Universul - Capitala, august 1945 (Anul 62, nr. 172-197)
1945-08-01 / nr. 172
Anul al 62-lea 4 PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 40 LEI Taxa poștală plătită In eoorom aprobării Dir. G-re P. T. T. Nr. 14 464/W» CELE DIN URMATIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU Nr. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 JAPONIA CONTINUĂ RĂZBOIUL Japonia a respins ultimatum-ul aliat de capitulare. Primul ministru japonez, Suzuki, a ţinut să precizeze această hotărâre printr’un interview care a fost difuzat de postul de radio japonez, adăugând că guvernul japonez e hotărât să continue războiul. Această hotărâre a guvernului nipon este echivalentă cu acceptarea voită, conştientă a dezastrului. Disproporţia între forţele de care mai dispune guvernul din Tokio şi forţele aliate este atât de mare, încât nici nu se mai pune chestiunea dezastrului care este cert. Totul nu mai este decât o chestiune de timp. Dacă aliaţii au socotit necesar să se adreseze naţiunii japoneze prin cunoscuta notă ultimativă, a fost tocmai pentru a o avertiza că ceea ce o aşteaptă din pricina ambiţiei nebuneşti a celor cari o guvernează, este dezastrul total. Aliaţii au voit să dea poporului japonez prilejul de a-şi evita inutile dar teribile sacrificii obligând pe cei cari o duc la pietre să accepte capitularea. Desigur nu este exclus ca, în mintea guvernanţilor japonezi, să se fi născut iluzia că rezultatul alegerilor din Anglia şi venirea la cârmă a unui guvern laburist ar putea aduce o schimbare de atitudine a aliaţilor. Ar fi o grosolană eroare. Asemenea erori au condus şi pe hitlerişti la catastrofă şi lucrurile se vor repeta şi cu Japonia. Aliaţii anglo-americani rămân neclintiţi pe aceaşi linie: războiul contra Japoniei continuă până la zdrobirea inamicului, până la capitularea lui necondiţionată. Acest lucru a fost afirmat în modul cel mai categoric de cei mai autorizaţi membrii ai partidului laburist şi confirmat, fără nici un fel de reticenţă şi fără nici un echivoc, din primul moment, de şeful guvernului britanic actual. A fost învins militarismul nazist — trebue să fie învins militarismul japonez. Noua organizar a lumii nu poate îngădui să continue a dăinui sub o formă sau alta spiritul hitlerist. Vom asista de aci înainte la o formidabilă acţiune ofensivă anglo-americană împotriva metropolei japoneze. Forţele aviatice aliate vor arunca enorme cantităţi de bombe asupra Japoniei şi distrugerile vor fi catastrofale. Şi sfârşitul va fi tot capitularea necondiţionată. Am spus şi cu alt prilej că aceasta este soarta naţiunilor cari nu găsesc în ele însele puterea de a se dezrobi, de a se salva de sub jugul unei chei de oameni roşi de ambiţii personale şi cari leagă existenţa şi soarta naţiunii de existenţa şi soarta lor. Experienţa Germaniei hitleriste n’a folosit Japoniei. Ea ţine cu orice preţ să facă singură această experienţă. O va face cu preţul dezastrului total. DESCHIDEREA PRIMEI SESIUNI PLENARE A SFÂNTULUI SINOD Te-Deumul dela Sf. Patriarhie.—Cuvântarile.—Hotărârile luate Ieri dimineață s’a deschis prima sesiune plenară a Sf. Sinod în palatul Sft. Patriarhii cu ceremonialul obicinuit. La ora 9 dim. s’a oficiat un Te- Deum de deschidere a sesiunii în biserica Sfintei Patriarhii, după care s-a trecut în sala de festivităţi a palatulu S St. Patriarhi de faţă fiind: înalt Prea Sfinţitul Patriah Nicodim al României; P. C. Pr. Constantin Burducea, ministrul cultelor; P. P. Constantinescu-Iaşi, ministrul prpagandei; înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Irineu al Moldovei; înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Nicolae al Ardealului ; Prea Sfinţiţii Episcopi ai Buzăului. Antim; Grigorie al Huşilor; Iosif al Argeşului ; Cozma al Dunării de Jos; Veniamin al Caransebeşului; Nicolae al Clujului; II-lae al Oradiei; Chesarie al Constanţei; Partenie al Armatei; Policarp al America ; Prea Sfinţiţii Arhierei: Veniamin Sinaitul; Galaction Silistreanul; Valerie Botoşăneanul; Emilian Târgovişteanul; Eugeniu Suceveanu; Atanasie Bârlădeanul; Eugeniu Suceveanul; Atanasie Bârlădeanul. Preoţii Zaharia Mântulescu, directorul cultelor; econom Gheorghe Vintilescu, directorul Sfântului Sinod ; şi diaconul Gheorghe I. Moisescu, secretarul Sfântului Sinod. Aci P. c. preot Burducea, ministrul cultelor, a dat citire decretului regal de deschidere a sesiunii Sft. Sinod. CUVÂNTĂRILE I. P. S. PATRIARH NICODIM al României, luând cuvântul, după ce salută pe cei de faţă, arată că raporturile dintre stat şi biserică sunt astăzi dintre cele mai bune. Aceasta se datoreşte faptu- i lu că majoritatea cetăţenilor statului român sunt fiii bisericii ortodoxe, iar clerul prestează un însemnat serviciu social, căci prin evanghelizare ţine poporul unit şi-l îndeamnă să fie credincios legilor statului. D. prof. P. CONSTNTINESCUIAŞI, ministrul propagandei, în numele d-lui prim ministru şi al membrilor guvernului îşi exprimă satisfacţia că sesiunea actuală e Sft. Sinod este prezidată de I. P. S. Patriarh Nicolim, acel care a înţeles adânc schimbările prin care a trecut ţara de la 23 August şi până acum şi a integrat biserica în noul spirit al vremii. Guvernul actual n’a pus niciodată problema despărţirii bisericii de stat, ci a cerut-o alături în toate marile acţiuni de îndrumare a poporului spre orizonturi mai bune şi mai fericite. P. C. preot CONST. BURDUCEA, ministrul cultelor arată că după 23 August biserica, departe de a fi potrivnică, a fost alături de schimbările nouă şi, prin aceasta, alături de popor. De aceia şi guvernul este alături de biserică, ea fiind integrată în ritmul vremii. In această privinţă delegaţia care a mers la Moscova pentru a participa la alegerea Preafericitului Patriarh Alexei este cea mai bună dovadă. Pe plan intern cuvintele I. P. S. Patriarh au avut menirea să aducă pace şi linişte în mijlocul poporului. Guvernul cere colaborarea milionară-evaghelică a bisericii cu menirea de a fi purificatoare în mijlocul poporului drept credincios. TELEGRAMELE TRIMISE Sfântul Sinod a trimis următoarele telegrame: MAIESTĂŢII SALE REGELUI MIHAI I, Sinaia Astăzi, deschizându-se Sfântul Sinod, gândurile noastre ale tuturora se îndreaptă către Majestatea Voastră, urându-Vă din bumă domnie îndelungată şi glorioasă, cu sănătate deplină, spre binele poporului şi Patriei noastre. NICODIM Patriarhul României Domnului Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Dr. Petru Groza. Bucureşti Sfântul Sinod, întrunit în Şedinţă astăzi, îşi îndreaptă către Domnia Voastră şi către întreg Guvernul Ţării urările sale de bine şi de propăşire în conducerea treburilor Statului şi Vă roagă în acelaşi timp să primiţi mulţămurile cele mai călduroase pentru tot sprijinul dat Bisericii strămoşeşti. NICODIM Patriarhul României S-a trecut apoi la lucrările propriu zise, în care Sfântul Sinod a luat act de desfiinţarea Mitropoliei Olteniei şi reînfiinţarea istoricei episcopii a Râmnicului Noului Severin, a luat cunoştinţă cu cea mai mare bucurie de reluarea legăturilor cu biserica ortodoxă rusă şi a exprimat cele mai călduroase mulţumiri înalt Prea Sfinţitului Patriarh Nicodim de felul cum a organizat şi condus primii paşi pentru reluarea legăturilor frăţeşti cu Biserica ortodoxă din U. R. S. S., şi cu capul ei, Prea Fericitul Patriarh Alexei al Moscovei, a luat cu plăcere act de înscăunarea Arhiepiscopului Canterbury Geoffrey şi de schimbul de scrisori între Eminenţa Sa şi înalt Prea Sfinţitul Patriarh Nicodim, cât şi de continuarea bunelor raporturi dintre biserica anglicană şi biserica ortodoxă română , a luat act cu multă bucurie de alegerea ca Exarh al Bisericii ortodoxe bulgare a I. P. S. Mitropolit Ştefan al Sofiei şi de comunicarea Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol că a ridicat în mod oficial schisma pronunţată în anul 1872 asupra Bisericii bulgare. S’au luat următoarele hotărâri: S’a acordat rangul de arhierei vicari P. C. Arhim. Teodor Scorobeţ la Mitropolia Sibiului cu titlul de Răşinareanul şi preotului loan Marina la Mitropolia Moldovei, cu titlul de Vasluianul. S-a acordat rangul de Arhimandriţi Protosingheilor Ambrosie Filiuţă, vicarul Episcopiei Huşilor şi Rafail Dominte, stareţul mănăstirii Suceava. Sfântul Sinod a ratificat după aceia, numirea următorilor membri delegaţi de Mitropolit în Consistoriul Spiritual Central: pr. N. Runceanu, preşedinte, dr. Vasile Constantinescu, pr. I. Scurtu, pr. Olivan Sporceanu membri, pr. Leon Dumitrăchescu, acuzator şi diac. dr. Gh. I. Moiteescu grefier. I. P. S. Patriarh Nicodem, prezidând deschiderea sesiunii. In dreapta I. P. S. pr. ministru Burducea, iar în stânga d. ministru al propagandei prol P. Constantinescu-Iaşi. TRATAMENTUL CANCERULUI LA PLĂMÂNI IN U. R. S. S. Moscova 30 (Rador). — Agenţia TASS transmite: Congresul medicilor care a avut loc la Moscova, pentru a examina problema tratamentului cancerului a ascultat marele raport al profesorului Jakos Dillon, merituos muncitor al ştiinţei în domeniul „noilor realizări obţinute în soluţionarea problemei cancerului la plămâni”. A sa a citat în faţa asistenţei mai mult de 1.000 cazuri de cancer la plămâni studiate de el într-o clinică specială. O sumă întreagă de procedee introduse în clinica lui Jakes Dillon, cum ar fi radiografia, radioscopia, analiza sputei etc., au permis diagnosticarea până la 95 la sută a cazurilor de cancer. Cea mai mare parte din savanţii lumii socotesc că, cu rare excepţii tratamentul radioterapie şi chirurgical al cancerului la plămâni s’a dovedit a fi complet ineficace şi nu a avut de rezultat decât scurtarea vieţei bolnavului. Experienţele profesorului Dillon sunt contrarii acestei păreri. Metoda sa de tratament al cancerului la plămâni, prin ajutorul razelor, a fost foarte eficace. Profesorul Jakos Dillon a sporit cu de 3 ori şi chiar de 5 ori vechea doză de raze X, îndreptate asupra sectorului plămânului bolnav de tumoare canceroasă. Expusă razelor X, această tumoare se cicatrizează cu uşurinţă. Razele X de mare tensiune, nu erau îndreptate simultan asupra întregului plămân. Partea plămânului bolnavă era împărţită în 35 40 sectoare care măsurau circa 5 centimetri. Fiecare din aceste sectoare erau expuse, din diferite puncte, efectelor razelor X de tensiune mică. Energia totală a razelor X răspândită 35-40 mici sectoare ale plămânului, atingea o doză foarte mare care vindecă plămânul fără a exercita o influenţă nefastă asupra întregului organism. Graţie acestei metode s-a reuşit a se prelungi simţitor în U.R.S.S. viaţa bolnavilor atinşi de cancer la plămâni. Din 1.000 bolnavi cari urmau tratamentul în clinica profesorului Jakos Dillon, 500 au fost vindecaţi în mod complet. La congres au asistat 10 foşti pacienţi ai lui Jakos Dillon care, cu mai mult de cinci ani înainte, intraseră în clinica profesorului, având simptomele teribilei boale. Aceşti bolnavi, precum şi sute de alţi pacienţi, şi-au redobândit sănătatea, după ce au urmat suszisul tratament și nu s’a mai produs vre-o recidivare a cancerului la plămâni. SUTUL QUINETUUH ARMATEMUBII In ziua de 30 iulie a. c, în sala de festivităţi a depoului Societăţii de Tramvaie din Bucureşti, a avut loc un festival artistic organizat de către Arlus, în cadrul căruia Quintetul Armatei Roşii a dat un concert urmat de o reprezentaţie de dansuri ale ansamblului Armatei Roşii, dirijate de către d. M. Blummn. Sala în care a avut loc acest concert era frumos pavoazată cu drapelele Statului Sovietic şi cu cele româneşti. Cuvântul de ordin al acestui festival artistic era consacrat strângerii relaţiunilor dintre U. R. S. S. şi România. Peste 5000 de spectatori, în majoritate lucrători, au asistat la această serbare care s-a bucurat de cel mai desăvârşit succes, executanţii fiind furtunos ovaţionaţi. La sfârşitul concertului un mare buchet de fiori a fost oferit ansamblului şi gintetului Armatei Roşii. io FORMIDABILĂ FORŢĂ MILITARĂ VA INVADA JAPONIA Japonia a respins ultimatumul aliaţilor New-York 29 (Rador). După cum anunţă postul de radio Tokio, primul ministru al Japoniei, Suzuki, a respins ultimatumul aliat de capitulare. Postul de radio a adăugat că într’un interview acordat ieri, Suzuki a arătat hotărârea guvernului japonez de a continua războiul. DECLARAŢIILE CONTRAAMIRALULUI RAMSEY Guam, 30 (Rador). — Contraamiralul D. C. Ramsey, șeful statului major al flotei a 5-a al Statelor Unite, într’o cuvântare rostită Duminică la radio a declarat că invazia Japoniei va fi efectuată de cea mai formidabilă forţă concentrată vreodată în elanul lategiei militare. Recapitulând distrugerile ce au fost pricinuite până astăzi forţelor de luptă japoneze şi rezumând soarta ce aşteaptă Japonia, el a spus între altele: „Inamicul nostru din Pacific poate să ignore proclamaţia ce i-a fost adresată de la Potsdam dacă vrea, dar el nu poate ignora distrugerea completă a mijloacelor sale de trai ce-i va urma în acest caz. Inamicul nostru a ales o soartă crudă. In toată istoria lumii , nu există exemplu mai strălucit de felul cum o naţiune se aruncă ea înseşi în abisul de- zastrului. Se pare că pentru japonezi limbajul bombelor şi tunurilor este singurul limbaj convenabil“. Contra-amiralul Ramsey a subliniat apoi intensificarea Moeadei exercitate asupra comunicaţiilor japoneze în Coreea, Manciuria şi China, ca şi dintre cele patru insule metropolitane principale japoneze, adăugând: „Misiunea pe care umează să o aducă la îndeplinire armata şi marina Statelor Unite şi aliaţilor săi este bine definită. Ea va fi realizată cu hotărîre, dar noi nu trebue să tragem concluzia că aceasta va fi misiune uşoară“. IN CURÂND VA LUA FIINŢĂ SOCIETATEA DE TRANSPORTURI Pf c(!Y!ETO- ROMÂNĂ T. A. R. S. Pentru a ne da seama de importanţa nouii societăţi de transporturi aeriene căreia i se pune bază acum, este bine să aruncăm o privire retrospectivă asupra activităţii aviaţiei noastre civile, vom constata atunci că traficul aerian se desfăşura numai în anumite luni ale anului, cu un utilaj uzat şi cu puţină garanţie în ceea ce priveşte securitatea. Acestei stări de fapt se adaugă seria distrugerilor cauzate de război, astfel că ne găsim azi în faţa sarcinei de a reorganiza transportul aerian pe baze largi şi solide, în aşa fel încât să corespundă nu numai procesului de refacere şi de dezvoltare al ţării noastre, ci al întregului complex economic din acest sector. Ca atare, nu o rentabilitate mai mare sau mai mică este obiectivul principal al societăţii T. A. R. S, ci rolul ce urmează s-l deţine în acest angrenaj, repercusiunile pozitive imediate ce vor fi înregistrate. Societatea va deservi toate aeroporturile noastre, plus cele sovietice de pe litoralul Mării Negre. Ea are posibilitate de a încheia convenţii cu linii aeriene internaţionale. Considerând desăvârşirea technică de zi cu zi, ţinând seama de faptul că Uniunea Sovietică aduce ca aport in această societate avioane noule piese de schimb în cantitate suficientă, personal technic cu pregătire corespunzătoare, T. A. R. S. se va desvolta în condiţiuni optime. In mentalitatea publicului se va produce acea salutară primenire, care-1 va îndrepta în măsură din ce în ce mai mare spre acest mijloc de locomoţiune, care îi va garanta viteza, securitatea şi confortul la un preţ care nu va depăşi cu mult pe cel al căilor ferate. In ce priveşte poşta şi transportul mărfurilor, vor fi de asemenea deservite în parte pe cale aeriană, încât societatea T.A.R.S. trebuie considerată ca unul din factorii cei mai importanţi menit a da o nouă pulsaţie întregului circuit economic A FOST RESPINS RECURSUL CRIMINALILOR DE RĂZBOI DE LOTUL 5 Curtea de Casaţie, Secţia II, prezidată de d. consilier Ştefan Teodorescu, fotoliul Ministerului public fiind ocupat de d. procuror general Vasile Panu, a judecat ieri recursurile declarate de criminalii de război condamnaţi prin sentinţa Nr. 5 a Tribunalului Poporului — completul II — şi anume: Frăţescu Vasile, Stancu Ion, Iosub José, Săftoiu Aurel, Dănălache Toma, Vlădescu- Warterelberg Alexandru, Muştatescu Alexandru, Voicescu Constantin, Marinescu Rusen Constantin, Dinu I. Constantin, Teodorescu Constantin, Hotăranu Gheorghe şi Arminiu Petroni. După ascultarea apărătorilor recurenţilor şi după combaterea recursurilor de către d. procuror general, înalta Curte după deliberare, a respins toate recursurile pe toate motivele invocate. In acelaş timp s’a dispus înaintarea dosarului la Secţiunile Unite ale înaltei Curţi, pentru judecarea motivelor de pretinsă neconstituţionalitate. LUCRĂRILE CONFERINŢEI DE LA POTSDAM SUNT PE SFÂRŞITE Potsdam, 30 (Rador). — D. Denis Martin, corespondentul agenţiei „Reuter”, transmite: Sfârşitul conferinţei Marilor Trei pare acum să fie aproape. Nu există nicio indicaţie oficială în această privinţă dar în toate cercurile din Berlin se crede că conferinţa trebue să se termine, Marţea sau Miercurea viitoare. Pare deasemeni probabil că redactarea finală a importanţei declaraţii ce s-o aşteaptă să se dea la încheerea conferinţei a şi început. Se reaminteşte că într-un mesaj referitor la amânarea şedinţei inaugurale a Parlamentului britanic s’a declarat că se aşteaptă ca în acest fud. Attlee să aibă putinţa de a desăvârşi conversaţiile de la Potsdam, fără să se grăbească şi de a desemna pe toţi membrii guvernului său. ★ Londra 30 (Rador): — Duminică seara nu exista la Londra nici o informaţie în legătură cu data când se vor termina conversaţiile de la Potsdam, — anunţă Agenţia REUTER. MÂINE 1 AUGUST 1945 PRIMUL CONGRES LIBER AL APĂRĂRII PATRIOTICE Problemele care se vor lua în discuţie sunt cuprinse în lozincile: 1. Niciun oraş, niciun cartier, niciun sat fără cămin de zi. 2. Invalizii, văduvele şi orfanii de războiu sunt victimele războiului hitlerist. Toată grija pentru ei. 3. Să ajutăm pe foştii deportaţi să-şi creieze un nou rost în viaţă. 4. Eroii luptei de eliberare, invalizii, marii mutilaţi, să simtă dragostea şi recunoştinţa întregului popor. 5. Niciun orăşean, niciun sătean fără locuinţă. 6. Să refacem regiunile distruse de urgia războiului hitlerist. 7. întreg poporul român trebue să se integreze în opera de refacere a țării. Totul pentru vindecarea rănilor războiului. Nr. 172 Miercuri 1 August 1944 PAGINI apare sub conduceREA UNUI COMITET DE DIRECJIE ADUNAREA NAŢIONALĂ FRANCEZĂ A RESPINS PROECTUL DE REFORMĂ CONSTITUŢIONALĂ PROPUS DE GUVERN au continuat desbaterile din Adunarea Naţională cu privire la proectul de reformă constituţională propus de guvern. Au luat cuvântul cu acest prilej şi generalul de Gaulle, şeful guvernului provizoriu, care a răspus criticilor aduse proectului guvernului şi care a cerut Adunării să-l voteze. Păşindu-se la vot, Adunarea Naţională a respins proectul guvernamental cu 210 voturi contra 19. DECLARAŢIILE GENERALULUI DE GAULLE Paris, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter” transmite. Luând cuvântul pentru a răspunde criticilor aduse proectului guvernamental de reformă constituţională în şedinţa de Duminică a Adunării Naţionale, generalul de Giulle a declarat că Franţa împreună cu alte ţări vor trebui in curând să ajute la reglementarea problemei păcii. In acest scop,a trebue să aibă un guvern stabil, iar nu unui aflat la discreţia capriciilor. El a adăugat: „Nu uitaţi că în ultimii 70 de ani noi am avut 102 guverne, în vreme ce Anglia a avut numai 20”. Marele preşedinte Roosevelt mi-a spus odată: „De mai multe ori mi s’a întâmplat să nu cunosc numele şefului guvernului francez”. Generalul de Gaulle a relevat limpede că intenţionează să-şi sprijine planul său de consultare a naţiunii în legătură cu noua Constituţie, pe calea unui referendum. El a făcut aluzie in mod făţiş la alegaţiile înregistrate în timpul desbaterilor că caută să instaureze o dictatură personală şi a respins ideea că el ar putea fi folosit ca şef al unui guvern francez compus din oameni ai vechilor partide. Generalul de Gaulle a precizat că conştiinţa sa nu i-ar îngădui ----o —. VM W1J11 vailliwm Ut" cât cu cei care au stat alături de el în luptă şi că, dacă s’ar întâmpla altfel, ei n’ar mai putea continue să asume răspunderea guvernului, precizând: „In ce priveşte Adunarea Suverană, și e!ue să spun că după părerea mea ea ar expune ţara Ia cea mai gravă confuzie şi cele mai mari riscuri, târând democraţia în abis (proteste pe băncile stângei). Guvernul a trebuit să facă primul pas în această privinţă, dar el va ţine seama de părerile care a fost exprimate de Adunarea Consultativă şi intenţionează să propună reglementări provizorii definind împuternicirile guvernului. Acestea vor da putinţă ca instituţiile ţării să fie stabilite cât mai repede posibil astfel încât să nu riscăm să devenim pradă unui joc aventuros. Guvenul francez trebue să-şi aibă asigurată o anumită stabilitate. Dare Franţa urmează a fi singura ţară ai cărei reprezentanţi vor fi la discreţia înclinărilor Adunării? Oare guvernul trebue să fie pus în cauză în orice clipă? Ţin să fac o declaraţie personală, devenită necesară prin gravitatea problemelor ridicate în cursul desbaterilor. In ce mă priveşte, vă rog să mă credeţi că eu nu am nici o altă ambiţie decât aceea de a merge în fruntea Franţei din fundul abisului până în clipa când ea îşi va fi reluat destinul său în proprii sale mâini în mod victorios şi liber. Dar cum aşi putea să fixez un termen dacă pe o chestiune la aceasta, care pentru mine este o chestiune de conştiinţă naţională, văd pe reprezentanţii celor care erau tovarăşii me de lucru separându-se de mine într’un mod fundamental? Nu spun aceasta pentru a exercita vreo presiune asupra părerii pe care aveţi să o formulaţi. Şi pentru dv. aceasta este o problemă de conştiinţă. Dar ţin să spun aceste lucruri numai ca nici unul din factorii problemei să nu vă rămână ascunşi atunci când dv. veţi trebui să emiteţi o judecată numai în lumina serviciilor aduse naţiunii. Cuvântarea generalului de Gaulle a fost uneori aplaudată de dreapta, dar mai adesea a stârnit proteste din diferite părţi ale Adunării. D. Vincent Auriol, cunoscutul fruntaş socialist, şi de Claude Bourdet, care fost deportat, au depus pe biroul Adunării Consultative, un proect de lege de reformă constituţională destinat să înlocuiască proectul guvernului. Ca şi proectul de Gaulle, noul proect prevede ţinem unul referendum, dar având numai două întrebări de pus alegătorilor şi anume: 1) Doriţi să Încredinţaţi puterea constituantă şi legislativă Adunării Deputaţilor şi Senatului în conformitate cu Constituţia din 1875? 2) Sau unei singure Adunări suverane ? ADUNAREA CONSTITUANTA SUVERANA Paris, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter transmite: Generalul de Gaulle în cuvântarea sa rostită Duminică în Aduruirea Naţională a arătat limpede că s’ar putea să demisioneze în cazul când Adunarea votează împotriva proectului guvernamental de reformă constituţională. După votul prin care Adunarea a respins proectul guvernului, ea a adoptat „principiul guvernului răspunzător faţă de Adunarea Constituţională" cu 268 de voturi şi principiul stabilităţii cabinetului. Mai târziu, Adunarea Naţională a votat în favoarea principiului Adunării Constituante suverane cu 184 de voturi contra 45. PROCESUL MAREȘALULUI PETAIN Paris, 29 (Rador). — D. Michel soartei“. Generlul Weygand era uc Lumpitaciua cu guvernul, iar punctul de vedere al lui Pétain s’a impus până la urmă, din cauza prestigiului de care se bucura acesta Avocatul Isorii, care apără pe Pétain, se ridică brusc de pe scaun și întreabă martorul dacă sunt exacte svonurile după care d. Mornet ar fi cerut să fie membru al tribunalului de la Riem. Acuzatorul public sare de pe scaun şi strigă: „Aceasta este o insinuare scandaloasă. Ma’ş fi dus mai degrabă într’o tabără de concentrare“. D. Capus dă replica din boxa martorilor: „Dacă vi s’ar fi cerut să deveniţi membru al tribunalului din Riom nu aţi fi făcut nici mai bine, nici mai rău decât am făcut noi“ Această afirmaţie este salutată cu semne de aprobare din diferite părţi ale sălii. # Şedinţa a fost apoi întreruptă şi reluată 40 de minute mai târziu. D. Albert Lamarre, consilier al ambasadei franceze din Madrid, din 1939 până în ianuarie 1943, când a trecut în Alger pentru a ajuta pe generalul de Gaulle, este martorul următor. El vorbește despre legăturile mareșalului Petain, pe atunci ambasador în Spania, cu spaniolii şi germanii. ❖ Paris, 30 (Rador). — La începutul şedinţei de Luni a procesului Petain s-a citit un raport asupra executării Comisiei rogatorii a Tribunalului Senei, prin care martorul Winkler este acuzat că a condus o agenţie de presă care avea misiunea de a face propagandă germană în America Apărarea cere o anchetă în această chestiune. Martorul Winkler este chemat la bară şi se citeşte din nou raportul comisiei rogatorii Martorul afirmă că acest raport este în întregime fals şi că el n’a purtat niciodată armele contra Franţei. Este chemat apoi la bară martorul Edouard Harriot. El arată că a fost îndepărtat din funcţiunea de primar al oraşului Lyon şi arestat de Petain. Totuşi , adaua negociat tratatul de la Versailles la sfârşitul primului războiu mondial, a fost Sâmbătă după amiază principalul martor în cea de-a 6-a şedinţă a procesului intentat mareşalului Petain, acuzat de colaborare cu germanii, vină pentru care poate fi condamnat la moarte. O nouă încercare pentru a-l face pe Petain să vorbească, a dat greş Sâmbătă după amiază. Judecătorul a adresat o întrebare acuzatului prin avocatul acestuia. Petain a răspuns avocatului său: „Nu voiu răspunde !“ Anunţând răspunsul lui Petain, avocatul acestuia a declarat pe un ton agresiv: „Prea sunt multe incidentele de acest fel. Ţin să comunic din nou: „Petain nu vrea să răspundă şi nu va răspunde“. Trei juraţi, cari interveniseră anterior, au intervenit din nou pentru a afirma : „Acuzatul aude cât se poate de bine. Când a fost acuzat de d. Clemenceau că a predat pe Mandel şi pe d. Reynaud germanilor, a făcut un gest de indignare. Deci aude“. Un avocat al acuzaului a răspuns că Petain aude când vorbește un martor ce stă aproape de el, dar nu pe judecător. D. Clemenceau a continuat : „Dacă tatăl meu ar trăi, el ar fi primul care să recunoască că a făcut o mare greşală. Intr’adevăr, tatăl meu a fost acela care l-a făcut pe Petain mareşal. Nu ar putea decât să regrete“. După d. Clemenceau a fost citat ca martor generalul Paul André Doyen, in vârstă de 64 de ani, fost preşedinte al Comisiei de armistiţiu francez de la Wiesbaden , şi membru al marelui stat ma jor francez Vorbind despre pierre Laval, despre care a afirmat că nu este , altceva decât „un gunoi“, generalul Doyen a adăugat: „După demiterea lui Laval, Petain a scris lui Hitler că Franţa va continua politica de colaborare cu Germania. Mi-a scris şi mie în acelaşi sens“. S-au produs hohote de râs in sala procesului, când d. Paul Reynaud, adus din nou în boxa martorilor, a povestit cum Petain a declarat în 1932 : „In ziua când Franţa va avea 200 de avioane, ea nu se va mai teme de nimeni“. Continuând declaraţiile sale, generalul Doyen, a arătat că germanii au început să violeze condi-ţiile armistiţiului chiar de la început. Principial nu erau decât două zone de ocupaţie. De fapt erau cinci. Pe lângă Alsacia şi Lorena şi regiunea Canalului Mânecii, germanii aveau de gând să anexeze şapte departamente. D. Paul Reynaud, în cursul declaraţiilor sale, a amintit că Petain s-a opus creditelor militare şi a votat împotriva continuării liniei Maginot, dealungul frontierei nordice belgiene, pe motivul că aceasta ar fi însemnat „o intenţie ascunsă de a lăsa Belgia în voia să el — nimic de ordin personal nu va intra în depoziţia mea „D. Jeanneney şi au ara fost Împotriva armistiţiului inainte do * se fi produs. împotriva pariaţi militarilor, trebuia să salvăm din Franţa ceia ce putea fi salvat. Trebuia salvată republica, pe care unii voia s’o ducă la dezastru Dar problema nu era numai de ordin naţional, ci şi internaţional, in 1940 Franţa avea alături de ea Anglia şi eram sigur că trdincioasă tradiţiei sale, ea va continua să ducă războiul până la capăt“. După ce aminteşte evenimentele dela Bordeaux d. Herriot dă Curţii amănunte despre ceia ce s'a petrecut la Vichy. El citează toxte din primele acte constituţionale, care trebuiau să permită o reformă in cadrul Republicei. In acest moment este instalată pe faţă dictatura. Dar „libertatea nu poate muri în ţara care i-a dat naştere“, declară d. Herriot. Depoziţia d-lui Herriot se opreşte la ziua în care a fost arestat. La ora 15 şi 15 şedinţa este suspendată, pentru a fi reluată la ora 15 şi 35. Apărarea depune concluzii în sensul că martorii apărării trebuie să fie audiaţi după audierea martorilor acuzării. Curtea se retrage pentru deliberare, apoi este chemat martorul Lousteau, căruia preşedintele îi pune două întrebări: — care erau relaţiile între Petain şi Laval? — a predat martorul scrisoarea relativă la lista guvernului? Martorul povesteşte că a făcut câteva servicii lui Petain în Spania şi a purtat corespondenţă cu el. N’a fost amestecat în tratativele duse pentru armistiţiu, dar a fost chemat la Paris la sfârşitul lui Septembrie 1940 pentru a forma „legiunea luptătorilor”. chi’s era îndreptată împotriva nemțior. Petain știa foarte bine acest lucru, indiferent de ceia ce va fi făcut el mai târziu. Martorul spune că a fost arestat în Africa din ordinul generalului Weygsnd și condamnat la doi ani închisoare de un tribunal absolut incorect iar apoi dat pe mâna Gestapoului. Condamnat la moarte, a fost trimis la Mauthausen. ,,Nu datorez nimic lui Petain, dar îi acuz pe cei cari caută să pună în spinarea unui moşneag aproape centenar toate greşelile săvârşite de ei” Şedinţa a fost ridicată la ora 17.45. rARTri r ni? aaiif FORŢELE DE OCUPAŢIE AMERICANE DIN EUROPA Potsdam. 30 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agenţiei „Reuter“, într’un interview acordat reprezentantului ziarului armatei americane.Stars And Stripes“, preşedintei, Triman a declarat între altele că Statele Unite nu trebue să-şi retragă forţele din Europa atât de repede încât pacea să poată fi primejduită. El a adăugat: „Totuşi, imediat ce condiţiile vor garanta că pacea nu va fi primejduită, forţele de ocupaţie vor fi retrase". Opunându-se ideei de a se avuce in Europa soţiile şi familiile ostaşilor americani, preşedintele Tiiman a afirmat că nu doreşte să trimită pe americani „s-o colonizeze Europa“ ------Q^T)------- Noul ministru al României la Berna Londra. 30 (Rador). — Postul de radio Berna a anunţat Luni seara că guvernul federal elveţian a dat agrementul său pentru numirea de către guvernul român a d-lui Richard Franasovici, ca ministru al României în Elveţia.