Universul - Capitala, august 1945 (Anul 62, nr. 172-197)

1945-08-01 / nr. 172

Anul al 62-lea 4 PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 40 LEI Taxa poștală plătită In eoorom­ aprobării Dir. G-re P. T. T. Nr. 14 464/W» CELE DIN URMA­­TIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU Nr. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 JAPONIA CONTINUĂ RĂZBOIUL Japonia a respins ultimatum-ul aliat de capitulare. Primul mi­nistru japonez, Suzuki, a ţinut să precizeze această hotărâre prin­­tr’un interview care a fost difu­zat de postul de radio japonez, adăugând că guvernul japonez e hotărât să continue războiul. Această hotărâre a guvernului nipon este echivalentă cu accep­tarea voită, conştientă a dezas­trului. Disproporţia între forţele de care mai dispune guvernul din Tokio şi forţele aliate este atât de mare, încât nici nu se mai pune chestiunea dezastrului care este cert. Totul nu mai este decât o chestiune de timp. Dacă aliaţii au socotit necesar să se adreseze naţiunii japoneze prin cunoscuta notă ultimativă, a fost tocmai pentru a o avertiza că ceea ce o aşteaptă din pricina ambiţiei nebuneşti a celor cari o guvernează, este dezastrul total. Aliaţii au voit să dea poporului japonez prilejul de a-şi evita inu­tile dar teribile sacrificii obli­gând pe cei cari o duc la pietre să accepte capitularea. Desigur nu este exclus ca, în mintea guver­nanţilor japonezi, să se fi născut iluzia că rezultatul alegerilor din Anglia şi venirea la cârmă a unui guvern laburist ar putea a­­duce o schimbare de atitudine a aliaţilor. Ar fi o grosolană eroa­re. Asemenea erori au condus şi pe hitlerişti la catastrofă şi lu­crurile se vor repeta şi cu Japo­nia. Aliaţii anglo-americani ră­mân neclintiţi pe aceaşi linie: războiul contra Japoniei continuă până la zdrobirea inamicului, până la capitularea lui necondi­ţionată. Acest lucru a fost afir­mat în modul cel mai categoric de cei mai autorizaţi membrii ai partidului laburist şi confirmat, fără nici un fel de reticenţă şi fără nici un echivoc, din primul moment, de şeful guvernului bri­tanic actual. A fost învins mili­tarismul nazist — trebue să fie învins militarismul japonez. Noua organizar a lumii nu poa­te îngădui să continue a dăinui sub o formă sau alta spiritul hi­­tlerist. Vom asista de aci înainte la o formidabilă acţiune ofensivă an­­glo-americană împotriva metro­polei japoneze. Forţele aviatice aliate vor arunca enorme canti­­t­­ăţi de bombe asupra Japoniei şi distrugerile vor fi catastrofale. Şi sfârşitul va fi tot capitularea ne­condiţionată. Am spus şi cu alt prilej că aceasta este soarta na­ţiunilor cari nu găsesc în ele în­sele puterea de a se dezrobi, de a se salva de sub jugul unei ch­ei de oameni roşi de ambiţii perso­nale şi cari leagă existenţa şi soarta naţiunii de existenţa şi soarta lor. Experienţa Germaniei hitleriste n’a folosit Japoniei. Ea ţine cu orice preţ să facă singură această experienţă. O va face cu preţul dezastrului total. DESCHIDEREA PRIMEI SESIUNI PLENARE A SFÂNTULUI SINOD Te-Deumul dela Sf. Patriarhie.—Cuvântar­ile.—Hotărârile luate Ieri dimineață s’a deschis pri­ma sesiune plenară a Sf. Sinod în palatul Sft. Patriarhii cu ceremo­nialul obicinuit. La ora 9 dim. s’a oficiat un Te- Deum de deschidere a sesiunii în biserica Sfintei Patriarhii, după care s-a trecut în sala de festivi­tăţi a palatulu S St. Patriarhi de faţă fiind: înalt Prea Sfinţitul Patriah Nicodim al României; P. C. Pr. Constantin Burducea, mi­nistrul cultelor; P. P. Constan­­tinescu-Iaşi, ministrul prpagan­­dei; înalt Prea Sfinţitul Mitro­polit Irineu al Moldovei; înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Nicolae al Ardealului ; Prea Sfinţiţii E­­piscopi­ ai Buzăului. Antim; Grigorie al Huşilor; Iosif al Ar­geşului ; Cozma al Dunării de Jos; Veniamin al Caransebeşu­lui; Nicolae al Clujului; II-lae al Oradiei; Chesarie al Constanţei; Partenie al Armatei; Poli­carp al America ; Prea Sfinţiţii Arhierei: Veniamin Sinaitul; Galaction Si­­listreanul; Valerie Botoşăneanul; Emilian Târgovişteanul; Eugeniu Suceveanu; Atanasie Bârlădea­­nul; Eugeniu Suceveanul; Ata­nasie Bârlădeanul. Preoţii Zaharia Mântulescu, di­rectorul cultelor; econom Gheor­­ghe Vintilescu, directorul Sfân­tului Sinod ; şi diaconul Gheor­­ghe I. Moisescu, secretarul Sfân­tului Sinod. Aci P. c. preot Burducea, mini­strul cultelor, a dat citire decre­tului regal de deschidere a sesiu­nii Sft. Sinod. CUVÂNTĂRILE I. P. S. PATRIARH NICODIM al României, luând cuvântul, du­pă ce salută pe cei de faţă, arată că raporturile dintre stat şi bise­rică sunt astăzi dintre cele mai bune. Aceasta se datoreşte faptu- i lu că majoritatea cetăţenilor sta­tului român sunt fiii bisericii or­todoxe, iar clerul prestează un însemnat serviciu social, căci prin evanghelizare ţine poporul unit şi-l îndeamnă să fie credincios le­gilor statului. D. prof. P. CONSTNTINESCU­­IAŞI, ministrul propagandei, în numele d-lui prim ministru şi al membrilor guvernului îşi expri­mă satisfacţia că sesiunea actuală e Sft. Sinod este prezidată de I. P. S. Patriarh Nicolim, acel care a înţeles adânc schimbările prin care a trecut ţara de la 23 August şi până acum şi a integrat bise­rica în noul spirit al vremii. Gu­vernul actual n’a pus niciodată problema despărţirii bisericii de stat, ci a cerut-o alături în toate marile acţiuni de îndrumare a poporului spre orizonturi mai bune şi mai fericite. P. C. preot CONST. BURDU­CEA, ministrul cultelor arată că după 23 August biserica, depar­te de a fi potrivnică, a fost ală­turi de schimbările nouă şi, prin­­ aceasta, alături de popor. De aceia şi guvernul este alături de bise­rică, ea fiind integrată în ritmul vremii. In această privinţă dele­gaţia care a mers la Moscova pentru a participa la alegerea Prea­fericitului Patriarh Alexei este cea mai bună dovadă. Pe plan intern cuvintele I. P. S. Pa­triarh au avut menirea să aducă pace şi linişte în mijlocul poporu­lui. Guvernul cere colaborarea milionară-evaghelică a bisericii cu menirea de a fi purificatoare în mijlocul poporului drept cre­dincios. TELEGRAMELE TRIMISE Sfântul Sinod a trimis urmă­toarele telegrame: MAIESTĂŢII SALE REGELUI MIHAI I, Sinaia Astăzi, deschizându-se Sfântul Sinod, gândurile noastre ale tu­turora se îndreaptă către Maje­­statea Voastră, urându-Vă din bumă domnie îndelungată şi glorioasă, cu sănătate deplină, spre binele poporului şi Patriei noastre.­­ NICODIM Patriarhul României Domnului Preşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Dr. Petru Groza. Bucureşti Sfântul Sinod, întrunit în Şe­dinţă astăzi, îşi îndreaptă către Domnia Voastră şi către întreg Guvernul Ţării urările sale de bine şi de propăşire în conduce­rea treburilor Statului şi Vă roa­gă în acelaşi timp să primiţi mulţămu­rile cele mai călduroase pentru tot sprijinul dat Bisericii strămoşeşti.­­ NICODIM Patriarhul României S-a trecut apoi la lucrările propriu zise, în care­ Sfântul Sinod a luat act de desfiinţarea Mitropoliei Olteniei şi reînfiinţarea istoricei episcopii a Râmnicului Noul­ui Severin, a luat cunoştinţă cu cea mai mare bucurie de reluarea legăturilor cu biserica ortodoxă rusă şi a exprimat cele mai călduroase mulţumiri înalt Prea Sfinţitului Patriarh Nicodim de felul cum a organizat şi condus primii paşi pentru reluarea legăturilor fră­ţeşti cu Biserica ortodoxă din U. R. S. S., şi cu capul ei, Prea Fe­ricitul Patriarh Alexei al Mos­covei, a luat cu plăcere act de înscăunarea Arhiepiscopului Can­terbury Geoffrey şi de schimbul de scrisori între Eminenţa Sa şi înalt Prea Sfinţitul Patriarh Ni­­codim, cât şi de continuarea bu­nelor raporturi dintre biserica anglicană şi biserica ortodoxă ro­mână , a luat act cu multă bucu­rie de alegerea ca Exarh al Bise­ricii ortodoxe bulgare a I. P. S. Mitropolit Ştefan al Sofiei şi de comunicarea Patriarhiei Ecume­nice d­e Constantinopol că a ridi­cat în mod oficial schisma pro­nunţată în anul 1872 asupra Bi­sericii bulgare. S’au luat următoarele hotărâri: S’a acordat rangul de arhierei vicari P. C. Arhim. Teodor Sco­­robeţ la Mitropolia Sibiului cu titlul de Răşinareanul şi preotu­lui loan Marina la Mitropolia Moldovei, cu titlul de Vasluianul. S-a acordat rangul de Arhi­mandriţi Protosingheilor Ambro­­sie Filiuţă, vicarul Episcopiei Hu­şilor şi Rafail Dominte, stareţul mănăstirii Suceava. Sfântul Sinod a ratificat d­upă aceia, numirea următorilor mem­bri delegaţi de Mitropolit în Con­­sistoriul Spiritual Central: pr. N. Runceanu, preşedinte, dr. Vasile Constantinescu, pr. I. Scurtu, pr.­­ Olivan Sporceanu membri, pr. Leon Dumitrăchescu, acuzator şi diac. dr. Gh. I. Moiteescu grefier. I. P. S. Patriarh Nicodem, prezidând deschiderea sesiunii. In dreapta I. P. S. pr. ministru Burducea, iar în stânga d. ministru al propagandei prol P. Constantinescu-Iaşi. TRATAMENTUL CANCERULUI LA PLĂMÂNI IN U. R. S. S. Moscova 30 (Rador). — Agenţia TASS transmite: Congresul medicilor care a avut loc la Moscova, pentru a examina problema tratamentului canceru­lui a ascultat marele raport al profesorului Jakos Dillon, meri­tuos muncitor al ştiinţei în dome­niul „noilor realizări obţinute în soluţionarea problemei cancerului la plămâni”. A­ sa a citat în faţa asistenţei mai mult de 1.000 cazuri de can­cer la plămâni studiate de el în­tr-o clinică specială. O sumă întreagă de procedee in­troduse în clinica lui Jakes Dillon, cum ar fi radiografia, radioscopia, analiza sputei etc., au permis diag­nosticarea până la 95 la sută a cazurilor de cancer. Cea mai mare parte din savanţii lumii socotesc că, cu rare excepţii tratamentul radioterapie şi chirurgical al can­cerului la plămâni s’a dovedit a fi complet ineficace şi nu a avut de rezultat decât scurtarea vieţei bol­navului. Experienţele profesorului Dillon sunt contrarii acestei păreri. Me­toda sa de tratament al canceru­lui la plămâni, prin ajutorul ra­zelor, a fost foarte eficace. Profe­sorul Jakos Dillon a sporit cu de 3 ori şi chiar de 5 ori vechea doză de raze X, în­dreptate asupra sec­torului plămânului bolnav de tu­moare canceroasă. Expusă razelor X, această tumoare se cicatrizează cu­ uşurinţă. Razele X de mare tensiune, nu erau îndreptate simultan asupra întregului plămân. Partea plămâ­nului bolnavă era împărţită în 35 40 sectoare care măsurau circa 5 centimetri. Fiecare din aceste sec­toare erau expuse, din diferite puncte, efectelor razelor X de ten­siune mică. Energia totală a ra­zelor X răspândită 35-40 mici sec­toare ale plămânului, atingea o doză foarte mare care vindecă plă­mânul fără a exercita o influen­ţă nefastă asupra întregului orga­nism. Graţie acestei metode s-a reuşit a se prelungi simţitor în U.R.S.S. viaţa bolnavilor atinşi de cancer la plămâni. Din 1.000 bolnavi cari urmau tratamentul în clinica pro­fesorului Jakos Dillon, 500 au fost vindecaţi în mod complet. La congres au asistat 10 foşti pacienţi ai lui Jakos Dillon care, cu mai mult de cinci ani înainte, intraseră în clinica profesorului, având simptomele teribilei boale. Aceşti bolnavi, precum şi sute de alţi pacienţi, şi-au redobândit să­nătatea, după ce au urmat sus­­zisul tratament și nu s’a mai pro­dus vre-o recidivare a cancerului la plămâni. SUTUL QUINETUUH ARMATEMUBII In ziua de 30 iulie a. c­, în sala de festivităţi a depoului Societă­ţii de Tramvaie din Bucureşti, a avut loc un festival artistic orga­nizat de către Arlus, în cadrul căruia Quintetul Armatei Roşii a dat un concert urmat de o repre­zentaţie de dansuri ale ansamblu­lui Armatei Roşii, dirijate de că­tre d. M. Blummn. Sala în care a avut loc acest concert era frumos pavoazată cu drapelele Statului Sovietic şi cu cele româneşti. Cuvâ­ntul de ordin al acestui festival artistic era consacrat strângerii relaţiunilor dintre U. R. S. S. şi România. Peste 5000 de spectatori, în ma­joritate lucrători, au asistat la a­­ceastă serbare care s-a bucurat de cel mai desăvârşit succes, execu­tanţii fiind furtunos ovaţionaţi. La sfârşitul concertului un mare buchet de fiori a fost oferit ansamblului şi gintetului Arma­tei Roşii. io FORMIDABILĂ FORŢĂ MILITARĂ VA INVADA JAPONIA Japonia a respins ultimatumul aliaţilor New-York 29 (Rador).­ Du­pă cum anunţă postul de radio Tokio, primul ministru al Ja­poniei, Suzuki, a respins ulti­matumul aliat de capitulare. Postul de radio a adăugat că într’un interview acordat ieri, Suzuki a arătat hotărârea gu­vernului japonez de a continua războiul. DECLARAŢIILE CONTRA­AMIRALULUI RAMSEY Guam, 30 (Rador). — Contra­amiralul D. C. Ramsey, șeful statului major al flotei a 5-a al Statelor Unite, într’o cuvân­tare rostită Duminică la radio a declarat că invazia Japoniei va fi efectuată de cea mai formidabilă forţă concentrată vreodată în elanul lategiei mi­litare. Recapitulând distrugerile ce au fost pricinuite până astăzi forţelor de luptă japoneze şi rezumând soarta ce aşteaptă Japonia, el a spus între altele: „Inamicul nostru din Pacific poate să ignore proclamaţia ce i-a fost adresată de la Potsdam dacă vrea, dar el nu poate ig­nora distrugerea completă a mijloacelor sale de trai ce-i va urma în acest caz. Inamicul nostru a ales o soar­tă crudă. In toată istoria lumii , nu există exemplu mai strălu­cit de felul cum o naţiune se­ aruncă ea înseşi în abisul de-­ zastrului. Se pare că pentru ja­ponezi limbajul bombelor şi tu­nurilor este singurul limbaj convenabil“. Contra-amiralul Ramsey a subliniat apoi intensificarea­­ Moeadei exercitate asupra co­municaţiilor japoneze în Co­reea, Manciuria şi China, ca şi dintre cele patru insule metro­politane principale japoneze, a­­dăugând: „Misiunea pe care um­ează să o aducă la îndeplinire ar­mata şi marina Statelor Unite şi aliaţilor săi este bine defi­nită. Ea va fi realizată cu ho­­tărîre, dar noi nu trebue să tra­gem concluzia că aceasta va fi misiune uşoară“. IN CURÂND VA LUA FIINŢĂ SOCIETATEA DE TRANSPORTURI Pf c(!Y!ETO- ROMÂNĂ T. A. R. S. Pentru a ne da seama de im­portanţa nouii societăţi de trans­porturi aeriene căreia i se pune bază acum, este bine să aruncăm­­ o privire retrospectivă asupra activităţii aviaţiei noastre civile, vom constata atunci că traficul aerian se desfăşura numai în a­­numite luni ale anului, cu un utilaj uzat şi cu puţină garanţie în ceea ce priveşte securitatea. Acestei stări de fapt se adaugă seria distrugerilor cauzate de război, astfel că ne găsim azi în faţa sarcinei de a reorganiza transportul aerian pe baze largi şi solide, în aşa fel încât să co­respundă nu numai procesului de refacere şi de dezvoltare al ţării noastre, ci al întregului complex economic din acest sector. Ca atare, nu o rentabilitate mai mare sau mai mică este o­­biectivul principal al societăţii T. A. R. S­, ci rolul ce urmează s-l deţine în acest angrenaj, re­percusiunile pozitive imediate ce vor fi înregistrate. Societatea va deservi toate ae­roporturile noastre, plus cele so­vietice de pe litoralul Mării Negre. Ea are posibilitate de a încheia convenţii cu linii aeriene internaţionale. Considerând desă­vârşirea technică de zi cu zi, ţi­nând seama de faptul că Uniu­nea Sovietică aduce ca aport in această societate avioane noule piese de schimb în cantitate sufi­cientă, personal technic cu pre­gătire corespunzătoare, T. A. R. S. se va desvolta în condiţiuni op­time. In mentalitatea publicului se va produce acea salutară pri­menire, care-1 va îndrepta în măsură din ce în ce mai mare spre acest mijloc de locomoţiune, care îi va garanta viteza, secu­ritatea şi confortul la un preţ care nu va depăşi cu mult pe cel al căilor ferate. In ce priveşte poşta şi trans­portul mărfurilor, vor fi de ase­­menea deservite în parte pe cale aeriană, încât societatea T.A.R.S. trebuie considerată ca unul din factorii cei mai importanţi menit a da o nouă pulsaţie întregului circuit economic A FOST RESPINS RECURSUL CRIMINALILOR DE RĂZBOI DE LOTUL 5 Curtea de Casaţie, Secţia II, prezidată de d. consilier Ştefan Teodorescu, fotoliul Ministerului public fiind ocupat de d. procuror general Vasile Pan­u, a judecat ieri recursurile declarate de cri­minalii de război condamnaţi prin sentinţa Nr. 5 a Tribunalului Poporului — completul II — şi anume: Frăţescu Vasile, Stancu Ion, Iosub José, Săftoiu Aurel, Dănălache Toma, Vlădescu- War­­terelberg Alexandru, Muştatescu Alexandru, Voicescu Constantin, Marinescu Rusen Constantin, Di­nu I. Constantin, Te­odor­escu Constantin, Hotăranu Gheorghe şi Arminiu Petroni. După ascultarea apărătorilor recurenţilor şi după combaterea recursurilor de către d. procuror general, înalta Curte după deli­berare, a respins toate recursurile pe toate motivele invocate. In acel­aş timp s’a dispus îna­intarea dosarului la Secţiunile Unite ale înaltei Curţi, pentru ju­decarea motivelor de pretinsă ne­­con­stituţionalitate. LUCRĂRILE CONFERINŢEI DE LA POTSDAM SUNT PE SFÂRŞITE Potsdam, 30 (Rador). — D. De­nis Martin, corespondentul agen­ţiei „Reuter”, transmite: Sfârşitul conferinţei Marilor Trei pare acum să fie aproape. Nu există nicio indicaţie ofi­cială în această privinţă dar în toate cercurile din Berlin se cre­de că conferinţa trebue să se ter­mine, Marţea sau Miercurea vii­toare. Pare deasemeni probabil că redactarea finală a importanţei declaraţii ce s-o aşteaptă să se dea la încheerea conferinţei a şi început. Se reaminteşte că într-un me­saj referitor la amânarea şedin­ţei inaugurale a Parlamentului britanic s’a declarat că se aş­teaptă ca în acest fu­­d. Attlee să aibă putinţa de a desăvârşi con­versaţiile de la Potsdam, fără să se grăbească şi de a desemn­a pe toţi membrii guvernului său. ★ Londra 30 (Rador): — Dumi­nică seara nu exista la Londra nici o informaţie în legătură cu data când se vor termina con­versaţiile de la Potsdam, — anun­ţă Agenţia REUTER. MÂINE 1 AUGUST 1945 PRIMUL CONGRES LIBER AL APĂRĂRII PATRIOTICE Problemele care se vor lua în discuţie sunt cuprinse în lo­zincile: 1. Niciun oraş, niciun cartier, niciun sat fără cămin de zi. 2. Invalizii, văduvele şi orfa­nii de războiu sunt victimele războiului hitlerist. Toată grija pentru ei. 3. Să ajutăm pe foştii depor­taţi să-şi creieze un nou rost în viaţă. 4. Eroii luptei de eliberare, invalizii, marii mutilaţi, să simtă dragostea şi recunoştinţa întregului popor. 5. Niciun orăşean, niciun să­tean fără locuinţă. 6. Să refacem regiunile di­struse de urgia războiului hi­­tlerist. 7. întreg poporul român tre­bue să se integreze în opera de refacere a țării. Totul pentru vindecarea ră­nilor războiului. Nr. 172 Miercuri 1 August 194­­4 PAGINI apare sub conduce­­REA UNUI COMITET DE DIRECJIE ADUNAREA NAŢIONALĂ FRANCEZĂ A RESPINS PROECTUL DE REFORMĂ CONSTITUŢIONALĂ PROPUS DE GUVERN au continuat d­esbaterile din A­­dunarea Naţională cu privire la proectul de reformă constituţio­nală propus de guvern. Au luat cuvântul cu acest pri­lej şi generalul de Gaulle, şeful guvernului provizoriu, care a răs­­pus criticilor aduse proectului gu­vernului şi care a cerut Adunării să-l voteze. Păşindu-se la vot, Adunarea Naţională a respins proectul gu­vernamental cu 210 voturi con­tra 19. DECLARAŢIILE GENERALULUI DE GAULLE Paris, 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Reuter” trans­mite. Luând cuvântul pentru a răs­punde criticilor aduse proectului guvernamental de reformă con­stituţională în şedinţa de Dumi­nică a Adunării Naţionale, gene­ralul de Gi­ulle a declarat că Franţa împreună cu alte ţări vor trebui in curând să ajute la re­­glementarea problemei­­ păcii. In acest scop,­­­a trebue să aibă un guvern stabil, iar nu unui a­­flat la discreţia capriciilor. El a adăugat: „Nu uitaţi că în ultimii 70 de ani noi am avut 102 guverne, în vreme ce Anglia a avut numai 20”. Marele preşedinte Roosevelt mi-a spus odată: „De mai multe ori mi s’a întâmplat să nu cunosc numele şefului guvernului fran­­cez”. Generalul de Gaulle a relevat limpede că intenţionează să-şi sprijine planul său de consultare a naţiunii în legătură cu noua Constituţie, pe calea unui refe­rendum. El a făcut aluzie in mod făţiş la alegaţiile înregistrate în timpul desbaterilor că caută să instau­reze o dictatură personală şi a respins ideea că el ar putea fi folosit ca şef al unui guvern francez compus din oameni ai vechilor partide. Generalul de Gaulle a precizat că conştiinţa sa nu i-ar îngădui ----o —. VM W1J11 vailliwm Ut" cât cu cei care au stat alături de el în luptă şi că, dacă s’ar în­tâmpla altfel, ei n’ar mai putea continue să asume răspunderea guvernului, precizând: „In ce priveşte Adunarea Su­verană, și e!­ue să spun că după părerea mea ea ar expune ţara Ia cea mai gravă confuzie şi cele mai mari riscuri, târând demo­craţia în abis (proteste pe băncile stângei). Guvernul a trebuit să facă primul pas în această pri­vinţă, dar el va ţine seama de părerile care a fost exprimate de Adunarea Consultativă şi in­tenţionează să propună regle­mentări provizorii definind îm­puternicirile guvernului. Acestea vor da putinţă ca in­stituţiile ţării să fie stabilite cât mai repede posibil astfel încât să nu riscăm să devenim pradă unui joc aventuros. Gu­venul francez trebue să-şi aibă asigurată o anumită stabili­­tate. Dare Franţa urmează a fi singura ţară ai cărei reprezen­tanţi vor fi la discreţia înclină­rilor Adunării? Oare guvernul trebue să fie pus în cauză în ori­ce clipă? Ţin să fac o declaraţie perso­nală, devenită necesară prin gra­vitatea problemelor ridicate în cursul desbaterilor. In ce mă priveşte, vă rog să mă credeţi că eu nu am nici o altă ambiţie decât aceea de a merge în fruntea Franţei din fu­ndul abisului până în clipa când ea îşi va fi reluat destinul său în proprii­ sale mâini în mod victorios şi liber. Dar cum aşi putea să fixez un termen dacă pe o chestiune la aceasta, care pentru mine este o chestiune de conştiinţă naţională, văd pe reprezentanţii celor care erau tovarăşii me de lucru sepa­­rându-se de mine într’un mod fundamental? Nu spun aceasta pentru a exer­cita vreo presiune asupra părerii pe care aveţi să o formulaţi. Şi pentru dv. aceasta este o proble­mă de conştiinţă. Dar ţin să spun aceste lucruri numai ca nici unul din factorii problemei să nu vă rămână ascunşi atunci când dv. veţi trebui să emiteţi o judecată numai în lumina serviciilor adu­se naţiunii­. Cuvântarea generalului de Gaulle a fost uneori aplaudată de dreapta, dar mai adesea a stârnit proteste din diferite părţi ale Adunării. D. Vincent Auriol, cunoscutul fruntaş socialist, şi de Claude Bourdet, car­e fost deportat, au depus pe biroul Adunării Con­sultative, un proect de lege de reformă constituţională destinat să înlocuiască proectul guver­nului. Ca şi proectul de Gaulle, noul proect prevede ţinem unul re­ferendum, dar având numai două întrebări de pus alegătorilor şi anume: 1) Doriţi să Încredinţaţi pute­rea constituantă şi legislativă A­­dunării Deputaţilor şi Senatului în conformitate cu Constituţia din 1875? 2) Sau unei singure Adunări suverane ? ADUNAREA CONSTITUANTA SUVERANA Paris, 30 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei Reuter trans­mite: Generalul de Gaulle în cuvân­tarea­ sa rostită Duminică în A­­duruirea Naţională a arătat lim­pede că s’ar putea să demisio­neze în cazul când Adunarea vo­tează împotriva proectului gu­vernamental de reformă consti­tuţională. După votul prin care Aduna­rea a respins proectul guvernu­lui, ea a adoptat „principiul guvernului răspunzător faţă de Adunarea Constituţională" cu 268 de voturi şi principiul stabilită­ţii cabinetului. Mai târziu, Adunarea Naţio­nală a votat în favoarea princi­piului Adunării Constituante su­verane cu 184 de voturi contra 45. PROCESUL MAREȘALULUI PETAIN Paris, 29 (Rador). — D. Michel soartei“. Generlul Weygand era uc Lumpit­aciua cu guvernul, iar punctul de vedere al lui Pétain s’a impus până la urmă, din cauza prestigiului de care se bucura a­­cesta Avocatul Isorii, care apără pe Pétain, se ridică brusc de pe scaun și întreabă martorul dacă sunt exacte svonurile după care d. Mornet ar fi cerut să fie mem­bru al tribunalului de la Riem. Acuzatorul public sare de pe scaun şi strigă: „Aceasta este o insinuare scandaloasă. Ma’ş fi dus mai degrabă într’o tabără de concentrare“. D. Capus dă replica din boxa martorilor: „Dacă vi s’ar fi ce­rut să deveniţi membru al tri­bunalului din Riom nu aţi fi fă­cut nici mai bine, nici mai rău decât am făcut noi“ Această afirmaţie este salutată cu semne de aprobare din dife­rite părţi ale sălii. # Şedinţa a fost apoi întreruptă şi reluată 40 de minute mai târ­ziu. D. Albert Lamarre, consilier al ambasadei franceze din Madrid, din 1939 până în ianuarie 1943, când a trecut în Alger pentru a ajuta pe generalul de Gaulle, este martorul următor. El vorbește despre legăturile mareșalului Pe­tain, pe atunci ambasador în Spa­nia, cu spaniolii şi germanii. ❖ Paris, 30 (Rador). — La începu­tul şedinţei de Luni a procesului Petain s-a citit un raport asupra executării Comisiei rogatorii a Tribunalului Senei, prin care mar­torul Winkler este acuzat că a condus o agenţie de presă care a­­vea misiunea de a face propagan­dă germană în America Apărarea cere o anchetă în această ches­tiune. Martorul Winkler este chemat la bară şi se citeşte din nou ra­portul comisiei rogatorii Marto­rul afirmă că acest raport este în întregime fals şi că el n’a purtat niciodată armele contra Franţei. Este chemat apoi la bară mar­torul Edouard Harriot. El arată că a fost îndepărtat din funcţiunea de primar al oraşului Lyon şi a­­restat de Petain. Totuşi , adau­a negociat tratatul de la Versailles la sfârşitul primului războiu mondial, a fost Sâmbătă după amiază principalul martor în cea de-a 6-a şedinţă a procesului in­tentat mareşalului Petain, acuzat de colaborare cu germanii, vină pentru care poate fi condamnat la moarte. O nouă încercare pentru a-l face pe Petain să vorbească, a dat greş Sâmbătă după amiază. Judecătorul a adresat o întrebare acuzatului prin avocatul acestuia. Petain a răspuns avocatului său: „Nu voiu răspunde !“ Anunţând răspunsul lui Petain, avocatul acestuia a declarat pe un ton agresiv: „Prea sunt multe incidentele de acest fel. Ţin să comunic din nou: „Petain nu vrea să răspundă şi nu va răspunde“. Trei juraţi, cari interveniseră anterior, au intervenit din nou pentru a afirma : „Acuzatul aude cât se poate de bine. Când a fost acuzat de d. Clemenceau că a pre­dat pe Mandel şi pe d. Reynaud germanilor, a făcut un gest de in­dignare. Deci aude“. Un avocat al acuzaului a răs­puns că Petain aude când vor­bește un martor ce stă aproape de el, dar nu pe judecător. D. Clemenceau a continuat : „Dacă tatăl meu ar trăi, el ar fi primul care să recunoască că a făcut o mare greşală. Intr’adevăr, tatăl meu a fost acela care l-a fă­cut pe Petain mareşal. Nu ar pu­tea decât să regrete“. După d. Clemenceau a fost ci­tat ca martor generalul Paul An­dré Doyen, in vârstă de 64 de ani, fost preşedinte al Comisiei de ar­mistiţiu francez de la Wiesbaden , şi membru al marelui stat ma­­­ jor francez Vorbind despre pierre Laval,­­ despre care a afirmat că nu este , altceva decât „un gunoi“, gene­ralul Doyen a adăugat: „După demiterea lui Laval, Petain a scris lui Hitler că Franţa va con­tinua politica de colaborare cu Germania. Mi-a scris şi mie în a­­celaşi sens“. S-au produs hohote de râs in sala procesului, când d. Paul Reynaud, adus din nou în boxa martorilor, a povestit cum Petain a declarat în 1932 : „In ziua când Franţa va avea 200 de avioane, ea nu se va mai teme de nimeni“. Continuând declaraţiile sale, ge­neralul Doyen, a arătat că germa­nii au început să violeze condi-­­­ţiile armistiţiului chiar de la înce­­put. Principial nu erau decât două zone de ocupaţie. De fapt erau cinci. Pe lângă Alsacia şi Lorena şi regiunea Canalului Mânecii, germanii aveau de gând să ane­xeze şapte departamente. D. Paul Reynaud, în cursul de­claraţiilor sale, a amintit că Pe­tain s-a opus creditelor militare şi a votat împotriva continuării li­niei Maginot, dealungul frontierei nordice­­ belgiene, pe motivul că aceasta ar fi însemnat „o intenţie ascunsă de a lăsa Belgia în voia să el — nimic de ordin personal nu va intra în depoziţia mea „D. Jeanneney şi au ara fost Împotriva armistiţiului ina­in­te do * se fi produs. împotriva pariaţi militarilor, trebuia să salvăm din Franţa ceia ce putea fi salvat. Tre­­­buia salvată republica, pe care unii voia s’o ducă la dezastru Dar problema nu era numai de ordin naţional, ci şi internaţional, in 1940 Franţa avea alături de ea An­glia şi eram sigur că trdincioasă tradiţiei sale, ea va continua să ducă războiul până la capăt“. După ce aminteşte evenimente­le dela Bordeaux d. Herriot dă Curţii amănunte despre ceia ce s'a petrecut la Vichy. El citează tox­te din primele acte constituţionale, care trebuiau să permită o refor­mă in cadrul Republicei. In acest moment este instalată pe faţă dic­tatura. Dar „libertatea nu poate muri în ţara care i-a dat naştere“, declară d. Herriot. Depoziţia d-lui Herriot se opreş­te la ziua în care a fost arestat. La ora 15 şi 15 şedinţa este sus­pendată, pentru a fi reluată la ora 15 şi 35. Apărarea depune concluzii în sensul că martorii apărării trebuie să fie audiaţi după audierea marto­rilor acuzării. Curtea se retrage pentru deliberare, apoi este che­mat martorul Lousteau, căruia pre­şedintele îi pune două întrebări: — care erau relaţiile între Pe­tain şi Laval? — a predat martorul scrisoarea relativă la lista guvernului? Martorul povesteşte că a făcut câteva servicii lui Petain în Spa­nia şi a purtat corespondenţă cu el. N’a fost amestecat în tratati­vele duse pentru armistiţiu, dar a fost chemat la Paris la sfârşitul lui Septembrie 1940 pentru a for­ma „legiunea luptătorilor”. chi’s era îndreptată împotriva nem­țio­r. Petain știa foarte bine acest lucru, indiferent de ceia ce va fi făcut el mai târziu. Martorul spune că a fost arestat în Africa din ordinul generalului Weygsnd și condamnat la doi ani închisoare de un tribu­nal absolut incorect iar apoi dat pe mâna Gestapoului. Condamnat la moarte, a fost trimis la Maut­hausen. ,,Nu datorez nimic lui Pe­tain, dar îi acuz pe cei cari caută să pună în spinarea unui moşneag aproape centenar toate greşelile săvârşite de ei” Şedinţa a fost ridicată la ora 17.45. rARTri r ni? aaiif FORŢELE DE OCUPAŢIE AMERICANE DIN EUROPA Potsdam. 30 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agen­ţiei „Reuter“, într’un interview acordat reprezentantului ziarului armatei american­e.Stars And Stripes“, preşedintei, Triman a declarat între altele că Statele U­nite nu trebue să-şi retragă for­ţele din Europa atât de repede încât pacea să poată fi primej­duită. El a adăugat: „Totuşi, imediat ce condiţiile vor garanta că pacea nu va fi primejduită, forţele de ocupaţie vor fi retrase". Opunându-se ideei de a se a­­vuce in Europa soţiile şi familiile ostaşilor americani, preşedintele Ti­i­man a afirmat că nu doreşte să trimită pe americani „s-o colo­nizeze Europa“ ------Q^­T)-------­ Noul ministru al României la Berna Londra. 30 (Rador). — Postul de radio Berna a anunţat Luni seara că guvernul federal elve­ţian a dat agrementul său pentru numirea de către guvernul român a d-lui Richard Franasovici, ca ministru al României în Elveţia.

Next