Universul - Provincie, august 1945 (Anul 62, nr. 171-194)

1945-08-02 / nr. 171

Anul al 62-lea 4 PAGINI fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Na Proprietar: J „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 40 LEI Tub poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.484/939 CELE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 COMERŢUL AMBULANT Ziarele de Sâmbătă au publicat Ştirea, că în urma unei inspecţii pe care ministrul de interne, însoţit de primarul municipiului Bucu­­reşti, a făcut-o în părţile centrale ale Capitalei (străzile Lipscani, Colţei, Carol, Şelari, Smârdan, Piaţa Universităţii şi Piaţa Sf. Gheorghe), unde, în condiţiuni cu totul primitive şi, în special, ili­cite, se exercită comerţul ambu­lant, s’a dat dispoziţii ca toate autorizaţiile pentru acest comerţ ■i fie retrase şi, începând dela 4 August c., să se desfiinţeze toate­­arabele de pe străzile şi pieţele centrale. E adevărat că spectacolul pe­­care-l oferea etalarea acestui co­merţ improvizat, cu tejghele, lăzi, dulapuri şi geamantane îngrămă­dite dealungul trotuarelor şi pe părţile carosabile şi pe care gă­seai expuse cele mai variate arti­cole, de la mosorel până la cratiţă, de la mărfurile libere în comerţ până la cele prohibite — minus factura care să indice proveni­enţa şi preţul de cumpărare — nu cadra, de fel cu înfăţişarea decentă a unei metropole şi nici cu exigenţele circulaţiei şi ale bunei r­â­ndueli. Faptul a fost recunoscut şi de conducătorii Sindicatului profe­sional respectiv, cari au acceptat necesitatea reglementării şi con­trolului acestui­­comerţ, oferindu­­se ei înşişi să colaboreze cu auto­rităţile, în vederea exercitării lui în cadrul legalităţii şi al bunei rândueli. Este de altfel şi un vechi, foarte vechi deziderat al comerţului stabil de a se pune odată rânduială în acest sector, care, prin abuzurile şi lipsa de control de până acum, i-a adus Incontestabile prejudicii materia­le şi morale. Problema datează de aproape o sută de ani şi în ciuda nenumă­ratelor reglementări şi interdicţii, ea a continuat să rămână la or­dinea zilei. Printr’o suplică sem­nată de 17 starostii ale breslelor din Bucureşti şi înaintată minis­terului de finanţe prin adresa primei starostii din 19 Sept. 1859, se arătau pe larg nemulţumirile şi situaţia critică creiată negusto­­rimii bucureştene de către cei „cari fără niciun control, obligări sau garanţii, exercită comerţul pe toate străzile şi pieţele publice destinate numai pentru vânzarea alimentelor de hrană şi pe tro­tuare destinate pentru comunica­rea pietonilor...“. Plângerea n’a avut efect nici după o serie de reveniri periodice asupra obiec­tului ei, ceea ce a determinat în 1861 pe însuşi C .A. Rosetti, pa­triarhul democraţiei române, să facă o intervenţie energică, în ca­litatea sa de prim staroste al ne­­gustorimii bucureştene, chiar că­tre preşedintele consiliului de mi­niştri din acea vreme. In memo­riul înaintat acestuia, C. A. Ro­setti înfăţişa neajunsurile pe care le suferă nu numai comerţul re­gulat dar însuşi publicul cumpă­rător de pe urma lipsei de con­trol şi de garanţii, în care se e­­xercita comerţul ambulant, de că­tre indivizi necalificaţi „specu­lând simplitatea şi încrederea cumpărătorilor, prin falsificarea mărfurilor ce vând, prin măsuri nedrepte, prin înşelătorie la schimbarea monedelor’’. Şi tot C. A. Rosetti adauga, că „asemenea urmări nu se mai pot considera ca o libertate de comerciu, ci ca o curată încurajare spre rău şi o conpunere generală, în paguba societăţii şi ruinarea patentărilor prăvăliaşi, cari, pe aseminea căi­ţi cu aseminea concurenţi nu pot ţine o egală concurenţă...”. După trecerea a 86 de ani, constatăm că problema comerţu- ,­lui ambulant in România rămă­sese în­ acelaş stadiu, cu aceleaşi înfăţişări, cu aceleaşi date, cu a­­celeaşi slăbiciuni şi toleranţe. Fireşte — şi e locul să subli­niem aci —nimeni nu se gândeş­te la desfiinţarea absolută şi în termeni brutali a acestui comerţ. El a intrat în obicinuinţele noas­tre şi îndeplineşte de fapt o func­ţiune necesară, de îndată ce a ră­mas în picioare până azi. Dar ia­răşi trebue să recunoaştem, că exercitarea lui dezordonată şi fără control n­u mai poate fi to­lerată. Reglementarea şi intrarea lui în legalitate sunt chiar în in­teresul celor cari îl exercită. Să se facă totul, deci, ca această pro­blemă iritantă să nu mai rămână pe ordinea de zi, unde alte pro­bleme mai mari şi mai apăsătoa­re îşi aşteaptă rândul. De aceea, luând act de asigu­rările forurilor competente, că autorizaţiile de până acum vor fi revizuite şi centrul Capitalei va fi în curând eliberat de prezenţa barajelor şi de zgomotul infernal al comerţului în aer liber, care-i imprima aspectul grotesc de bâl­­ciu orie­ntal, iar exercitarea lui va fi permisă numai în parcelele de teren anume rezervate în Pia­ţa Naţiunei şi sfera Spaniolă, ne exprimăm speranţa că, de data aceasta, dispoziţiunile luate vor fi în totul respectate, fără să se mai repete jocul neserios din vremea lui Rosetti, când, — aşa cum re­latează singur într’unul din me­moriile lui — „vânzătorii ambu­lanţi goniţi din piaţă la 24 Ia­nuarie, după trecere de patru zile s’au restabilit în faţa bisericii Curţii Vechi, în faţa Spitalului , Brâncovenesc şi în alte locuri şi strade publice“. ACŢIUNEA DE AJUTORARE A MARAMUREŞULUI D. Lucreţiu Pătrăşcanu, minis­trul Justiţiei procedând la instala­rea Instanţelor judecătoreşti în Jderalul de Nord, e trecut şi prin aramureş şi Ţara Oaşului, special în Maramureş po­­zaţia a fost supusă de către hti­­şti şi grofi hortişti, la un groaz­­regim de mizerie, bogăţiile utui ţinut fiind secătuite; ne­­graţi locuitori au fost depur­­şi puşi la munci grele; mii de flii au fost lovite de boli grele foamete Dar Maramureşul a ai suferit şi retragerea germană tot cortegiul său de distrugere. Un ţinut complet sărăcit în care mizeria şi bolile făceau ravagii: 100.000 de locuitori şi nici un dis­pensar sau cooperativă, 40.000 de copii dezbrăcaţi, bolna­vi care o­ a­­veau nici cele mai elementare me­dicamente. În această grea situaţie au fost găsite întregul ţinut al Maramu­reşului şi ora Oaşului, înapoiat în Capitală, d. ministru Pătrăşcanu a raportat asupra a­­cestei situaţii îngrijorătoare Pre­şedinţiei Consiliului de Miniştri, care i-a acordat depline puteri pentru a încerca­ rezolvarea ei. La 2 Iulie a c, s’a trecut direct la fapte şi s’a format o comisie de ajutorare a Maramureşului, prezi­dată de d. ministru al Justiţiei şi cuprinzând pe d-nii: Secretar ge­neral Protopopescu de la Minis­terul Aprovizionării, Răducu, se­cretar general, d-nii Merinov şi de Mayo precum şi Dir. Arienescu de la C.F.R. În urma mandatului căpătat din partea Guvernului, toate de­partamentele, absolut toate insti­tuţiile şi persoanele ce au putut fi de folos, au fost solicitate de d. ministru al Justiţiei pentru conlu­crare în acţiunea de ajutor a Ma­ramureşului. Astfel, după 3 săptă­mâni, ţp cerc timp --’an ^■ p’■ s sforţări de neclintită abnegaţie şi muncă, această comisie a reuşit să colecteze următoarele materiale: 400.000 kgr. porumb, 45.000 kgr. petrol lampant 3.000 kgr. bumbac fire, 10.00 met. ţesături de bum­bac, 10 000 metri postav, 10.000 kgr. zahăr, 10.000 kg. săpun, 50.000 cutii chibrituri, 5.000 perechi 0- pinci, 10.000 kgr. făină, 2 va­goane medicamente, vitamine şi tonice pentru copii, seruri şi vac­cinuri pentru animale , cărţi şcolare, literare şi ştiinţifice şi re­chizite şcolare pentru înzestrarea , a 40 de şcoli, hârtie de tipar etc. Pentru a ne da mai bine seama de efortul depus în această mare acţiune de ajutorare,­­e bine să I arătăm că materialele colectate se ridică la suma de lei 300 mi­ I lioane.­­ Astfel al doilea pas fiind făcut s’a fixat ziua când un tren încăr­­­­cat cu aceste materiale colectate I va părăsi Gara de Nord cu direc- I­ţia Maramureş. I In ziua de 27 iulie la orele 8.40­­ dimineaţa, trenul — caravană pentru ajutorarea Maramureşului era format în gara de Nord; 50­­ vagoane încărcate cu cereale, me­dicamente, zahăr, făină, lână şi altele pentru îmbunătăţirea stării economice a populaţiei sărăcite , din Maramureş erau gata de ple­­­­care. Trenul — caravană era însoţit­­ de 2 delegaţi din partea Ministe­rului de Justiţie, înaintea pornirii trenului, d. mi­nistru Pătrăşcanu, adresându-se delegaţilor, a subliniat înt­r’o scur­tă alocuţiune importanţa naţio- I nală şi politică a acestui ajutor. Ţăranii din Maramureş, a spus d-sa, vor vedea astfel nu numai că Guvernul nu i-a lăsat în voia soartei, ci dimpotrivă încearcă să le vie în ajutor, în mod efectiv. Cu tot caracterul restrâns al acestui ajutor, el va alina totuş multe suferinţe şi va fi semnul dragostei şi solicitudinii pe care guvernul şi poporul le poartă Ma­ramureşenilor In încheere, d. Ministru al Jus­tiţiei, a dat câteva îndrumări de­legaţiei, în ceea ce priveşte repar­tiţia echitabilă a lucrurilor trimise. Importanţa Caravană a părăsit Gara de Nord la orele 9 dimi­ne­a­ţa La tren sunt ataşate şi şapte autocamioane cari vor distribui aceste elutoere. Acţiunea de ajutorare a Mara­mureşului este abea la început. În felu­l acesta se dă un im­puls de vieaţă întregei regiuni. Actul de solidaritate de acum ca­pătă o înaltă semnificaţie politică nu numai pentru Maramureş ci şi pentru întreaga Românie demo­crată. „SALUT CAMARAZILOR ROMÂNI ÎNTORŞI DE PE FRONT“ Sub acest titlu, confratele „GRAIUL NOU“ ziar al direcţiu­nii politice a grupului de trupe ale Armatei Roşii, scrie : „Ostaşi şi ofiţeri din armata I-a şi a IV-a română s’au întors de pe front şi au păşit din nou pe pământul Patriei lor. Sunt cama­razii noştri de arme care au lup­tat cot la cot cu Armata Roşie contra duşmanului comun — Ger­mania hitleristă. Generalii şi ofi­ţerii români din cele două armate au condus cu glorie unităţile lor în luptele din Transilvania, Un­garia şi Cehoslovacia, făurind a­­lături de trupele sovietice, liber­tatea poporului român, ajutând la eliberarea popoarelor ungar și cehoslovac. Prin faptele lor de arme, tru­pele române au recucerit pentru Patria lor un loc de onoare în rândurile popoarelor biruitoare asupra fascismului cotropitor. Acest loc armatele române l-au­­ dobândit, luptând alături de Ar­mata Roşie eliberatoare, în bătălii crâncene unde au dat dovadă de abnegaţie, curaj şi măestrie mili­tară, calităţi scoase în evidenţă de mai multe ori de către Comanda­mentul Suprem Sovietic. In luptele comune, vărsân­du-şi împreună sângele pe câmpul de bătălie, s’a cimentat prietenia dintre armatele noastre, dintre popoarele noastre. Armata Roşie priveşte cu stimă Armata Româ­nă care şi-a pus şi ea spada în­­ cumpăna victoriei, luptând alături de noi pentru izbânda luminii a­­supra întunericului, a civilizaţiei şi progresului asupra barbariei, a­­ prieteniei şi frăţiei asupra urii şi învrăjbirii între popoare. Salut frăţesc camarazilor de arme, ostaşilor, ofiţerilor şi gene­ralilor vitezei Armate Române, care s’au întors de pe front”. Pe aerodromul Băneasa cu prilejul predării celor 2 avioane din partea guvernului U.R.S.S. M. S. Regele, d. prim ministru, d. Mareșal Tolbuhin, d. general Moskvitin, d. general av. ____ Emanoil Ionescu, ministrul aerului A '•*V JMVHUL CAPITALEI CU GRÂU ! In legătură cu unele dificultăți constatate în ultima vreme la aprovizionarea Capitalei cu pâine, Subsecretariatul de Stat al Apro­vizionării dă următoarele lămu­riri : Aceste dificultăţi se datorau ur­mătoarelor cauze : a) Lipsa pronunţată de grâu, în ultimele săptămâni, înaintea nouei recolte; b) Faptul că ţăranii, fiind ocu­paţi cu secerişul şi treeratul, nu puteau să se prezinte la centrele de colectare înfiinţate în judeţe; c) întârzierile inerente oricărui început de strângere a recoltei noui care anul acesta ne-a găsit fără nici un fel de rezervă din recolta veche. Intre timp s-au luat măsurile necesare pentru înlăturarea tutu­ror acestor dificultăţi. Astfel, Institutul Naţional al Cooperaţiei a colectat în ultima săptămână, în judeţul Ilfov şi ju­deţele limitrofe, peste 500 va­goane grâu, cari se găsesc în curs de transportare spre Capitală. Colectările continuă în mod sa­tisfăcător. In felul acesta este asigurată aprovizionarea regulată a Capita­lei cu pâine, astfel încât fiecare să-şi capete la timp şi fără greu­tăţi, raţia de pâine ce i se cu­vine, la preţul oficial. Cetăţenii Capitalei sunt sfătu­iţi să aibă încredere în aceste măsuri şi să nu se lase exploataţi de indivizi fără scrupule cari le oferă în mod clandestin, pâine sau făină, la preţuri de speculă■ Cum se aplică decretul de amnistie a războiului împotriva Germaniei hitleriste, Majestatea Sa Regele Mihai I şi guvernul ţării au ho­­tărît să facă un nou act de cle­menţă faţă de elementele oştirii care au comis unele infracţiuni prevăzute de codul justiţiei mili­tare. Pentru aceasta Majestatea Sa Regele a binevoit să semneze un decret prin care au fost amne­­stiate anumite infracţiuni încer­cate sau săvârşite până la data de 15 iunie 1945, fie că faptele au rămas nedescoperite ,fie că se găsesc în curs de cercetare, ins­trucţie sau judecată, ori sunt de­finitiv judecate. Deasemenea au fost amnistiate infracţiunile comise în legătură cu lucrările de concentrare şi de mobilizare pentru lucru sau de recensământ, cum şi infracţiunile de evadare sub orice formă din detaşamentele sau lagărele de muncă. Pentru a beneficia de amnistia acordată, nesupuşii şi dezertorii aflaţi în această situaţie la data de 15 Iunie 1945 trehno. rg prezinte la Cercurile teritoriale pe raza cărora au domiciliul sta­bil până în ziua de 15 August 1945. Beneficiul amnistiei se extinde asupra tuturor participanţilor la săvârşirea infracţiunilor ca au­tori, coautori, instigatori, com­plici, tăinuitori şi favorizatori, stingând deopotrivă toate pedep­sele complimentare şi accesorii, precum şi decăderile din drepturi prevăzute de orice legi. Se exceptează de la amnistie numai criminalii de război, vino­vaţii de dezastrul ţării, condam­naţii definitiv pentru rebeliunea din 1941, precum şi vinovaţii de încercarea sau săvârşirea infrac­ţiunilor de înaltă trădare sau spionaj, comise după 23 August 1944, în favoarea unui stat ina­mic. Prin acest act de înaltă cle­menţă se acordă un ultim termen pentru toţi acei care nu au situa­ţia militară în ordine. Cei care nici după acest termen nu-şi vor clarifica situaţia, vor fi supuşi rigorilor legilor militare. Acest decret a apărut în „Mo­nitorul Oficial“ nr. 164 din 22 iu­lie 1945. ­i ALT LOT DE CRIMINALI DE RĂZBOI D, acuzator public Al. Drăghici, a întocmit actul de acuzare pen­tru trimiterea în judecată a poli­ţiştilor învinuiţi de maltratări şi schingiuri săvârşite în timpul dictaturii antonesciene asupra ce­lor cari au dus lupta politică con­tra fascismului. Lotul acesta de acuzaţi cu­prinde pe următorii: Tarlaru Ion, dispărut, fost şef de poliţie în direcţia generală a poliţiei; Pru­­nescu Ion, dispărut, fost comisar în direcţia generală a poliţiei; Le­pădata Haralambie arestat, Bâr­­lea Nicolae arestat, Georgescu Ion arestat, Vitan David dispărut, Ciuvăţ Gheorghe arestat, Iogol­­niţă Emil arestat, fost chestor de poliţie, Sava Dumitrescu, fost comisar şef în Prefectura poliţiei Capitalei ,dispărut, Petre Vasi­­lache, dispărut, Constantinescu Gheorghe dispărut, Reinhardt Io­sif arestat, Sănăuceanu Mihail, dispărut; Balici Ion, arestat; Preda Petre, dispărut; Petre Vlă­­descu zis Savu, arestat; Guşe Ni­colae, dispărut; Corcor Nicolae, dispărut; Luciu Vladimir, arestat; Ionescu Traian, arestat; Nicule­­scu Mircea, procuror instructor la C. M. C., dispărut. Toţi cei de mai sus, vor forma probabil lotul 7 de criminali de război, ce va fi judecat de Tri­bunalul Poporului. ❖ D. acuzator public şef Buna­­c­­u însoţit de d. acuzator Bani­­i de la Tribunalul Poporului din Cluj s’a deplasat zilele trecute la Sărmaş pentru a ancheta cazul la faţa locului. Se ştie că la Sărmaş jandarmii unguri au masacrat la 16 Sep­tembrie 1944 întreaga colectivitate evreească compusă din 126 su­flete. ❖ D. acuzator public Ban­ia: cerce­tează pe fostul inginer şef al ora­şului Cluj Kovács Iuliu o pri­mejdioasă unealtă a fostului pri­mar fascist Vásárhely Ladislau. Acuzatul este autorul a nume­roase jafuri săvârșite asupra evreilor din ghetoul de la Cluj. Tot el este acel care a amenajat acest ghetou. PROBLEMA HÂRTIEI Comisia pentru repartizarea hârtiei s-a deplasat zilele acestea la Bacău, pentru punerea în func­ţiune a fabricei „LETEA“ în ceea ce priveşte producţia hârtiei de tipar, rotativă, necesară nevoilor presei. Ca o urmare a urgentelor mă­suri ce se impuneau din cauza defectării cazanelor de înaltă pre­siune de la fabrica „BUŞTENI“, delegaţia s-a deplasat urgent la Bacău cu un avion bimotor, pus la dispoziţie prin bunăvoinţa şi spiritul de înţelegere a d-lui ge­neral Comandant aviator Ema­noil Ionescu, ministrul aerului şi cu concursul d-lor cpt. Coman­dor aviator Gruia Savu şi coman­dor iiviator Măcărescu Dumitru. In urma consfătuirilor avute cu d. ing. C. Nicolau, directoru ge­neral al fabricei „LETEA" s-a stabilit ca fabrica să producă, în afară de stocul necesar pentru cărţile şcolare, cantitatea de 400 tone hârtie rotativă pentru ziare, livrabile până cel mai târziu la 15 August a. c., urmând ca după această producţie fabrica să ca­pete o programare de lucru — în ce priveşte hârtia rotativă — până la 500 tone lunar, după ca­pacitatea şi sistemul de lucru al maşinei Nr. 7. Aşa fiind, se speră că în scurt timp regimul paginelor reduse la ziare, impus — deocamdată — de nefuncţionarea normală a fabri­cei „BUŞTENI“ şi de lipsa de activitate a fabricei ,,LETEA“, astăzi repusă în lucru, să ia sfâr­şit, obţinăndu-se cotele normale pentru o difuzare cât mai largă a presei. . o SENATUL AMERICAN A RATIFICAT CHARTA DE LA SAN FRANCISCO Washington, 28 (Rador). — Senatul nord-american a ratifi­cat Sâmbătă seara Charta de la San Francisco cu 89 de voturi contra 2. Cele două voturi împotriva Chartei au fost ale senatorilor republicani William Langer și Henrik Shipstead. Nu au fost abţineri. Un imens entuziasm s-a ma­nifestat în Senatul înţesat cu public. Votul istoric a fost obţinut la sfârşitul unei zile cu cuvântări puţin inspirate. Mareşalul Montgomery despre securitatea mondială Londra, 28 (Rador). — Mare­şalul sir Bernard Montgomery, comandantul forţelor britanice de ocupaţie din Germania, a decla­rat Sâmbătă. „Dacă vrem pace, trebue să în­ţelegem războiul. Nu trebue să fim surprinşi nepregătiţi sau ne­echilibraţi. Trebue să fim pregă­tiţi şi instruiţi pentru cazul când am avea de luptat”. Mareşalul Montgomery care vorbea despre viitoarea securitate mondială, a subliniat că Anglia trebue să menţină un imperiu pu­ternic şi unit. „Lumea aşteaptă îndrumare de la Anglia. Trebue să fim întotdeauna puternici pentru ca niciodată un tiran să nu mai poată crede că poate să răsuceas­că nepedepsit coada leului. Niciun tiran nu poate să ignore un im­periu britanic puternic ce susţine libertatea şi dreptatea”. Hr. 171 Joi 2 August 1945 4 PAGINI APARE SUB CONDUCE­­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE CARACTERISTICILE NOULUI GUVERN ENGLEZ Personalităţile dominante din partidul laburist Londra, 28. (Rador).— D. At­ I­­lee a arătat o mare dibăcie în,­ alcătuirea noului guvern, căci s­ueestimarea la justă valoare a celor doui colaboratori ai săi vi­­c­t­imi, d-nii Bevin și Morrison, ar­­ fi putut să se soldeze cu conse­cinţe interne nefericite pentru administraţia laburistă. O-nii Bevin şi Morrison sunt două personalităţi dominante ale partidului laburist şi sunt suc­cesorii potenţiali la conducerea sa.­­ Făcând pe d. Morrison lord­­preşedinte al consiliului, un por­­­tofoliu sinecură care implică e­­ventual şi funcţiunea de prim ministru-adjunct, şi numind pe d. Revin ministru de externe, pos­tul cel mai important din gu­vern după cel de prim-ministru, d. Attlee a acordat celor doi co­laboratori intimi ai săi un statut egal. Mulţi laburişti cred că momen­tul actual cere un minstru de ex­terne capabil să facă bine faţă în consiliile internaţionale în ra­port cu cei mai de seamă repre­zentanţi ai celorlalte mari puteri. D. Bevin — se speră — îşi va­­ putea îndeplini cu succes rolul său. El nu are ca predecesorul său, d. Anthony Eden, o îndelun­gată practică în domeniul diplo­matic, dar este foarte abil şi s’a ocupat multă vreme cu probleme­le internaţionale. D. Bevin socoteşte că popoare-­­­le înţeleg şi preţuesc mai mult * cuvintele sincere, care merg la­­ ţintă, decât limbajul tradiţional­­ al diplomaţiei. NOUL MINISTRU­­ Londra, 28 (Rador). — D. Hugh­­ Dalton, ministru de finanţe, în­­ noul guvern laburist, conduce cel­­ de al doilea portofoliu important în cabinetul Attlee. El este cunoscut printre colegii săi laburişti sub porecla „intelec­tualul“, probabil din cauza stu­diilor sale universitare, spre de­osebire de majoritatea fruntaşilor laburişti, d. Hugh Dalton, care s’a bucurat de educaţia ce se dă în clasa aristocrată britanică, şi-a făcut studiile la Eton şi la King’s College, la Cambridge. El a manifestat predilecţia pen­tru economia politică. După primul război mondial a devenit lector de economie poli­tică la Universitatea din Londra. In 1924, d. Dalton a intrat în Parlament ca deputat laburist şi a fost reales în 1935. Londra, 28 (Rador). — înainte de a pleca la Potsdam, d-nii At­tlee şi Bevin împreună cu alţi miniştri laburişti au fost primiţi de Suveran la Bukingham­ Palace depunând jurământul. ❖ Londra, 28 (Rador). — D. Cle­­ment Attlee, primul-ministru a plecat Sâmbătă dimineaţa , Potsdam pentru a continua con­versaţiile Marilor Trei. Londra, 28 (Rador) — Sâmbătă s’a declarat în cercurile bine in­formate din Londra că toate ho­tărârile pe cari le-a aprobat d. Churchill la Potsdam vor fi so­cotite ca bune de către d. Attlee. Aceste deciziuni se crede că se referă în special la viitorul Ger­maniei ca unică imitate politică şi la anumite modificări ale ad­ministraţiei politice a Germaniei de către cele patru puteri ocu­pante. ❖ Londra, 28 (Rador). — Se crede că la Potsdam, d. Attlee va co­munica preşedintelui Truman şi generalissimului Stalin că este gata, dacă va fi nevoie, să lip­sească de la prima adunare a nouei Camere a Comunelor, ce se întruneşte Miercuri. Hotărîrea dacă actuala confe­rinţă de la Potsdam poate să-şi termine lucrările la timp pentru ca d. Attlee să ia parte la des­chiderea Camerii, va fi luată nu­mai după ce primul-ministru bri­tanic va fi văzut pe colegii săi din grupul „Marilor Trei". In cercurile oficiale din Londra se crede că este posibil ca d. Attlee să fie reţinut la Potsdam şi mai târziu de Miercuri. Noul guvern nu ia contact ofi­cial cu Parlamentul decât cu pri­lejul şedinţei solemne ce are loc şase zile mai târziu, adică la 8 August, dar între timp d. Attlee trebue, fireşte, să-şi completeze guvernul. Este de aşteptat ca să mai trea­că câteva zile înainte ca primul­­ministru să anunţe completarea şi a celorlalte posturi din guvern. D. Attlee este însoţit la Pots­dam de d. Ernest Bevin, minis­trul afacerilor străine, care a fost în guvernul de coaliţie, director al mânii de lucru britanice pen­tru războiu. Ei nu vor fi însoţiţi nici de fostul prim-ministru, d. Winston Churchill, nici de fostul ministru de externe, d. Anthony Eden. * Berlin 28 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Reuter” trans­mite : D. Attlee şi d. Bevin au sosit Sâmbătă după amiază cu avionul la Berlin, Londra 28 (Rador). — In cursul absenţei d-lui Attlee, conducerea guvernului britanic a fost în­credinţată d-lui Herbert Morris­son, lordul preşedinte al Consi­liului de miniştri. In cel de al doilea guvern la­burist el a deţinut postul de sub­secretar de stat la Foreign Office In cursul crizei de la Muenchen, d. Dalton a expus lipsurile sis­temului defensiv aerian britanic. La alcătuirea guvernului de coaliţie el a fost numit ministru al războiului economic, îndepli­­nindu-şi strălucit misiunea, iar în 1942 a fost numit ministru de comerţ, portofoliu pe care l-a deţinut până la dizolvarea guver­nului de coaliţie. D­­r. Hugh Dalton e în vârstă de 58 de ani şi este fiul canoni­cului J. N. Dalton, ce era foarte apreciat de Regina Victoria. ÎNTRUNIREA majorităţi­lor PARLAMENTARE Londra, 28 (Rador).­­ Peste 390 din cei 393 deputaţi laburişti ce au luat parte la reuniunea de Sâmbătă din Londra au reales pe d. Attlee şef al grupului par­lamentar laburist. In cursul acestei reuniuni, pri­mul ministru a schiţat în faţa colaboratorilor său apropiaţi pre­gătirile pe cari le-a făcut parti­dul laburist pentru a lua frânele guvernului. Un plan amănunţit al viitoarei campanii rămâne să fie stabilit •tapă înapoierea d-lui Attlee dell Berlin. I respondenta agenţiei „Reuter“­­ transmite: Observatorii diplomatici şi poli­■ tici nord-americani sunt impre­sionaţi de caracterul „practic” al noului guvern laburist. Cel mai mare interes îl acordă populaţia nord-americană numi­■ rei d-lui Ernest Bevin ca mi­­­­nistru de externe. Se aşteaptă de la el o conside­­rabilă liberalizare a politicei ex­terne britanice, în special în ca priveşte Spania, Grecia, Orien­tul Apropiat şi India. Numirea lui sir Stafford Cripps şi desemnarea d-lui Hugh Dalton la conducerea ministeru­lui de finanţe sunt socotite aci ca indicând importanţa deosebită pe care guvernul laburist o va acorda organizării exportului pla­nificat britanic. Sarcina d-lui Morrison ca şef al Camerei Comunelor se va ase­măna probabil mult cu aceea ce revine „şefului majorităţii” în Senatul nord-american. Misiunea sa de a obţine legiferarea unor măsuri interne hotărîtoare din punct de vedere politic cari să institue o largă naţionalizare, aşa cum a promis partidul laburist, va avea fără îndoială repercu­siuni adânci în Statele Unite. COMENTARIUL ZIARULUI „TIMES" Londra 28 (Rador). — Noul gu­vern laburist şi-ar câştiga deo­sebite merite în ochii acelora care l-au adus la putere dacă el ar duce cu vigoare misiunea de a stabili „relaţii economice mai strânse între Anglia şi ţările din vestul Europei” declară „Times” în editorialul său de Sâmbătă. Ziarul adaugă: „Politica comună în ce priveşte Germania şi Europa ce este de aşteptat să rezulte din conferinţa de la Potsdam se va ocupa în mod explicit şi implicit cu reface­rea economică. Intr’adevăr sunt slabe speranţe de a o duce la bun sfârşit dacă Europa rămâne sără­cită şi desorganizată, şi deci pra­da haosului social şi economic. Regenerarea vieţii economice a Europei nu poate, fără prespec­­tive sigure de dezastru, să fie lăsată în voia întreprinderilor întâmplătoare şi necoordonate. In Germania, nevoia unui plan comun aliat s’a vădit cu un ne­îndoios accent şi domină aproape toate chestiunile,­ inclusiv acelea ale dezarmării germanilor şi re­paraţiilor. In ţările din Europa răsări­teană unde deplasările de popu­laţie sunt într’o bună măsură tot atât de serioase ca şi în Germa­nia, răspunderea iniţială a re­venit Rusiei deşi sunt temeinice dovezi care arată că atât Uniu­nea Sovietelor cât şi acele ţări se aşteaptă ca şi Occidentul să participe la reorganizarea vieţii economice şi a sănătăţii acestei regiuni greu încercate a conti­nentului. In Europa occidentală, răspun­derile directe ale Marii Britanii sunt fireşte mult mai mari. Politica britanică, sub inspira­ţia noului guvern şi a unor noi puncte de vedere, are de jucat un rol de iniţiativă şi îndrumare ce­ s’ar putea dovedi hotărâtor atât pentru desfăşurarea redre­sării Europei cât şi pentru re­forma necesară a comerţului ex­tern britanic pentru a corespun­de condiţiilor lumii noui”. DE FINANŢE D. ATTLEE A PLECAT LA POTSDAM ❖ D. ARTHUR GREENWOOD lord al sigiliului privat RELUAREA LUCRĂRILOR CONFERITEI DE LA POTSDAM Potsdam, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Reuter“ comunică: Reuniunile Marilor Trei au fost reluate Sâmbătă seara, de­­legaţia britanică în­au aceeaşi, cu excepţia primului ministru, d. Attlee, şi a ministrului de externe, d. Ernest Bevin. La reuniunea Marilor Trei au luat parte şi miniştrii de ex­terne. Se crede că această reuniune este de cea mai mare impor­tanţă. Se lăsa să se înţeleagă că de Miercuri, după plecarea d-lor , Churchill şi Eden, s’au făcut I progrese serioase, toate dele- I gaţiile progresând constant că­tre realizarea lucrărilor Confe­rinţei. CARDINALUL HLOND A SOSIT LA POTSDAM Moscova, 28 (Rador). — Postul de radio Moscova a anunţat Sâm­bătă seara că la Potsdam,a sosit cu avionul de la Roma Cardinalul Augustus Hlond. Dat fiind că atât catedrala, cât şi Palatul Episcopal au fost dis­truse, cardinalul Hlond locuește deocamdată în clădirea preotului bisericii Sf. Lazăr. UN AVION SE LOVEȘTE DE UN SGÂRÂIE NOUI New-York, 28 (Rador). — Un avion de bombardament bimotor, după­ cât se pare rătăcit în ceaţă deasă, s’a lovit de sgârie-norul „Empire State“, cea mai mare clădire din lume. Avionul s’a lovit de clădire • Sâmbătă dimineaţa, sfărâmându­­- se în dreptul etajului al 70-lea, după o puternică explozie. Focul a putut fi stins rapid. Nu se cunoaşte deocamdată nu­mărul victimelor.­­• New York, 28 (Rador). — Nu­mărul morţilor, în urma sfărâmă­rii unui avion nordamerican de zidurile celui mai înalt sgârie­­nori din New York, este de 15, în afară de echipajul avionului. Alti persoane au suferit grave arsur. Două ascensoare s’au prăbuși dela al 80-lea etaj, adică dela 251 metri. Din interiorul unuia din aceste ascensoare au fost scoas două cadavre. Imediat după accident, s’a răs­pândit svonul că un avion de si­nucidere japonez s-a prăbuşit a­supra New York-ului Pilotul, care conducea avionu din Massachusets la Newark, la vest de New York, fusese înşti­inţat prin radio cu câteva minute înainte de ciocnire că turnul la „Empire State“ nu poate fi văzut fiind sfătuit să sboare la cel puţin 400 metri înălţime. u­l concert­ei ansamblului de c­ece al Armatei Roşii Sâmbătă 28 iulie a. c., a avut loc în sala „Aro“, organizat de către A.R.L.U.S., primul con-­ cert de câtece şi dansuri, dat­ de ansamblul de front al Ar-­­ matei­ Roşii, sub conducerea di­rijorului Blummn. Concertul a fost deschis prin­­ executarea Imnurilor Sovietici şi Român. Programul ansam- ■ blului cuprinde cântece ruseşti, ucrainiene, scoţiene, româneşti şi cehe, precum şi dansuri na­ţionale ruse şi ucrainiene. Spectatorii au primit cu căl­dură reprezentaţia ansamblu­­­lui.­­ Concertul a avut un desăvâr­şit succes.

Next