Universul - Provincie, septembrie 1945 (Anul 62, nr. 196-221)

1945-09-01 / nr. 196

tt Anssl al 62-lea 4 PAGIH2 Fondator: LUiCi CAZZAVILLAN Proprietar: ,,U NIV E R S U L“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Jlfov CELE RBwesg’fjga Gagt gr.ta^gig^ji EXEMPLAR­UL 40 LEI plftmft to ewtai agrobirii Die. 04« F. t t A. 24.404­» URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA «I ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 340.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 ACŢIUNEA DE PACE IN EXTREMUL ORIENT Pătrunderea flotei aliate în apele golfului Tokio este încoro­narea deplină a victoriei Naţiu­nilor Unite în Pacific, împotriva ultimului bastion al fascismului Acolo de unde au pornit cu în­gâmfare forţele agresive japo­­­neze, aşezând la baza acestei a­­gresiuni ipocrizia şi laşitatea, flutură azi victorioase drapelele aliate, aducând cu ele liniştea în Pacific. Uriaşele forţe navale aliate în apele golfului Tokio re­prezintă chezăşia păcii, chezăşia încrederii într’o viaţă liberă şi demnă de trăit pentru toate po­poarele din, întregul Extrem Orient a căror existenţă era grav primejduită de succesele obţinute prin surprindere de forţele japo­neze. Din puţinele şi relativ re­strânsei® amănunte pe care le avem deocamdată asupra trium­falei pătrunderi a flotei aliate în apele golfului Tokio, se poate deduce totuşi cât de impunătoare trebue să fi fost această unică desfăşurare de forţe navale. Co­respondentul agenţiei „Reuter“ spune că „a fost una dintre cele mai mari desfăşurări de forţe na­vale pe care le-a cunoscut lumea vreodată“. E lesne de închipuit ce ar fi însemnat această uriaşă forţă dacă în drumul ei spre apele teritoriale japoneze ar fi întâmpinat rezistenţa japoneză care de mult încetase­­de a mai reprezenta o forţă de temut. Ca­pitularea Japoniei a schimbat însă, bine­înţeles în primul rând în avantajul imediat al Japoniei şi al populaţiei nipone, potenţia­lul de război al flotei aliate vi­n­e un potenţial de pace, de liber­tate şi de dreptate. Cele mai pu­ternice vase de luptă britanice şi americane, figurează in acea­stă formidabilă „armadă“ navală aliată care a pătruns în­ apele ca­pitalei nipone, nu cu gânduri de cucerire, ci cu hotărirea de a com­plecta şi a desăvârşi şi în acea­stă parte a lumii opera salutară de libertate, de desfase­zare, de democratizare pe care Naţiunile Unite au început-o în Europa o­­dată cu înfrângerea definitivă a hitlerismului. Astăzi poporul japonez, în­ faţa realităţii, îşi va putea da seama ce a însemnat pentru el politica urmată de clica militarista şi fas­cistă care l-a condus. Ca şi na­ţiunea germană el va trebui să-şi de­a seama de oroa­rea doctrinei criminale şi anti­umane care ia fost impusă şi împotriva căreia el n’a avut curajul civic de a se opune. Ca şi naţiunea germană el va trebui să accepte, în mod sincer, reeducarea lui spirituală pentru a redobândi într’o zi dreptul de a figura printre popoarele pacinice şi solidare între ele in opera con­­­structivă internaţională.­­ Tratatul de prietenie şi alianţă chino-sovietic, al cărui text l-am publicat în numărul de eri, este desigur, la rândul lui, o nouă şi considerabilă contribuţie a Uniu­nii Sovietice la stabilirea păcii şi a securităţii şi în Extremul Ori­ent. El va asigura în această re­giune a lumii o colaborare rod­nică şi rândueşte Rusia Sovietică printre factorii decisivi, alături de marii ei aliaţi, Marea Britanie şi Statele Unite, în opera de jus­­t­­iţie internaţională. Presa mon­dială acordă, de altfel, o impor­tanţă capitală tratatului de prie­tenie şi alianţă sovieto- chinez pe care-l consideră drept un in- Istrument puternic pentru conso­­l lidarea păcii în Asia. Dacă intra­­­­rea Uniunii Sovietice în război­­ contra Japoniei, a grăbit dezas­­­­trul imperialismului japonez și a­­ înlesnit eliberarea Chinei trata- t tul actual este un pas solid pe I calea constructivă a nouei ordini din Extremul Orient. Presa fran­ceză în deosebi, subliniază acea­stă nouă contribuţie a Uniunii So­vietice la acţiunea de pacificare a lumii şi, între altele, ziarul „l’Humanité" relevă faptul că Uniunea Sovietică este prima mare putere care semnează cu China un pact de asistenţă mu­tuală şi de colaborare pentru pe­rioada de după război DESCOPERIREA UNOR ORGANIZAŢII TERORISTE IN CAPITALĂ !Au fost arestaţi numeroşi agenţi.—Care sunt capetele de acuzare şi legăturile lor. — Inculpaţii au fost deferiţi Curţii Marţiale Direcţiunea generala a poliţiei fiind informată de existenţa unor organizaţii teroriste create cu scopul de a răsturna regimul democratic al ţării, a arestat, în ziua de 24 iulie pe studentul Traian Ispas, de la Facultatea de d­rept. Cercetările făcute au stabilit existenţa a două organizaţii cari au, în aparenţă, un caracter di­ferit, dar cari au strânsă legă­tură. Prima era condusă de Mircea Ştefanovici şi era intitulată „Ti­nerimea liberă” şi avea o activi­tate aparent inofensivă, scoţând şi diferite publicaţiuni cu carac­ter democratic. Sub această firmă însă se as­cundea o activitate subterană. Cea de a doua era organizaţia „T”, cu caracter clandestin, con­dusă de avocatul Remus Ţeţu. In urma cercetărilor făcute autorităţile au stabilit că Ştefa­novici avea legături strânse cu Laura Săulescu şi Radu Câm­­peanu din partidul naţional-li­­beral de sub conducerea d-lui Dinu Brătianu şi cu profesorul Victor Isac din partidul naţional­­ţărănesc al lui Iuliu Maniu. S'AU GĂSIT ŞI MANIFESTE CU CARACTER FASCIST La percheziţiile făcute la locu­inţele lui Ştefanovici, Darius T­eodosiu, student inginer, din str. Libertăţii Nr. 8, Enacovici VI­­.dimi­tion Andrei şi alţii, s’au găsit manifeste cu caracter fascist şi antidemocratic în con­trazicere cu scopurile afişate de organizaţia „Tinerimea liberă”. Prin acele manifeste se lansau îndemnuri care lezau siguranţa statului pe plan extern şi intern. Printre tipăriturile găsite la membrii acestei organizaţii se afla şi „Văpaia”, foaia clandes­tină a organizaţiei teroriste „T", în directă legătură cu „Tineri­mea Liberă”, şi în paginii­ căreia se preconiz­a ideia apropiatului război între Marii Aliaţi, cuvânt de ordine hitlerist ,ne­cunoscut în numărul 3 al foii clandes­tine „Văpaia“ minciuna ia forme primejdioase când autorii ei pre­tind că soldaţii germani hitlerişti ar fi fost încadraţi în Armata Britanică. Aceleaşi foi incită dea­­semeni la masacrarea populaţiilor conlocuitoare şi în special evre­eşti. ACTIVITATEA ACESTOR ORGANIZAŢ!! S’a stabilit că : Mircea Ştefanovici, preşedintele organizaţiei „Tinerimea liberă“, a redactat, multiplicat şi difuzat două din manifestele încriminate, a preconizat înfiinţarea de cen­tre de rezistenţă, a unui post de radio-emisiune, a făcut colpor­tajul foii clandestine „Văpaia“, a organizaţiei „T“, în strânsă legă­tură cu „Tinerimea Liberă“ şi a făcut adeziuni pentru „Tineri­mea Liberă“. Toate acestea sunt dovedite prin rezultatele perche­ziţiei de la domiciliul său, precum şi din declaraţiile sale şi ale com­plicilor săi . Darius Teodosiu, director gene­ral al „Tinerimei Libere“, dis­părut, este nepotul generalului Rădescu şi agentul de legătură între organizaţie şi generalul piratorul şi organizatorul aces­tei organizaţii ca şi a organiza­ţiei „T“. Darius Teodosiu a re­dactat şi colportat manifeste şi foaia clandestină „Văpaia“ . Marcel Boisnard, secretar ge­neral al organizaţiei „Tinerimea Liberă“, a multiplicat şi colpor­tat manifeste şi „Văpaia“. Florin Popescu, casier general, a colportat manifeste şi „Vă­paia“ . Ispas Traian a difuzat mani­feste şi „Văpaia“, a participat la discuţii în legătură cu organiza­rea unor centre de rezistenţă şi instalarea unui post de radio­­emisiune . Drăgoi Constantin, bibliotecar, a difuzat manifeste şi „Văpaia“ şi a luat parte la discuţii în le­gătură cu crearea unui post de radio­ emisiune. Enacovici Vladimir din biuroul cultural a difuzat manifeste şi „Văpaia“. Teodorescu Ion, conducătorul secţiei sportive, a difuzat mani­feste ; Boldea Alexandru, secretar de şedinţă, a difuzat manifeste şi „Văpaia“; Dron Andrei, idem. Strat Gheorghe, a participat la discuţiile asupra creerii unui post de radio-emisiune, fiind con­­sderat ca tehnicianul grupării, datorită cunoştinţelor sale teh­nice. El a difuzat şi manifeste; Oprea Alexandru, s’a făcut vinovat de ţinere de muniţii; Crăciun Andrei din partidul naţional-ţărăn­esc a difuzat ma­nifeste ; Ion Flueraş, provocator în massele muncitoreşti. A lucrat mână în mână cu Şefanovici, a subvenţionat, colportat „Văpaia“ şi manifeste; Măglaşu Lazăr, social-democrat dizident, difuza manifeste; Boldea Antim, social-democrat dizident, subvenţiona şi difuza „Văpaia“ şi manifeste. ROLUL ORGANIZAŢIEI T. Activitatea organizaţiei „Tine­rimea Liberă“ s-a conjugat cu a­­ceea a organizaţiei „T“, condusă de avocat Ţeţu Remus, cu ulti­mele domicilii în str. Popa Rusu 6, şi str. Vasile Lascăr 111. Orga­nizaţia „T“ a luat fiinţă în Apri­lie 1945. „T“ simbolizează te­roarea pe care voiau să o deslăn­­ţuie membrii acestei organizaţii împotriva guvernului. Remus Ţeţu, primea instrucţiuni de la generalul Rădescu, după cum reiese din declaraţiile sale. Zia­rul „Văpaia“, redactat de el, s-a tipărit în locuinţa sa conspirativă în 1500—2000 de exemplare, pe aceiaşi maşină „Boston“ pe care au fost tipărite declaraţiile lui Iuliu Maniu. Prin „Văpaia“ Teţu îndemna pe membrii organizaţiei să-şi procure arme, scopurile a­­cestei organizaţii conspirative fiind suprimarea membrilor gu­vernului şi a diferitelor persona­lităţi române. Jurământul membrilor organi­zaţiei teroriste se făcea într’un cadru deosebit, învăluit în mis­ter, care aminteşte pe cel în care se desfăşurau manifestările simi­lare ale legionarilor. Membrii terorişti se angajau să păstreze secretul asupra existenţei orga­nizaţiei, orice încălcare a jură­mântului, urmând a fi pedepsită prin împuşcarea trădătorului. Or­ganizaţia „T“ prevedea crearea de centre de rezistenţă în munţi şi instalarea a două posturi de radio-emisiune. Din declaraţiile lui Ţeţu şi ale Adrianei Georges­­cu, reese că generalul Rădescu era şeful organizaţiei. (Continuare in pag. 2-a) Tipografia clandestină și materialul de propagandă descoperite. IN SLUJBA COLECTIVITĂŢII , mia Studioul Teatrului Naţiomail, are loc dezbaterile le primului congres al artişti­lor, scriitorilor şi ziariştilor din înteaga ţară pentru cons­tituirea unei Uniuni a sindi­catelor lor. Hotărirea afilierii la Confe­deraţia generală a muncii­ este determinată de imperativele solidarizării cu toţi ceilalţi factori ai propăşirii, cu toţi cei din câmpul vast şi variat al muncii productive. Această solidarizare nu este dictată numai, de interese pro­fesionale comune, ci din nece­sitatea impusă de ritmul pro­gresului, ca artiştii, scriitorii şi ziariştii să-şi accentueze şi mai mult prezenţa şi contri­buţia lor la opera de luminare a poporului, mergând în uni­son cu aspiraţiile şi năzuinţele lui. Misiunea creatorilor în toa­te domeniile spiritualităţii, nu-şi atinge scopul, dacă fiorii talentului care inspiră pe sluj­başii artei de toate nuanţele, nu-şi trag seva din larga înţe­legere a semenilor. Aşa cum strădaniile slujito­rilor ştiinţei nu sunt sortite să rămână doar în cercul restrâns al celor pregătiţi, ci ţintesc să fie împărtăşite mulţimei drept contribuţie la progresul uman, tot aşa şi luminile artei şi scrisului trebuie să fie răspân­dite pretutindeni, reprezentând importanta parte educativă a cultivării frumosului, a apre­cierii creaţiunii artistice. Pentru ca muncitorii din câmpul artei scrisului să fie siguri că manifestările lor vor găsi înţelegerea necesară in sufletele celor mulţi, trebue să iasă din izolarea lor, să pri­vească mai atent viaţa, să as­culte tumultul năzuinţelor ma­rei familii a poporului întreg, pentru ca apoi interpretarea pusă în creaţiile lor să fie con­formă cu via şi permanenta realitate. Progresele pe cari le invo­cau deseori mulţi din cârmui­­torii trecutului, nu erau în cele mai multe cazuri, decât spuma aparenţelor înşelătoare şi in cel mai bun caz o pojghiţă des­tinată privilegiaţilor din oraşe. Fastul blocurilor imense din centrul Capitalei contrasta cu mizeria neagră a periferiilor; somptuozitatea clădirilor mul­tiplelor şcoli superioare scotea şi mai în evidenţă lipsa mate­rialului din laboratoarele aces­tor şcoli, fără să mai vorbim de învăţământul rural lăsat in întunerec. Progresul în sine nu în­seamnă superficialitate amăgi­toare, ci cere, impune, ca de binefacerile tuturor etapelor pro­păşirii să se împărtăşească ma­­ssele largi ale naţiunii respective. Aci intervine rolul muncito­rilor din domeniul spirituali­tăţii : să adâncească binefacerile progresului in domeniul cul­turii şi artei în toate straturile sociale, rol pe care artiştii, scriitorii şi ziariştii şi-l pot în­deplini temeinic, practic şi rodnic strânşi solidari în Con­federaţie alături de toţi cei care trudesc în forme felurite în întinsul câmp al muncii, dar cu acelaş ţel unitar care este ridicarea nivelului de via­ţă şi de cultură al poporului întreg. Convinşi că pe calea aceasta trebue să fie îndrumate sfor­ţările neîntrerupte ale tuturor celor cari doresc sincer conso­lidarea erei de dreptate, lumi­nă şi liberă dezvoltare pentru toţi, salutăm plini de legitime speranțe deschiderea primului congres al muncitorilor de pe ogorul artei și scrisului. Primele trupe americane au debarcat in Japonia Okirtana, 28 (Rador). — Primele trupe americane de ocupare au debarcat în Ja­ponia în ziua de 28 August. Ele se compun ctin 150 specialiști care vor amena­ja aerodromul de la Atsugi, la 27 km. sud de Tokio, unde Joi va ateriza avionul transportând pe generalul Mac Arthur, comandantul su­prem al forţelor de ocu­paţie. Acest grup de specialişti a venit la Atsugi într’un convoi aerian de 48 avioa­ne puternic înarmate. In golful Tokio încruci­şează unităţi navale ameri­cane pentru a pregăti de­barcarea în cursul zilei de joi a 10.000 marinari şi sol­daţi în baza navală de la Yokosuka. Generalul MacArthur a informat pe japonezi că a­ Haiţii vor debarca Sâmbăta viitoare, la Yokohama şi la Kashiama, efective mai im­portante decât cele anun­ţate la început, iar ei îşi va instala cartierul general la Palatul Imperial. PATRU FLOTE ALIATE VOR­­ SPRIJINI TRUPELE DE OCUPAŢIE ! Guam, 28 (Rador). — După cum anunţă un comunicat dat de la Cartierul General al amiralului Nimitz, patru flote aliate vor pa­trula în apele din faţa Japoniei şi din faţa teritoriilor cucerite pe continent, pentru a sprijini for­ţele aliate de ocupaţie. Forţe amfibii din flotele a 3-a, 5-a şi a 7-a americane, sub con­t vreme ce flota a 6-a americană,­­ de sub conducerea amiralului Halsey, va continua operaţiunile In apele teritoriale japoneze. VASE BRITANICE AU PĂTRUNS IN PORTUL SABANG Manilla, 28 (Rador). — De la­­ baza flotei britanice din Indiile Orientale 6’a anunţat că unităţi din flota Ind­iilor Orientale au pătruns Marţi în portul Sabang. Alte vase de război şi vase purtătoare de avioane se în­dreaptă în mare grabă spre Pe­nang. CAPITULAREA FORŢELOR JAPONEZE DIN BIRMANIA ^ Rangoon, 28 (Rador). — In di­mineaţa zilei de Marţi, la ora 1, a fost semnat actul de capitulare al forţelor japoneze din Birma­­nia. • Randy, 28 (Rador). — La car­tierul general al Asiei de sud-est s’a declarat că actul formal de capitulare a japonezilor din Bir­­m­ania va fi semnat mai târziu, in faţa amiralului lord Louis Mountbatten, la Singapore. ORAŞUL SHANGHAI] SUB CONTROLUL AUTORITĂ­ŢILOR CHINEZE CWNGKING, 28 (Rador). — Se anunţă că oraşul Shanghai a in­trat sub controlul autorităţilor chineze. Membrii mişcării de rezistenţă chineze au asumat administrarea oraşului, unde viaţa decurge a­­cum normal. Două avioane americane, având pe bord corespondenţi de presă, au aterizat pe aerodromul de la Shanghai în cursul zilei de Marţi. ELIBERAREA PRIZONIERILOR DE RĂZBOI ALIAŢI Washington, 28 (Rador). — Gu­vernul japonez a notificat genera­lului Mac Arthur că au fost luate ducerea supremă a amiralului Turner, vor depune forţele de­­ ocupaţie pe ţărm.­­ Flota a 7-a americană va de­­­­barca forţele de ocupaţie în Co- I­reea şi China, şi vor patrula în­­ apele de coastă de la Marea Gal­­■ benă până la insula Hainan, în toate măsurile pentru evacuarea prizonierilor de război din lagă­rele aflate în metropola japoneză. Totodată, guvernul japonez a cerut generalului Mac Arthur să confirme că internaţii civili, care ar dori să rămână în Japonia, su nu fie evacuaţi cu forţa.__ / 5 f Nr. 196 Sâmbătă 1 Septambr­ie 1943 4 PAGINI APARE SUB CONDUCE­­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE CONGRESUL FUNCŢIONARILOR PUBLICI Şedinţa festivă de la facultatea juridică CUVÂNTĂRILE Marţi dimineaţă, în sala de festivităţi a facultăţii juridice s-a deschis primul congres al func­ţionarilor publici din ministere şi instituţii anexe, înainte de a se trece la ordi­nea de zi, d. Emilian Angheliu a adus omagii din partea congresu­lui, d-lor miniştri prof. ing. G. Nicolau, ministrul asigurărilor sociale, prof. Ştefan Voitec, mi­nistrul educa­ţi­ei naţionale, părin­telui C. Burducea, ministrul cul­telor, prof. P. Constantinescu-Iaşi, ministrul propagandei şi ing. Tudor Ionescu, ministrul minelor şi al petrolului, care reprezintă guvernul ţării la congres. După desemnarea prezidiumu­­lui de onoare, d. Emilian Anghe­liu a adus salutul Confederaţiei generale a muncii. Adresându-se Congresului, d-sa subliniază că numai un aparat de stat demo­cratizat va putea fi, cu adevărat, în slujba poporului şi va fi în stare să dea cel mai preţios con­curs guvernului pentru vindeca­rea rănilor atât de grave rămase pe trupul ţării în urma războiului nenorocit dus, fără voinţa po­porului, împotriva Naţiunilor U­­nite. Salariatul public solidari­­zându-se, în cadrele Sindicatului, va şti să lupte ca, pe viitor, să nu mai fie le discreţia conducători­lor, aşa cum au fost în trecut; să nu mai fie o massă de mane­vră şi oprimare în mâinile politi­cienilor ; pe viitor funcţionarii publici vor şti să capete, pentru muncă şi studii egale, remunera­ţie onorabilă care să-i scoată din situaţia înjositoare de a-şi cerşi drepturile. Tuturor reacţionarilor cari au încercat să sape o prăpastie oricât de adâncă între muncitorii inte­lectuali şi muncitorii din fabrici şi de pe ogoare, C. G. M. le-a dat răspunsul: „Noi suntem poporul, noi membrii Sindicatelor unite Şi deci noi avem datoria să condu­cem destinele ţării“! De maturi­tatea discuţiilor din sânul acestui congres depinde viitorul salariaţi­lor publici, adică acela de a avea un trai omenesc şi de a înlătura vechiul statut care nu era decât un contract de sclavie făcut de clasele conducătoare interesate să-şi menţină slujitorii în sără­cie şi promiscuitate. De altfel, C. G. M­ studiază de mai bine de o lună, împreună cu membrii gu­vernului, modalităţile unei salari­zări corespunzătoare vremurilor şi poziţiei actuale a funcţiona­rilor, încheind, d-sa ţine să salute, în mod special, pe reprezentanţii „Frontului Plugarilor“ aflaţi în sală şi propune ca să se facă u­­rări în comun la adresa armatei roşii eliberatoare, datorită căreia se poate ţine astăzi — a spus d. Angheliu — primul Congres liber al funcţionarilor publici din Ro­mânia. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. GH. NICOLAU In numele guvernului, d. prof. ing. G. Nicolau ministrul asigu­rărilor sociale, a scuzat absenţa d-lui dr. Petru Groza, care ţinea cu tot dinadinsul să participe la lucrările de deschidere a Congre­sului funcţionarilor publici, dar din motive neprevăzute, n’a putut veni. Muncitorii din uzine, fabrici şi ateliere a spus d-sa, n’au dezar­mat în faţa capitalului care i-a forţat să-şi închirieze munca. Multă vreme ei au fost obligaţi să se supună condiţiilor patro­nilor , superioritatea acestora consta în puterea de a-i înlocui oricând. Pentru a scăpa de acea­stă sclavie ,muncitorii au găsit în Sindicat o forţă colectivă în stare să restabilească echilibrul între muncă şi capital. Această restabilire l-a făcut pe patron să nu mai poată dispune când vrea de mizeria angajaţilor săi. După 23 August 1944, s’a pro­dus la noi o redeşteptare a mun­citorilor prin organizarea lor în sindicate, de care se vor sdrobi toate forţele reacţionare şi ostile democraţiei româneşti. înscăuna­rea guvernului de la 6 Martie în­seamnă pentru muncitori cea mai mare victorie din istoria politică a ţării româneşti.­­Aceleaşi cauze, a­­celeaşi efecte. După 23 August am văzut cum salariaţii publici au pornit pe calea organizării sindicale. Favoritismul, nepotis­mul, arbitrarul au început să se clatine faţă de forţa nouă care se ridica impetuoasă. In numele guvernului a adău­gat d. ministru Nicolau, aduc la cunoştiinţa domniilor voastre, că d. dr. Petru Groza şi noi cola­boratorii d-sale, avem toată grija pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a slujbaşilor, mai ales că astăzi organizaţiile sindicale nu mai sunt o forţă ostilă guver­nelor, ci ele vin să colaboreze cu acestea pentru realizarea practică reclamată de împrejurări. D. Pi­tor în numele funcţionari­lor sindicalizaţi din Iugoslavia, a spus că sforţările ce se depun în România pentru reclădirea ţării, ca şi succesele obţinute, îi bucu­ră la fel şi pe ei. Lupta contra fasciştilor, a speculanţilor şi a bursei negre este şi lupta noa­stră — a spus d-sa. Intelectualii din patria noastră se mândresc că fac parte din familia popoare­lor noastre, care cu arma în mână au luptat pentru libertate şi pro­gres. Intelectualii, muncitorii şi ţăranii iugoslav s’au răsculat în­că din 1941 şi au luptat împotri­va fiarei fasciste odioase. Profe­sori, medici, ingineri şi în gene­ral, toţi intelectualii, cu arma în mână s’au pus sub comanda cla­sei muncitoare şi au luptat eroic pentru eliberarea popoarelor iu­goslave. Muncitorii şi ţăranii au fost luminaţi de intelectuali, iar aceştia i-au bătut pe generalii fas­cişti cu toate academiile lor mili­tare. Cei puţini cari s’au pus în slujba ocupanţilor, n’au iubit li­­bertatea şi nu au respectat onoa­rea patriei. Cei mulţi însă au luat urma şi, alături de muncitori şi Guvernul recunoaşte sacrificiile pe care şi le-au impus salariaţii publici rămaşi cu salarizarea cea mai modestă. Din nefericire însă, cu tot acest răgaz, guvernul nu a reuşit să instaureze o economie dirijată strict, economie în care toţi consumatorii să fie egali în faţa mărfurilor. Guvernul s-a o­­cupat de anteproectul întocmit de C. G. M. relativ la salarizare, dar acesta nu va putea fi aplicat până cân­d economia dirijată nu va fi căpătat adevăratul înţeles al cu­vântului. Din această comisie mi­­nisterială fac şi eu parte, man­datul nostru este limitat în timp, iar soluţiile trebuesc găsite, ire­vocabil, până la 1 Septembrie sub. ţărani, au făurit unitatea noului stat democrat iugoslav. Patria noastră a fost devastată şi distru­să, dar după cum intelectualii nu şi-au pierdut curajul în război, acum nici atât ei nu şi-l pot pier­de, căci reclădirea ţării necesită o muncă uriaşă, a tuturor. Func­ţionarii publici ai Iugoslaviei de­mocratice şi federative duc lupta mai departe împotriva rămăşiţe­lor fasciste, toţi conştienţi şi mân­dri că fac parte din Iugoslavia nouă. De asemeni, ei se mândresc cu marele luptător mareşalul Tito, care i-a desrobit de fascişti şi îi conduce pe drumul progre­sului. De aceea, noi lucrăm cu guvernul făurit în timpul lupte­lor de eliberare şi luptăm să nu mai poată veni niciodată nenoro­citul regim vechiu, care a dus la capitulare. Libertate şi dreptate vrem. Dorim prietenie veşnică cu toa­te popoarele democratice din Ro­mânia. Dorim să facem o unitate pe veci cu poporul român. Mareşalul Tito ne îndeamnă la aceasta. El vrea şi doreşte binele tuturor popoarelor“. In numele funcţionarilor din Iugoslavia D. ministru Nicolau rostindu-şi cuvântarea. Cuvântarea d-lui Gh. Apostol Preşedintele Confederaţiei ge­nerale a muncii spune că este prima oară când funcţionarii pu­blici din România au posibilita­tea să-şi spună liberi durerile şi păsurile lor. Forţele vii democra­tice au ştiut să lupte pentru scoa­terea noastră dintr-un război ne­fericit şi să nu facă să întoarcem armele contra hitlerismului. Uni­tatea clasei muncitoare reprezen­tată de F. U. M. a uşurat terenul armatelor roşii pentru eliberarea noastră. La 23 August 1944, s’au pus bazele înfrăţirii poporului, intelectualilor,, şi muncitorilor cu armata, pentru un viitor fericit. Până la 6 Martie rămăşiţele ve­chiului regim au căutat să împie­dice organizarea muncitorilor în sindicate. De-atunci însă, guver­nul Petru Groza s’a dovedit un guvern al poporului care nu mai înţelege să stea împotriva juste­lor lui revendicări. Acum, când suntem în preajma împlinirii u­­nui an de la fundarea oficială a mişcării sindicale în România, a­­filierea funcţionarilor la Uniunea sindicală e o garanţie în plus că forţele reacţionare vor fi defini­tiv înfrânte şi orice încercare de declanşare a unui nou război va fi imposibilă. Noi, sindicatele u­­nite, vom fi gata să parăm orice încercare reacţionară. Viitorul nu poate fi decât al democraţiei re­ale, al tuturor celor ce muncesc,­­?♦ D. dr. D. Bagdasar, ministrul sănătăţii, în numele Uniunii sin­dicatelor sanitare, a adus un căl­duros salut salariaţilor publici în­truniţi în primul lor congres liber. Cuvântarea d-lui prof. univ. P. Constantinescu-Iaşi D. ministru al propagandei a precizat că vorbeşte în calitate de preşedinte al Comitetului cen­tral al sindicatului profesorilor universitari din Bucureşti. Aduce, din partea profesorilor, un tovă­răşesc salut şi subliniază şi d-sa că în adevăr acesta este primul Congres liber al salariaţilor pu­blici din România. „Este un fapt cu totul nou în istoria politică a ţării noastre. A­­bia acum a fost posibilă o sindi­calizare a acelora cari până mai ieri se complăceau în turnul lor de fildeş ,azi şi universitarii sunt sindicalzaţi la fel cu funcţionarii şi muncitorimea manuală. Avem conştiinţa de clasă, de categorie, care numai prin sindicat îşi va apăra drepturile ca şi toţi ceilalţi muncitori din ţară, pentru că a lupta cu conştiinţă şi cu succes desăvârşit, înseamnă că vom de­săvârşi necondiţionat înfăptuirea unei Românii cu adevărat demo­cratice”. Cuvântarea d-lui ministru Tudor Ionescu D. Tudor Ionescu, ministrul mi­nelor şi petrolului, aduce salutul departamentului respectiv, sub­liniind că, în sfârşit, şi funcţio­narii publici, ei cari formează o­­satura statului, au prilejul să-şi spună cuvântul în libertate. Eri nu eraţi — a spus d-sa — decât o massă anonimă la dis­creţia oricărui ministru rus de ambiţie! polLtce­­ az , solidari cu toţi muncitorii stăpâni pe munca voastră, crezând nestrămutat în drepturile^voastre, sunteţi în mă­sură să vă form­aţi păsurile în concordanţă cu realitatea De a­­ceea, sunt sigur că actualul gu­vern, aşa după cum vi s’a spus prin gura celui autorizat, dela 1 Septembrie înainte, vă va creia condiţiile materiale pe cari le me­ritaţi. (Continuare in pag. 2­ a)

Next