Universul - Provincie, august 1945 (Anul 62, nr. 171-194)
1945-08-02 / nr. 171
Anul al 62-lea 4 PAGINI fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Na Proprietar: J „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 40 LEI Tub poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. Nr. 24.484/939 CELE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 COMERŢUL AMBULANT Ziarele de Sâmbătă au publicat Ştirea, că în urma unei inspecţii pe care ministrul de interne, însoţit de primarul municipiului Bucureşti, a făcut-o în părţile centrale ale Capitalei (străzile Lipscani, Colţei, Carol, Şelari, Smârdan, Piaţa Universităţii şi Piaţa Sf. Gheorghe), unde, în condiţiuni cu totul primitive şi, în special, ilicite, se exercită comerţul ambulant, s’a dat dispoziţii ca toate autorizaţiile pentru acest comerţ ■i fie retrase şi, începând dela 4 August c., să se desfiinţeze toatearabele de pe străzile şi pieţele centrale. E adevărat că spectacolul pecare-l oferea etalarea acestui comerţ improvizat, cu tejghele, lăzi, dulapuri şi geamantane îngrămădite dealungul trotuarelor şi pe părţile carosabile şi pe care găseai expuse cele mai variate articole, de la mosorel până la cratiţă, de la mărfurile libere în comerţ până la cele prohibite — minus factura care să indice provenienţa şi preţul de cumpărare — nu cadra, de fel cu înfăţişarea decentă a unei metropole şi nici cu exigenţele circulaţiei şi ale bunei rândueli. Faptul a fost recunoscut şi de conducătorii Sindicatului profesional respectiv, cari au acceptat necesitatea reglementării şi controlului acestuicomerţ, oferinduse ei înşişi să colaboreze cu autorităţile, în vederea exercitării lui în cadrul legalităţii şi al bunei rândueli. Este de altfel şi un vechi, foarte vechi deziderat al comerţului stabil de a se pune odată rânduială în acest sector, care, prin abuzurile şi lipsa de control de până acum, i-a adus Incontestabile prejudicii materiale şi morale. Problema datează de aproape o sută de ani şi în ciuda nenumăratelor reglementări şi interdicţii, ea a continuat să rămână la ordinea zilei. Printr’o suplică semnată de 17 starostii ale breslelor din Bucureşti şi înaintată ministerului de finanţe prin adresa primei starostii din 19 Sept. 1859, se arătau pe larg nemulţumirile şi situaţia critică creiată negustorimii bucureştene de către cei „cari fără niciun control, obligări sau garanţii, exercită comerţul pe toate străzile şi pieţele publice destinate numai pentru vânzarea alimentelor de hrană şi pe trotuare destinate pentru comunicarea pietonilor...“. Plângerea n’a avut efect nici după o serie de reveniri periodice asupra obiectului ei, ceea ce a determinat în 1861 pe însuşi C .A. Rosetti, patriarhul democraţiei române, să facă o intervenţie energică, în calitatea sa de prim staroste al negustorimii bucureştene, chiar către preşedintele consiliului de miniştri din acea vreme. In memoriul înaintat acestuia, C. A. Rosetti înfăţişa neajunsurile pe care le suferă nu numai comerţul regulat dar însuşi publicul cumpărător de pe urma lipsei de control şi de garanţii, în care se exercita comerţul ambulant, de către indivizi necalificaţi „speculând simplitatea şi încrederea cumpărătorilor, prin falsificarea mărfurilor ce vând, prin măsuri nedrepte, prin înşelătorie la schimbarea monedelor’’. Şi tot C. A. Rosetti adauga, că „asemenea urmări nu se mai pot considera ca o libertate de comerciu, ci ca o curată încurajare spre rău şi o conpunere generală, în paguba societăţii şi ruinarea patentărilor prăvăliaşi, cari, pe aseminea căiţi cu aseminea concurenţi nu pot ţine o egală concurenţă...”. După trecerea a 86 de ani, constatăm că problema comerţu- ,lui ambulant in România rămăsese în acelaş stadiu, cu aceleaşi înfăţişări, cu aceleaşi date, cu aceleaşi slăbiciuni şi toleranţe. Fireşte — şi e locul să subliniem aci —nimeni nu se gândeşte la desfiinţarea absolută şi în termeni brutali a acestui comerţ. El a intrat în obicinuinţele noastre şi îndeplineşte de fapt o funcţiune necesară, de îndată ce a rămas în picioare până azi. Dar iarăşi trebue să recunoaştem, că exercitarea lui dezordonată şi fără control nu mai poate fi tolerată. Reglementarea şi intrarea lui în legalitate sunt chiar în interesul celor cari îl exercită. Să se facă totul, deci, ca această problemă iritantă să nu mai rămână pe ordinea de zi, unde alte probleme mai mari şi mai apăsătoare îşi aşteaptă rândul. De aceea, luând act de asigurările forurilor competente, că autorizaţiile de până acum vor fi revizuite şi centrul Capitalei va fi în curând eliberat de prezenţa barajelor şi de zgomotul infernal al comerţului în aer liber, care-i imprima aspectul grotesc de bâlciu oriental, iar exercitarea lui va fi permisă numai în parcelele de teren anume rezervate în Piaţa Naţiunei şi sfera Spaniolă, ne exprimăm speranţa că, de data aceasta, dispoziţiunile luate vor fi în totul respectate, fără să se mai repete jocul neserios din vremea lui Rosetti, când, — aşa cum relatează singur într’unul din memoriile lui — „vânzătorii ambulanţi goniţi din piaţă la 24 Ianuarie, după trecere de patru zile s’au restabilit în faţa bisericii Curţii Vechi, în faţa Spitalului , Brâncovenesc şi în alte locuri şi strade publice“. ACŢIUNEA DE AJUTORARE A MARAMUREŞULUI D. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul Justiţiei procedând la instalarea Instanţelor judecătoreşti în Jderalul de Nord, e trecut şi prin aramureş şi Ţara Oaşului, special în Maramureş pozaţia a fost supusă de către htişti şi grofi hortişti, la un groazregim de mizerie, bogăţiile utui ţinut fiind secătuite; negraţi locuitori au fost depurşi puşi la munci grele; mii de flii au fost lovite de boli grele foamete Dar Maramureşul a ai suferit şi retragerea germană tot cortegiul său de distrugere. Un ţinut complet sărăcit în care mizeria şi bolile făceau ravagii: 100.000 de locuitori şi nici un dispensar sau cooperativă, 40.000 de copii dezbrăcaţi, bolnavi care o aveau nici cele mai elementare medicamente. În această grea situaţie au fost găsite întregul ţinut al Maramureşului şi ora Oaşului, înapoiat în Capitală, d. ministru Pătrăşcanu a raportat asupra acestei situaţii îngrijorătoare Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, care i-a acordat depline puteri pentru a încerca rezolvarea ei. La 2 Iulie a c, s’a trecut direct la fapte şi s’a format o comisie de ajutorare a Maramureşului, prezidată de d. ministru al Justiţiei şi cuprinzând pe d-nii: Secretar general Protopopescu de la Ministerul Aprovizionării, Răducu, secretar general, d-nii Merinov şi de Mayo precum şi Dir. Arienescu de la C.F.R. În urma mandatului căpătat din partea Guvernului, toate departamentele, absolut toate instituţiile şi persoanele ce au putut fi de folos, au fost solicitate de d. ministru al Justiţiei pentru conlucrare în acţiunea de ajutor a Maramureşului. Astfel, după 3 săptămâni, ţp cerc timp --’an ^■ p’■ s sforţări de neclintită abnegaţie şi muncă, această comisie a reuşit să colecteze următoarele materiale: 400.000 kgr. porumb, 45.000 kgr. petrol lampant 3.000 kgr. bumbac fire, 10.00 met. ţesături de bumbac, 10 000 metri postav, 10.000 kgr. zahăr, 10.000 kg. săpun, 50.000 cutii chibrituri, 5.000 perechi 0- pinci, 10.000 kgr. făină, 2 vagoane medicamente, vitamine şi tonice pentru copii, seruri şi vaccinuri pentru animale , cărţi şcolare, literare şi ştiinţifice şi rechizite şcolare pentru înzestrarea , a 40 de şcoli, hârtie de tipar etc. Pentru a ne da mai bine seama de efortul depus în această mare acţiune de ajutorare,e bine să I arătăm că materialele colectate se ridică la suma de lei 300 mi I lioane. Astfel al doilea pas fiind făcut s’a fixat ziua când un tren încărcat cu aceste materiale colectate I va părăsi Gara de Nord cu direc- Iţia Maramureş. I In ziua de 27 iulie la orele 8.40 dimineaţa, trenul — caravană pentru ajutorarea Maramureşului era format în gara de Nord; 50 vagoane încărcate cu cereale, medicamente, zahăr, făină, lână şi altele pentru îmbunătăţirea stării economice a populaţiei sărăcite , din Maramureş erau gata de plecare. Trenul — caravană era însoţit de 2 delegaţi din partea Ministerului de Justiţie, înaintea pornirii trenului, d. ministru Pătrăşcanu, adresându-se delegaţilor, a subliniat într’o scurtă alocuţiune importanţa naţio- I nală şi politică a acestui ajutor. Ţăranii din Maramureş, a spus d-sa, vor vedea astfel nu numai că Guvernul nu i-a lăsat în voia soartei, ci dimpotrivă încearcă să le vie în ajutor, în mod efectiv. Cu tot caracterul restrâns al acestui ajutor, el va alina totuş multe suferinţe şi va fi semnul dragostei şi solicitudinii pe care guvernul şi poporul le poartă Maramureşenilor In încheere, d. Ministru al Justiţiei, a dat câteva îndrumări delegaţiei, în ceea ce priveşte repartiţia echitabilă a lucrurilor trimise. Importanţa Caravană a părăsit Gara de Nord la orele 9 dimineaţa La tren sunt ataşate şi şapte autocamioane cari vor distribui aceste elutoere. Acţiunea de ajutorare a Maramureşului este abea la început. În felul acesta se dă un impuls de vieaţă întregei regiuni. Actul de solidaritate de acum capătă o înaltă semnificaţie politică nu numai pentru Maramureş ci şi pentru întreaga Românie democrată. „SALUT CAMARAZILOR ROMÂNI ÎNTORŞI DE PE FRONT“ Sub acest titlu, confratele „GRAIUL NOU“ ziar al direcţiunii politice a grupului de trupe ale Armatei Roşii, scrie : „Ostaşi şi ofiţeri din armata I-a şi a IV-a română s’au întors de pe front şi au păşit din nou pe pământul Patriei lor. Sunt camarazii noştri de arme care au luptat cot la cot cu Armata Roşie contra duşmanului comun — Germania hitleristă. Generalii şi ofiţerii români din cele două armate au condus cu glorie unităţile lor în luptele din Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia, făurind alături de trupele sovietice, libertatea poporului român, ajutând la eliberarea popoarelor ungar și cehoslovac. Prin faptele lor de arme, trupele române au recucerit pentru Patria lor un loc de onoare în rândurile popoarelor biruitoare asupra fascismului cotropitor. Acest loc armatele române l-au dobândit, luptând alături de Armata Roşie eliberatoare, în bătălii crâncene unde au dat dovadă de abnegaţie, curaj şi măestrie militară, calităţi scoase în evidenţă de mai multe ori de către Comandamentul Suprem Sovietic. In luptele comune, vărsându-şi împreună sângele pe câmpul de bătălie, s’a cimentat prietenia dintre armatele noastre, dintre popoarele noastre. Armata Roşie priveşte cu stimă Armata Română care şi-a pus şi ea spada în cumpăna victoriei, luptând alături de noi pentru izbânda luminii asupra întunericului, a civilizaţiei şi progresului asupra barbariei, a prieteniei şi frăţiei asupra urii şi învrăjbirii între popoare. Salut frăţesc camarazilor de arme, ostaşilor, ofiţerilor şi generalilor vitezei Armate Române, care s’au întors de pe front”. Pe aerodromul Băneasa cu prilejul predării celor 2 avioane din partea guvernului U.R.S.S. M. S. Regele, d. prim ministru, d. Mareșal Tolbuhin, d. general Moskvitin, d. general av. ____ Emanoil Ionescu, ministrul aerului A '•*V JMVHUL CAPITALEI CU GRÂU ! In legătură cu unele dificultăți constatate în ultima vreme la aprovizionarea Capitalei cu pâine, Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării dă următoarele lămuriri : Aceste dificultăţi se datorau următoarelor cauze : a) Lipsa pronunţată de grâu, în ultimele săptămâni, înaintea nouei recolte; b) Faptul că ţăranii, fiind ocupaţi cu secerişul şi treeratul, nu puteau să se prezinte la centrele de colectare înfiinţate în judeţe; c) întârzierile inerente oricărui început de strângere a recoltei noui care anul acesta ne-a găsit fără nici un fel de rezervă din recolta veche. Intre timp s-au luat măsurile necesare pentru înlăturarea tuturor acestor dificultăţi. Astfel, Institutul Naţional al Cooperaţiei a colectat în ultima săptămână, în judeţul Ilfov şi judeţele limitrofe, peste 500 vagoane grâu, cari se găsesc în curs de transportare spre Capitală. Colectările continuă în mod satisfăcător. In felul acesta este asigurată aprovizionarea regulată a Capitalei cu pâine, astfel încât fiecare să-şi capete la timp şi fără greutăţi, raţia de pâine ce i se cuvine, la preţul oficial. Cetăţenii Capitalei sunt sfătuiţi să aibă încredere în aceste măsuri şi să nu se lase exploataţi de indivizi fără scrupule cari le oferă în mod clandestin, pâine sau făină, la preţuri de speculă■ Cum se aplică decretul de amnistie a războiului împotriva Germaniei hitleriste, Majestatea Sa Regele Mihai I şi guvernul ţării au hotărît să facă un nou act de clemenţă faţă de elementele oştirii care au comis unele infracţiuni prevăzute de codul justiţiei militare. Pentru aceasta Majestatea Sa Regele a binevoit să semneze un decret prin care au fost amnestiate anumite infracţiuni încercate sau săvârşite până la data de 15 iunie 1945, fie că faptele au rămas nedescoperite ,fie că se găsesc în curs de cercetare, instrucţie sau judecată, ori sunt definitiv judecate. Deasemenea au fost amnistiate infracţiunile comise în legătură cu lucrările de concentrare şi de mobilizare pentru lucru sau de recensământ, cum şi infracţiunile de evadare sub orice formă din detaşamentele sau lagărele de muncă. Pentru a beneficia de amnistia acordată, nesupuşii şi dezertorii aflaţi în această situaţie la data de 15 Iunie 1945 trehno. rg prezinte la Cercurile teritoriale pe raza cărora au domiciliul stabil până în ziua de 15 August 1945. Beneficiul amnistiei se extinde asupra tuturor participanţilor la săvârşirea infracţiunilor ca autori, coautori, instigatori, complici, tăinuitori şi favorizatori, stingând deopotrivă toate pedepsele complimentare şi accesorii, precum şi decăderile din drepturi prevăzute de orice legi. Se exceptează de la amnistie numai criminalii de război, vinovaţii de dezastrul ţării, condamnaţii definitiv pentru rebeliunea din 1941, precum şi vinovaţii de încercarea sau săvârşirea infracţiunilor de înaltă trădare sau spionaj, comise după 23 August 1944, în favoarea unui stat inamic. Prin acest act de înaltă clemenţă se acordă un ultim termen pentru toţi acei care nu au situaţia militară în ordine. Cei care nici după acest termen nu-şi vor clarifica situaţia, vor fi supuşi rigorilor legilor militare. Acest decret a apărut în „Monitorul Oficial“ nr. 164 din 22 iulie 1945. i ALT LOT DE CRIMINALI DE RĂZBOI D, acuzator public Al. Drăghici, a întocmit actul de acuzare pentru trimiterea în judecată a poliţiştilor învinuiţi de maltratări şi schingiuri săvârşite în timpul dictaturii antonesciene asupra celor cari au dus lupta politică contra fascismului. Lotul acesta de acuzaţi cuprinde pe următorii: Tarlaru Ion, dispărut, fost şef de poliţie în direcţia generală a poliţiei; Prunescu Ion, dispărut, fost comisar în direcţia generală a poliţiei; Lepădata Haralambie arestat, Bârlea Nicolae arestat, Georgescu Ion arestat, Vitan David dispărut, Ciuvăţ Gheorghe arestat, Iogolniţă Emil arestat, fost chestor de poliţie, Sava Dumitrescu, fost comisar şef în Prefectura poliţiei Capitalei ,dispărut, Petre Vasilache, dispărut, Constantinescu Gheorghe dispărut, Reinhardt Iosif arestat, Sănăuceanu Mihail, dispărut; Balici Ion, arestat; Preda Petre, dispărut; Petre Vlădescu zis Savu, arestat; Guşe Nicolae, dispărut; Corcor Nicolae, dispărut; Luciu Vladimir, arestat; Ionescu Traian, arestat; Niculescu Mircea, procuror instructor la C. M. C., dispărut. Toţi cei de mai sus, vor forma probabil lotul 7 de criminali de război, ce va fi judecat de Tribunalul Poporului. ❖ D. acuzator public şef Bunacu însoţit de d. acuzator Banii de la Tribunalul Poporului din Cluj s’a deplasat zilele trecute la Sărmaş pentru a ancheta cazul la faţa locului. Se ştie că la Sărmaş jandarmii unguri au masacrat la 16 Septembrie 1944 întreaga colectivitate evreească compusă din 126 suflete. ❖ D. acuzator public Bania: cercetează pe fostul inginer şef al oraşului Cluj Kovács Iuliu o primejdioasă unealtă a fostului primar fascist Vásárhely Ladislau. Acuzatul este autorul a numeroase jafuri săvârșite asupra evreilor din ghetoul de la Cluj. Tot el este acel care a amenajat acest ghetou. PROBLEMA HÂRTIEI Comisia pentru repartizarea hârtiei s-a deplasat zilele acestea la Bacău, pentru punerea în funcţiune a fabricei „LETEA“ în ceea ce priveşte producţia hârtiei de tipar, rotativă, necesară nevoilor presei. Ca o urmare a urgentelor măsuri ce se impuneau din cauza defectării cazanelor de înaltă presiune de la fabrica „BUŞTENI“, delegaţia s-a deplasat urgent la Bacău cu un avion bimotor, pus la dispoziţie prin bunăvoinţa şi spiritul de înţelegere a d-lui general Comandant aviator Emanoil Ionescu, ministrul aerului şi cu concursul d-lor cpt. Comandor aviator Gruia Savu şi comandor iiviator Măcărescu Dumitru. In urma consfătuirilor avute cu d. ing. C. Nicolau, directoru general al fabricei „LETEA" s-a stabilit ca fabrica să producă, în afară de stocul necesar pentru cărţile şcolare, cantitatea de 400 tone hârtie rotativă pentru ziare, livrabile până cel mai târziu la 15 August a. c., urmând ca după această producţie fabrica să capete o programare de lucru — în ce priveşte hârtia rotativă — până la 500 tone lunar, după capacitatea şi sistemul de lucru al maşinei Nr. 7. Aşa fiind, se speră că în scurt timp regimul paginelor reduse la ziare, impus — deocamdată — de nefuncţionarea normală a fabricei „BUŞTENI“ şi de lipsa de activitate a fabricei ,,LETEA“, astăzi repusă în lucru, să ia sfârşit, obţinăndu-se cotele normale pentru o difuzare cât mai largă a presei. . o SENATUL AMERICAN A RATIFICAT CHARTA DE LA SAN FRANCISCO Washington, 28 (Rador). — Senatul nord-american a ratificat Sâmbătă seara Charta de la San Francisco cu 89 de voturi contra 2. Cele două voturi împotriva Chartei au fost ale senatorilor republicani William Langer și Henrik Shipstead. Nu au fost abţineri. Un imens entuziasm s-a manifestat în Senatul înţesat cu public. Votul istoric a fost obţinut la sfârşitul unei zile cu cuvântări puţin inspirate. Mareşalul Montgomery despre securitatea mondială Londra, 28 (Rador). — Mareşalul sir Bernard Montgomery, comandantul forţelor britanice de ocupaţie din Germania, a declarat Sâmbătă. „Dacă vrem pace, trebue să înţelegem războiul. Nu trebue să fim surprinşi nepregătiţi sau neechilibraţi. Trebue să fim pregătiţi şi instruiţi pentru cazul când am avea de luptat”. Mareşalul Montgomery care vorbea despre viitoarea securitate mondială, a subliniat că Anglia trebue să menţină un imperiu puternic şi unit. „Lumea aşteaptă îndrumare de la Anglia. Trebue să fim întotdeauna puternici pentru ca niciodată un tiran să nu mai poată crede că poate să răsucească nepedepsit coada leului. Niciun tiran nu poate să ignore un imperiu britanic puternic ce susţine libertatea şi dreptatea”. Hr. 171 Joi 2 August 1945 4 PAGINI APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE CARACTERISTICILE NOULUI GUVERN ENGLEZ Personalităţile dominante din partidul laburist Londra, 28. (Rador).— D. At Ilee a arătat o mare dibăcie în, alcătuirea noului guvern, căci sueestimarea la justă valoare a celor doui colaboratori ai săi victimi, d-nii Bevin și Morrison, ar fi putut să se soldeze cu consecinţe interne nefericite pentru administraţia laburistă. O-nii Bevin şi Morrison sunt două personalităţi dominante ale partidului laburist şi sunt succesorii potenţiali la conducerea sa. Făcând pe d. Morrison lordpreşedinte al consiliului, un portofoliu sinecură care implică eventual şi funcţiunea de prim ministru-adjunct, şi numind pe d. Revin ministru de externe, postul cel mai important din guvern după cel de prim-ministru, d. Attlee a acordat celor doi colaboratori intimi ai săi un statut egal. Mulţi laburişti cred că momentul actual cere un minstru de externe capabil să facă bine faţă în consiliile internaţionale în raport cu cei mai de seamă reprezentanţi ai celorlalte mari puteri. D. Bevin — se speră — îşi va putea îndeplini cu succes rolul său. El nu are ca predecesorul său, d. Anthony Eden, o îndelungată practică în domeniul diplomatic, dar este foarte abil şi s’a ocupat multă vreme cu problemele internaţionale. D. Bevin socoteşte că popoare-le înţeleg şi preţuesc mai mult * cuvintele sincere, care merg la ţintă, decât limbajul tradiţional al diplomaţiei. NOUL MINISTRU Londra, 28 (Rador). — D. Hugh Dalton, ministru de finanţe, în noul guvern laburist, conduce cel de al doilea portofoliu important în cabinetul Attlee. El este cunoscut printre colegii săi laburişti sub porecla „intelectualul“, probabil din cauza studiilor sale universitare, spre deosebire de majoritatea fruntaşilor laburişti, d. Hugh Dalton, care s’a bucurat de educaţia ce se dă în clasa aristocrată britanică, şi-a făcut studiile la Eton şi la King’s College, la Cambridge. El a manifestat predilecţia pentru economia politică. După primul război mondial a devenit lector de economie politică la Universitatea din Londra. In 1924, d. Dalton a intrat în Parlament ca deputat laburist şi a fost reales în 1935. Londra, 28 (Rador). — înainte de a pleca la Potsdam, d-nii Attlee şi Bevin împreună cu alţi miniştri laburişti au fost primiţi de Suveran la Bukingham Palace depunând jurământul. ❖ Londra, 28 (Rador). — D. Clement Attlee, primul-ministru a plecat Sâmbătă dimineaţa , Potsdam pentru a continua conversaţiile Marilor Trei. Londra, 28 (Rador) — Sâmbătă s’a declarat în cercurile bine informate din Londra că toate hotărârile pe cari le-a aprobat d. Churchill la Potsdam vor fi socotite ca bune de către d. Attlee. Aceste deciziuni se crede că se referă în special la viitorul Germaniei ca unică imitate politică şi la anumite modificări ale administraţiei politice a Germaniei de către cele patru puteri ocupante. ❖ Londra, 28 (Rador). — Se crede că la Potsdam, d. Attlee va comunica preşedintelui Truman şi generalissimului Stalin că este gata, dacă va fi nevoie, să lipsească de la prima adunare a nouei Camere a Comunelor, ce se întruneşte Miercuri. Hotărîrea dacă actuala conferinţă de la Potsdam poate să-şi termine lucrările la timp pentru ca d. Attlee să ia parte la deschiderea Camerii, va fi luată numai după ce primul-ministru britanic va fi văzut pe colegii săi din grupul „Marilor Trei". In cercurile oficiale din Londra se crede că este posibil ca d. Attlee să fie reţinut la Potsdam şi mai târziu de Miercuri. Noul guvern nu ia contact oficial cu Parlamentul decât cu prilejul şedinţei solemne ce are loc şase zile mai târziu, adică la 8 August, dar între timp d. Attlee trebue, fireşte, să-şi completeze guvernul. Este de aşteptat ca să mai treacă câteva zile înainte ca primulministru să anunţe completarea şi a celorlalte posturi din guvern. D. Attlee este însoţit la Potsdam de d. Ernest Bevin, ministrul afacerilor străine, care a fost în guvernul de coaliţie, director al mânii de lucru britanice pentru războiu. Ei nu vor fi însoţiţi nici de fostul prim-ministru, d. Winston Churchill, nici de fostul ministru de externe, d. Anthony Eden. * Berlin 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter” transmite : D. Attlee şi d. Bevin au sosit Sâmbătă după amiază cu avionul la Berlin, Londra 28 (Rador). — In cursul absenţei d-lui Attlee, conducerea guvernului britanic a fost încredinţată d-lui Herbert Morrisson, lordul preşedinte al Consiliului de miniştri. In cel de al doilea guvern laburist el a deţinut postul de subsecretar de stat la Foreign Office In cursul crizei de la Muenchen, d. Dalton a expus lipsurile sistemului defensiv aerian britanic. La alcătuirea guvernului de coaliţie el a fost numit ministru al războiului economic, îndeplinindu-şi strălucit misiunea, iar în 1942 a fost numit ministru de comerţ, portofoliu pe care l-a deţinut până la dizolvarea guvernului de coaliţie. Dr. Hugh Dalton e în vârstă de 58 de ani şi este fiul canonicului J. N. Dalton, ce era foarte apreciat de Regina Victoria. ÎNTRUNIREA majorităţilor PARLAMENTARE Londra, 28 (Rador). Peste 390 din cei 393 deputaţi laburişti ce au luat parte la reuniunea de Sâmbătă din Londra au reales pe d. Attlee şef al grupului parlamentar laburist. In cursul acestei reuniuni, primul ministru a schiţat în faţa colaboratorilor său apropiaţi pregătirile pe cari le-a făcut partidul laburist pentru a lua frânele guvernului. Un plan amănunţit al viitoarei campanii rămâne să fie stabilit •tapă înapoierea d-lui Attlee dell Berlin. I respondenta agenţiei „Reuter“ transmite: Observatorii diplomatici şi poli■ tici nord-americani sunt impresionaţi de caracterul „practic” al noului guvern laburist. Cel mai mare interes îl acordă populaţia nord-americană numi■ rei d-lui Ernest Bevin ca ministru de externe. Se aşteaptă de la el o considerabilă liberalizare a politicei externe britanice, în special în ca priveşte Spania, Grecia, Orientul Apropiat şi India. Numirea lui sir Stafford Cripps şi desemnarea d-lui Hugh Dalton la conducerea ministerului de finanţe sunt socotite aci ca indicând importanţa deosebită pe care guvernul laburist o va acorda organizării exportului planificat britanic. Sarcina d-lui Morrison ca şef al Camerei Comunelor se va asemăna probabil mult cu aceea ce revine „şefului majorităţii” în Senatul nord-american. Misiunea sa de a obţine legiferarea unor măsuri interne hotărîtoare din punct de vedere politic cari să institue o largă naţionalizare, aşa cum a promis partidul laburist, va avea fără îndoială repercusiuni adânci în Statele Unite. COMENTARIUL ZIARULUI „TIMES" Londra 28 (Rador). — Noul guvern laburist şi-ar câştiga deosebite merite în ochii acelora care l-au adus la putere dacă el ar duce cu vigoare misiunea de a stabili „relaţii economice mai strânse între Anglia şi ţările din vestul Europei” declară „Times” în editorialul său de Sâmbătă. Ziarul adaugă: „Politica comună în ce priveşte Germania şi Europa ce este de aşteptat să rezulte din conferinţa de la Potsdam se va ocupa în mod explicit şi implicit cu refacerea economică. Intr’adevăr sunt slabe speranţe de a o duce la bun sfârşit dacă Europa rămâne sărăcită şi desorganizată, şi deci prada haosului social şi economic. Regenerarea vieţii economice a Europei nu poate, fără prespective sigure de dezastru, să fie lăsată în voia întreprinderilor întâmplătoare şi necoordonate. In Germania, nevoia unui plan comun aliat s’a vădit cu un neîndoios accent şi domină aproape toate chestiunile, inclusiv acelea ale dezarmării germanilor şi reparaţiilor. In ţările din Europa răsăriteană unde deplasările de populaţie sunt într’o bună măsură tot atât de serioase ca şi în Germania, răspunderea iniţială a revenit Rusiei deşi sunt temeinice dovezi care arată că atât Uniunea Sovietelor cât şi acele ţări se aşteaptă ca şi Occidentul să participe la reorganizarea vieţii economice şi a sănătăţii acestei regiuni greu încercate a continentului. In Europa occidentală, răspunderile directe ale Marii Britanii sunt fireşte mult mai mari. Politica britanică, sub inspiraţia noului guvern şi a unor noi puncte de vedere, are de jucat un rol de iniţiativă şi îndrumare ce s’ar putea dovedi hotărâtor atât pentru desfăşurarea redresării Europei cât şi pentru reforma necesară a comerţului extern britanic pentru a corespunde condiţiilor lumii noui”. DE FINANŢE D. ATTLEE A PLECAT LA POTSDAM ❖ D. ARTHUR GREENWOOD lord al sigiliului privat RELUAREA LUCRĂRILOR CONFERITEI DE LA POTSDAM Potsdam, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter“ comunică: Reuniunile Marilor Trei au fost reluate Sâmbătă seara, delegaţia britanică înau aceeaşi, cu excepţia primului ministru, d. Attlee, şi a ministrului de externe, d. Ernest Bevin. La reuniunea Marilor Trei au luat parte şi miniştrii de externe. Se crede că această reuniune este de cea mai mare importanţă. Se lăsa să se înţeleagă că de Miercuri, după plecarea d-lor , Churchill şi Eden, s’au făcut I progrese serioase, toate dele- I gaţiile progresând constant către realizarea lucrărilor Conferinţei. CARDINALUL HLOND A SOSIT LA POTSDAM Moscova, 28 (Rador). — Postul de radio Moscova a anunţat Sâmbătă seara că la Potsdam,a sosit cu avionul de la Roma Cardinalul Augustus Hlond. Dat fiind că atât catedrala, cât şi Palatul Episcopal au fost distruse, cardinalul Hlond locuește deocamdată în clădirea preotului bisericii Sf. Lazăr. UN AVION SE LOVEȘTE DE UN SGÂRÂIE NOUI New-York, 28 (Rador). — Un avion de bombardament bimotor, după cât se pare rătăcit în ceaţă deasă, s’a lovit de sgârie-norul „Empire State“, cea mai mare clădire din lume. Avionul s’a lovit de clădire • Sâmbătă dimineaţa, sfărâmându- se în dreptul etajului al 70-lea, după o puternică explozie. Focul a putut fi stins rapid. Nu se cunoaşte deocamdată numărul victimelor.• New York, 28 (Rador). — Numărul morţilor, în urma sfărâmării unui avion nordamerican de zidurile celui mai înalt sgârienori din New York, este de 15, în afară de echipajul avionului. Alti persoane au suferit grave arsur. Două ascensoare s’au prăbuși dela al 80-lea etaj, adică dela 251 metri. Din interiorul unuia din aceste ascensoare au fost scoas două cadavre. Imediat după accident, s’a răspândit svonul că un avion de sinucidere japonez s-a prăbuşit asupra New York-ului Pilotul, care conducea avionu din Massachusets la Newark, la vest de New York, fusese înştiinţat prin radio cu câteva minute înainte de ciocnire că turnul la „Empire State“ nu poate fi văzut fiind sfătuit să sboare la cel puţin 400 metri înălţime. ul concertei ansamblului de cece al Armatei Roşii Sâmbătă 28 iulie a. c., a avut loc în sala „Aro“, organizat de către A.R.L.U.S., primul con- cert de câtece şi dansuri, dat de ansamblul de front al Ar- matei Roşii, sub conducerea dirijorului Blummn. Concertul a fost deschis prin executarea Imnurilor Sovietici şi Român. Programul ansam- ■ blului cuprinde cântece ruseşti, ucrainiene, scoţiene, româneşti şi cehe, precum şi dansuri naţionale ruse şi ucrainiene. Spectatorii au primit cu căldură reprezentaţia ansamblului. Concertul a avut un desăvârşit succes.