Universul - Provincie, iulie 1945 (Anul 62, nr. 144-170)

1945-07-22 / nr. 162

".nul 4 al 8 lea PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „universul« s.A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilr­ov ®/B||U % EXEMPLARUL 40 LEI Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir. 0­1* P. T. T. Nr. 24 464/9­9 URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 APROVIZIONAREA In alţi ani, sezonul de vară a­­vcea o uşurare simţitoare în ondiţiunile de aprovizionare ale opulaţiei, odată cu apariţia ver­­eţurilor, zarzavaturilor, legumi­­oaselor, brânzeturilor şi altor roduse alimentare de sezon pe are zeiţa Abundenţa le revărsa­­cu prodigalitate din­ cornul ei mi­raculos pe toate pieţele de desfa- Icere ale ţării. Şi anul acesta am aşteptat vara stăpâniţi de aceeaşi frenezie a belşugului şi înseninaţi de ace­leaşi speranţe într’o aprovizionare mai ieftină şi mai lesnicioasă, care a fost totdeauna apanagiul acestui blagoslovit anotimp. Mi­racolul însă nu s’a produs. Produsele fermelor şi grădină­­iilor soseau cu ■ re sgârcenie pieţele citad’r i se vindeau preţuri ameţitoare.­­ Ne-am zis: Aşa-i la început. Suntem în epoca trufandalelor, a produselor de seră şi acestea cer îngrijiri speciale, care costă scump. Să aşteptăm producţia normală, producţia în massă. Vom avea atunci de toate şi la preţuri pentru toate pungile. A sosit, în fine, şi această pro­­­ducţie — mai sincopată şi mai sărăcăcioasă poate decât în alţi fani — dar fără să aducă o scă- idere a preţurilor la un nivel mai­­potrivit cu puterea de cumpărare­­a majorităţii consumatorilor. Ba,­­după o scurtă perioadă de stabi­lizare în jurul unui preţ, ten­­­dinţa în loc să rămână cel puţin staţionară, dacă nu coborîtoare, cum era firesc,în toiul marii pro­ducţii, am avut de înregistrat nouă urcări, la foarte multe pro­duse prețul apropiindu-se de ni­velul trufandalelor­ Astfel mazărea a revenit la * 1 2 3 * 5 6 7 * 9 10 1 12 13 590—600 lei kg. dela 180—200, cu cât se vindea săptămâna trecută; cartofii la 600—700 lei kg., dela 300; roșiile la 1200—1500, după ce coborîseră la 600—800 lei kg. Cu preţul verzei, al cepei, al usturoiului şi ridichilor de lună, ac­el­aş joc capricios. Cauza? In niciun caz nu trebue s’o căutăm in deficienţa producţiei, care, cantitativ, e de natură să acopere cu prisosinţă nevoile consumului în toate comparti­mentele. După evaluări aproxi­mative, recolta de mazăre se ri­dică anul acesta la 9000—10.000 vag., depăşind cerinţele consumu­lui intern, care, în genere, se li­mitează la folosirea ei sezonală în stare crudă şi foarte puţin, us­cată. In ce priveşte roşiile, anul a­­cesta dau o producţie excepţio­nală, atât cantitativă cât şi cali­tativă. Este anul lor, cum este de fapt şi anul strugurilor, care de­­asemenea ating o productivitate peste comun. Dar aceeaşi bună producţie am avut anul acesta şi la cireşe, vi­şini, caise, fără ca aceasta să fi influenţat serios nivelul exage­rat al preţurilor. Atunci, unde găsim explicaţia? O găsim în însăşi starea de provizorat în care se află eco­nomia ţării, în toiul sforţărilor ei de a trece de la haosul şi dezorga­nizarea în care a lăsat-o războiul, la o aşezare nouă, care să însem­ne un echilibru mai ordonat, mai echitabil şi mai temeinic decât până acum. încercarea de a disci­plina producţia, distribuţia şi consumul într-o conjunctură la­bilă de cereri mereu sporite în raport cu oferta, de fluctuaţii ale preţurilor, de lipsuri greu de re­mediat în reţeaua transporturilor, de justă remuneraţie a muncii şi a drepturilor producătorilor, de tendinţe speculative şi de para­zitism comercial care se inter­pune între producător şi consu­mator în lipsa unui contact orga­nizat între ei, fireşte că se va lovi de greutăţi la fiecare pas şi va cere timp şi îndelungi sfor­ţări până să ajungă la rezultate pozitive. Dacă producţia poate fi mai uşor controlată, susţinută şi pusă la punct, într’un plan­ metodic de reorganizare, colectarea, circula­ţia şi distribuţia producţiei sunt mai greu de cuprins într’un sis­tem controlat şi bine disciplinat. Cooperaţia şi instituţia econo­­matelor (deşi ele înseşi în plină reorganizare), împreună cu aso­ciaţiile de negustori cinstiţi, pot constitui o bază serioasă de spri­jin a unei bune aprovizionări. Dar pentru ca activităţile lor să conducă la rezultatele dorite, ele trebue să fie secondate de cola­borarea producătorului, care el însuşi trebue să fie organizat în vederea depozitării, conservării, ambalării şi bunei prezentări a produselor sale, în scopul comer­cializării lor. Completarea şi coordonarea sforţărilor acestor principali fac­tori, sprijinite pe un sistem su­ficient de finanţare şi pe mobi­lizarea în acest scop a mijloace­lor de transport necesare, for­mează în prezent ordinea de bă­­tae a autorităţilor noastre de r­e­­sort, în scopul de a îmbunătăţi condiţiunile generale de aprovi­zionare ale ţării, înlăturând hao­sul şi arbitrarul de până acum. Cabinetul 5 de instrucţie al­ Tri­bunalului poporului a alcătuit ur­mătoarea ordonanţă definitivă în cazul celui de al 6-lea tor de cri­minali de război. Noi, C. Mocanu, Acuzator Public al Cab. V Instrucţie de pe lângă Trib. Poporului cu sediul în Bu­cureşti B-dul Ferdinand Nr. 92. Având în vedere că disp. art. 5 din d. Lege Nr. 312/945. Având în vedere Jurnalul Con­siliului de Miniștri Nr. 188 din 29 Ianuarie 1945 publicat în Monito­rul Oficial Nr. 38 din 16 Februarie 1945, comunicat nouă cu adresa Nr. 4 a d-lui Acuzator Public Șef al acestui tribunal. Având în vedere actele de ins­trucţie dresate în cauză Având în vedere dispoziţiunile art. 7 din d. lege Nr. 312/945 Am procedat la instruirea urmă­torilor criminali de război: 1. — G-ral MIHAIL ILIESCU de ani 53, în prezent arestat; 2. — Colonel URSULEANU OC­­TAVIAN de ani 49, domiciliat în C. Lung jud. Muscel. 3. — Colonel POP LEONIDA de ani 59, în prezent arestat; 4 — Locotenent HERGHELE­GIU AUREL de ani 27, în prezent arestat* 5. —’Plot. TEODORESCU CON­STANTIN de ani 39, în prezent arestat* 6. —' Plot. CONSTANTINESCU DUMITRU de ani 32, în prezent arestat* 7. —’plot. TERTELEANU DU­MITRU de ani 43, în prezent ares­tat;3. — Serg. Maj. LUNGU AUREL de ani 26 în prezent arestat; 9. — Locot. PANDREA VICTOR în prezent dispărut; 10. — ALEX. PIERDEVARA, zis Sura In prezent dispărut; 11. — APOLOZAN TEODOR, șef de fermă Suhaia Balka, cu ultim domiciliu cunoscut la Suhaia Bal­­ka — Transnistria; 12. — KIS PAVEL, fost șef fer­mă la Suhaia Balka cu ultim do­miciliu cunoscut la Suhaia Balka­­— Transnistria; 13. — CALIMAN FRANTZ, Jan­darm din regiunea Berezofca fugit de sub escortă.­­ EXPUNEM URMĂTOARELE: Judeţele Transnistriei au fiecare istoria lor lugubră, dar dacă ar trebui să decernăm un premiu de întâietate pentru întâmplările­­ lor sinistre, bestiale, atunci desigur jud. Berezovka, faimoasa localita­te Mostovoi, ar lua premiul I. Mostovoi un nume de groază pen­tru toţi cei atât de puţini care trecând pe acolo, au supravieţuit nopţilor­­apocaliptice din „Caste­­lul” blestemat. Acolo erau cazaţi toţi cei care trimişi în lungi con­voaie din oraşele ţării româneşti, din Chişinău,­ din Tiraspol sau O­­desa, urmau să fie executaţi după metodele „apusene”. Pe zidurile castelului, mărturii ale bestialită­ţilor se întindeau pete de sânge ale celor ucişi, urme de gloanţe şi inscripţiile mai ales inscripţiile sfâşietoare ale celor ce aşteptau dintr’un moment într’altul să fie­­ ucişi. ^^Acuzatul General MIHAIL ILI­.-■cu, în calitate de Inspector Ge­­al Jandarmeriei din Trans­­^stria, se face vinovat că în acea­­calitate a ordonat ofiţerilor de ^■ndarmi din subordinele sale ^ ^»ocedeze la împuşcarea evreilor ^Bportaţi din ţară în Transnistria. ^■din pe care subalternii l-au şi adus în fapt. ^■Astfel prin luna Mai 1942, ordonă «heronic să fie executaţi un lot de 1­0 persoane, ordin primit de acu­­■atul Lt. Herghelegiu Aurel şi e-­xecutat chiar în cursul zilei pri­­■hirii ordinului în corn Visoli. „ De asemeni acuzatul în anul ■1942, luna Mai, ordonă Lt. Iorda- I ehie să predea pentru execuţia­­formaţiilor S. S. germane un or­a de 800 de persoane, venite de in­troapunarca în Colosofca, ordin pe ofiţerul subaltern d exechă S^fcocmai, predând nemţilor lotul S^Lk­ care este în întregime împu*­­jjjH iar cadavrele arse în cuptoare special amenajate în acest scop. Acuzatul Colonel LEONIDA POP, în calitate de prefect al ju­deţului Berezovca se face vinovat că a dus politică de distrugere a elementului evreesc deportat din ţară şi din Transnistria şi în spe­cial a convoaielor de evrei ce so­seau de la Odesa. Acuzatul se face deasemeni vi­novat că în realizarea scopului de exterminare a populaţiei de ori­gină semită, a supus-o la munci excesive în fermele raioanelor din jud. Berezofca fără alimentare. In complicitatea coloniilor ger­mane din jud. Berezofca şi în spe­cial cele din­ Rastadt şi Visoli a exterminat o parte din populaţia evreească localnică şi deportată. In adevăr, acuzatul în calitate de prefect al jud. Berezofca avea ca organ în subordine de execuţie jandarmeria şi poliţia. In atribu­tul acestora din urmă era menţi­nerea ordinei şi siguranţei, pri­mind ordin în acest sens direct şi exclusiv de la prefect conform or­donanţelor şi normelor ce condu­ceau la acea vreme Transnistria. Ca hitlerist notoriu decorat cu cea mai înaltă distincţiune germa­nă dela acea dată, şi în realizarea scopului de distrugere a elementu­lui evreesc, foloseşte jandarmeria în complicitate cu coloanele ger­mane şi anume cu formaţiile ger­mane S. S. din localităţile: Ras­­stadt, Visoli, Lietenfeld şi Landau pentru măcelărirea prin împuşcare a zeci de mii de persoane care în prealabil erau jefuite. Deasemeni din ordinul său, sau cu consimţământul tacit al său, internaţii întrebuinţaţi la munci a­­gricole la fermele prefecturii, erau supuşi la munci excesive şi înfo­metare în scop de exterminare, mulţi dintre ei fiind executaţi prin exerciţii de tir în parcul fer­mei de către agronomii: Apolozan Teodor şeful fermei Suhaia Balca şi Kis Pavel, ajutorul său. Acuzatul HERGHELEGIU AU­­REL, în calitate de ofiţer jandarm în regiunea Berezofca, se face vi­novat că în această calitate ordonă execuţii, măitratează ţi jefueşti deportaţii şi populaţia iogarnică. In adevăr, în luna Mai 1942, sub pretext că ar fi primit un ordin te­lefonic, execută în comuna Visoli 300 de deportaţi, fapt recunoscut la interogator de acuzat, împreună cu ceilalţi coinculpaţi, Terţeleanu Dumitru si Constantinescu Dumi­tru.In acelaş timp acuzatul se face vinovat de jaf constând în aceia că, înainte de executare victimele au fost desbrăcate în pielea goală. Acuzatul URSULEANU OCTA­­VIAN, în calitate de comandant la regiunea jandarmi Berezovica, de la 25 Oct. 1942 şi până la evacuare, se face vinovat de faptul că, din ordinul său au fost predaţi nem­ţilor şi executaţi deportaţii ordo­nând şi subalternilor săi execuţii. Acuzatul TERTELEANU DUMI­TRU, plutonier jandarm, coman­dant al postului jandarmi Mosto­voi, se facă vinovat de jefuirea, maltratarea şi executarea deporta­ţilor aflaţi în puterea sa, din pro­prie iniţiativă cât şi pe bază de ordine verbale. Astfel în luna Septembrie 1942, organizează jefuirea unui lot de 900 de persoane sosite din ţară la Mostovoi în complicitate cu ceilal­ţi coinculpaţi Lungu Aurel, Căli­­man Frantz, Alex. Pierdevară şi Papuc, cu care ocazie schingâneş­­te îngrozitor pe cei ce se opuneau a fi jefuiţi. Acuzatul participă efectiv cu plutonul ce-i comanda la executa­rea unui lot de 300 de persoane în comuna Vişoli. Deasemeni acuzatul se face vi­novat de execuţii­ individuale să­vârşite în Mostovoi pe baza ordo­nanţei nr. 23 a celor ce erau prinşi în afara ghetoului sau a lagărului de represalii. Acuzatul LUNGU AUREL, ser­gent major, ajutorul acuzatului Terleţeanu Dumitru, se face vi­novat de maltratări bestiale, ja­furi şi execuţii săvârşite în rând(Continuare in pag. 2-a) TRIBUNALUL POPORULUI Ordonanţa definitivă în procesul celui de al 6-lea lot de criminali de război REGINA ALEXANDRA A IUGOSLAVIEI A NĂSCUT UN BĂIAT Londra, 18 (Rador). — Regina Alexandra a Iugoslaviei a dat naştere Marţi seara unui băiat la Londra. Comunicatul dat de Casa Re­gală a Regelui Petru anunţă că atât Regina, cât şi noul născut care este Moştenitorul Tronului, sunt sănătoşi. Regina Alexandra a Iugosla­viei este vara Ducesei de Kent și fiica Regelui Alexandru al Greciei. Căsătoria Reginei Alexandra cu Regele Petru a avut loc la Londra în Martie 1944. BELGIA ARE NEVOIE DE MONARHIE, A DECLARAT PRIMUL MINISTRU Bruxelles, 18 (Rador). — Pos­tul de radio Bruxelles a anunţat că d. van Acker, preşedintele consiliul de miniştri, a repetat în Senat Marţi după amiază decla­raţia pe care o făcuse mai înainte în Adunarea Deputaţilor cu pri­vire la poziţia Regelui Leopold. El a adăugat: „Ţara are nevoe de Monarhie, aşa după cum are nevoe de pâine. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru a împiedeca ţine­rea actualelor desbateri. Sunt primul care să le regret, dar ele au devenit necesare în interesul ţării". ★ Bruxelles, 18 (Rador), — Comi­siunea de justiţie a Senatului S’A reunit Miercuri dimineaţă în prezenţa primului ministru van Acker şi a ministrului de externe Spaak. Comisiunea a examinat proiec­tul de lege votat Marţi de Ca­meră pentru asigurarea execută­rii art. 82 din Constituţie. Cu 11 voturi contra 7, Comisiunea s-a pronunţat pentru adoptarea pro­iectului. Părerea minorităţii va fi men­ţionată pe larg în raportul Co­­misiunii către Senat. Aripa dreaptă a Senatului a ţinut şi ea Miercuri dimineaţă o şedinţă, în care a hotărît în una­nimitate să voteze contra proiec­­tu­lu­i, ,. ŞAPTE ANI D£LA BOAREA REGINEI MĂRIA S’au împlinit şapte anii dela moartea neuitatei şi marei Re­gine Maria. Gândurile tuturor românilor se împletesc în a­ceasta tristă aniversare a dis­pariţiei Aceleia al cărei chip luminat de bunătatea ei sufle­tească trăeşte atât de viu în sufletul românesc. Cu cât a trecut vremea cu atât personalitatea Reginei Ma­ria, se înalţă în conştiinţele neamului. Numele ei rămâne pe veci legat de cele mai mari momente ale istoriei noa­stre la care ea a participat cu atâta credinţă, cu atâta elan, cu atâta devotament. De nu­mele Ei şi al soţului Ei, mare­le Rege Ferdinand se leagă glorioase pagini de istorie. Să ne închinăm gândurile şi simţimintele noastre către Aceea care a fost atât de stră­lucită Regină şi a cărei bună­tate sufletească a alinat atâtea dureri şi a încurajat atâtea speranţe. masa oferită DE CĂTRE d-nii A. D. KRUTIKOV §i A. N. RNOGHENOV In ziua de 17 Iulie a.c., primul locţiitor al Comisarului Poporu­lui pentru comerţul exterior al Uniunii Repu­blicelor Sovietice Socialiste, d. A. D. Krutikov, şi împuternicitul Comisariatului Po­porului pentru comerţul exterior al U.R.S.S. în România, d. A. N. Finoghenov, au dat o masă în cinstea guvernului român şi a cercurilor economice româneşti. Din partea guvernului român au luat parte d-nii: dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri; Gh. Tătărescu, vicepre­şedintele consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine; Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul co­municaţiilor; Lucreţiu Pătrăşca­­nu, ministrul justiţiei; Mircea Durma, ministrul finanţelor; Lo­­tar Rădăceanu, ministrul muncii;­ Teohari Georgescu, ministrul a­­facerilor interne; A. Bejan, mi­nistrul industriei şi comerţului ; Tudor Ionescu, ministrul mine­lor; gen. C. Vasiliu­ Răşcanu, mi­nistrul de război; Mircea Sola­­colu, comisar general al comer­ţului exterior pe lângă ministe­rul industriei şi comerţului; gen. Emanoil Ionescu, ministru sub­secretar de stat al aerului; con­tra­amiral Bărbuneanu, ministru subsecretar de stat al marinei ; Al. Alexandrini, subsecretar de stat la finanţe; I. Gh. Maurer, sub­secretar de stat la comunicaţii ; Vasile Stoica, secretar general la ministerul afacerilor străine; Emil Botnăraş, secretar general al Preşedinţiei consiliului. Deasemenea au mai luat parte d-nii : C. Tătăranu, N. Malaxa, Auschnit, Scanaşi, gen. V. Dom­brovski şi alţii. Din partea sovietică au parti­cipat : locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control, gene­ralul colonel de tancuri, d. I. Su­­saikov; consilierul politic pe lângă Comisia aliată de control, ministru plenipotenţiar CL I şi trimis extraordinar, d. A. P. Pav­lov; şeful de stat major al Comi­siei aliate de control, general-lo­­cotenent, d. V. P. Vinogradov ; general-locotenent aviator, d. A. Avievici; general-maior de gardă, d. V. Moscvitin; general-maior al aviaţiei, d. Perevin; consilier D. Iacovlev; d. I. Stupin; d. G. Go­lubev; prof. I. Frey; prof. A. Ke­lin; prim secretar de legaţie N. Korj; prim secretar de legaţie S. Dangulov; d. Ramzaiţev; d. L. I­rasnov şi alţii. Masa s’a desfășurat într’o at­mosferă de caldă prietenie. Siria bântuită de lăcuste Damasc, 18 (Rador). — Lupta contra lăcustelor ce au bântuit Siria a fost încoronată de succes deplin. Dacă se ţine seama de teama ce a domnit, pagubele cauzate de acest flagel au fost relativ mici. Autorităţile militare britanice au acordat un ajutor preţios prin aceea că au pus la dispoziţia a­­gricultorilor materialele chimice şi mijloacele de transport nece­sare. i Nr. 162. - Dumi­i­să 22 Mie 1945» .4 PAGINI APARE SUB CONDUCE­­REA UNUI COMITET DE DIRECJIE * CONFERINŢA DE LA POTSDAM E IN PLINĂ DESFĂŞURARE Potsdam, 18 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Reuter“ co­munică : : Conferinţa Marilor Trei, — me- I reu urmărită în taină — se gă­sea Miercuri seara in plină des­făşurare. Sunt indicaţii, din tot mai deseie discuţii dintre şefii de­­ stat şi miniştrii lor de externe, că­­ actualmente sunt examinate pro­­­­bleme deosebit de importante. Preşedintele Truman, însoţit de­­ generalul de brigadă Harry Vau­­­­ghan şi de căpitanul James Var­­l­­ament, aghiotantul său militar I şi naval, şi de secretarul său, d.­­ Charles Ross, au făcut Miercuri la amiază o vizită d-lui Churchill. Pe când preşedintele Truman şi suita sa străbateau pe căldura mare de la Potsdam scurta dis­tanţă ce desparte zona delegaţiei nordamericană de zona britanică, d. Churchill şi d-ra Mary Chur­chill au ieşit în întâmpinarea lor, părăsind vila în care locueşte primul ministru pe malul lacului. Preşedintele Truman a fost sa­lutat de o gardă de onoare, în timp ce o orchestră militară cânta Imnul Naţional nordamerican, cu care prilej d. Churchill a luat poziţia de drepţi. Preşedintele Truman, îmbrăcat într’un costum de vară deschis şi purtând o pă­lărie cenuşie cu borurile late, a trecut în revistă garda şi a adre­sat cuvântul mai multor membri ai ei. După o scurtă convorbire pe terasa cu vederea către lacul is­toric, d. Churchill şi preşedintele Statelor Unite au luat dejunul împreună, după care au avut o conferinţă. Nu a fost nimeni alt­cineva de faţă. In acelaşi timp, d. James Byr­nes, secretarul departamentului de stat, a luat masa cu d. Eden la vila unde locueşte ministrul de externe britanic. Mai târziu, d-nii Churchill şi Truman s-au întâlnit cu cei doi miniştri de externe, cu care au stat de vorbă timp de câteva mi­nute. In cursul după amiezii, preşe­dintele U­llman şi d. Byrnes s’au­ aranjat să facă o vizită genera­­lissimului Stalin pentru a dona serie de conversaţii cu el. In conformitate cu precedentul dela conferinţele anterioare al« Marilor Trei şi cu regulile fixate pentru actualele discuţii, nu este de aşteptat să se dea vreo indi­­caţie cu privire la chestiunile discutate. O atitudine asemănătoare s’a adoptat şi cu privire la întreve­derile dintre şefii de stat major militari navali şi aerieni şi cei Trei Mari. VIN COPIII ORFANI DIN MOLDOVA Cine sunt aceşti copii şi de unde vin Joi dimineaţă a sosit în Capitală primul tren cu copii or­fani din regiunile mai greu în­cercate de urgia războiului hitle­rist. Crunt loviţi de o soartă ne­miloasă ei aşteaptă un ajutor grabnic şi eficace. Aceşti copii sunt copiii Moldo­vei.Sunt copiii acelei părţi din tru­pul ţării româneşti care a cunos­cut şi a suferit mai mult de pe urma grozăviilor războiului. Ei sunt victimele cele mai ne­vinovate şi cele mai impresio­nante ale barbariei fasciste. Fascismul le-a răpit tot ce în­semna pentru ei bucurie în viaţă: căldura dragostei părinteşti, at­mosfera prietenoasă a căminu­­rilor, voioşia şi lipsa de griji a copilăriei. Răsboiul declanşat de crimina­lii nazişti a schimbat faţa pă­mântului Moldovei. Sate şi oraşe au fost prefăcute în mormane de ruine şi cenuşe. Alungaţi de la vetrele lor, orfa­ni, pribegi, aceşti copii au su­pravieţuit foametei şi molime­lor. Ei s’au călit de timpuriu în lupta cu greutăţile vieţii. CUM SUNT ADUŞI ŞI DUPĂ CE CRITERII Pentru uşurarea operaţiuni­lor de colectare a acestor copii, prin grija organizaţiunilor Apă­rării Patriotice regionale şi lo­cale, s-au creiat Centre de colec­tare în capitalele judeţelor din fosta zonă de front. Aceste centre erau prevăzute iniţial pentru o capacitate de 50 locuri. Numărul mare de copii care au fost aduşi la aceste cen­tre, de îndată ce ele au fost puse în funcţiune a impus necesitatea sporirii capacităţii lor de la 50 la 100. Asemenea centre funcţionează în prezent în oraşele Iaşi, Fălti­ceni şi Suceava. Copii au fost admişi la aceste centre în raport cu urgenţa şi gravitatea cazurilor, dându-se precădere celor orfani de ambii părinţi, fără rude sau alţi spri­jinitori. CUM SUNT ADĂPOSTIŢI LA IAŞI Apărarea Patriotică cu spriji­nul autorităţilor locale a amena­jat în fostul local al Şcoalei de Arte F­ur­oase, un centru de co­cu o capacitate de 12­ lectare locuri. Acest centru funcţionează în condiţii foarte bune. Tot în Iaşi, Crucea Roşie şi Comandantul corpului IV Teritorial a pus la dispoziţie în mod provizoriu trei încăperi din Căminul militarilor în trecere. Aici sunt adăpostiţi încă 120 co­pii în condiţiu­ni care lasă de do­rit. A fost nevoie să se folosea­scă şi acest Cămin, impropriu, a­­tât ca local cât şi ca amenajare, în ultimul moment, deoarece ca­pacitatea Centrului de colectare organizat de Apărarea Patriotică a fost depăşită chiar din prima zi a punerii sale în funcţiune, în timp ce din zonele devastate de răsboiu din judeţul Iaşi conti­nuau să sosească în număr din ce în ce m­ai mare orfanii. Cu prilejul primei co­nferinţe regionale a Organizaţiei Apără­rii Patriotice din Moldova, am vizitat împreună cu d. secretar general I. Ştaer şi Grigore Gea­mănă de la Ministerul de Interne, aceste centre de colectare. Am rămas impresionaţi de transformarea acestor orfani în cele câteva zile petrecute în Cen­tru, l-am găsit îmbăiaţi, curat îmbrăcaţi, bine îngrijiţi şi bine hrăniţi. In jocurile şi cântecele lor vo­ioase arătau că dragostea cu care îi înconjoară ,poporul înlesneşte vindecarea sufletelor lor rănite. CE VOR DEVENI ACEŞTI COPII Orfanii din Moldova, victimele răsboiului hitlerist, sosesc astăzi în capitala Ţării. Trebueşte ca această zi să fie o sărbătoare a conştiinţei noastre naţionale. Să primim aceşti copii cum am primi pe proprii noştri copii, de care am fi fost despăr­ţiţi multă vreme. Să arătăm că într’adevăr po­porul român este gata cu grija lui să le creieze o nouă familie. Biroul judeţean de Asistenţă socială al Apărării Patriotice, a amenajat pentru găzduirea lor un pavilion la Căminul Vânzătorilor olteni de la Obor. Aici vor locui 120 de orfani. Un număr de 120 orfani vor merge la Preventoriul Şanţuri din judeţul Braşov. Organizaţiile patriotice şi de a­(Continuare in pag. 2-a) m ZVONURI REFERITOARE LA O PREDUSA DEBARCARE A LUI HITLER IN AMERICA din oceanul Antarctic, submarin care acum opt zile s’a predat autorităţilor navale argentiniene din Mar del Plata, o altă ştire a anunţat că Hitler şi Eva Braun au debarcat în Argentina. Washington, 18 (Rador). — Un purtător de cuvânt al departa­mentului de stat a anunţat Marţi că ambasada Statelor Unite din Bueonos Aires va face cercetări în legătură cu ştirea că Hitler şi Eva Braun, care — după cum se afirmă — s’ar fi căsătorit cu fos­tul şef al statului german, s’ar afla în Argentina. Corespondentul agenţiei „Reu­ter“ precizează că, după ştirea apărută în ziarul „Critica“ din Buenos Aires afirmând că Hitler şi Eva Braun ar fi debarcat de pe ■ pe un submarin german pe coasta un submarin german pe o insulă Argentinei I Buenos Aires, 18 (Rador). — D. Ameghino, ministrul de afaceri străine al Argentinei, a desmin­­ţit că există vreun adevăr în şti­rile că Hitler şi pretinsa sa so­ţie Eva Braun ar fi debarcat de ESTE IRLANDA REPUBLICĂ? Declaraţiile primului ministru d. de Valiera Dublin 18 (Rador). — D. Eamon de Valera, primul ministru al sta­tului Eire, a ţinut Marţi seara o cuvântare în Dail în care a spus in esenţă că Eire este o republică, care în acelaşi timp este membră a Coracanwealthulu­i britanic. In această cuvântare, care a fost așteptată cu mare nerăbdare de când acum o săptămână d. de Va­lera afirmase că Elie este un stat republican, primul ministru a de­clarat între altele: „Statul este ceea ce este, iar nu ceea ce spun eu că este. Cum poate fi clasificat din punct de vedere po­litic statul nostru, — aceasta este o chestiune ce urmează a fi rezol­vată nu prin ceea ce afirmă o per­­soană, ci prin au­toritatea Constitu­ţiei statului şi prin examinarea le­gilor sale fundamentale. Elie a devenit republică inde­pendentă în ziua de 29 Decembrie 1937, zi în care a intrat in vigoare noua noastră Constituţie. D. de Valera a citat articole din Constituţia statului Erie, inclusiv un articol în care se afirmă că, statul este „suveran, independent şi democrat”, adăugând: „Statul ale cărei instituţii corespund acestor articole, pare a fi pentru mine în mod evident o republică”. El a citat apoi definiţiile repu­blicii din ,,New Standard Dictiona­ry” „Encycloedia Britannica” şi „Encyclopedia Americana”, ry”. ..Encyclopaedia Britannica” republica este un stat in care pu­terea supremă se află în mâinile poporului sau a unor împuterniciţi ai săi, aleşi de el, cărora poporul le-a dat puteri suficiente pentru ca să poată aduce la îndeplinire Înda­toririle ce ie revin. D. de Valera a subliniat: „Dacă cineva persistă în a susţine că sta­tul nostru nu este o republică, eu nu pot discuta cu el deoarece nu a­­vem un limbaj comun. S-a spus că, deoarece avem o le­ge a relaţiilor externe din 1936, sta­tul nostru este o Monarhie. Eu nu cred că vreun expert juridic de seamă în materie constituţională va încerca să sprijine această teză. Prin această lege, atâta timp cât noi suntem asociaţi cu Austra­lia, Canada, Anglia, Noua Zeelan­­dă şi Africa de Sud, şi atâta timp cât Regele recunoscut de aceste naţiuni ca simbol al cooperării lor continuă să acţioneze în numele fiecăreia dintre aceste naţiuni in baza sfaturilor ce i se dau de gu­verne în ce priveşte numirile re­prezentanţilor diplomatici şi consu­lari şi încheerea acordurilor inter­naţionale. Regele astfel recunoscut are îngăduinţa şi autorizaţia de a acţiona în numele nostru în aceste scop­uri aşa cum a fost sfătuit şi atunci când a fost sfătuit de gu­vern. Această lege a relaţiilor externe este o lege care ne dă putinţa pur şi simplu să practicăm politica externă a statului în domeniul re­laţiilor internaţionale aşa cum s-a indicat şi prevăzut în articolul 29 din Constituţie şi nimic mai mult. Acesta poate fi considerat un a­­ranjament unic. Poziţia noastră în concepţia mea, este următoarea: „Suntem o repu­blică independentă asociată în do­meniul politicei noastre externe cu statele Commonwealthului brita­nic. Ca bază a acestei asociaţii, dispunem de procedura prevăzută în legea relaţiilor externe, în baza căreia Regile acţionează pentru noi in conformitate cu sfaturile ce i se dau în anumite chestiuni spe­cifice din domeniul relaţiilor noa­­stre externe”. Deputatul independent James Dillon a întrerupt pe d. de Valera întrebându-l: „Suntem sau nu sun­tem membri ai Commonwealthului britanic?” D. de Valera a răspuns: „Acea­sta nu este o întrebare în legătură cu care să-mi stea la dispoziţie tot materialul necesar pentru a da un răspuns concluziv. Acesta de­pinde de elementul esenţial al Constituţiei Commonwealthului bri­tanic. Commonwealthul britanic pretin­de a fi un organism plastic şi în permanentă devenire şi oamenii po­litici ai Commonwealthului au a­­doptat, după părerea mea, părerea lui Joseph de Maistre că „nu toate sistemele există chestiuni cari este mai înţelept să fie lăsate ne­definite”. Pot numai să spun că, fără nici o cerere, aluzie sau sugestie din partea noastră, în ziua intrării in vigoare a Constituţiei statului Er­ie, de la Do­enings Street s’a dat publicităţii următorul comunicat: „Guvernul Majestăţii Sale Rege­lui Angliei a luat in considerare poziţia creiată prin noua Constitu­ţie, care a fost aprobată de guver­nul statului Eire liber irlandez in Iunie 1937 şi care a intrat în vi­goare in ziua de 29 Decembrie. El este dispus să socotească Noua Constituţie ca neafectând o alterare fundamentală în poziţia statului liber irlandez ce urmează a fi nu­mit pe viitor Eire sau Irlanda la calitatea sa de membru al Com­­monwealthului britanic". „Canada Australia, Noua Zeelan­­dă şi Africa de Sud au căzut de acord cu această hotărîre. Dar gu­vernul nostru nu s’a simţit obli­gat să facă vreun comentariu. Noi nu putem decât accepta declara­ţia guvernului britanic ca expri­mând un punct de vedere luat de el in deplină cunoştinţă a poziţiei noastre din acea vreme şi, după cum ştie oricine, de atunci încoa­ce nu s’a produs nici o schimbare constituţională sau de altfel pare să modifice situaţia”. D. de Valera a făcut aceste de­claraţi cerând un vot al Dail-ului asupra politicei externe în calitatea sa de ministru de afaceri străine. In desbaterea care a urmat, ge­neralul Mulcahy, leaderul opoziţiei a spus că Eire este un stat­ membru al Commonwealthului britanic ..fi­rii nici un echivoc”. El a adăugat că vrea să ştie „pentru ce Erie nu este reprezentat in consiliul aerian al Common­wealthului”, adăugând: „Oare in conversaţiile comerciale din vii­toarele 12 luni, vom putea să be­neficiem de clauza preferenţială­­imperială, care urmează a fi a­­­doptată în interiorul Commonwe­­althului?” D. James Dillon, care a cerut d-lui de Valera să facă o declara­ţie precizând dacă statul Erie este sau nu o republică, a spus: „Dacă cineva ar întreba pe un american ce este ţara sa, el ar răspunde că este o republică. Da­că cineva l-ar întreba pe un olan­­dez ce este ţara sa, acesta ar răs­punde că este o Monarhie. Dar când eu îl întreb pe d. de Vaiera ce este Erie, d-sa imi răspunde* „Caută în „Encyclopaedia Brita­nică”.­­ Londra, 18 (Rador). — Redac­torul diplomatic al agenţiei „Reu­ter)) scrie că, după părerea gene­rală ce domneşte la Londra, de­claraţia d-lui de Valera prin care primul-ministru al statutului Eire a definit caracterul acestui Stat, nu aduce nicio schimbare in relaţiile dintre Eire şi Marea Britanie. INSFÂRŞIT, ACASĂ Scena fericită pe care o reprezintă fotografia noastră se petrece în clipa aceasta în milioane de căminuri — în România ca şi în Statele Unite, Uniunea Sovietelor şi In Anglia, pretutindeni , unde soldaţii cari au du« la bun sfârşit războiul dl» Euro®» eş înapoiază acasă

Next