Universul - Provincie, iulie 1945 (Anul 62, nr. 144-170)

1945-07-01 / nr. 144

7I REVOLUŢIA DELA 48 IN CONCEPŢIA MATERIALISTĂ A ISTORIEI Am arătat, într’un articol precedent, unele aspecte ale revoluţiei dela 1848. întregim astăzi expunerea noastră pri­vind chestiunea în lumina con­cepţiei materialiste a Istoriei, care presupune un substrat e­­conemic la temelia oricărei ideologii sociale. In luminosu-i studiu „Un veac de frământări sociale­', întemeiat pe documentele vre­mii şi pe cercetări personale de ordin într’adevăr superior, d. Lucreţiu Pătrăşcanu, pri­vind problema în lumina ma­­teria­lismullui istoric, ne de­monstrează că mişcarea revo­luţionară de­ acum 97 de ani cu toate că n’a lăsat brazde prea adânci în ce priveşte des­făşurarea evenimentelor de mai târziu, a fost totuşi o miş­care de masse, în care „des­culţii“ de la oraşe şi ţăranii au jucat un rol predominant. Două contrarevoluţii au în­cercat să anihileze rezonanţa acelei acţiuni în lumea actua­lităţii sale, fără ca totuşi să izbândească, astfel că — cu toată aparenţa unei scurte via­bilităţi — acţiunea revoluţio­nară de la 48, cu proclamaţia de la Islaz, cu acel guvern de scurtă durată şi cu expediţia de pedepsire a Sublimei Porţi, însemnează hotărît o mişcare de masse ce presupune exis­tenţa reală a luptei de clasă la temelia ei. Pregătită de mişcarea insu­recţională a lui Tudor Vladi­­mir­escu, de zavera pandurilor soi, cu faţadă naţionalistă dar cu fundament economico-so­­­cial, acţiunea tinerimii din a­­cel timp, în care se încadrează elemente dinamice ca Nicolai Bălcescu, Wallenstein şi Vail­­lant, în afară de cei pe cari i-am semnalat în recentul ar­ticol, ne înfăţişează o adevă­rată psihoză socială, determi­nată însă precis de motive e­­conomice reale: desfiinţarea ■iobăgiei la sate, un mai bun tratament al meşteşugarilor de la oraşe, ş. a. Nici nu se putea ca, cunos­cute fiind condiţiunil­e su­biective şi obiective ale struc­turii sociale de atunci, ţara noastră să fi rămas în afară de jocul evenimentelor vremii, sfidând în chip absurd legile firii ce ne vorbesc categoric despre interdependenţa clase­lor sociale, a căror şurabirie se încadrează fără greş în me­canismul social şi politico-e­conomic al unei­ epoci, indife­rent de spaţiu şi timp. Burghezia capitalistă, înte­meiată nu de evrei, cum gre­şit s’a afirmat până acum, ci de itemţi, de greci şi de alte elemente străine, şi-a urmat expansiunea firească în econo­mia aşezării de stat românesc şi era deci natural ca Româ­nia să nu rămână o insulă medievală în oceanul bur­­ghezo-capitalist al restului eu­ropean. Cu multă dreptate afirmi d. Lucreţiu Pătrăşcanu, în lumi­nosul studiu mai sus a avintit, că: „falimentul revoluţiei da la 1848 apasă destinele Româ­niei până în ziua de astăzi, iar lupta pentru înfăptuirea de­zideratelor ei — nu aşa cum timoraţii şi oportuniştii ei con­ducători, ci massele le-au for­mulat şi pentru care au lup­tat — a fost lăsat în sarcina generaţiei viitoare“. De aceea a şi trebuit fa­tai să trecem prin zguduirile de mai târziu, dreptatea Istoriei tre­buind să se facă şi pentru noi, graţie frământărilor de mai târziu, sfârşind cu acţiunea de­­ îndreptăţire socială de acum. Revoluţia dela 1848 n’s dst, fireşte, rezultatele aşteptate de nădejdile puse în ea, dar ur­maşii „desculţilor“ şi ţărani­lor de acum aproape un veac s’au sârguit ei pentru definiti­varea operei, luptând cu jertfe mari, din leat în leat, ca să a­­jungem la un ţel pe a cărui temelie România liberă fi de­mocrată să propăşească într’a­­devăr în graniţele ei fireşti, cu respectarea drepturilor tutu­ror, indiferent de obârşie et­nică, de clasă şi de credinţă. LEONTIN ILIESCU O GREVĂ ORIGINALĂ LA LONDRA Londra, 27 (Rador). — Munci­torii din portul Londra pentru a protesta împotriva încetării sa­lariilor ridicate pe care le pri­meau lucrătorii din docuri din ziua debarcării, eu organizau greva „nu te grăbi“. Acești lucrători au folosit o jumătate de oră pentru a ridica un balot care obișnuit poate fi deplasat în 10 minute. Lucrul în ritm­­,de melc" pentru descărcări și încărcări s-a înregistrat pe mai multe cheiuri. Astfel, în loc ca zilnic să se descarce câte 400 tone de zahăr de o echipă, în ritmul „nu te grăbi“ nu s-a descărcat decât 40 tone pe zi. O descărcare de grâne durează de trei săptă­mâni și mai are încă trei săptă­mâni de ani înainte, când normal ar fi trebuit să fie un depozit în cel mult opt zile. Cine va fi succesorul d-lui Stettinius Washington, 28 (Rador). — D. Edward Stettinius, unul din ma­rii arhitecţi ai Chartei Naţiunilor Unite pentru o pace durabilă, şi-a dat demisia din postul de se­cretar al departamentului de stat pentru a deveni reprezentat al Statelor Unite în Consiliul de Securitate şi preşedinte al dele­gaţiei Statelor Unite în Aduna­rea generală a nouei organizaţii internaţionale. In general, se crede aci că d- James F. Byrnes, actualul direc­tor al of­iciu-Ul mobilizării de război, va succeda d-lui Stetti­nius în fruntea departamentului de stat. Prin desemnarea d-lui Stetti­nius în Consiliul de Securitate şi în adunarea generală a organiza­ţiei Naţiunilor Unite în posturi considerate de d. Truman, ca cele mai înalte dregătorii­ guverna­mentale, preşedintele Statelor U­­nite a făcut prima sa numire mai mare în noua Societate a Na­ţiunilor, care este întru to­tul de acord cu insistenţa asupra unei acţiuni rapide, care a fost nota caracteristică a cuvântării rostite de d. Truman la şedinţa de închidere a conferinţei de la San Francisco. Această remaniere a cabinetu­lui Statelor Unite, aşteptată de multă vreme la Washington, a­­ fost anunţată în mod public de preşedintele Truman în localita­tea Independence (Missouri) în cursul zilei de Miercuri, cănd a declarat în mod oficial că a ac­ceptat demisia d-lui Stettinius, pe care acesta i-a prezentat-o în ziua următoare morţii preşedin­telui Roosevelt, dar pe care el atunci a refuzat-o, rugând pe d. Stettinius să continue a-şi aduce la îndeplinire misiunea sa im­portantă de preşedinte al delega­ţiei Statelor Unite la conferinţa de la San Francisco. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE • Partitul Congresului Indian face eforturi ai ajungi la o Inte­lagere cu Liga Musulmană cu pri­vire la lista membrilor ce au fost propuși pentru viitorul consili­t e­­xecutiv. ((Rador). • Georges Claude, savantul fran­cez care a tăgăduit că ar fi in­ventatorul „bombelor zburătoare’’, a fost condamnat Luni la Închi­nare pe viaţă de către un tribu­nal francez. (Rador). • Corespondentul Agenţiei AFI din Beiruth comunici: Ziarul BEYRUTH anunţă că d. Pierre Bart nu mai poate fi soca­­t­ drept delegat al generalului Beynet pe lingă guvernul libanez. Guvernul libanez ar fi comunicat această hotărări delegaţiei genera­le franceze din Levant, aceasta din urmă putând să comunice direct cu guvernul libanez, aşa cum fac reprezentanţii diplomaţiei ai altor puteri aliate. Delegaţia franceză nu a primit până acum o notificare oficială in această privinţă. (Radcr). • Forţele britanice şi canadiene urmează să ocupe partea de nord­­vest a Berlinului, iar forţele nord­­americane urmează să ocupe par­tea de sud-vest a capitalei Germa­niei. (Radcr). • Pe insula Malta au fost luate măsuri speciale de precaution» împotriva ciumei, dat fiind că s’au Înregistrat cazuri suspecte. In cursul săptămânii trecute, s’au anunțat din Ajaccio, depe Insula Corsica, că s’au produs cinci cazu­ri de ciumă, dintre care patru mortale Ciuma a fost adusă din Africa de nord de șoareci. (Rador). • Generalul de Gaulle şeful gu­vernului provizoriu al repubilicii franceze continuă consultările cu privire la alegeri şi la revizuirea Constituţiei franceze. Şeful guver­nului provizoriu francez a avut întrevederi cu diferiţi oameni po­litici francezi, printre care d-nul Leon Blum, Edouard Herriot (­ Maurice Thor«*. (Rador). • Pentr’un decret-lege apărut în Monitorul Oficial de Miercuri miniştrii, subsecretarii de stat şi secretarii generali în funcţiune pot avea orice fel de arme por­tative, indiferent de calibru, fără să aibe nevoie de un permis de purtat arme. • In timpul lipsei din ţară a d-lui general C. Vasiliu Răşcanu, cu interimatul ministerului de rizbtori a fost însărcinat d. dr. Petru Groza, preşedintele consi­liului de miniştri. EXTERNE • Se aş!.. .-„ptă ca Edda Ciano, fiica lui Musol­ini şi văduva contelui Ci­­ano, fostul ministru de afaceri străine al Italiei fasciste, a cărei prezenţă in Elveţia a provocat demonstraţii în întreaga ţară, să fie expulzată în curând din a­­ceastă ţară. Se află deasemeni că se duc ne­gocieri pentru remiterea în mâi­nile autorităţilor Statelor Unite a lui Dino Alfieri, ultimul ambasa­dor al Italiei fasciste la Berlin, care acum se află în Elveţia. (Ra­­dor). • Se anunţă oficial că zona de ocupaţie franceză în Germania a fost stabilită de comisia consulta­tivă aliată. (Rador). • Colonelul Stirling, pe vremuri­ul de stat major al celebrului La- Snee în Arabia, pleacă in Siria p­r in un an, pentru a desfăşura clStinţele sale fără rival asu- Pra,evantului şi a triburilor din spre menţinerea păcii. „ V°„elul Stirling s’a retras din ?TMa­ în 1912, iar după aceea a „s Lawrence. In prezent tre­­r»Heră circa 65 de ani. fost una1“’ alături­le «cesta a atât dinntre cele mai strălucite. «a* .1 mipct de vedere politic ’ * \ (Rad­or). UNIVERSUL Un nou discurs electoral al d-lui Churchill Londra. 28 (Rador). — In cursul zilei de Miercuri d. Churchill a rostit o cuvântare electorală la Blackburn, declarând între al­tele : ..Ultimul guvern de coaliţie s’a arătat capabil să poarte război şi a dovedit că democraţiile — şi chiar şi cele mai iubitoare de pace democraţii — pot să lupte într’un război”. Referindu-se la fruntaşii socia­lişti, d. Churchill a spus: „Ei vin şi spun că noi suntem un grup de capitalişti, de oameni care fixează preţurile, de raono­­polişti şi aşa mai departe. Pe de altă parte, liberalii ca sir Archi­bald Sinclair sau d. Beveridge încearcă să împartă voturile. Dar eu nu cred că aceşti doi liberali se deosebesc fundamental de par­tidul liberal conservator. Am lup­tat pentru libertate tot aşa de mult ca şi liberalii. Nu trebue să credeţi că votând pentru li­beralii lui sir Archibald sau pen­tru socialişti mă veţi păstra pe mine la guvern. Dimpotrivă, mă veţi alunga dela cârmă. Nu vreau să mă plâng deocam­dată. Mi s’a arătat foarte multă amabilitate, am văzut un senti­ment de mare ataşament mani­festat faţă de mine prin aceste oraşe din Yorkshire şi Lancas­hire". D. Churchill a spus: programul social al partidului conservator este cu mult mai vast decât oricare alt program al vreunui guvern conservator sau liberal. Chiar programele lui Lloyd George sunt cu 50 la sută sub actualul program conservator. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI TRUMAN LA ÎNCHIDEREA CONFERINŢEI ROOSEVELT San Francisco, 27 (Rador). — l■ cuvântarea de inchidere a lucră­rilor conferinţei Roosevelt, preşe­dintele Truman a declarat dease­meni adresându-se participanţilor la conferinţă: „Acum 9 săptămâni v-aţi reunit la San Francisco aducând aci nă­­dejdiile mari şi Încrederea tuturor popoarelor iubitoare de pace de pe întregul glob. încrederea lor în dv. a fost justificată, nădejdile lor în succesul dv. au fost realizate”. Preşedintele Truman a afirmat că va supune imediat Charta Sena­tului Statelor Unite, adăugând: „S’a spus de mulţi oratori că ea constitue numai un prim pas spre o pace durabilă. Aceasta este ade­vărat. Lucrul important care ca toate gândurile şi toate acţiunile noastre să se intenteze pe convin­gerea că ea este de fapt numai un prim pas. Să avem bine întipărit în minte că plecăm azi la drum fă­când un irceput bun şi, cu ochii a­­ţintiţi totdeauna asupra obiectivu­lui final, să mergem înainte. Condiţiile schimbătoare ale lu­mii vor cere reajustări, dar ace­stea vor fi reajustări de pace şi nu de război. Faptul că avem astăzi această Chartă este o mare minune. Sun­tem îndemnaţi să mulţumim din adâncul sufletelor noastre Celui Atotputermic, care a făcut să ajun­­gem atât de departe în efortul nostru de a păstra peele prin in­termediul unei organizaţii interna­ţionale de securitate colectivă. Au fost mulţi care s-au îndoit că ■e va putea vreodată ajunge la un acord între cele SO de ţări partici­pante, rare diferă atât de mul una de alta sub raportul rasei, religiei, limbii și culturii. Dar aceste deo­sebiri au fost toate uitate Intr’o unitate de hotărire de neclintit spre a descoperi drumul prin care se pune capăt războaielor. Pe dea­supra tuturor argumentelor, litigii­lor şi punctelor de vedere diferite, am găsit calea spre a ne pune de acord. Această Chartă nu este opera unei singure naţiuni sau unui grup de naţiuni mari sau mici. Ea este rezultatul spiritului de a fi îngăduitor faţă de alţii şi de a te bucura la rândul tău de îngă­duinţă în raport cu punctele de vedere şi interesele altora. Ea este o dovadă că naţiunile, ca şi oamenii, pot să-şi exprime deose­birile de vederi, pot să le ia în discuţie şi pot în sfârşit păşi un teren comun pe baza căruia să se ajungă la o soluţie. Aceasta este esenţa democraţiei, aceasta este esenţa păstrării păcii pe viitor. Prin acordul dv. s-a indicat dru­mul ce duce spre acordul viitor în anii ce vor veni. Această conferinţă îşi datore­­şte succesul în mare parte fap­tului că dv. aţi avut ferm înti­părit în minte obiectivul princi­pal: a stabili o Chartă a păcii, in ciuda multor lucruri care v’au distras uneori dela acest obiectiv şi care vi s’a prezentat sub for­ma unor probleme şi lifificii zilnice ca, de exemplu, chestiunea noilor graniţe, controlul Germaniei, re­glementările de pace, reparaţiile, criminalii de război, forma de gu­vernământ a unor anume ţări europene, aţi continuat totuşi să aduceţi la îndeplinire misiunea de a redacta acest document. Aceste probleme şi zeci de altele ce se vor mai ivi sunt toate gre­le, controversate şi primejdioase. Dar, fiind uniţi în gânduri, noi am făcut faţă şi am rezolvat pro­bleme şi mai grele în cursul răz­boiului. Şi, cu acelaş spirit, dacă vom respecta principiile noastre şi nu vom uita niciodată obiecti­vele noastre, şi problemele cărora trebue să le facem faţă acum sau cele care se vor pune de aci înco­lo vor fi soluţionate. Dacă o naţiune vrea să se bucu­re de securitate pentru sine însăşi, ea trebue să fie gata şi să voi­as­că să împartă securitatea cu toa­te celelalte naţiuni. Acesta este preţul pe care fiecare naţiune va trebui să-l plătească pentru pa­cea mondială. Prin propriul lor exemplu, naţiunile puternice de pe glob trebue să indice calea spre justiţia internaţională. Acest principiu de justiţie este piatra de bază a Chartei, al cărei spirit trebue să fie adus la îndeplinire nu numai prin cuvinte, ci şi prin acte concrete şi neîncetate de bunăvoinţă". După ce s-a referit la stipulaţiile din Chartă privitoare la cooperarea economiei şi socială, preşedintele Truman a spus: ,,In baza acestui document, avem motive bune să aşteptăm alcătui­rea unui statut internaţional al drepturilor acceptabil pentru toate naţiunile interesate.­­ Charta este dedicată realizării şi menţinerii drepturilor şi libertăţilor ome­neşti fundamentale. Dacă nu vom putea atinge aceste obiective pentru toţi bărbaţii şi femeile de pretutindeni fără nici o discrimina­re de limbă, rasă sau religie, atunci nu vom putea avea o pace şi secu­ritate permanentă. Cu această Chartă lumea poate privi Înainte spre clipa când tutu­ror fiinţelor umane demne de acest nume li se va îngădui si trăiască in mod decent ca oameni liberi. Naţiunile, ca şi indivizii, trebue să cunoască adevărul dacă vor să fie libere, trebue să citească şi să audă adevărul, să inveţe adevărul şi să-l predice altora. Trebue să făurim un mecanism efectiv pentru un schimb constant de gânduri şi idei. Aceasta este calea ce duce la o mai bună şi mai tolerantă Înţelegere intre naţiuni şi între popoare. Succesul conferinţei a dovedit din nou continuitatea istoriei. Prin a­­ceastă Chartă aţi transftormat in realitate idealul acelui mare om de stat al generaţiei trecute, idealul lui Woodrow Wilson, prin această Chartă v’aţi îndreptat spre ţinta pentru care Franklin D. Roosevelt, acest viteaz conducător al nostru in cel de al doilea război mondial, s’a trudit, a luptat şi şi-a dat viaţa”. ★ San Francisco, 37 (Rador). Semnarea Chartei Naţiunilor Unite a fost terminată la ora 16,1* (ora locală) cănd d. Stettinius Şi-a pus semnătura pe document sub privi­rile preşedintelui Truman. Preşedintele Truman a fost în­tâmpinat cu mari avagii când a in­trat pe neaşteptate in sala de sem­nare, când nu mai rămăsese nici 40 ore până la cea de a 28-a aniver­sare a semnării de către preşedin­tele Wilson a tratatului de la Ver­sailles. S- a aplaudat viguros «iad d. StetMaaae a sstes. ..Acesta nu cere în sfârşit, el este numai un înce­put. Ne aşteaptă o mare misiune de adus la Îndeplinire“.­­¥■ Washington, 27 (R&dor). — Se­cretarul de presă al preşedintelui Statelor Unite a declarat că d. Truman va face o declaraţie la Soltiaké ,C­ity, în cursul nopţii acesteia. Fiind întrebat asupra naturii declaraţiei, secretarul de presă a spus: „Tot ce pot să spun este că va fi una dintre cele mai im­portante declaraţii făcute până acum de preşedinte." (Agenţia REUTER, care înre­gistrează această ştire, anunţă că este puţin probabil ca decla­raţiile preşedintelui Truman să poată ap­are în ziarele europene de Miercuri, dată fiind diferenţa de ore). PRIMUL DISCURS ELECTORAL AL D-LUI EDEN LONDRA 27 (Rador). — D. An­tony Eden, ministrul afacerilor străine, intr’o cuvântare electora­lă rostită Miercuri seara la postul de radio Londra, a arătat că este ridicolă afirmaţia fruntaşului la­burist, sir Stafford Cripps, după care numai un guvern laburist poate avea bune relaţii cu Uniunea Sovietelor, dat fiind că laburiştii britanici ar avea mai multă înţe­legere faţă de obiectivele sovietice decât conservatorii şi liberalii en­glezi. Spurând despre această argumen­tare că este falsă şi periculoasă, d. Eden a precizat: „A­ţi stabilit a­­mbciţiile internaţionale in primul rând cu guverne ce au aceleaşi convingeri politice interne, indife­rent de politica lor externă, este pur şi simplu o nebunie. De fapt, nu faci prin aceasta decât să per­­miţi unei forţe străine să dicteze natura politică a guvernului pro­priei tale ţări”. D. Eden a adăugat: „Politica noastră externă a suferit oarecari critici din partea presei şi oratori­lor laburişti. Continuăm a fi în­vinuiţi pentru neînţelegerile gre­ceşti. Sunt oricând dispus să apăr politica noastră, precum şi Inter­venţia noastră in Grecia, dat fiind că asupra necesităţii acesteia nu am avut nici­odată nici cea mai mică Îndoială. Dealtfel, în această privinţă, ca şi in toate celelalte probleme ale aostor ani de război, guvernul a ur­mat o politică externă de comun acord. Orice telegramă de oare­care importanţă cu privire la pro­blemele externe, fie trimisă, fie primită, a fost prezentată tuturor membrilor cabinetului de război. A ataca pe primul ministru şi pe mine pentru o politică urmată în legătură cu o ţară anumită nu este drept, afară numai dacă criticii noştri nu sunt gata in acelaş timp să atace şi pe d-nii Attlee, Bevin şi Morrison, care au fost tovarăşi egali ai noştri şi nu s’au dat nici­odată în lături dela răspunderea pentru hotirările pe care le-am luat împreună”. Arătând apoi că intr’o mare parte din Europa centrală viata de stat nu a fost incă organizată, sunt lipsuri mari chiar din cele mai simple necesităţi ale existen­ţei, sistemul de transporturi este ruinat, iar nivelul de viaţi este un general coborît, d. Eden a adău­gat : „Toate acestea trebue refăcute, căci in ultima instanţă menţinerea păcii şi a vieţii depinde de aceste lucruri, de iscusinţa noastră în a menţine anumite niveluri în interi­orul statelor şi intre state. Nimeni în ţara noastră nu poate fi mai dornic ca noi să întreprindă aceste sarcini grele. Şi odată cu aceasta vom face uz de întreaga noastră autoritate şi influenţă pentru a crea şi menţine pacea in Europa”. Intrebându-se apoi cum poate fi menţinută pacea, d. Eden a spus: „întâi, trebue să instituim o pu­ternică organizaţie mondială care să constitue un for de discuţie şi soluţionare a disputelor şi care să promoveze sforţarea internaţională în vederea bunei stări sociale şi economice. Un bun inceput am fă­cut in această activitate la San Francisco. In al doilea rând, dacă vrem ca o asemenea organizaţie să aibă succes, ea trebue să dispună de o forţă militară prin care să im­pună hotărârile sale. Trebue să fim gata să contribuim la această forţă şi in acelaşi timp să luăm măsuri pentru propria noastră a­­părare împotriva oricărei even­tualităţi ce s’ar putea ivi. In al treilea rând, trebue să luăm măsuri pentru a asigura că Germania şi Japonia nu vor mai fi în stare să pornească din nou un război de agresiune. In al patrulea rând, pentru ea, această organizaţie mondială să reuşească, forţa ei va depinde in­tr’o largă măsură de o strânsă a­­miciţie şi înţelegere Intre noi, Sta­tele Unite şi Uniunea Sovietică". In domeniul intern, d. Eden a susţinut Întreprinderile libere care — după cum a spus d-sa — au transformat Statele Unite în cinci ani dintr’un stat comparativ nein­­armat, cu excepţia flotei, in cel mai mare arsenal militar si în cea mai formidabilă forţă militară din lume. Şi nu vă închipuiţi — a Încheiat d. Eden — că aveţi de ales la această alegere între un socialism de stat integral, aşa cum este pro­movat de partidul laburist, şi a­­narhia unor Întreprinderi particu­lare fără nici o restricţie, între­prinderea particulară şi controlul de stat pot şi trebue să existe îm­preună. M k ?Jl­­k vuuhm r arîti îrît­i uimii ii un PĂZMÎN­ÎT lUUiUVlUL CONTRA JAPONIEI Haga, 27 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Reuter“ tran­smite : Vorbind Miercuri seara la po­stul de radio Haga, noul preşe­dinte al consiliului de miniştri olandez, prof. Schermerhorn, a adus mulţumirile sale fostului prim ministru, dr. Ger­brandy, a arătat că Olanda înţelege să con­tinue războiul împotriva Japoniei până la eliberarea Indiilor Olan­deze şi până la înfrângerea com­pletă a forţelor japoneze şi a arătat că noul guvern se sprijină pe toate partidele şi forţele na­ţionale. Politica externă laburistă expusă de frunt­aşi ai partidului Londra, 28 (Rador). — Cunos­cutul reformator social şi fruntaş liberal, sir William Beveridge, in­tr’o cuvântare electorală rostită Miercuri, a declarat că este pentru introducerea unui vast sistem de a­­sigurări sociale, pentru o pace du­rabilă bazată pe justiţie pe întregul glob şi pentru păstrarea şi îmbună­tăţirea condiţiilor de viaţă ale ţării. El a adăugat că Anglia trebue să arate că în orice litigiu pe care îl are cu vreo al­tiă naţiune ea este gata să accepte­­arbitrajul în loc să-şi susţină revendicările prin forţă”, Dovedind că este dispusă şi capabilă să înlocuiască forţa spre a se asigura justiţia pentru toate naţiunile şi spre a se alcătui o re­zistenţă colectivă împotriva agre­­tanice”. La rândul său, lordul Strabolgi, fruntaş laburist, a declarat într'o cuvântare electorală că d. Ernest Bevin, fostul ministru al muncii în guvernul de coaliţie, va fi un mai bun ministru al afacerilor străine decât d. Anthony Eden, a­­dj­ugând că cuplul Eden-Churchill a fost ceva mai bun decât echipa John Simon-Hoare - Chamberlain care prin politica sa de împăciuire a pricinuit cal de al doilea război mondial. Referindu-sa la pelutisa externi a partidului laburist, lordul atraeolg, a spus că guvernul laburist va con­sidera tratatul anglo-rus drept unul din pilonii viitoare, păci. Partidul­­ laburist, care sprijină Charta Securităţii Internaţionale, „va pune la dispoziţia sistemului de securitate colectivă împotriva oricărui agresor forţe armate bn­­tance”. Şi oratorul a adăugat: „Vom cău­ta să nimicim puterea economică şi politică a junkerilor şi industriaşi­lor germeni şi să împiedecăm orice activitate a militariştilor germani". D. Herbert Morrison, fost minis­tru de interne în cabinetul de coa­­liţie, una din cele mai proeminente personalităţi laburiste, a airmat că, in vreme ce partidul laburist apreciază pe deplin marile servicii aduse de d. Churchill în timpul războiului, el socoteşte insă că d. Churchill „poate foarte bine sa con­stiue o primejdie pentru secu­ritatea poporului” in parioada de tranziţie de la război la pace. O altă cunoscută personalitate la­buristă, d. Emanul Shinwell, în cu­vântarea sa electorală a cerut d-lui Churchill să desmintă dacă va pu­tea faptul că „cinci sau şase mem­bri «u guvernului său au controla­t şi — după cum ştim cu toţii — controlează câteva dur cele mai mari monopoluri »­« ţârii"­. 3 P MAREȘALUL STALIN HU11AI­U RINGUL K GENERALISIM Moscova, 28 (Ra­dor). — Postul de ra­dio Moscova anunţă că mareşalul Stalin a fost înălţat la rangul de generalisim Isrîn* ti*’un ordin al Prezi­diului Sovietului Su­prem. ifIMI VOI HĂRĂZI TOT TIMPUL PENTRU ASIGURAREA UNEI PĂCI DURABILE“ O declaraţie a preşedintelui Truman Washington, 28 (Rador). — Intr’o cuvântare r o s t i t­­ă Miercuri seara în localitatea Independence (Missouri), pre­şedintele Truman a spun între altele că speră că la apropiata reuniune a marilor trei se va găsi o formulă pentru tratatul final de pace, „care va asigura pacea pentru generaţii dearân­­dul”. El a precizat că socoteşte că misiunea sa este câştigarea războiului şi stabilirea unei păci eficiente, adăugând: „De acum înainte pentru realizarea acestor ţeluri îmi voi hărăzi tot timpul meu. Nu putem per­mite ca sângele elitei Naţiuni­lor Unite să se fi vărsat fără o justă răsplată. Nu putem În­gădui să se fi irosit în zadar atâtea vieţi”. AMERICANII CONTINUĂ ÎNAINTAREA IN INSULA LUZON Manilla, 27 (Rador). — Comu­nicatul dat de marele cartier al generalului Mac Arthur anunţă: Forţele terestre americane ce converg în valea Cagayan din nordul insulei Luzon se află la mai puţin de 32 km, unele de al­tele. Lichidarea ultimului centru de rezistenţă inamic se apropie. Colonia sudică a înaintat 22 km., atingând oraşul Iguio. Colonia nordică a înaintat 3,5 km. dincolo de localităţile Loial şi GattaraU. CURĂŢIREA INSULEI ORINAVA Guam. 27 (Rador). — Comuni­catul dat de marele cartier al a­­miralului Nimitz anunţă : Pe Insula Okinaua s’au predat în cursul zilei de Marţi 802 sol­daţi Inamici. In acest fel numărul total al pr­zatrienilo­r s’a ridicat la 9.498. Patrulele continuă operaţiile de curăţire. In cursul raidului efectuat Luni noaptea împotriva insulei Oki­­naua japonezii au pierdut 12 a­vioane. Cele câteva bombe arun­cate nu au pricinuit stricăciuni. NOUI DEBARCĂRI DE TRUPE ALIATE New-York, 27 (Rador). — Pos­tul de radio Tokio, într’o emisiu­ne captată aci Miercuri dimineaţa a anunţat că trupe aliate au de­barcat pe Insula Kume, la 76 km. vest de Nano, din sudul insulei Okinaua. ★ New-York, 27 (Rador). — Pos­tul de radio Tokio, într’o emi­­siune captată aci, anunţă că alia­ţii intenţionează să debarce pe o insulă ce nu a fost numită, aflată la jumătatea distanţei dintre O­­kinaua şi Janom’a metropolitană, într’o emisiune anterioară, po­stul de radio Tokio a anunțat că o flotă arlată de invazie compusă din aproximativ 200 de vase, se îndreaptă spre insulele Amor si Kikis, la jumătatea drumului din­­tre Okinana şi Japonia metropo­litană şi la numai 225 km. de Japonia metropolitană. ★ Londra. 27 (Rador). — Agenţia japoneză de ştiri, într’o telegramă datată din Singapore, declară că peninsula Malacca ar putea de­veni oricând teatrul de luptă. Ştirea mai adaugă că o debar­care în peninsula Malacca este iminentă şi că, deci, populaţia face pregătirile defensive. BOMBARDAREA INSULEI HONSU Washington, 27 (Radar) — Un comunicat dat de ministerul de război anunţă că Miercuri dimi­neaţa Fortăreţe Sburătoare au a­­tacat insula Honsu. Au fost pierdute cinci avioane de bombardament americane. Rezul­tatele sunt caracterizate drept „bune­ excelente“. AUSTRALIENII AU CUCERIT REGIUNEA PETROLIFERA DIN BORNEO Manilla, 27 (Rador). — Un pur­tător de cuvânt al cartierului ge­neral al mareșalului MacArthur a anunțat că australienii au ter­minat la 24 iunie completa recu­cerire a terenurilor petrolifere de pe coasta de est a insulei Bor­neo. CHINEZII CONTINUA ÎNAIN­TAREA Chunking 27 (Rador). — Comu­nicatul militar chinez anunţă că trupele japoneze, care au luat-o la fugă din portul Wend­eu, de pe coasta provinciei Cekiang, se re­trag acum dealungul şoselei de pe coastă în direcţia Linkar, la a­­proximativ 250 km., sud de Shan­ghai. Se adaugă că trupele chineze au reocupat localitatea Tepuoen, la 12 km. nord de baza Liuccu. La răsărit de calea ferată Can­­ton-Hankeu, unităţi chineze au pătruns în sistemul defensiv ja­ponez de la Lungnan, In partea de sud a provinciei Kiangsi, în a­­propiere de graniţa cu provincia Kwantung. Ele au pricinuit japonezilor pierderi grele. ★ Londra. 27 (Rador). — Agenita Japoneză de ştiri anunţă că Japo­nia se pregăteşte pentru o invazie­­pe continentul chinez, care va fi primul pas către o debarcare a aliaţilor în metropola Japoneză. întreaga insulă Luzon a fost eliberată Manilla, 28 (Rador). — Comuni­catul dat de marele cartier al ge­neralului MacArthur anunţi: rotre­ta insulă Luzon a fost num eliberată. Cele două coloane americane din valea Cagayan din partea de nord a insulei au făcut joncţiunea, punând stăpânire pe un coridor ce duce dealungul văii râului Cagayan la Aparin, de pe coasta de nord. Astfel, tot nordul insulei Luzon este împărţit în două, cu rămăşiţele armatei a 14-a japoneze, pe vie­ Adânc Îndureraţi: Ana soţie, Dumitru Rozalia şi Niculae fiu, noră şi nepot, Vasile şi Georgeta fiu şi noră, Lucre­ţia şi Alexandru Dogaru şi Dumitru fiică, ginere şi nepot, Virginia fiică, Teodora şi Victor fiică şi ginere precum şi întreaga familie, au ne­mărginita durere a anunţa moartea prea­iubitului şi neuitatului lor tată VASILE I. MUŢESCU PENSIONAR care s’a stins din viaţă Marţi ÎS Iu­nie,înmormântarea are loc Joi 29 Iunie ora 16 la cimitirul Ghencea Militar unde se va oficia şi slujba religioasă. m­­esieatB—f—rvmilIWi—*rrs|» BB In veci nemângâiaţi: Eznik. tSMîS soţ Dicram­hi Torosian, na­­gi mă, Keghini şi Ion Gavri­­lescu soră şi cumnat, Garabet Torosian frate, Krikin şi Natalia Karakaşian, cumnaţi, familiile Mă­­găşian, Lisaghian, Tozanian, precum şi toate familiile înrudite anunţă moartea prea timpurie a scumpei lor HERMINE KARAKAŞIAN Corpul defunctei se afla depusă la Biserica Armeană din Capitală. Serviciul religios s’a oficiat în ziua de joi, 28 iunie ora 15, după care cortegiul a pornit spre cimiti­rul din Şoseaua Pantelimon unde s’a făcut înhumarea. . Prezenţa ţine loc se ori ce altă­­ înştiinţare. , 10 ; ei prufind îndureraţi Ionel Ma­­rgol Ilnescu soţ, Annamária Romek ■ (Pussy Louis) soră, Puiu frate, Emilia Gayk, Elisa Romek bu­nice, precum şi familiile înrudite, Ing. Gayk, Arhitect Schmidt, Anto­­nescu, Fălcoianu, G. Nicolescu, p. Constantinescu, D. Ionescu, D Va­­siliu, C. Chiţima, I. Herendi, TIU, Mişu şi Nicu Marinescu, au nemăr­ginit* durere a anunţa încetare* din viaţă a scumpei şi iubitei lor LIZICA I. MARINESCU (născută ROMEK) in vârstă de 32 ani decedată la Plo* tt în ziua de 84 Iu­ne a. c. şi in­vitată la cimitl­rsiirrrle*■ ““ » iUgaţi-va pfcqtftt ea. 1* a muri puternică, separate în Lei pungi principale, fiecare cuprin­zând mai multe mii de oameni. In Borneo, patrulele australiene au înaintat 12 km, la sud de Soria, capturând localitatea Ku la Beleit. ■iHH —I cimi ei - mila i ------ii Funcţionarii Fabrice! Munca­ Textilă s.A.R. cu regret nunţa pierderea valorosului membru în Consiliul de Ad­ministraţie şi Îndrumător AVEDIC VARTPAROM­AN decedat in ziua de 24 Iunie 1945 căruia Ii vor păstra neştearsă amin­tire. 19 MB Natalia soţie, Cornelis, Corw­aygil nelia, Fulvia, copii. Dr. H H Cruceanu» cu familia, frate, Maria, Sultana, surori, pre­cum şi familiile înrudite, anunţa pierderea scumpului lor TACKE CRUCEANU BÂRLAD comerciant stins din viată în v&rat& de 59 ani după un accident de automobil- în­mormântarea va avea loc la cimiti­rul Isvorul Nou, București, Vineri 2S Iunie orele 18. 21 mii—■■ ■ — ■ minii ii im • "Bir---------e BS Familiile Leonida Petrescu, t&fljp Mircea M&nolescu, Căp. Victor *9 Petrescu şi Căp. D Gheorghiu au durerea de a vă anunţa încetarea din viaţă in ziua de 24 Iunie 1945 a iubitului lor frate, cum­nat şi unchi NICU PETRESCU­­ în etate de 10 ani înmormântarea a avut loc în ziua de 26 Iunie a. c. la cimitirul Belu. 51 j R» Sdrobiţi de durere şi în veci USISR nemăngâiaţi Gheorghe şi loa- M­na părinţi, fraţii şi surorile lui dragi, cumnaţi şi cumna­te, nepoţi şi nepoţele, împreună cu familiile înrudite şi prieteni, anunţă cu durere pierderea pentru întot­deauna în floarea vieţii a scumpului şi neuitatului lor CAPOTA TUDORFL Ai lăsat in urmă o mamă îndure- : rată, dormi ușor puișorul nostru drag. înmormântarea s’a făcut Joi 1s Iunie 1945 la cimitirul Ghencea. î _____________________________________29 ....................................................ewrjgei --.-r«. . Tn veci nemângăiaţi: Marigu­­■BP la­ soţie, Aurica şi Hustu, cs- 9 pil, cu familiile înrudite, au nemărginita durere să anun­ţe încetarea din viaţă a scumpului MITRU NICOLAU 60 ani comerciant-chiristigiu la 31 Iunie 1945. In Bucureşti, înmormântarea a avut loc­ la 24 Iunie crt . In cimitirul „Eternitatea" din Simnicu Sărat 34 La aa ac de la decesul doamnei , HAYDA GEN. C. COANDA ac serviciu religios va fi oficiat izf Capela Assompţioniştilor din str. Christian Tell 18. Sâmbătă 'in Junif­era S. îi Cu aceeaşi adâncă durere, Marietta ■©ţie ţi Dora-Eugenie fiică, aduc la cunoştinţa rudelor şi prietenilor că s’a scurs un an dela moartea dra­gului lor COLINEI. VICTOR ROMCESCU din artilerie Un parastas pentru odihna sufle­tului său bun se va oficia Sâmbătă 3o Iunie în biserica satului său na­tal Bogdăneşti-Vâlcea. N­­imuBuni ! Cu aceeaşi nemărginită durere, Maria, soţie şi Marina fiică, anunţă g alantasul de trei luni al iubitului şi neuitatului lor EROUL LT. COLONEL post-mortem AVRAM ZENOVIU Decorat cu ordinul Mihai Vleanu? Hivrt in ziua de 29 Martie 1945, in luptele de la Banska-Bistriţa. Parastasul s’a oficiat la Biserica S­fân­tu ştefan şi Cimitirul Ghencea- Militar, Joi 28 crt. orele 11. 28 Doamna Lena Frimu cu fiul, Sa­bina şi General Ing. Marcu­ şi fami­liile înrudite, anunţă cu aceiaş pro­fundă durere parastasul d© 40 311« al dragului lor MAIOR TIBERIU FRIMU care va avea loc Vineri 29 Iunie ora 11 Jum. la Biserica Elenă, Bulev. Pake şi de acolo la Pâinea Zilnica. * 1 Cu nemărginită durere, Elena Pu­­iu, mamă, Stela căp. Ursuleac, soră? Luci Lupu, frate, Dan Ursuleac, ne­pot, Miţl, Gheorghe Lupu, mătuşă, unchi, veri, verişoare, anunţă para­stasul de 6 luni pentru neuitatul lor NIC­OLAE PUSU SERGENT căzut la datorie în munţii Tatra. Slujba religioasă Vineri 28 Iunie 1845 ora 10 Biserica Sf. Vineri B-dul Basarab. 2. Maiorul Nicolae Ungureanu, suro­rile şi fratele, anunţă că se împline­şte un an de la moartea celei mai dragi şi neuitate DOCTOR ELEONORA UNGUREANU Păpuşea Parastasul se va oficia Duminici 1 Iulie 1945 ora 11,30 la Biserica Sf. Maria din spatele cimitirului Sf. Vi­neri din Bucureşti. Rudele şi cunoscuţii sunt rugaţi a lua parte. î —.■■in —I U IJ—W—B—W—WM—W Cu aceesai nemărginită durere Ri*­chi soţie. Renata fiică, Clivio­­ata, Emilio, Tullio, fraţi, anunţă că sa împlineşte un an de la pierderea bu­­nului şi neuitatului lor ANSILE TURCONI INGINER Roagă rudele şi prietenii a lua parte la requiemul ce se va oficia Sâmbătă 30 Iunie crt. ora 10 la Bi­serica Italiană. 2 Cu aceeaşi nesfârşită durere, ne­fericiţii părinţi Maria şi Ştefan Ata­­nasiu reamintesc rudelor, bunilor prieteni şi colegilor, că se împli­nesc 5 ani de la pierderea dragei, scumpei şi mult adoratei lor POMPILICA ATANASIU Sfânta slujbă pentru pomenirea su­fletului ei se va oficia Sâmbătă 30 iunie ora 10 a.m. în Biserica Sf. So­fia prelungirea Calea Floreasca (ştrand) şi la cimitirul Reînvierea. nmHvcHranaaaGraEKHxsisnRaae D-na Jeana Prof. Dr. Găleşescu anunţă cu aceeaşi profundă durere rudele, colegii şi prietenii parastasul de 3 ani şi jumătate al bunului şi In veci neuitatului ei soţ PROF. DR. PETRE GĂLEŞESCU care se va oficia în Biserica Sft. Vasile Calea Victoriei ora 11 jum. dimineaţa, ziua 29 Iunie Sft. Petru. 4 îndureraţi părinţi, fraţi şi surori, soţie, fică, nepoţi şi rude cu aceeaşi durere anunţă parastasul de un an al scumpului şi neuitatului lor IULIAN CHIRIPUCI mort la datorie, care va avea loc Duminică 1 Iulie 1345 la Bis. Sft. Nicolae din com. Comana Jud. Vla­­şca. Cei ce l-au iubit, sunt rugaţi a lua parte. Kt ■BsraM nun ■ —p ip iii imn 19 him August şi Liviu Nicolae înştiinţea­ză că Vineri 29 Iunie orele 11.30 în biserica Sf. Apostoli (Piaţa Senatu­lui) va avea loc un serviciu religios pentru odihna sufletului bun al scumpei noastre soţie şi mamă PROFESOARA PETRICa A VOICU-GALAŢI (născută MIHAESCU) i CWfr?"r ** '«wqpnyw a Familiile Stoica, lordăchescu, Ră­­dulescu, Melenciuc, anunţă cu ace­eaşi durere parastasul de 6 luni al scumpului lor tată, frate şi bunic PETRU EUGEN STOICA Fost Inspector Şcolar Iaşi Roagă cunoscuţi, prieteni şi pe toţi cei care au apreciat sufletul lui bun să ia parte la parastasul ce are loc la Cimitirul Bellu Militar Vineri 29 iunie orele 12. 1’ ________ _______~.r» «feiTgix— «H Mult îndureraţi: Aneta soţie, Bggu Paul şi Nicu fii, Lia nepoată, ■ Ghiţă şi Costica fraţi, Ani­­cuţa şi Rozica cu copil, cum­nate, Jenică şi Gogu cu copil, Irina şi Tîşlcă, Gogu şi Culiţa, nepoţi şi nepoate, precum şi familiile înrudi­te: Dorojan, Atar­siu, Martinescu, Caracaş, Vasiliu, Enache, Negulescu, Stănescu, Dumitriu, Dr Popescu şi alţii, anunţă cu nemărginită du­rere moartea iubitului lor TOMA P MIHAI5.SSCU Comerciant de cherestea, Membru de oroare al Asociaţiei Depozitarilor de Cherestea din România, fost pri­mar al oraşului Urziceni -Ialomi;» Decorat cu Ordinele Steaua şi Co­roana României, etc. Corpul neînsufleţit este depus în capela cimitirului Reînvierea (Pă­trunjel). Înmormântarea va avea loc în ziua de 29.VI.1945 ora 5 p. m. 231 J. Adânc îndureraţi: Maria, So­­ţie, Mihai şi Alexandru, dra- 60 gii lui fii, au nemărginita du­rere de a anunţa încetarea din viaţă a scumpului Ici soţ şi tătic VOICU LUNGU funcţionar la ,,Popp & Bunescu” înmormântarea la făcut Joi 28 Iunie a. c., orele 10, la cimitirul „Re­învierea” In a cărui capelă se află depus. U­n. ..-jer-­rr» 15 S. A. n. „Popp & Bunescu” Ejtil anunţă cu multă părere de ti rău, încetarea din viaţă a vechiului său funcţionar VOICti LUNGU care a fost un model de muuncă, de cinste şi devotament. Inhumar?" s’a făcut Joi 28 la ci­mitirul Reînvierea în a cărui capelă se alia depus. JK Funcţionarii S.A.R „Popp & «rap Bunescu** anunţă cu număr- de3 ginită durere încetarea din viaţă a iubitului lor coleg VOICU LUNGII­ căruia îi vor păstra o veşnică amin­tire. Trista ceremonie a înhumării s’a oficiat Toi 28 Tunfe a. c. orele 1.8 la cimitirul Reînvierea în capela cu** rula se afla corpul neînsufleţit .•-«-"...... + Suzana soţie cu l­enuţa Traienel copii şi rudele, a­­nunţă moartea bunului lor soţ şi tată TRA­AM BRAD (comerciant ger-malu) înmormântarea s’a făcut Joi 2* Iunie Cormignul a pornit la ora 15 din str. Viitorului 192,­­ cimitirul Reînvierea (Pătrunjel). U +

Next