preţul pe care fiecare naţiune va trebui să-l plătească pentru pacea mondială. Prin propriul lor exemplu, naţiunile puternice de pe glob trebue să indice calea spre justiţia internaţională. Acest principiu de justiţie este piatra de bază a Chartei, al cărei spirit trebue să fie adus la îndeplinire nu numai prin cuvinte, ci şi prin acte concrete şi neîncetate de bunăvoinţă". După ce s-a referit la stipulaţiile din Chartă privitoare la cooperarea economiei şi socială, preşedintele Truman a spus: ,,In baza acestui document, avem motive bune să aşteptăm alcătuirea unui statut internaţional al drepturilor acceptabil pentru toate naţiunile interesate. Charta este dedicată realizării şi menţinerii drepturilor şi libertăţilor omeneşti fundamentale. Dacă nu vom putea atinge aceste obiective pentru toţi bărbaţii şi femeile de pretutindeni fără nici o discriminare de limbă, rasă sau religie, atunci nu vom putea avea o pace şi securitate permanentă. Cu această Chartă lumea poate privi Înainte spre clipa când tuturor fiinţelor umane demne de acest nume li se va îngădui si trăiască in mod decent ca oameni liberi. Naţiunile, ca şi indivizii, trebue să cunoască adevărul dacă vor să fie libere, trebue să citească şi să audă adevărul, să inveţe adevărul şi să-l predice altora. Trebue să făurim un mecanism efectiv pentru un schimb constant de gânduri şi idei. Aceasta este calea ce duce la o mai bună şi mai tolerantă Înţelegere intre naţiuni şi între popoare. Succesul conferinţei a dovedit din nou continuitatea istoriei. Prin această Chartă aţi transftormat in realitate idealul acelui mare om de stat al generaţiei trecute, idealul lui Woodrow Wilson, prin această Chartă v’aţi îndreptat spre ţinta pentru care Franklin D. Roosevelt, acest viteaz conducător al nostru in cel de al doilea război mondial, s’a trudit, a luptat şi şi-a dat viaţa”. ★ San Francisco, 37 (Rador). Semnarea Chartei Naţiunilor Unite a fost terminată la ora 16,1* (ora locală) cănd d. Stettinius Şi-a pus semnătura pe document sub privirile preşedintelui Truman. Preşedintele Truman a fost întâmpinat cu mari avagii când a intrat pe neaşteptate in sala de semnare, când nu mai rămăsese nici 40 ore până la cea de a 28-a aniversare a semnării de către preşedintele Wilson a tratatului de la Versailles. S- a aplaudat viguros «iad d. StetMaaae a sstes. ..Acesta nu cere în sfârşit, el este numai un început. Ne aşteaptă o mare misiune de adus la Îndeplinire“.¥■ Washington, 27 (R&dor). — Secretarul de presă al preşedintelui Statelor Unite a declarat că d. Truman va face o declaraţie la Soltiaké ,City, în cursul nopţii acesteia. Fiind întrebat asupra naturii declaraţiei, secretarul de presă a spus: „Tot ce pot să spun este că va fi una dintre cele mai importante declaraţii făcute până acum de preşedinte." (Agenţia REUTER, care înregistrează această ştire, anunţă că este puţin probabil ca declaraţiile preşedintelui Truman să poată apare în ziarele europene de Miercuri, dată fiind diferenţa de ore). PRIMUL DISCURS ELECTORAL AL D-LUI EDEN LONDRA 27 (Rador). — D. Antony Eden, ministrul afacerilor străine, intr’o cuvântare electorală rostită Miercuri seara la postul de radio Londra, a arătat că este ridicolă afirmaţia fruntaşului laburist, sir Stafford Cripps, după care numai un guvern laburist poate avea bune relaţii cu Uniunea Sovietelor, dat fiind că laburiştii britanici ar avea mai multă înţelegere faţă de obiectivele sovietice decât conservatorii şi liberalii englezi. Spurând despre această argumentare că este falsă şi periculoasă, d. Eden a precizat: „Aţi stabilit ambciţiile internaţionale in primul rând cu guverne ce au aceleaşi convingeri politice interne, indiferent de politica lor externă, este pur şi simplu o nebunie. De fapt, nu faci prin aceasta decât să permiţi unei forţe străine să dicteze natura politică a guvernului propriei tale ţări”. D. Eden a adăugat: „Politica noastră externă a suferit oarecari critici din partea presei şi oratorilor laburişti. Continuăm a fi învinuiţi pentru neînţelegerile greceşti. Sunt oricând dispus să apăr politica noastră, precum şi Intervenţia noastră in Grecia, dat fiind că asupra necesităţii acesteia nu am avut niciodată nici cea mai mică Îndoială. Dealtfel, în această privinţă, ca şi in toate celelalte probleme ale aostor ani de război, guvernul a urmat o politică externă de comun acord. Orice telegramă de oarecare importanţă cu privire la problemele externe, fie trimisă, fie primită, a fost prezentată tuturor membrilor cabinetului de război. A ataca pe primul ministru şi pe mine pentru o politică urmată în legătură cu o ţară anumită nu este drept, afară numai dacă criticii noştri nu sunt gata in acelaş timp să atace şi pe d-nii Attlee, Bevin şi Morrison, care au fost tovarăşi egali ai noştri şi nu s’au dat niciodată în lături dela răspunderea pentru hotirările pe care le-am luat împreună”. Arătând apoi că intr’o mare parte din Europa centrală viata de stat nu a fost incă organizată, sunt lipsuri mari chiar din cele mai simple necesităţi ale existenţei, sistemul de transporturi este ruinat, iar nivelul de viaţi este un general coborît, d. Eden a adăugat : „Toate acestea trebue refăcute, căci in ultima instanţă menţinerea păcii şi a vieţii depinde de aceste lucruri, de iscusinţa noastră în a menţine anumite niveluri în interiorul statelor şi intre state. Nimeni în ţara noastră nu poate fi mai dornic ca noi să întreprindă aceste sarcini grele. Şi odată cu aceasta vom face uz de întreaga noastră autoritate şi influenţă pentru a crea şi menţine pacea in Europa”. Intrebându-se apoi cum poate fi menţinută pacea, d. Eden a spus: „întâi, trebue să instituim o puternică organizaţie mondială care să constitue un for de discuţie şi soluţionare a disputelor şi care să promoveze sforţarea internaţională în vederea bunei stări sociale şi economice. Un bun inceput am făcut in această activitate la San Francisco. In al doilea rând, dacă vrem ca o asemenea organizaţie să aibă succes, ea trebue să dispună de o forţă militară prin care să impună hotărârile sale. Trebue să fim gata să contribuim la această forţă şi in acelaşi timp să luăm măsuri pentru propria noastră apărare împotriva oricărei eventualităţi ce s’ar putea ivi. In al treilea rând, trebue să luăm măsuri pentru a asigura că Germania şi Japonia nu vor mai fi în stare să pornească din nou un război de agresiune. In al patrulea rând, pentru ea, această organizaţie mondială să reuşească, forţa ei va depinde intr’o largă măsură de o strânsă amiciţie şi înţelegere Intre noi, Statele Unite şi Uniunea Sovietică". In domeniul intern, d. Eden a susţinut Întreprinderile libere care — după cum a spus d-sa — au transformat Statele Unite în cinci ani dintr’un stat comparativ neinarmat, cu excepţia flotei, in cel mai mare arsenal militar si în cea mai formidabilă forţă militară din lume. Şi nu vă închipuiţi — a Încheiat d. Eden — că aveţi de ales la această alegere între un socialism de stat integral, aşa cum este promovat de partidul laburist, şi anarhia unor Întreprinderi particulare fără nici o restricţie, întreprinderea particulară şi controlul de stat pot şi trebue să existe împreună. M k ?Jlk vuuhm r arîti îrîti uimii ii un PĂZMÎNÎT lUUiUVlUL CONTRA JAPONIEI Haga, 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter“ transmite : Vorbind Miercuri seara la postul de radio Haga, noul preşedinte al consiliului de miniştri olandez, prof. Schermerhorn, a adus mulţumirile sale fostului prim ministru, dr. Gerbrandy, a arătat că Olanda înţelege să continue războiul împotriva Japoniei până la eliberarea Indiilor Olandeze şi până la înfrângerea completă a forţelor japoneze şi a arătat că noul guvern se sprijină pe toate partidele şi forţele naţionale. Politica externă laburistă expusă de fruntaşi ai partidului Londra, 28 (Rador). — Cunoscutul reformator social şi fruntaş liberal, sir William Beveridge, intr’o cuvântare electorală rostită Miercuri, a declarat că este pentru introducerea unui vast sistem de asigurări sociale, pentru o pace durabilă bazată pe justiţie pe întregul glob şi pentru păstrarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţării. El a adăugat că Anglia trebue să arate că în orice litigiu pe care îl are cu vreo altiă naţiune ea este gata să acceptearbitrajul în loc să-şi susţină revendicările prin forţă”, Dovedind că este dispusă şi capabilă să înlocuiască forţa spre a se asigura justiţia pentru toate naţiunile şi spre a se alcătui o rezistenţă colectivă împotriva agretanice”. La rândul său, lordul Strabolgi, fruntaş laburist, a declarat într'o cuvântare electorală că d. Ernest Bevin, fostul ministru al muncii în guvernul de coaliţie, va fi un mai bun ministru al afacerilor străine decât d. Anthony Eden, adjugând că cuplul Eden-Churchill a fost ceva mai bun decât echipa John Simon-Hoare - Chamberlain care prin politica sa de împăciuire a pricinuit cal de al doilea război mondial. Referindu-sa la pelutisa externi a partidului laburist, lordul atraeolg, a spus că guvernul laburist va considera tratatul anglo-rus drept unul din pilonii viitoare, păci. Partidul laburist, care sprijină Charta Securităţii Internaţionale, „va pune la dispoziţia sistemului de securitate colectivă împotriva oricărui agresor forţe armate bntance”. Şi oratorul a adăugat: „Vom căuta să nimicim puterea economică şi politică a junkerilor şi industriaşilor germeni şi să împiedecăm orice activitate a militariştilor germani". D. Herbert Morrison, fost ministru de interne în cabinetul de coaliţie, una din cele mai proeminente personalităţi laburiste, a airmat că, in vreme ce partidul laburist apreciază pe deplin marile servicii aduse de d. Churchill în timpul războiului, el socoteşte insă că d. Churchill „poate foarte bine sa constiue o primejdie pentru securitatea poporului” in parioada de tranziţie de la război la pace. O altă cunoscută personalitate laburistă, d. Emanul Shinwell, în cuvântarea sa electorală a cerut d-lui Churchill să desmintă dacă va putea faptul că „cinci sau şase membri «u guvernului său au controlat şi — după cum ştim cu toţii — controlează câteva dur cele mai mari monopoluri »« ţârii". 3 P MAREȘALUL STALIN HU11AIU RINGUL K GENERALISIM Moscova, 28 (Rador). — Postul de radio Moscova anunţă că mareşalul Stalin a fost înălţat la rangul de generalisim Isrîn* ti*’un ordin al Prezidiului Sovietului Suprem. ifIMI VOI HĂRĂZI TOT TIMPUL PENTRU ASIGURAREA UNEI PĂCI DURABILE“ O declaraţie a preşedintelui Truman Washington, 28 (Rador). — Intr’o cuvântare r o s t i tă Miercuri seara în localitatea Independence (Missouri), preşedintele Truman a spun între altele că speră că la apropiata reuniune a marilor trei se va găsi o formulă pentru tratatul final de pace, „care va asigura pacea pentru generaţii dearândul”. El a precizat că socoteşte că misiunea sa este câştigarea războiului şi stabilirea unei păci eficiente, adăugând: „De acum înainte pentru realizarea acestor ţeluri îmi voi hărăzi tot timpul meu. Nu putem permite ca sângele elitei Naţiunilor Unite să se fi vărsat fără o justă răsplată. Nu putem Îngădui să se fi irosit în zadar atâtea vieţi”. AMERICANII CONTINUĂ ÎNAINTAREA IN INSULA LUZON Manilla, 27 (Rador). — Comunicatul dat de marele cartier al generalului Mac Arthur anunţă: Forţele terestre americane ce converg în valea Cagayan din nordul insulei Luzon se află la mai puţin de 32 km, unele de altele. Lichidarea ultimului centru de rezistenţă inamic se apropie. Colonia sudică a înaintat 22 km., atingând oraşul Iguio. Colonia nordică a înaintat 3,5 km. dincolo de localităţile Loial şi GattaraU. CURĂŢIREA INSULEI ORINAVA Guam. 27 (Rador). — Comunicatul dat de marele cartier al amiralului Nimitz anunţă : Pe Insula Okinaua s’au predat în cursul zilei de Marţi 802 soldaţi Inamici. In acest fel numărul total al przatrienilor s’a ridicat la 9.498. Patrulele continuă operaţiile de curăţire. In cursul raidului efectuat Luni noaptea împotriva insulei Okinaua japonezii au pierdut 12 avioane. Cele câteva bombe aruncate nu au pricinuit stricăciuni. NOUI DEBARCĂRI DE TRUPE ALIATE New-York, 27 (Rador). — Postul de radio Tokio, într’o emisiune captată aci Miercuri dimineaţa a anunţat că trupe aliate au debarcat pe Insula Kume, la 76 km. vest de Nano, din sudul insulei Okinaua. ★ New-York, 27 (Rador). — Postul de radio Tokio, într’o emisiune captată aci, anunţă că aliaţii intenţionează să debarce pe o insulă ce nu a fost numită, aflată la jumătatea distanţei dintre Okinaua şi Janom’a metropolitană, într’o emisiune anterioară, postul de radio Tokio a anunțat că o flotă arlată de invazie compusă din aproximativ 200 de vase, se îndreaptă spre insulele Amor si Kikis, la jumătatea drumului dintre Okinana şi Japonia metropolitană şi la numai 225 km. de Japonia metropolitană. ★ Londra. 27 (Rador). — Agenţia japoneză de ştiri, într’o telegramă datată din Singapore, declară că peninsula Malacca ar putea deveni oricând teatrul de luptă. Ştirea mai adaugă că o debarcare în peninsula Malacca este iminentă şi că, deci, populaţia face pregătirile defensive. BOMBARDAREA INSULEI HONSU Washington, 27 (Radar) — Un comunicat dat de ministerul de război anunţă că Miercuri dimineaţa Fortăreţe Sburătoare au atacat insula Honsu. Au fost pierdute cinci avioane de bombardament americane. Rezultatele sunt caracterizate drept „bune excelente“. AUSTRALIENII AU CUCERIT REGIUNEA PETROLIFERA DIN BORNEO Manilla, 27 (Rador). — Un purtător de cuvânt al cartierului general al mareșalului MacArthur a anunțat că australienii au terminat la 24 iunie completa recucerire a terenurilor petrolifere de pe coasta de est a insulei Borneo. CHINEZII CONTINUA ÎNAINTAREA Chunking 27 (Rador). — Comunicatul militar chinez anunţă că trupele japoneze, care au luat-o la fugă din portul Wendeu, de pe coasta provinciei Cekiang, se retrag acum dealungul şoselei de pe coastă în direcţia Linkar, la aproximativ 250 km., sud de Shanghai. Se adaugă că trupele chineze au reocupat localitatea Tepuoen, la 12 km. nord de baza Liuccu. La răsărit de calea ferată Canton-Hankeu, unităţi chineze au pătruns în sistemul defensiv japonez de la Lungnan, In partea de sud a provinciei Kiangsi, în apropiere de graniţa cu provincia Kwantung. Ele au pricinuit japonezilor pierderi grele. ★ Londra. 27 (Rador). — Agenita Japoneză de ştiri anunţă că Japonia se pregăteşte pentru o invaziepe continentul chinez, care va fi primul pas către o debarcare a aliaţilor în metropola Japoneză. întreaga insulă Luzon a fost eliberată Manilla, 28 (Rador). — Comunicatul dat de marele cartier al generalului MacArthur anunţi: rotreta insulă Luzon a fost num eliberată. Cele două coloane americane din valea Cagayan din partea de nord a insulei au făcut joncţiunea, punând stăpânire pe un coridor ce duce dealungul văii râului Cagayan la Aparin, de pe coasta de nord. Astfel, tot nordul insulei Luzon este împărţit în două, cu rămăşiţele armatei a 14-a japoneze, pe vie Adânc Îndureraţi: Ana soţie, Dumitru Rozalia şi Niculae fiu, noră şi nepot, Vasile şi Georgeta fiu şi noră, Lucreţia şi Alexandru Dogaru şi Dumitru fiică, ginere şi nepot, Virginia fiică, Teodora şi Victor fiică şi ginere precum şi întreaga familie, au nemărginita durere a anunţa moartea preaiubitului şi neuitatului lor tată VASILE I. MUŢESCU PENSIONAR care s’a stins din viaţă Marţi ÎS Iunie,înmormântarea are loc Joi 29 Iunie ora 16 la cimitirul Ghencea Militar unde se va oficia şi slujba religioasă. mesieatB—f—rvmilIWi—*rrs|» BB In veci nemângâiaţi: Eznik. tSMîS soţ Dicramhi Torosian, nagi mă, Keghini şi Ion Gavrilescu soră şi cumnat, Garabet Torosian frate, Krikin şi Natalia Karakaşian, cumnaţi, familiile Măgăşian, Lisaghian, Tozanian, precum şi toate familiile înrudite anunţă moartea prea timpurie a scumpei lor HERMINE KARAKAŞIAN Corpul defunctei se afla depusă la Biserica Armeană din Capitală. Serviciul religios s’a oficiat în ziua de joi, 28 iunie ora 15, după care cortegiul a pornit spre cimitirul din Şoseaua Pantelimon unde s’a făcut înhumarea. . Prezenţa ţine loc se ori ce altă înştiinţare. , 10 ; ei prufind îndureraţi Ionel Margol Ilnescu soţ, Annamária Romek ■ (Pussy Louis) soră, Puiu frate, Emilia Gayk, Elisa Romek bunice, precum şi familiile înrudite, Ing. Gayk, Arhitect Schmidt, Antonescu, Fălcoianu, G. Nicolescu, p. Constantinescu, D. Ionescu, D Vasiliu, C. Chiţima, I. Herendi, TIU, Mişu şi Nicu Marinescu, au nemărginit* durere a anunţa încetare* din viaţă a scumpei şi iubitei lor LIZICA I. MARINESCU (născută ROMEK) in vârstă de 32 ani decedată la Plo* tt în ziua de 84 Iune a. c. şi invitată la cimitlrsiirrrle*■ ““ » iUgaţi-va pfcqtftt ea. 1* a muri puternică, separate în Lei pungi principale, fiecare cuprinzând mai multe mii de oameni. In Borneo, patrulele australiene au înaintat 12 km, la sud de Soria, capturând localitatea Ku la Beleit. ■iHH —I cimi ei - mila i ------ii Funcţionarii Fabrice! Munca Textilă s.A.R. cu regret nunţa pierderea valorosului membru în Consiliul de Administraţie şi Îndrumător AVEDIC VARTPAROMAN decedat in ziua de 24 Iunie 1945 căruia Ii vor păstra neştearsă amintire. 19 MB Natalia soţie, Cornelis, Corwaygil nelia, Fulvia, copii. Dr. H H Cruceanu» cu familia, frate, Maria, Sultana, surori, precum şi familiile înrudite, anunţa pierderea scumpului lor TACKE CRUCEANU BÂRLAD comerciant stins din viată în v&rat& de 59 ani după un accident de automobil- înmormântarea va avea loc la cimitirul Isvorul Nou, București, Vineri 2S Iunie orele 18. 21 mii—■■ ■ — ■ minii ii im • "Bir---------e BS Familiile Leonida Petrescu, t&fljp Mircea M&nolescu, Căp. Victor *9 Petrescu şi Căp. D Gheorghiu au durerea de a vă anunţa încetarea din viaţă in ziua de 24 Iunie 1945 a iubitului lor frate, cumnat şi unchi NICU PETRESCU în etate de 10 ani înmormântarea a avut loc în ziua de 26 Iunie a. c. la cimitirul Belu. 51 j R» Sdrobiţi de durere şi în veci USISR nemăngâiaţi Gheorghe şi loa- Mna părinţi, fraţii şi surorile lui dragi, cumnaţi şi cumnate, nepoţi şi nepoţele, împreună cu familiile înrudite şi prieteni, anunţă cu durere pierderea pentru întotdeauna în floarea vieţii a scumpului şi neuitatului lor CAPOTA TUDORFL Ai lăsat in urmă o mamă îndure- : rată, dormi ușor puișorul nostru drag. înmormântarea s’a făcut Joi 1s Iunie 1945 la cimitirul Ghencea. î _____________________________________29 ....................................................ewrjgei --.-r«. . Tn veci nemângăiaţi: Marigu■BP la soţie, Aurica şi Hustu, cs- 9 pil, cu familiile înrudite, au nemărginita durere să anunţe încetarea din viaţă a scumpului MITRU NICOLAU 60 ani comerciant-chiristigiu la 31 Iunie 1945. In Bucureşti, înmormântarea a avut loc la 24 Iunie crt . In cimitirul „Eternitatea" din Simnicu Sărat 34 La aa ac de la decesul doamnei , HAYDA GEN. C. COANDA ac serviciu religios va fi oficiat izf Capela Assompţioniştilor din str. Christian Tell 18. Sâmbătă 'in Junifera S. îi Cu aceeaşi adâncă durere, Marietta ■©ţie ţi Dora-Eugenie fiică, aduc la cunoştinţa rudelor şi prietenilor că s’a scurs un an dela moartea dragului lor COLINEI. VICTOR ROMCESCU din artilerie Un parastas pentru odihna sufletului său bun se va oficia Sâmbătă 3o Iunie în biserica satului său natal Bogdăneşti-Vâlcea. NimuBuni ! Cu aceeaşi nemărginită durere, Maria, soţie şi Marina fiică, anunţă g alantasul de trei luni al iubitului şi neuitatului lor EROUL LT. COLONEL post-mortem AVRAM ZENOVIU Decorat cu ordinul Mihai Vleanu? Hivrt in ziua de 29 Martie 1945, in luptele de la Banska-Bistriţa. Parastasul s’a oficiat la Biserica Sfântu ştefan şi Cimitirul Ghencea- Militar, Joi 28 crt. orele 11. 28 Doamna Lena Frimu cu fiul, Sabina şi General Ing. Marcu şi familiile înrudite, anunţă cu aceiaş profundă durere parastasul d© 40 311« al dragului lor MAIOR TIBERIU FRIMU care va avea loc Vineri 29 Iunie ora 11 Jum. la Biserica Elenă, Bulev. Pake şi de acolo la Pâinea Zilnica. * 1 Cu nemărginită durere, Elena Puiu, mamă, Stela căp. Ursuleac, soră? Luci Lupu, frate, Dan Ursuleac, nepot, Miţl, Gheorghe Lupu, mătuşă, unchi, veri, verişoare, anunţă parastasul de 6 luni pentru neuitatul lor NICOLAE PUSU SERGENT căzut la datorie în munţii Tatra. Slujba religioasă Vineri 28 Iunie 1845 ora 10 Biserica Sf. Vineri B-dul Basarab. 2. Maiorul Nicolae Ungureanu, surorile şi fratele, anunţă că se împlineşte un an de la moartea celei mai dragi şi neuitate DOCTOR ELEONORA UNGUREANU Păpuşea Parastasul se va oficia Duminici 1 Iulie 1945 ora 11,30 la Biserica Sf. Maria din spatele cimitirului Sf. Vineri din Bucureşti. Rudele şi cunoscuţii sunt rugaţi a lua parte. î —.■■in —I U IJ—W—B—W—WM—W Cu aceesai nemărginită durere Ri*chi soţie. Renata fiică, Clivioata, Emilio, Tullio, fraţi, anunţă că sa împlineşte un an de la pierderea bunului şi neuitatului lor ANSILE TURCONI INGINER Roagă rudele şi prietenii a lua parte la requiemul ce se va oficia Sâmbătă 30 Iunie crt. ora 10 la Biserica Italiană. 2 Cu aceeaşi nesfârşită durere, nefericiţii părinţi Maria şi Ştefan Atanasiu reamintesc rudelor, bunilor prieteni şi colegilor, că se împlinesc 5 ani de la pierderea dragei, scumpei şi mult adoratei lor POMPILICA ATANASIU Sfânta slujbă pentru pomenirea sufletului ei se va oficia Sâmbătă 30 iunie ora 10 a.m. în Biserica Sf. Sofia prelungirea Calea Floreasca (ştrand) şi la cimitirul Reînvierea. nmHvcHranaaaGraEKHxsisnRaae D-na Jeana Prof. Dr. Găleşescu anunţă cu aceeaşi profundă durere rudele, colegii şi prietenii parastasul de 3 ani şi jumătate al bunului şi In veci neuitatului ei soţ PROF. DR. PETRE GĂLEŞESCU care se va oficia în Biserica Sft. Vasile Calea Victoriei ora 11 jum. dimineaţa, ziua 29 Iunie Sft. Petru. 4 îndureraţi părinţi, fraţi şi surori, soţie, fică, nepoţi şi rude cu aceeaşi durere anunţă parastasul de un an al scumpului şi neuitatului lor IULIAN CHIRIPUCI mort la datorie, care va avea loc Duminică 1 Iulie 1345 la Bis. Sft. Nicolae din com. Comana Jud. Vlaşca. Cei ce l-au iubit, sunt rugaţi a lua parte. Kt ■BsraM nun ■ —p ip iii imn 19 him August şi Liviu Nicolae înştiinţează că Vineri 29 Iunie orele 11.30 în biserica Sf. Apostoli (Piaţa Senatului) va avea loc un serviciu religios pentru odihna sufletului bun al scumpei noastre soţie şi mamă PROFESOARA PETRICa A VOICU-GALAŢI (născută MIHAESCU) i CWfr?"r ** '«wqpnyw a Familiile Stoica, lordăchescu, Rădulescu, Melenciuc, anunţă cu aceeaşi durere parastasul de 6 luni al scumpului lor tată, frate şi bunic PETRU EUGEN STOICA Fost Inspector Şcolar Iaşi Roagă cunoscuţi, prieteni şi pe toţi cei care au apreciat sufletul lui bun să ia parte la parastasul ce are loc la Cimitirul Bellu Militar Vineri 29 iunie orele 12. 1’ ________ _______~.r» «feiTgix— «H Mult îndureraţi: Aneta soţie, Bggu Paul şi Nicu fii, Lia nepoată, ■ Ghiţă şi Costica fraţi, Anicuţa şi Rozica cu copil, cumnate, Jenică şi Gogu cu copil, Irina şi Tîşlcă, Gogu şi Culiţa, nepoţi şi nepoate, precum şi familiile înrudite: Dorojan, Atarsiu, Martinescu, Caracaş, Vasiliu, Enache, Negulescu, Stănescu, Dumitriu, Dr Popescu şi alţii, anunţă cu nemărginită durere moartea iubitului lor TOMA P MIHAI5.SSCU Comerciant de cherestea, Membru de oroare al Asociaţiei Depozitarilor de Cherestea din România, fost primar al oraşului Urziceni -Ialomi;» Decorat cu Ordinele Steaua şi Coroana României, etc. Corpul neînsufleţit este depus în capela cimitirului Reînvierea (Pătrunjel). Înmormântarea va avea loc în ziua de 29.VI.1945 ora 5 p. m. 231 J. Adânc îndureraţi: Maria, Soţie, Mihai şi Alexandru, dra- 60 gii lui fii, au nemărginita durere de a anunţa încetarea din viaţă a scumpului Ici soţ şi tătic VOICU LUNGU funcţionar la ,,Popp & Bunescu” înmormântarea la făcut Joi 28 Iunie a. c., orele 10, la cimitirul „Reînvierea” In a cărui capelă se află depus. Un. ..-jer-rr» 15 S. A. n. „Popp & Bunescu” Ejtil anunţă cu multă părere de ti rău, încetarea din viaţă a vechiului său funcţionar VOICti LUNGU care a fost un model de muuncă, de cinste şi devotament. Inhumar?" s’a făcut Joi 28 la cimitirul Reînvierea în a cărui capelă se alia depus. JK Funcţionarii S.A.R „Popp & «rap Bunescu** anunţă cu număr- de3 ginită durere încetarea din viaţă a iubitului lor coleg VOICU LUNGII căruia îi vor păstra o veşnică amintire. Trista ceremonie a înhumării s’a oficiat Toi 28 Tunfe a. c. orele 1.8 la cimitirul Reînvierea în capela cu** rula se afla corpul neînsufleţit .•-«-"...... + Suzana soţie cu lenuţa Traienel copii şi rudele, anunţă moartea bunului lor soţ şi tată TRAAM BRAD (comerciant ger-malu) înmormântarea s’a făcut Joi 2* Iunie Cormignul a pornit la ora 15 din str. Viitorului 192, cimitirul Reînvierea (Pătrunjel). U +