Universul - Provincie, iulie 1945 (Anul 62, nr. 144-170)
1945-07-22 / nr. 162
".nul 4 al 8 lea PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „universul« s.A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilrov ®/B||U % EXEMPLARUL 40 LEI Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir. 01* P. T. T. Nr. 24 464/99 URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 APROVIZIONAREA In alţi ani, sezonul de vară avcea o uşurare simţitoare în ondiţiunile de aprovizionare ale opulaţiei, odată cu apariţia vereţurilor, zarzavaturilor, legumioaselor, brânzeturilor şi altor roduse alimentare de sezon pe are zeiţa Abundenţa le revărsacu prodigalitate din cornul ei miraculos pe toate pieţele de desfa- Icere ale ţării. Şi anul acesta am aşteptat vara stăpâniţi de aceeaşi frenezie a belşugului şi înseninaţi de aceleaşi speranţe într’o aprovizionare mai ieftină şi mai lesnicioasă, care a fost totdeauna apanagiul acestui blagoslovit anotimp. Miracolul însă nu s’a produs. Produsele fermelor şi grădinăiilor soseau cu ■ re sgârcenie pieţele citad’r i se vindeau preţuri ameţitoare. Ne-am zis: Aşa-i la început. Suntem în epoca trufandalelor, a produselor de seră şi acestea cer îngrijiri speciale, care costă scump. Să aşteptăm producţia normală, producţia în massă. Vom avea atunci de toate şi la preţuri pentru toate pungile. A sosit, în fine, şi această producţie — mai sincopată şi mai sărăcăcioasă poate decât în alţi fani — dar fără să aducă o scă- idere a preţurilor la un nivel maipotrivit cu puterea de cumpărarea majorităţii consumatorilor. Ba,după o scurtă perioadă de stabilizare în jurul unui preţ, tendinţa în loc să rămână cel puţin staţionară, dacă nu coborîtoare, cum era firesc,în toiul marii producţii, am avut de înregistrat nouă urcări, la foarte multe produse prețul apropiindu-se de nivelul trufandalelor Astfel mazărea a revenit la * 1 2 3 * 5 6 7 * 9 10 1 12 13 590—600 lei kg. dela 180—200, cu cât se vindea săptămâna trecută; cartofii la 600—700 lei kg., dela 300; roșiile la 1200—1500, după ce coborîseră la 600—800 lei kg. Cu preţul verzei, al cepei, al usturoiului şi ridichilor de lună, acelaş joc capricios. Cauza? In niciun caz nu trebue s’o căutăm in deficienţa producţiei, care, cantitativ, e de natură să acopere cu prisosinţă nevoile consumului în toate compartimentele. După evaluări aproximative, recolta de mazăre se ridică anul acesta la 9000—10.000 vag., depăşind cerinţele consumului intern, care, în genere, se limitează la folosirea ei sezonală în stare crudă şi foarte puţin, uscată. In ce priveşte roşiile, anul acesta dau o producţie excepţională, atât cantitativă cât şi calitativă. Este anul lor, cum este de fapt şi anul strugurilor, care deasemenea ating o productivitate peste comun. Dar aceeaşi bună producţie am avut anul acesta şi la cireşe, vişini, caise, fără ca aceasta să fi influenţat serios nivelul exagerat al preţurilor. Atunci, unde găsim explicaţia? O găsim în însăşi starea de provizorat în care se află economia ţării, în toiul sforţărilor ei de a trece de la haosul şi dezorganizarea în care a lăsat-o războiul, la o aşezare nouă, care să însemne un echilibru mai ordonat, mai echitabil şi mai temeinic decât până acum. încercarea de a disciplina producţia, distribuţia şi consumul într-o conjunctură labilă de cereri mereu sporite în raport cu oferta, de fluctuaţii ale preţurilor, de lipsuri greu de remediat în reţeaua transporturilor, de justă remuneraţie a muncii şi a drepturilor producătorilor, de tendinţe speculative şi de parazitism comercial care se interpune între producător şi consumator în lipsa unui contact organizat între ei, fireşte că se va lovi de greutăţi la fiecare pas şi va cere timp şi îndelungi sforţări până să ajungă la rezultate pozitive. Dacă producţia poate fi mai uşor controlată, susţinută şi pusă la punct, într’un plan metodic de reorganizare, colectarea, circulaţia şi distribuţia producţiei sunt mai greu de cuprins într’un sistem controlat şi bine disciplinat. Cooperaţia şi instituţia economatelor (deşi ele înseşi în plină reorganizare), împreună cu asociaţiile de negustori cinstiţi, pot constitui o bază serioasă de sprijin a unei bune aprovizionări. Dar pentru ca activităţile lor să conducă la rezultatele dorite, ele trebue să fie secondate de colaborarea producătorului, care el însuşi trebue să fie organizat în vederea depozitării, conservării, ambalării şi bunei prezentări a produselor sale, în scopul comercializării lor. Completarea şi coordonarea sforţărilor acestor principali factori, sprijinite pe un sistem suficient de finanţare şi pe mobilizarea în acest scop a mijloacelor de transport necesare, formează în prezent ordinea de bătae a autorităţilor noastre de resort, în scopul de a îmbunătăţi condiţiunile generale de aprovizionare ale ţării, înlăturând haosul şi arbitrarul de până acum. Cabinetul 5 de instrucţie al Tribunalului poporului a alcătuit următoarea ordonanţă definitivă în cazul celui de al 6-lea tor de criminali de război. Noi, C. Mocanu, Acuzator Public al Cab. V Instrucţie de pe lângă Trib. Poporului cu sediul în Bucureşti B-dul Ferdinand Nr. 92. Având în vedere că disp. art. 5 din d. Lege Nr. 312/945. Având în vedere Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr. 188 din 29 Ianuarie 1945 publicat în Monitorul Oficial Nr. 38 din 16 Februarie 1945, comunicat nouă cu adresa Nr. 4 a d-lui Acuzator Public Șef al acestui tribunal. Având în vedere actele de instrucţie dresate în cauză Având în vedere dispoziţiunile art. 7 din d. lege Nr. 312/945 Am procedat la instruirea următorilor criminali de război: 1. — G-ral MIHAIL ILIESCU de ani 53, în prezent arestat; 2. — Colonel URSULEANU OCTAVIAN de ani 49, domiciliat în C. Lung jud. Muscel. 3. — Colonel POP LEONIDA de ani 59, în prezent arestat; 4 — Locotenent HERGHELEGIU AUREL de ani 27, în prezent arestat* 5. —’Plot. TEODORESCU CONSTANTIN de ani 39, în prezent arestat* 6. —' Plot. CONSTANTINESCU DUMITRU de ani 32, în prezent arestat* 7. —’plot. TERTELEANU DUMITRU de ani 43, în prezent arestat;3. — Serg. Maj. LUNGU AUREL de ani 26 în prezent arestat; 9. — Locot. PANDREA VICTOR în prezent dispărut; 10. — ALEX. PIERDEVARA, zis Sura In prezent dispărut; 11. — APOLOZAN TEODOR, șef de fermă Suhaia Balka, cu ultim domiciliu cunoscut la Suhaia Balka — Transnistria; 12. — KIS PAVEL, fost șef fermă la Suhaia Balka cu ultim domiciliu cunoscut la Suhaia Balka— Transnistria; 13. — CALIMAN FRANTZ, Jandarm din regiunea Berezofca fugit de sub escortă. EXPUNEM URMĂTOARELE: Judeţele Transnistriei au fiecare istoria lor lugubră, dar dacă ar trebui să decernăm un premiu de întâietate pentru întâmplările lor sinistre, bestiale, atunci desigur jud. Berezovka, faimoasa localitate Mostovoi, ar lua premiul I. Mostovoi un nume de groază pentru toţi cei atât de puţini care trecând pe acolo, au supravieţuit nopţilorapocaliptice din „Castelul” blestemat. Acolo erau cazaţi toţi cei care trimişi în lungi convoaie din oraşele ţării româneşti, din Chişinău, din Tiraspol sau Odesa, urmau să fie executaţi după metodele „apusene”. Pe zidurile castelului, mărturii ale bestialităţilor se întindeau pete de sânge ale celor ucişi, urme de gloanţe şi inscripţiile mai ales inscripţiile sfâşietoare ale celor ce aşteptau dintr’un moment într’altul să fie ucişi. ^^Acuzatul General MIHAIL ILI.-■cu, în calitate de Inspector Geal Jandarmeriei din Trans^stria, se face vinovat că în aceacalitate a ordonat ofiţerilor de ^■ndarmi din subordinele sale ^ ^»ocedeze la împuşcarea evreilor ^Bportaţi din ţară în Transnistria. ^■din pe care subalternii l-au şi adus în fapt. ^■Astfel prin luna Mai 1942, ordonă «heronic să fie executaţi un lot de 10 persoane, ordin primit de acu■atul Lt. Herghelegiu Aurel şi e-xecutat chiar în cursul zilei pri■hirii ordinului în corn Visoli. „ De asemeni acuzatul în anul ■1942, luna Mai, ordonă Lt. Iorda- I ehie să predea pentru execuţiaformaţiilor S. S. germane un ora de 800 de persoane, venite de introapunarca în Colosofca, ordin pe ofiţerul subaltern d exechă S^fcocmai, predând nemţilor lotul S^Lk care este în întregime împu*jjjH iar cadavrele arse în cuptoare special amenajate în acest scop. Acuzatul Colonel LEONIDA POP, în calitate de prefect al judeţului Berezovca se face vinovat că a dus politică de distrugere a elementului evreesc deportat din ţară şi din Transnistria şi în special a convoaielor de evrei ce soseau de la Odesa. Acuzatul se face deasemeni vinovat că în realizarea scopului de exterminare a populaţiei de origină semită, a supus-o la munci excesive în fermele raioanelor din jud. Berezofca fără alimentare. In complicitatea coloniilor germane din jud. Berezofca şi în special cele din Rastadt şi Visoli a exterminat o parte din populaţia evreească localnică şi deportată. In adevăr, acuzatul în calitate de prefect al jud. Berezofca avea ca organ în subordine de execuţie jandarmeria şi poliţia. In atributul acestora din urmă era menţinerea ordinei şi siguranţei, primind ordin în acest sens direct şi exclusiv de la prefect conform ordonanţelor şi normelor ce conduceau la acea vreme Transnistria. Ca hitlerist notoriu decorat cu cea mai înaltă distincţiune germană dela acea dată, şi în realizarea scopului de distrugere a elementului evreesc, foloseşte jandarmeria în complicitate cu coloanele germane şi anume cu formaţiile germane S. S. din localităţile: Rasstadt, Visoli, Lietenfeld şi Landau pentru măcelărirea prin împuşcare a zeci de mii de persoane care în prealabil erau jefuite. Deasemeni din ordinul său, sau cu consimţământul tacit al său, internaţii întrebuinţaţi la munci agricole la fermele prefecturii, erau supuşi la munci excesive şi înfometare în scop de exterminare, mulţi dintre ei fiind executaţi prin exerciţii de tir în parcul fermei de către agronomii: Apolozan Teodor şeful fermei Suhaia Balca şi Kis Pavel, ajutorul său. Acuzatul HERGHELEGIU AUREL, în calitate de ofiţer jandarm în regiunea Berezofca, se face vinovat că în această calitate ordonă execuţii, măitratează ţi jefueşti deportaţii şi populaţia iogarnică. In adevăr, în luna Mai 1942, sub pretext că ar fi primit un ordin telefonic, execută în comuna Visoli 300 de deportaţi, fapt recunoscut la interogator de acuzat, împreună cu ceilalţi coinculpaţi, Terţeleanu Dumitru si Constantinescu Dumitru.In acelaş timp acuzatul se face vinovat de jaf constând în aceia că, înainte de executare victimele au fost desbrăcate în pielea goală. Acuzatul URSULEANU OCTAVIAN, în calitate de comandant la regiunea jandarmi Berezovica, de la 25 Oct. 1942 şi până la evacuare, se face vinovat de faptul că, din ordinul său au fost predaţi nemţilor şi executaţi deportaţii ordonând şi subalternilor săi execuţii. Acuzatul TERTELEANU DUMITRU, plutonier jandarm, comandant al postului jandarmi Mostovoi, se facă vinovat de jefuirea, maltratarea şi executarea deportaţilor aflaţi în puterea sa, din proprie iniţiativă cât şi pe bază de ordine verbale. Astfel în luna Septembrie 1942, organizează jefuirea unui lot de 900 de persoane sosite din ţară la Mostovoi în complicitate cu ceilalţi coinculpaţi Lungu Aurel, Căliman Frantz, Alex. Pierdevară şi Papuc, cu care ocazie schingâneşte îngrozitor pe cei ce se opuneau a fi jefuiţi. Acuzatul participă efectiv cu plutonul ce-i comanda la executarea unui lot de 300 de persoane în comuna Vişoli. Deasemeni acuzatul se face vinovat de execuţii individuale săvârşite în Mostovoi pe baza ordonanţei nr. 23 a celor ce erau prinşi în afara ghetoului sau a lagărului de represalii. Acuzatul LUNGU AUREL, sergent major, ajutorul acuzatului Terleţeanu Dumitru, se face vinovat de maltratări bestiale, jafuri şi execuţii săvârşite în rând(Continuare in pag. 2-a) TRIBUNALUL POPORULUI Ordonanţa definitivă în procesul celui de al 6-lea lot de criminali de război REGINA ALEXANDRA A IUGOSLAVIEI A NĂSCUT UN BĂIAT Londra, 18 (Rador). — Regina Alexandra a Iugoslaviei a dat naştere Marţi seara unui băiat la Londra. Comunicatul dat de Casa Regală a Regelui Petru anunţă că atât Regina, cât şi noul născut care este Moştenitorul Tronului, sunt sănătoşi. Regina Alexandra a Iugoslaviei este vara Ducesei de Kent și fiica Regelui Alexandru al Greciei. Căsătoria Reginei Alexandra cu Regele Petru a avut loc la Londra în Martie 1944. BELGIA ARE NEVOIE DE MONARHIE, A DECLARAT PRIMUL MINISTRU Bruxelles, 18 (Rador). — Postul de radio Bruxelles a anunţat că d. van Acker, preşedintele consiliul de miniştri, a repetat în Senat Marţi după amiază declaraţia pe care o făcuse mai înainte în Adunarea Deputaţilor cu privire la poziţia Regelui Leopold. El a adăugat: „Ţara are nevoe de Monarhie, aşa după cum are nevoe de pâine. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru a împiedeca ţinerea actualelor desbateri. Sunt primul care să le regret, dar ele au devenit necesare în interesul ţării". ★ Bruxelles, 18 (Rador), — Comisiunea de justiţie a Senatului S’A reunit Miercuri dimineaţă în prezenţa primului ministru van Acker şi a ministrului de externe Spaak. Comisiunea a examinat proiectul de lege votat Marţi de Cameră pentru asigurarea executării art. 82 din Constituţie. Cu 11 voturi contra 7, Comisiunea s-a pronunţat pentru adoptarea proiectului. Părerea minorităţii va fi menţionată pe larg în raportul Comisiunii către Senat. Aripa dreaptă a Senatului a ţinut şi ea Miercuri dimineaţă o şedinţă, în care a hotărît în unanimitate să voteze contra proiectului, ,. ŞAPTE ANI D£LA BOAREA REGINEI MĂRIA S’au împlinit şapte anii dela moartea neuitatei şi marei Regine Maria. Gândurile tuturor românilor se împletesc în aceasta tristă aniversare a dispariţiei Aceleia al cărei chip luminat de bunătatea ei sufletească trăeşte atât de viu în sufletul românesc. Cu cât a trecut vremea cu atât personalitatea Reginei Maria, se înalţă în conştiinţele neamului. Numele ei rămâne pe veci legat de cele mai mari momente ale istoriei noastre la care ea a participat cu atâta credinţă, cu atâta elan, cu atâta devotament. De numele Ei şi al soţului Ei, marele Rege Ferdinand se leagă glorioase pagini de istorie. Să ne închinăm gândurile şi simţimintele noastre către Aceea care a fost atât de strălucită Regină şi a cărei bunătate sufletească a alinat atâtea dureri şi a încurajat atâtea speranţe. masa oferită DE CĂTRE d-nii A. D. KRUTIKOV §i A. N. RNOGHENOV In ziua de 17 Iulie a.c., primul locţiitor al Comisarului Poporului pentru comerţul exterior al Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste, d. A. D. Krutikov, şi împuternicitul Comisariatului Poporului pentru comerţul exterior al U.R.S.S. în România, d. A. N. Finoghenov, au dat o masă în cinstea guvernului român şi a cercurilor economice româneşti. Din partea guvernului român au luat parte d-nii: dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri; Gh. Tătărescu, vicepreşedintele consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine; Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul comunicaţiilor; Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul justiţiei; Mircea Durma, ministrul finanţelor; Lotar Rădăceanu, ministrul muncii; Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne; A. Bejan, ministrul industriei şi comerţului ; Tudor Ionescu, ministrul minelor; gen. C. Vasiliu Răşcanu, ministrul de război; Mircea Solacolu, comisar general al comerţului exterior pe lângă ministerul industriei şi comerţului; gen. Emanoil Ionescu, ministru subsecretar de stat al aerului; contraamiral Bărbuneanu, ministru subsecretar de stat al marinei ; Al. Alexandrini, subsecretar de stat la finanţe; I. Gh. Maurer, subsecretar de stat la comunicaţii ; Vasile Stoica, secretar general la ministerul afacerilor străine; Emil Botnăraş, secretar general al Preşedinţiei consiliului. Deasemenea au mai luat parte d-nii : C. Tătăranu, N. Malaxa, Auschnit, Scanaşi, gen. V. Dombrovski şi alţii. Din partea sovietică au participat : locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control, generalul colonel de tancuri, d. I. Susaikov; consilierul politic pe lângă Comisia aliată de control, ministru plenipotenţiar CL I şi trimis extraordinar, d. A. P. Pavlov; şeful de stat major al Comisiei aliate de control, general-locotenent, d. V. P. Vinogradov ; general-locotenent aviator, d. A. Avievici; general-maior de gardă, d. V. Moscvitin; general-maior al aviaţiei, d. Perevin; consilier D. Iacovlev; d. I. Stupin; d. G. Golubev; prof. I. Frey; prof. A. Kelin; prim secretar de legaţie N. Korj; prim secretar de legaţie S. Dangulov; d. Ramzaiţev; d. L. Irasnov şi alţii. Masa s’a desfășurat într’o atmosferă de caldă prietenie. Siria bântuită de lăcuste Damasc, 18 (Rador). — Lupta contra lăcustelor ce au bântuit Siria a fost încoronată de succes deplin. Dacă se ţine seama de teama ce a domnit, pagubele cauzate de acest flagel au fost relativ mici. Autorităţile militare britanice au acordat un ajutor preţios prin aceea că au pus la dispoziţia agricultorilor materialele chimice şi mijloacele de transport necesare. i Nr. 162. - Dumiisă 22 Mie 1945» .4 PAGINI APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECJIE * CONFERINŢA DE LA POTSDAM E IN PLINĂ DESFĂŞURARE Potsdam, 18 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter“ comunică : : Conferinţa Marilor Trei, — me- I reu urmărită în taină — se găsea Miercuri seara in plină desfăşurare. Sunt indicaţii, din tot mai deseie discuţii dintre şefii de stat şi miniştrii lor de externe, că actualmente sunt examinate probleme deosebit de importante. Preşedintele Truman, însoţit de generalul de brigadă Harry Vaughan şi de căpitanul James Varlament, aghiotantul său militar I şi naval, şi de secretarul său, d. Charles Ross, au făcut Miercuri la amiază o vizită d-lui Churchill. Pe când preşedintele Truman şi suita sa străbateau pe căldura mare de la Potsdam scurta distanţă ce desparte zona delegaţiei nordamericană de zona britanică, d. Churchill şi d-ra Mary Churchill au ieşit în întâmpinarea lor, părăsind vila în care locueşte primul ministru pe malul lacului. Preşedintele Truman a fost salutat de o gardă de onoare, în timp ce o orchestră militară cânta Imnul Naţional nordamerican, cu care prilej d. Churchill a luat poziţia de drepţi. Preşedintele Truman, îmbrăcat într’un costum de vară deschis şi purtând o pălărie cenuşie cu borurile late, a trecut în revistă garda şi a adresat cuvântul mai multor membri ai ei. După o scurtă convorbire pe terasa cu vederea către lacul istoric, d. Churchill şi preşedintele Statelor Unite au luat dejunul împreună, după care au avut o conferinţă. Nu a fost nimeni altcineva de faţă. In acelaşi timp, d. James Byrnes, secretarul departamentului de stat, a luat masa cu d. Eden la vila unde locueşte ministrul de externe britanic. Mai târziu, d-nii Churchill şi Truman s-au întâlnit cu cei doi miniştri de externe, cu care au stat de vorbă timp de câteva minute. In cursul după amiezii, preşedintele Ullman şi d. Byrnes s’au aranjat să facă o vizită generalissimului Stalin pentru a dona serie de conversaţii cu el. In conformitate cu precedentul dela conferinţele anterioare al« Marilor Trei şi cu regulile fixate pentru actualele discuţii, nu este de aşteptat să se dea vreo indicaţie cu privire la chestiunile discutate. O atitudine asemănătoare s’a adoptat şi cu privire la întrevederile dintre şefii de stat major militari navali şi aerieni şi cei Trei Mari. VIN COPIII ORFANI DIN MOLDOVA Cine sunt aceşti copii şi de unde vin Joi dimineaţă a sosit în Capitală primul tren cu copii orfani din regiunile mai greu încercate de urgia războiului hitlerist. Crunt loviţi de o soartă nemiloasă ei aşteaptă un ajutor grabnic şi eficace. Aceşti copii sunt copiii Moldovei.Sunt copiii acelei părţi din trupul ţării româneşti care a cunoscut şi a suferit mai mult de pe urma grozăviilor războiului. Ei sunt victimele cele mai nevinovate şi cele mai impresionante ale barbariei fasciste. Fascismul le-a răpit tot ce însemna pentru ei bucurie în viaţă: căldura dragostei părinteşti, atmosfera prietenoasă a căminurilor, voioşia şi lipsa de griji a copilăriei. Răsboiul declanşat de criminalii nazişti a schimbat faţa pământului Moldovei. Sate şi oraşe au fost prefăcute în mormane de ruine şi cenuşe. Alungaţi de la vetrele lor, orfani, pribegi, aceşti copii au supravieţuit foametei şi molimelor. Ei s’au călit de timpuriu în lupta cu greutăţile vieţii. CUM SUNT ADUŞI ŞI DUPĂ CE CRITERII Pentru uşurarea operaţiunilor de colectare a acestor copii, prin grija organizaţiunilor Apărării Patriotice regionale şi locale, s-au creiat Centre de colectare în capitalele judeţelor din fosta zonă de front. Aceste centre erau prevăzute iniţial pentru o capacitate de 50 locuri. Numărul mare de copii care au fost aduşi la aceste centre, de îndată ce ele au fost puse în funcţiune a impus necesitatea sporirii capacităţii lor de la 50 la 100. Asemenea centre funcţionează în prezent în oraşele Iaşi, Fălticeni şi Suceava. Copii au fost admişi la aceste centre în raport cu urgenţa şi gravitatea cazurilor, dându-se precădere celor orfani de ambii părinţi, fără rude sau alţi sprijinitori. CUM SUNT ADĂPOSTIŢI LA IAŞI Apărarea Patriotică cu sprijinul autorităţilor locale a amenajat în fostul local al Şcoalei de Arte Furoase, un centru de cocu o capacitate de 12 lectare locuri. Acest centru funcţionează în condiţii foarte bune. Tot în Iaşi, Crucea Roşie şi Comandantul corpului IV Teritorial a pus la dispoziţie în mod provizoriu trei încăperi din Căminul militarilor în trecere. Aici sunt adăpostiţi încă 120 copii în condiţiuni care lasă de dorit. A fost nevoie să se folosească şi acest Cămin, impropriu, atât ca local cât şi ca amenajare, în ultimul moment, deoarece capacitatea Centrului de colectare organizat de Apărarea Patriotică a fost depăşită chiar din prima zi a punerii sale în funcţiune, în timp ce din zonele devastate de răsboiu din judeţul Iaşi continuau să sosească în număr din ce în ce mai mare orfanii. Cu prilejul primei conferinţe regionale a Organizaţiei Apărării Patriotice din Moldova, am vizitat împreună cu d. secretar general I. Ştaer şi Grigore Geamănă de la Ministerul de Interne, aceste centre de colectare. Am rămas impresionaţi de transformarea acestor orfani în cele câteva zile petrecute în Centru, l-am găsit îmbăiaţi, curat îmbrăcaţi, bine îngrijiţi şi bine hrăniţi. In jocurile şi cântecele lor voioase arătau că dragostea cu care îi înconjoară ,poporul înlesneşte vindecarea sufletelor lor rănite. CE VOR DEVENI ACEŞTI COPII Orfanii din Moldova, victimele răsboiului hitlerist, sosesc astăzi în capitala Ţării. Trebueşte ca această zi să fie o sărbătoare a conştiinţei noastre naţionale. Să primim aceşti copii cum am primi pe proprii noştri copii, de care am fi fost despărţiţi multă vreme. Să arătăm că într’adevăr poporul român este gata cu grija lui să le creieze o nouă familie. Biroul judeţean de Asistenţă socială al Apărării Patriotice, a amenajat pentru găzduirea lor un pavilion la Căminul Vânzătorilor olteni de la Obor. Aici vor locui 120 de orfani. Un număr de 120 orfani vor merge la Preventoriul Şanţuri din judeţul Braşov. Organizaţiile patriotice şi de a(Continuare in pag. 2-a) m ZVONURI REFERITOARE LA O PREDUSA DEBARCARE A LUI HITLER IN AMERICA din oceanul Antarctic, submarin care acum opt zile s’a predat autorităţilor navale argentiniene din Mar del Plata, o altă ştire a anunţat că Hitler şi Eva Braun au debarcat în Argentina. Washington, 18 (Rador). — Un purtător de cuvânt al departamentului de stat a anunţat Marţi că ambasada Statelor Unite din Bueonos Aires va face cercetări în legătură cu ştirea că Hitler şi Eva Braun, care — după cum se afirmă — s’ar fi căsătorit cu fostul şef al statului german, s’ar afla în Argentina. Corespondentul agenţiei „Reuter“ precizează că, după ştirea apărută în ziarul „Critica“ din Buenos Aires afirmând că Hitler şi Eva Braun ar fi debarcat de pe ■ pe un submarin german pe coasta un submarin german pe o insulă Argentinei I Buenos Aires, 18 (Rador). — D. Ameghino, ministrul de afaceri străine al Argentinei, a desminţit că există vreun adevăr în ştirile că Hitler şi pretinsa sa soţie Eva Braun ar fi debarcat de ESTE IRLANDA REPUBLICĂ? Declaraţiile primului ministru d. de Valiera Dublin 18 (Rador). — D. Eamon de Valera, primul ministru al statului Eire, a ţinut Marţi seara o cuvântare în Dail în care a spus in esenţă că Eire este o republică, care în acelaşi timp este membră a Coracanwealthului britanic. In această cuvântare, care a fost așteptată cu mare nerăbdare de când acum o săptămână d. de Valera afirmase că Elie este un stat republican, primul ministru a declarat între altele: „Statul este ceea ce este, iar nu ceea ce spun eu că este. Cum poate fi clasificat din punct de vedere politic statul nostru, — aceasta este o chestiune ce urmează a fi rezolvată nu prin ceea ce afirmă o persoană, ci prin autoritatea Constituţiei statului şi prin examinarea legilor sale fundamentale. Elie a devenit republică independentă în ziua de 29 Decembrie 1937, zi în care a intrat in vigoare noua noastră Constituţie. D. de Valera a citat articole din Constituţia statului Erie, inclusiv un articol în care se afirmă că, statul este „suveran, independent şi democrat”, adăugând: „Statul ale cărei instituţii corespund acestor articole, pare a fi pentru mine în mod evident o republică”. El a citat apoi definiţiile republicii din ,,New Standard Dictionary” „Encycloedia Britannica” şi „Encyclopedia Americana”, ry”. ..Encyclopaedia Britannica” republica este un stat in care puterea supremă se află în mâinile poporului sau a unor împuterniciţi ai săi, aleşi de el, cărora poporul le-a dat puteri suficiente pentru ca să poată aduce la îndeplinire Îndatoririle ce ie revin. D. de Valera a subliniat: „Dacă cineva persistă în a susţine că statul nostru nu este o republică, eu nu pot discuta cu el deoarece nu avem un limbaj comun. S-a spus că, deoarece avem o lege a relaţiilor externe din 1936, statul nostru este o Monarhie. Eu nu cred că vreun expert juridic de seamă în materie constituţională va încerca să sprijine această teză. Prin această lege, atâta timp cât noi suntem asociaţi cu Australia, Canada, Anglia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud, şi atâta timp cât Regele recunoscut de aceste naţiuni ca simbol al cooperării lor continuă să acţioneze în numele fiecăreia dintre aceste naţiuni in baza sfaturilor ce i se dau de guverne în ce priveşte numirile reprezentanţilor diplomatici şi consulari şi încheerea acordurilor internaţionale. Regele astfel recunoscut are îngăduinţa şi autorizaţia de a acţiona în numele nostru în aceste scopuri aşa cum a fost sfătuit şi atunci când a fost sfătuit de guvern. Această lege a relaţiilor externe este o lege care ne dă putinţa pur şi simplu să practicăm politica externă a statului în domeniul relaţiilor internaţionale aşa cum s-a indicat şi prevăzut în articolul 29 din Constituţie şi nimic mai mult. Acesta poate fi considerat un aranjament unic. Poziţia noastră în concepţia mea, este următoarea: „Suntem o republică independentă asociată în domeniul politicei noastre externe cu statele Commonwealthului britanic. Ca bază a acestei asociaţii, dispunem de procedura prevăzută în legea relaţiilor externe, în baza căreia Regile acţionează pentru noi in conformitate cu sfaturile ce i se dau în anumite chestiuni specifice din domeniul relaţiilor noastre externe”. Deputatul independent James Dillon a întrerupt pe d. de Valera întrebându-l: „Suntem sau nu suntem membri ai Commonwealthului britanic?” D. de Valera a răspuns: „Aceasta nu este o întrebare în legătură cu care să-mi stea la dispoziţie tot materialul necesar pentru a da un răspuns concluziv. Acesta depinde de elementul esenţial al Constituţiei Commonwealthului britanic. Commonwealthul britanic pretinde a fi un organism plastic şi în permanentă devenire şi oamenii politici ai Commonwealthului au adoptat, după părerea mea, părerea lui Joseph de Maistre că „nu toate sistemele există chestiuni cari este mai înţelept să fie lăsate nedefinite”. Pot numai să spun că, fără nici o cerere, aluzie sau sugestie din partea noastră, în ziua intrării in vigoare a Constituţiei statului Erie, de la Doenings Street s’a dat publicităţii următorul comunicat: „Guvernul Majestăţii Sale Regelui Angliei a luat in considerare poziţia creiată prin noua Constituţie, care a fost aprobată de guvernul statului Eire liber irlandez in Iunie 1937 şi care a intrat în vigoare in ziua de 29 Decembrie. El este dispus să socotească Noua Constituţie ca neafectând o alterare fundamentală în poziţia statului liber irlandez ce urmează a fi numit pe viitor Eire sau Irlanda la calitatea sa de membru al Commonwealthului britanic". „Canada Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud au căzut de acord cu această hotărîre. Dar guvernul nostru nu s’a simţit obligat să facă vreun comentariu. Noi nu putem decât accepta declaraţia guvernului britanic ca exprimând un punct de vedere luat de el in deplină cunoştinţă a poziţiei noastre din acea vreme şi, după cum ştie oricine, de atunci încoace nu s’a produs nici o schimbare constituţională sau de altfel pare să modifice situaţia”. D. de Valera a făcut aceste declaraţi cerând un vot al Dail-ului asupra politicei externe în calitatea sa de ministru de afaceri străine. In desbaterea care a urmat, generalul Mulcahy, leaderul opoziţiei a spus că Eire este un stat membru al Commonwealthului britanic ..firii nici un echivoc”. El a adăugat că vrea să ştie „pentru ce Erie nu este reprezentat in consiliul aerian al Commonwealthului”, adăugând: „Oare in conversaţiile comerciale din viitoarele 12 luni, vom putea să beneficiem de clauza preferenţialăimperială, care urmează a fi adoptată în interiorul Commonwealthului?” D. James Dillon, care a cerut d-lui de Valera să facă o declaraţie precizând dacă statul Erie este sau nu o republică, a spus: „Dacă cineva ar întreba pe un american ce este ţara sa, el ar răspunde că este o republică. Dacă cineva l-ar întreba pe un olandez ce este ţara sa, acesta ar răspunde că este o Monarhie. Dar când eu îl întreb pe d. de Vaiera ce este Erie, d-sa imi răspunde* „Caută în „Encyclopaedia Britanică”. Londra, 18 (Rador). — Redactorul diplomatic al agenţiei „Reuter)) scrie că, după părerea generală ce domneşte la Londra, declaraţia d-lui de Valera prin care primul-ministru al statutului Eire a definit caracterul acestui Stat, nu aduce nicio schimbare in relaţiile dintre Eire şi Marea Britanie. INSFÂRŞIT, ACASĂ Scena fericită pe care o reprezintă fotografia noastră se petrece în clipa aceasta în milioane de căminuri — în România ca şi în Statele Unite, Uniunea Sovietelor şi In Anglia, pretutindeni , unde soldaţii cari au du« la bun sfârşit războiul dl» Euro®» eş înapoiază acasă